Биографические данные
Дата назначения на должность: 08.10.1996 г.
Указом Президента РМ №291-III от 30 октября 2001 г. назначена на должность судьи, до достижения предельного возраста.
Указом Президента РМ №304 от 8 октября 1996 г. назначен на пятилетний срок, на должность судьи Суда сектора Ботаника, мун. Кишинэу.
Доходы
Доход по основному месту работы 62 554,34 лея
Недвижимость
1. Квартира площадью 68.3 кв.м., стоимостью 8 000 долларов США, 1,0 долевая часть, купленная в 2002 г.
2. Жилой дом, 1/2 долевая часть, наследство 2009 г.
Движимое имущество
Автомобиль марки Volkswagen Golf (год выпуска 2004) стоимостью 36 000 леев, договор обмена 2011 г.
Доходы
Доход по основному месту работы 78 111,67 лея
Недвижимость
1. Квартира в мун. Кишинэу, площадью 68.3 кв.м., стоимостью 8 000 долларов США 1,0 долевая часть, купленная в 2002 г.
2. Жилой дом в гор. Сорока, 1/2 долевая часть, наследство 2009 г.
Движимое имущество
Автомобиль марки Volkswagen Golf (год выпуска 2004) стоимостью 36 000 леев, договор обмена 2011 г.
Доходы
Доход по основному месту работы 148 107,16 лея
Недвижимость
1. Квартира в мун. Кишинэу, площадью 68.3 кв.м., стоимостью 8 000 долларов США, 1,0 долевая часть, купленная в 2002 г.
2. Жилой дом в гор. Сорока, 1/2 долевая часть, наследство 2009 г.
Движимое имущество
Автомобиль марки Volkswagen Golf (год выпуска 2004) стоимостью 36 000 леев, договор обмена 2011 г.
Оплаченная профессиональная деятельность
Суд сектора Чентру мун. Кишинэу, судья
Оплаченная профессиональная деятельность
Суд сектора Чентру мун. Кишинэу, судья
Оплаченная профессиональная деятельность
Суд сектора Чентру мун. Кишинэу, судья
Дела ЕСПЧ
Согласно Решению №84/6 от 16 мая 2014 г. Коллегии по оценке деятельности судей, решения судьи Суда сектора Чентру мун. Кишинэу, Кистол Джетты, не стали предметом рассмотрения в Европейском суде.
ПРОЦЕНТ ОСТАВЛЕННЫХ В СИЛЕ РЕШЕНИЙ ИЗ ЧИСЛА ОПРОТЕСТОВАННЫХ
2011 г. - опротестованных решений/определений 81, оставленных в силе 60 - 74,07%
2012 г. - опротестованных решений/определений 115, оставленных в силе 80 - 69,56%
2013 г. - опротестованных решений/определений 99, оставленных в силе 28 - 28,28%
Отмененные решения/определения из числа рассмотренных:
2011 г. - рассмотренных дел 695, отмененных 21 - 3,02%
2012 г. - рассмотренных дел 665, отмененных 35 - 5,26%
2013 г. - рассмотренных дел 655, отмененных 28 - 4,27%
ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ
Решением №84/6 от 16 мая 2014 г. Коллегия по оценке деятельности судей присвоила ей квалификационную оценку Очень хорошо, с 76 баллами в активе.
НАГРАДЫ
Решением ВСМ №1014/33 от 16 декабря 2014 г. ей присвоен III (третий) квалификационный класс судьи.
Решение №136/8 от 16.10.2020 г.
Решение №66/12 от 09.06.2017 г.
Решение №24/3 от 17.03.2017 г.
Решение №44/2 от 17.01.2017 г.
Решение №221/12 от 23.09.2016 г.
Согласно Решению №1/3 от 20 февраля 2015 г. Состав по допустимости №2 Дисциплинарной коллегии при Высшем Совете Магистратуры, отклонил, как необоснованную, жалобу Игоря Мокан против решения инспектора-судьи Судебной инспекции при Высшем совете магистратуры от 15.01.2015 г., которым определено отклонить его обращение №14 p/m от 05.01.2015 г. в отношении судей Суда сектора Чентру мун. Кишинэу Джетты Кистол и Дарьи Шушкевич.
13 июля 2012 г., было возбуждено дисциплинарное производство в отношении судьи Суда сектора Чентру, мун. Кишинэу, Кистол Джетты, на основании ст. 22 части (1) лит. f1), j) и k) Закона о статусе судьи. Решением №34/9 от 12 октября 2012 г. дисциплинарная процедура была прекращена. Решением №728/35 от 13 ноября 2012 г., Высший совет магистратуры утвердил Решение Дисциплинарной коллегии №34/9 от 12 октября 2012 г.
Согласно информации Судебной инспекции Высшего совета Магистратурыв период 2010-2014 гг. в отношении судьи было подано 19 жалоб, все признанные необоснованными.
Решение №14/1 от 14.01.2020 г.
Решение №29/9 от 13.12.2019 г.
Решение №307/11 от 26 октября 2018 г.
Решение №1/3 от 20 февраля 2015 г.
Magistrata Djeta Chistol de la Judecătoria Chişinău, care a decis ca şedinţele de judecată în dosarul fostului procuror Igor Popa să se desfăşoare cu uşile închise pentru ca să nu poată asista jurnaliştii de la portalul Anticorupţie.md, a fost criticată de-a lungul anilor de mass-media şi societatea civilă. Djeta Chistol s-a remarcat, în special, în dosarul Diasporei, în 2016, după ce a respins plângerea moldovenilor aflaţi în afara ţării pentru că li s-a limitat dreptul la vot atunci când alegerile prezidenţiale au fost câştigate de Igor Dodon.
În 2012, Djeta Chistol a luat anti-premiul Cârlanul de aur de la Jurnal TV, după ce a constatat într-o decizie că o maşină se deplasa pe 3 străzi în același timp. Aceasta și-a motivat eroarea că are mult de lucru și se mai strecoară uneori și greșeli din cauza oboselii. Colegiul Disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii a analizat cazul şi magistrata a fost avertizată ca să fie mai atentă.
În 2016, în gestiunea Djetei Chistol a ajuns renumitul Dosar al Diasporei, în care moldovenii din afara ţării s-au plâns că le-a fost încălcat dreptul la vot la agerile prezidenţiale. La 13 noiembrie 2016, peste hotare au votat 138.720 de alegători. În cel puțin 14 secții de votare din diasporă numărul maxim de trei mii de buletine de vot a fost epuizat.
După mai bine de 11 ore de ședințe și două ore de deliberare, magistrata Chistol a respins cererea de chemare în judecată a celor 143 de cetățeni din diasporă, calificând-o drept „neîntemeiată”.
Avocații au declarat că instanța a refuzat să acorde timp pentru pregătirea susținerilor verbale: „Au fost discursuri aprinse din partea tuturor, cu argumente și cu analiza probelor și legislației, pe alocuri și cu critici și cu emoții. Instanța s-a retras în deliberare puțin după orele 19.00 și cam pe la orele 20.55 a pronunțat hotărîrea de respingere a tuturor cererilor de chemare în judecată, ca fiind neîntemeiate. Considerăm această hotărâre injustă”.
Reprezentanţii diasporei au solicitat recuzarea Djetei Chistol. „În cadrul ședințelor de judecată, cererile și demersurile făcute de Diaporă au fost respinse nefondat de nenumărate ori. Deși autoritățile de stat au obligația să prezinte aceste probe, ele nu au făcut acest lucru, iar instanța de judecată nu i-a obligat să prezinte rapoartele care conțin informația asupra tuturor circumstanțelor care au avut loc la secțiile de votare, cum ar fi: câte persoane s-au prezentat, câte persoane nu au putut să voteze, ce au făcut cu contestațiile cetățenilor”, au argumentat apărătorii.
Pe moment, în gestiunea Djetei Chistol se află un dosar penal intentat pentru spălare de bani pe numele fostului premier Vlad Filat. Din ianuarie 2019 au fost programate 41 de şedinţe de judecată dintre care au fost lucrative doar patru.
Djeta Chistol activează în sistem din 1996, în cadrul Judecătoriei Chişinău. În 2017, Djeta Chistol a încercat să fie promovată la Curtea de Apel Chişinău, a fost admisă la concurs, dar fără succes pentru magistrată.
În mai 2022, Djeta Chistol a fost înaintată pentru acordarea titluilui de veteran al sistemului. Titlului onorific ”Veteran al sistemului judiciar” se acordă judecătorului care întrunește următoarele condiții:
are o vechime în funcţia de judecător mai mult de 25 de ani;
pe parcursul activităţii în cadrul sistemului a manifestat un comportament ireproşabil;
a susţinut evaluarea performanţelor judecătorilor;
nu a fost supus răspunderii disciplinare pe parcursul ultimului an de activitate;
nu a fost suspendat din funcţie în baza art. 24 alin. (1) lit. a), c) din Legea cu privire la statutul judecătorului.
Djeta Chistol declară în proprietate un apartament de 68,3 metri pătraţi, la preţul de 8000 USD, fără să declare preţul de piaţă al imobilului. În 2009, magistrata a moştenit un teren pentru construcţii şi o casă de locuit cu suprafaţa de 151,7 metri pătraţi, evaluat la 357.174 de lei. Şi la acest imobil magistrata nu a indicat valoarea de piaţă.
Amintim că magistrata Djeta Chistol a decis, vineri, examinarea dosarului penal pe numele fostului procuror Igor Popa în ședință închisă pentru a nu admite prezența la ședințe a cameramanului Centrului de Investigații Jurnalistice, Anatol Mătăsaru, și a reporterului de investigații Julieta Savițchi. Procuratura Anticorupţie a pornit dosarul penal pe numele lui Igor Popa în baza unei investigaţii jurnalistice realizată de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice despre locuinţa sa de lux dintr-un bloc select din Chişinău.
Igor Popa și avocații săi și-au argumentat demersul prin faptul că „activiștii civici [Anatol Mătăsaru - n.r.] și anumiți jurnaliști concreți [jurnalista de investigații Julieta Savițchi - n.r.] ar fi rău intenționați și au calitatea de martori în cadrul altei cauze penale pornite în privința sa pe faptul îmbogățirii ilicite aflate la faza de urmărire penală”, se menționează într-un comunicat al Procuraturii Generale.
De asemenea, avocații lui Popa au mai invocat faptul că în ședința de judecată urmează să fie audiați și minori pentru stabilirea unor circumstanțe ale cazului examinat.
Acuzatorii de stat s-au pronunțat împotriva caracterului închis al examinării cauzei penale. Ei au susținut ideea ședințelor închise doar în partea ce ține de audierea minorilor pentru a nu admite prejudicierea acestora. „Nu există niciun secret de stat şi nu sunt argumente plauzibile ca examinarea acestui dosar să se desfâşoare cu uşile închise. Justiţia trebuie să fie transparentă”, ne-a declarat Petru Iarmaliuc, unul din procurorii pe caz
Totuşi, acuzatorii nu pot să atace decizia Djetei Chistol, deoarece magistrata a decis că poate fi contestată odată cu fondul, după ce va fi emisă o sentinţă.
Prima şedinţă de judecată în dosarul în care fostul procuror Igor Popa este învinuit de fals în declaraţiile publice a fost programată pentru 25 februarie 2022. De atunci au fost programate 5 şedinţe, fiind lucrativă doar una, când a fost admis demersul avocaţilor inculpatului ca şedinţele de judecată să nu fie publice.
Precizăm că în una din zile inculpatul Igor Popa a chemat poliţia după ce cameramanul de la Anticorupţie.md i-a solicitat să se expună asupta acuzaţiilor aduse. Agentul constatator i-a aplicat cameramanului o amendă pentru huliganism, invocând că Igor Popa nu poate fi abordat pentru că există prezumţia nevinovăţiei.
În pofida interdicţiilor şi presiunilor făcute, Centrul de Investigaţii Jurnalistice anunţă că îşi va face în continuare datoria faţă de cititori şi va monitoriza dosarele ex-procurorului Igor Popa.
Sursa: anticoruptie.md
Magistrata Valentina Garabajiu și-a luat abținere de la judecarea celui de-al doilea dosar deschis pe numele lui Vlad Filat, iar cazul a ajuns pe masa altor trei magistrați. Astfel, pentru că prima ședință care ar fi trebuit să aibă loc astăzi, 31 ianuarie, a fost amânată, fostul premier nu a fost escortat la Judecătoria Chișinău.
Potrivit avocatului lui Filat, magistrata și-a luat abținere, iar președintele instanței de judecată a considerat că în acest caz este necesară examinarea dosarului de către un complet de judecată, nu de un singur magistrat.
„Am fost invitați pentru ora 10.30 pentru ședința preliminară, dar am al aflat despre schimbarea de judecători și complet. Abia după încercarea de a clarifica aceste lucruri, ni s-a dat acces la dosar”, a declarat avocatul lui Filat, Victor Munteanu.
Potrivit avocatului, judecătoare Valentina Garabajiu a prezentate motive pertinente în opinia judecătorului care a examinat cererea de abținere. Totodată, Victor Munteanu a declarat în fața presei că Vlad Filat nu a fost escortat astăzi la Judecătoria Chișinău pentru că Administrația Penitenciarelor ar fi fost anunțată despre amânarea ședinței.
Din completul de judecată care va examinat dosarul deschis pe numele lui Filat, vor face parte magistrații Djeta Chistol, Tatiana Bivol și Olga Iftodi.
Djeta Chistol, președinta completului care va examinat dosarul lui Filat, activează în sistem din anul 1996. Aceasta a ajuns în atenția publicului în 2012, când a admis mai multe erori într-o decizie de judecată, unde a scris că „o mașină se deplasa pe 3 străzi în același timp”. Aceasta a explicat greșeala din cauza volumului mare de lucru și a oboselii: „O să fiu mai atentă. E volum mare de lucru. Eu îmi cer scuze”, declara Djeta Chistol. Colegiul disciplinar al CSM a respins ulterior plângerile depuse pe numele acesteia și a avertizat-o să fie mai atentă.
Următoarea ședință în dosarul de spălare de bani deschis pe numele lui Filat la avea loc peste câteva zile, la 6 februarie.
Potrivit Procuraturii Anticorupție, Vladimir Filat este învinuit de săvârşirea infracţiunii de spălare de bani în proporţii deosebit de mari. Într-un comunicat de presă al Procuraturii se menționează că la 01.07.2013, Filat a încheiat un contract de asistență în campania electorală pentru un partid politic la alegerile parlamentare din noiembrie 2014, cu o companie de consultanță din Washington, SUA. Pentru serviciile contractate, fostul premier ar fi achitat către compania nerezidentă, suma totală de 12 847 902 lei, efectuând periodic transferuri din conturile companiilor gestionate prin intermediar, în care erau depozitate mijloace financiare obținute prin infracțiuni de corupție din Banca de Economii.
Sursa: zdg.md
Judecătoarea care a avut în gestiune dosarul „Diaspora vs. R. Moldova” solicită promovare în funcție
Consiliul superior al Magistraturii (CSM) va examina mâine, 30 mai 2017, cererile unor judecători și candidaţi la funcţia de judecător de remitere a materialelor Colegiului de evaluare şi/sau Colegiului de selecţie şi Comisiei unice a INJ, pentru o eventuală promovare sau numire în funcţie. Între aceștia se află și Djeta Chistol, magistrata care a gestionat dosarul „Diaspora vs. R. Moldova”. Astfel, Chistol vrea promovare în instanța ierarhic superioară, adică la Curtea de Apel, scrie Ziarul de Gardă.
Djeta Chistol activează în sistem din anul 1996. Aceasta a ajuns în atenția publicului în 2012, când a admis mai multe erori într-o decizie de judecată, unde a scris că „o mașină se deplasa pe 3 străzi în același timp”. Aceasta a explicat greșeala din cauza volumului mare de lucru și a oboselii: „O să fiu mai atentă. E volum mare de lucru. Eu îmi cer scuze”, declara Djeta Chistol. Colegiul disciplinar al CSM a respins ulterior plângerile depuse pe numele acesteia și a avertizat-o să fie mai atentă.
Tot Chistol a avut în gestiune dosarul “Diaspora vs R. Moldova”. Aceasta a decis că statul nu a încălcat dreptul la vot a moldovenilor din străinătate.
La 13 noiembrie peste hotare au votat 138720 de alegători, număr record din istoria alegerilor în R. Moldova. În cel puțin 14 secții de votare din diasporă numărul maxim de trei mii de buletine de vot a fost epuizat.
În ultima sa declarație de avere, pentru anul 2015, magistrata de la Judecătoria sect. Centru a indicat un venit salarial de 166 922 de lei. De asemenea, Djeta Chistol declară că posedă un apartament de 63 m.p. cu o valoare cadastrală de 8 mii USD și 1/2 dintr-o casă de locuit, moștenită în 2009. În 2015, judecătoarea și-a cumpărat un automobil de 10 mii de euro. Totodată, magistrata indică datorii de 40 de mii de lei și de 6 mii de euro, bani pe care i-ar fi împrumutat anul trecut cu o rată a dobânzii de 0%. În timp ce prima sumă urmează să o întoarcă până la sfârșitul anului curent, cel de-a doua, până în 2020.
sursa: radionoroc.md
Argumentele Djetei Chistol și a magistraților de la Curtea de Apel la solicitările diasporei
Diaspora își va revendica dreptul la vot în instanța supremă de justiție, după ce magistrații Natalia Simciuc, Iulia Cimpoi și Victor Pruteanu, de la Curtea de Apel Chișinău, au menținut, fără schimbări, hotărârea primei instanțe, prin care cererea de chemare în judecată a CEC, depusă de 143 de cetățeni din străinătate, a fost respinsă. Altfel spus, instanța nu a recunoscut faptul că, la 13 noiembrie, alegătorilor de peste hotare le-a fost încălcat dreptul la vot, în schimb a constatat că acțiunile instituțiilor responsabile au fost perfect legale.
„Speram la o maturitate a justiției moldovenești în confruntare cu cetățeanul. Era un test pentru justiția din R. Moldova care ar fi arătat cât valorează drepturile omului în acest stat. Din păcate, am ratat această ocazie. Analizând modul de desfășurare a procesului, am înțeles că judecătorii aveau deja hotărârea adoptată. Completul de judecată le-a declarat părților și participanților la proces că se va expune asupra demersului privind sesizarea Curții Constituționale (CC) odată cu decizia pe dosar. Dar în decizie nu putea să se expună și asupra apelului CC. Era deja clar că aveau o hotărâre adoptată în acest sens”, a explicat Eduard Digore, după pronunțarea deciziei.
La 1 decembrie, după mai bine de 11 ore de ședințe și două ore de deliberare, magistrata Judecătoriei Centru, Djeta Chistol, a respins drept „neîntemiată” cererea de chemare în judecată a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr.1, cu intervenienți accesorii Comisia Electorală Centrală (CEC), Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) și Guvernul.
Magistrata și-a argumentat decizia prin faptul că Consiliul Electoral al Circumscripției municipale Chișinău nr.1, care nu a făcut altceva decât să ia act de plângerile a 4031 de cetățeni din diasporă și să le remită CC, motivând că acestea nu ar fi fost depuse în mod corespunzător, a respectat legislația la emiterea hotărârilor.
Moldovenii din diasporă au solicitat constatarea încălcării dreptului constituțional și a discriminării directe pe criteriu de reședință, magistrata însă, invocând prevederile CC și ale Codului Electoral, a constatat că cetățenii din străinătate au fost tratați în mod egal de către autoritățile R. Moldova.
Mai mult, judecătoarea a explicat că statul i-a creat diasporei facilități suplimentare, comparativ cu cetățenii R. Moldova, prin acordarea dreptului de a vota în baza pașaportului expirat, dar și la „oricare din cele 100 de secții”, fără a fi „arondați la o secție de votare”.
Djeta Chistol le-a răspuns moldovenilor din Bologna că puteau traversa încă 45 de km pentru a vota în orașele Ferrara sau Modena, iar celor din Montreal, Canada, că urmau să se deplaseze la Ottawa, care se află la o distanță de o oră și 45 de minute. Totodată, în hotărârea motivată se stipulează că dreptul la vot n-a fost încălcat și din motiv că cele 100 de secții de peste hotare, organizate „întocmai cu normele legale prevăzute pentru astfel de acțiuni”, ofereau posibilitatea de a vota pentru 288000 de cetățeni, dar că la urne au ieșit doar 139066 de alegători. În conformitate cu prevederile legale, potrivit judecătoarei, CEC, MAEIE și Guvernul au decis organizarea anume a acestui număr de secții.
Avocații diasporei, Eduard Digore și Veronica Mihailov-Moraru, au calificat partea motivată a hotărârii drept una contradictorie, care contravine cadrului legislativ, inclusiv pentru că s-a refuzat examinarea probelor video sau audierea martorilor, dar și pentru că datele deținute de MAEIE vorbeau despre 800 000 de cetățeni în diasporă, pe când cele 100 de secții lezau, din start, dreptul la vot a peste 500 de mii. În cadrul cererii de apel avocații au contestat și refuzul primei instanțe de a sesiza CC privind controlul constituționalității art. 49, alin. 3 din Codul Electoral. De cealaltă parte, Maxim Lebedinschi, membru CEC, a declarat că în cazul în care la o secție de votare era aglomerație, persoanele erau informate despre posibilitatea votării la secțiile din apropiere, iar reprezentanții MAEIE și-au justificat acțiunile prin faptul că Ministerul a ținut cont de numărul estimativ al alegătorilor.
Cu toate acestea, completul de judecată al Curții de Apel Chișinău, format din magistrații Natalia Simciuc, Iulia Cimpoi și Victor Pruteanu, au dat dreptate instituțiilor statului, care s-ar fi condus de normele legale instituite de Parlament, „organul reprezentativ suprem al poporului R. Moldova și unica autoritate
legislativă a statului”.
„La fel, nu pot fi reținute argumentele apelanților în ce privește faptul că opțiunile deplasării la alte secții de votare reprezintă o discriminare, inclusiv reprezintă o impunere din partea statului la suportarea unor cheltuieli exagerate de deplasare, or, a fost indicat faptul că dreptul la vot nu este un drept absolut, iar autoritățile statului, în baza normelor legale, instituie numărul secțiilor de votare. Astfel, în condițiile în care cetățenii insistau la exercitarea dreptului la vot, aceștia au avut posibilitatea reală de a-și exercita dreptul respectiv, asumându-și corespunzător și eventualele cheltuieli, iar statul a asigurat secțiile de votare cu numărul necesar de buletine de vot”, se arată în hotărârea motivată a instanței de apel.
Instanța a mai invocat faptul că avocații nu au contestat expres încheierea instanței de fond referitor la respingerea demersului întru verificarea constituționalității normelor de drept, dar și că nu au invocat motivele de fapt și de drept ale dezacordului cu deciziile magistratei Chistol.
sursa: zdg.md
Avocații Diasporei cer recuzarea magistratei Djeta Chistol
În cadrul ședinței de astăzi, 30 noiembrie, avocații Diasporei, Eduard Digore și Veronica Mihailov-Moraru, au cerut recuzarea magistratei Judecătoriei sect. Centru, Djeta Chistol.
„În cadrul ședințelor de judecată, cererile și demersurile făcute de Diaporă au fost respinse nefondat de nenumărate ori. Deși autoritățile de stat au obligația să prezinte aceste probe, ele nu au făcut acest lucru, iar instanța de judecată nu i-a obligat să prezinte rapoartele care conțin informația asupra tuturor circumstanțelor care au avut loc la secțiile de votare, cum ar fi: câte persoane s-au prezentat, câte persoane nu au putut să voteze, ce au făcut cu contestațiile cetățenilor, etc.
De asemenea, este inexplicabil faptul că instanța de judecată respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale, pe motiv că CC s-ar fi expus prin două hotărâri anterioare asupra articolului dat. Verificând repetat, aceste hotărâri, am constatat că, de fapt, Curtea Constituțională nu a dat apreciere acestei norme. Astfel, reieșind din faptul că instanța de judecată a încălcat procedura și pentru că avem suspiciuni de imparțialitate, noi cerem recuzarea judecătorului. Într-o cerere scrisă vom menționa toate motivele de recuzare a judecătorului, având speranța că se va admite acest demers, constatând anumite blocaje care sunt create de instanța de judecată”, a declarat avocatul Eduard Digore.
sursa: zdg.md
Cine este judecătoarea care va examina dosarul „Diaspora vs R. Moldova”
verAvocații cetățenilor aflați în străinătate, care nu au putut vota la 13 noiembrie din cauza epuizării buletinelor de vot, au contestat în instanță hotărârile Consiliului Electoral al Circumscripției municipale Chișinău nr.1, care nu a făcut altceva decât să ia act de plângerile a 4031 de cetățeni și să le remită Curții Constituționale (CC), motivând că acestea nu ar fi fost depuse în mod corespunzător. La 21 noiembrie, avocații Eduard Digore și Veronica Mihailov-Moraru, mandatați de către 143 de cetățeni moldoveni din Italia, Marea Britanie, Franța, Irlanda și Germania, au depus două cereri de chemare în judecată la Judecătoria Centru. În baza hotărârilor instanței, dar și în temeiul Raportului privind rezultatele alegerilor, semnat de Comisia Electorală Centrală (CEC), CC urmează să decidă dacă validează scrutinul și mandatul președintelui ales, Igor Dodon. Dosarul „Diaspora vs R. Moldova” va fi examinat vineri, 25 noiembrie, de către magistrata Judecătoriei sect. Centru, Djeta Chistol.
Contestațiile diasporei „au rămas în aer”, după ce la 16 și 17 noiembrie, Consiliului Electoral al Circumscripției municipale Chișinău nr.1 a adoptat două hotărâri prin care decide să ia act de contestațiile depuse de diasporă și să le „remită CC pentru a fi luate în calcul la confirmarea rezultatelor alegerilor pentru funcția de președinte al R. Moldova”, în timp ce Codul Electoral prevede expres că încălcările electorale urmează a fi soluţionate exclusiv de instanţele de judecată și nu țin de competența CC. „În mod cert, CC nu poate să examineze aceste contestaţii, pentru că nu poate administra nici probe, nu poate invita martori, nu poate verifica dacă a fost omul acela la votare, dacă a fost realmente împiedicat să voteze sau nu”, a declarat Rodica Secrieru, secretară generală a CC pentru europalibera.org.
Cu toate acestea, în Raportul privind Rezultatele alegerilor, CEC lasă la discreția CC să aprecieze consecințele asupra totalizării rezultatelor legate de imposibilitatea celor 4031 de cetățeni de a vota. Acțiunile sunt calificate de către avocatul Eduard Digore drept o pasare a responsabilităților de către autorități.
Diaspora, pregătită să meargă la CtEDO
Deși au fost mandatați prin semnătură de doar 143 de cetățeni din diasporă, avocații spun că reprezintă interesele tuturor celor din diasporă. Ei susțin că cea mai importantă solicitare este ca justiția să constatate violarea dreptului la vot, iar acest litigiu împotriva statului este o premieră pentru R. Moldova. De asemenea, apărătorii cer instanței să recunoască că s-a admis o atitudine discriminatorie față de cetățenii din diasporă. „Pentru ce statul R. Moldova a tipărit peste trei milioane de buletine, pentru cine le-a tipărit dacă nu le-a trimis în străinătate?”, se întreabă juristul. Avocatul Digore afirmă că dacă va fi necesar, se va merge la CtEDO, care ar putea obliga statul să achite prejudiciu cetățenilor din diasporă.
„Cetățenii nu cer în instanță recompensarea prejudiciului moral sau material, ei consideră că singurul mod în care se poate repara această eroare este anularea cel puțin a alegerilor în acele secții de vot, pentru ca ei să poată veni să-și exercite acest drept”, a declarat Eduard Digore. Avocatul precizează că a solicitat ca instanța să oblige Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) să prezinte informațiile privind cetățenii din diasporă care au stat la baza deciziei privind deschiderea a numai 100 de secții de votare în străinătate, pentru a înțelege cine se face vinovat.
La momentul de față în instanță sunt două cereri de chemare în judecată împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției municipale Chișinău nr.1, dar ca părți terțe sunt atrase CEC, MAEIE și Guvernul R. Moldova.
Raportul CEC cu privire la rezultatele alegerilor pentru funcția de președinte al R. Moldova din 30 octombrie 2016 a fost transmis instanței constituționale la 21 noiembrie, iar norma legală prevede ca în zece zile de la această dată CC să se expună asupra validării mandatului președintelui ales. Termenul ar putea fi extins însă, până când vor exista niște hotărâri irevocabile în aceste litigii. „Acum depinde ce informații vom avea la dispoziție. În principiu, CC lucrează cu actele care îi sunt prezentate, raportul CEC şi hotărârile judecătoreşti, care confirmă existența unor încălcări eventuale”, a explicat Rodica Secrieru, secretară generală a CC, care a declarat că instituția a cerut tuturor instanțelor de judecată să prezinte informația despre acțiunile electorale pe rol. Rodica Secrieru spune că până la acest moment se cunoaște despre șase cauze la Curtea de Apel Chișinău, două dintre care sunt inițiate de concurentul electoral Maia Sandu și reprezentatul PAS, Sergiu Litvinenco.
Dosarul pe masa magistratei Chistol
Ambele cereri de chemare în judecată depuse de diasporă au fost admise, iar vineri, la 25 noiembrie, magistrata Judecătoriei Centru, Djeta Chistol, în gestiunea căreia a ajuns unul dintre dosare, urmează să decidă asupra comasării într-un singur litigiu a ambelor cauze. În aceiași ședință, CEC ar trebui să prezinte avocaților procesele-verbale de la secțiile de votare unde s-au epuizat buletinele, iar MAEIE și Guvernul, datele statistice în baza cărora s-a stabilit locația și numărul secțiilor în diasporă. O hotărâre, susține avocata Veronica Mihailov-Moraru, ar putea fi pronunțată de instanța de fond săptămâna viitoare, deoarece termenul legal prevăzut pentru examinarea litigiilor electorale este de 3-5 zile.
La 23 noiembrie, avocații au făcut o interpelare la Procuratura Generală pentru a afla dacă există dosare penale intentate referitor la cazurile și neregulile sesizate în perioada electorală.
Djeta Chistol activează în sistem din anul 1996. Aceasta a ajuns în atenția publicului în 2012, când a admis mai multe erori într-o decizie de judecată, unde a scris că „o mașină se deplasa pe 3 străzi în același timp”. Aceasta a explicat greșeala din cauza volumului mare de lucru și a oboselii: „O să fiu mai atentă. E volum mare de lucru. Eu îmi cer scuze”, declara Djeta Chistol. Colegiul disciplinar al CSM a respins ulterior plângerile depuse pe numele acesteia și a avertizat-o să fie mai atentă.
În ultima sa declarație de avere, pentru anul 2015, magistrata de la Judecătoria sect. Centru a indicat un venit salarial de 166 922 de lei. De asemenea, Djeta Chistol declară că posedă un apartament de 63 m.p. cu o valoare cadastrală de 8 mii USD și 1/2 dintr-o casă de locuit, moștenită în 2009. În 2015, judecătoarea și-a cumpărat un automobil de 10 mii de euro. Totodată, magistrata indică datorii de 40 de mii de lei și de 6 mii de euro, bani pe care i-ar fi împrumutat anul trecut cu o rată a dobânzii de 0%. În timp ce prima sumă urmează să o întoarcă până la sfârșitul anului curent, cel de-a doua, până în 2020.
Victoria diasporei în instanță nu înseamnă anularea rezultatelor de către CC
Chiar dacă justiția va da dreptate diasporei, doar CC e în drept să decidă dacă încălcarea dreptului la vot este în măsură să schimbe rezultatul turului II al scrutinului prezidențial. Întrebată în cadrul unui interviu dacă cele 4031 de contestații pot influența decizia CC în situația în care diferența dintre Igor Dodon și Maia Sandu este de peste 67 de mii de voturi, Rodica Secrieru a declarat că „trebuie să facem distincţia între încălcarea dreptului individual de a vota şi influenţa acestor încălcări asupra rezultatului final. Dacă vorbim de o diferență de 1.000 de voturi între doi candidaţi, atunci da, faptul că 1.000 de cetăţeni nu au putut să voteze aceasta ar influența rezultatul final.”
La 21 noiembrie, în cel puțin 30 de orașe din întreaga lume cetățenii moldoveni au organizat acțiuni de protest și flasmob-uri prin care și-au exprimat dezacordul față de rezultatele alegerilor prezidențiale din 13 noiembrie curent. Diaspora a cerut demisia conducerii Comisiei Electorale Centrale și a Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene. De asemenea, cetățenii au solicitat statului organizarea repetată a turului II de scrutin.
La 13 noiembrie peste hotare au votat 138720 de alegători, număr record din istoria alegerilor în R. Moldova. În cel puțin 14 secții de votare din diasporă numărul maxim de trei mii de buletine de vot a fost epuizat. Probleme însă au existat și la scrutinele anterioare. Imediat după ce Parlamentul a admis limita de 3 mii de buletine pentru secțiile peste hotare, la alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010 au fost înregistrate 3 cazuri de insuficiență a buletinelor. Mai mult, nici după ultimele alegeri, din 30 noiembrie 2014, când în câteva secții de votare din Rusia, România și Italia epuizarea buletinelor de vot era la limită, legiuitorii nu au bătut alarma. La fel ca acum doi ani, în Italia au fost deschise 25 de secții de votare, la Moscova și București, doar câte două secții de votare, iar în Marea Britanie, în genere a fost redusă o unitate de vot. Se întâmplă în condițiile în care ultimele date ale MAEIE arată că peste 800 000 de cetățeni sunt plecați peste hotare.
Igor Dodon a câștigat alegerile prezidențialela 13 noiembrie cu un avantaj de circa 67 de mii de voturi. Acesta a acumulat 834 081 voturi sau 52,11% din sufragii, pe când Maia Sandu a înregistrat o performanță de 766 593 de voturi sau 47,89% din sufragii.
sursa: zdg.md
Pronunțarea unei hotărâri în dosarul contestațiilor diasporei contra autorității electorale din Republica Moldova a fost amânată vineri pentru săptămâna viitoare.
Reprezentanții Comisiei Electorale Centrale au cerut instanței ca solicitările cetățenilor din diaspora să fie scoase de pe rol, deoarece ar fi fost încălcată procedura de depunere a contestațiilor. Interesele diasporei au fost apărate în instanţă de avocații Eduard Digore și Veronica Mihailov-Moraru. După ședință, aceștia au declarat: ”Se încearcă prelungirea acestei perioade în care cetățenii să nu aibă un răspuns în privința contestațiilor lor”, a declarat Eduard Digore.
Judecătoarea Djeta Chistol a decis ca toate contestațiile diasporei să fie comasate și examinate de un singur magistrat.
Şedinţă publică, dar… „presa, închideți camerele!”
Avocata Veronica Mihailov-Moraru a menționat că a solicitat ca jurnaliștilor să li se permită să filmeze la următoarea ședință din 28 noiembrie.
Chiar dacă şedinţa de vineri a fost una publică, jurnaliştilor nu li s-a permis să filmeze sau să imprime acest proces. Magistrata Djeta Chistol le-a solicitat reprezentanţilor massmedia să închidă camerele de filmat. "Presa, închideţi camerele, şedinţa este publică”, a menţionat judecătoarea.
Cine judecă diaspora?
Potrivit portalului magistrat.md, înainte de a veni la Judecătoria Centru, Djeta Chistol, care judecă dosarul diasporei, a activat în funcţia de judecătoare în instanţa de la Botanica. Fiind de 20 de ani în sistem, numele acestei magistrate a devenit public acum câţiva ani când a emis o decizie din care reieșea că o maşină implicată într-un accident se deplasa pe 3 străzi concomitent. Ea nu a fost sancţionată disciplinar, deoarece a recunoscut că a greşit.
Magistrată vizată într-o hotărâre CtEDO
Numele magistratei Chistol se regăseşte şi într-o decizie CtEDO. O decizie a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Djeta Chistol, fost obiect de examinare la CtEDO în dosarul Radu contra Moldovei. În acest dosar a fost invocată divulgarea ilegală a informației despre starea sănătății reclamantei.
Din cauza magistraţilor care au examinat acest dosar, Republica Moldova a pierdut 12 mii de euro, banii fiind plătiţi reclamantului ca despăgubiri materiale şi morale.
Mobilizarea moldovenilor din diaspora
Mai mulți moldoveni stabiliţi în Italia, Marea Britanie, Franța, Irlanda și Canada, care nu şi-au putut exercita dreptul de vot pe 13 noiembrie, din cauza epuizării buletinelor de vot, au acţionat statul în judecată. Ministrul de externe, Andrei Galbur, a menționat recent că vina nu-i aparţine nici lui, nici instituţiei pe care o conduce, nici CEC și că la mijloc ar fi o reglementare legislativă care stabilește numărul de buletine de vot destinat unei secții.
Nemulţumită de activitatea CEC şi MAEIE a fost şi candidatul comun al forțelor anti-oligarhice la alegerile din 13 noiembrie, Maia Sandu. Ea a depus la Procuratura Generală o plângere împotriva Alinei Russu, președinta Comisiei Electorale Centrale și a lui Andrei Galbur. Sesizarea a fost înregistrată de Procuratură abia peste aproape o săptămână de la depunere.
sursa: report.md
„O mașină pe 3 străzi!” Djeta Chistol a scăpat fără sancțiune disciplinară!
Colegiul Disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii a analizat cazul și plângerile cu privire la hotărârile emise de judecătorul Djeta Chistol, care a ajuns cunoscută datorită deciziei în care se spunea că „o mașină se deplasa pe 3 străzi în același timp”. Vineri, 12 octombrie, colegiul a decis să respingă cererile depuse împotriva judecătoarei Djeta Chistol, aceasta fiind avertizată verbal pentru a fi mai atentă.
În cadrul ședinței, Djeta Chistol a recunoscut că a comis erori în încheierile pe care le-a emis, însă asta pentru că a fost supra-obosită: ziua are ședințe de judecată, iar noaptea redactează încheierile. Aceasta spune că și-a corectat greșeala, iar Curtea de Apel a menținut în vigoare hotărârile luate de ea. „O să fiu mai atentă.
E volum mare de lucru. Eu îmi cer scuze”, a spus sursa.
Nicolae Roșca, președintele Colegiului Disciplinar al CSM, a declarat că s-a decis respingerea aplicării unei sancțiuni disciplinare. „Colegiul disciplinar decide respingerea propunerii privind aplicarea sancțiunii disciplinare. Colegiul a luat în considerație ce ați spus dvs dnă judecător. Desigur, asemenea greșeli nu trebuie admise. Unele greșeli sunt firești pentru oameni, care pot și trebuie corectate. Pe viitor, vedeți, dacă lucruri se repetă de mai multe ori....”, a spus sursa.
UNIMEDIA menționează că doi șoferi (automobil și microbuz) au ajuns în instanța de judecată, după un accident rutier produs în anul 2010 pe șos. Hâncești din Capitală. Ghenadie Sorochin, șoferul autoturismului, a declarat că a fost intimidat la Poliția Rutieră. Judecătoria Centru (Djeta Chistol) l-a declarat vinovat pe Sorochin, admițând mai multe erori de sens în textul hotărârii judecătorești.
Colac peste pupăză, Curtea de Apel a menținut decizia cu toate greșelile admise de judecătoarea Djeta Chistol din instanța inferioară. Ulterior, Ghenadie Sorochin s-a plâns la Consiliul Superior al Magistraturii. În document, acesta acuză instanța de judecată că a falsificat două rapoarte de expertiză tehnică. Unul din ele spune că șoferul microbuzului se deplasa cu peste 57km/h, în timp ce altul spune că șoferul ar fi avut 75km/h (ținând cont de lungimea liniei de frânare). Din greșeală sau intenționat, în hotărârea judecătoriei se menționează următoarele: partea vătămată se deplasa cu fix 57 km/h, care nu a admis careva încălcări (linia de frânare - 14 metri).
La 16 mai 2012, Colegiul Penal al Curții de Apel a emis o încheiere în care trimite dosarul spre rejudecare la Judecătoria Centru. Petiționarul a insistat ca judecătorul să fie schimbat.
Djeta Chistol ”dă lovitura din nou!” Magistratul va rejudeca cazul...
Incalcarile in procesele de judecata din Moldova se țin lanț. O dovada a acestui fapt este și cazul dosarului judecat de Djeta Chistol, care a devenit cunoscuta deja publicului dupa ce a fost subiectul central in mai multe știri UNIMEDIA, dar și dupa ce a primit Carlanul de Aur din partea JurnalTV. La 16 mai 2012, Colegiul Penal al Curții de Apel a emis o incheiere in care trimite dosarul spre revizuire la Judecatoria Centru. Colac peste pupaza, dosarul ajunge din nou la Djeta Chistol. Deși avea cerere de recuzare, deoarece a judecat odata acest caz, magistratul a admis…
Judecătoarea vizată în știrile UNIMEDIA a primit Cârlanul de Aur de la JurnalTV
Judecătoarea Djeta Chistol de la Judecătoria Centru, vizată în știrile UNIMEDIA, a luat un premiu de la JurnalTV. După publicarea unei știri pe portalul nostru de știri, „De râs și de plâns: O judecătorie din Moldova a decis că o mașină se deplasa pe 3 străzi în același timp”, televiziunea i-a oferit magistratului premiul „Cârlanul de Aur” pentru gafa sa.
Aceasta și-a motivat eroarea simplu: Are mult de lucru și se mai strecoară uneori și greșeli din cauza oboselii.
"Дело Урекяна" рассмотрит судебная коллегия
Начало судебного процесса по уголовному делу в отношении лидера парламентской фракции Альянс "Молдова Ноастрэ" (АМН), бывшего генерального примара Кишинева Серафима Урекяна перенесено на 22 мая. Уже второй раз судебная коллегия столичного суда сектора Чентру не может собраться в полном составе из-за болезни одной из судей. Скорее всего, судебный процесс по этому делу будет открытым, хотя на официальном уровне решения об этом еще не принято. Показательно, что по решению руководителя суда Лилии Василевич это резонансное уголовное дело будет рассмотрено коллегией из трех судей: Надежда Мазур (председатель коллегии), Николае Костин, Джета Кистол. Последняя, кстати, и пребывает на больничном, однако ожидается, что к началу судебного разбирательства приступит к работе. В противном случае председатель суда может утвердить новый состав коллегии для рассмотрения этого дела.
Prin abonarea la newsletterul Magistrat.md veți fi permanent informat despre noile modificări pe site
Toate drepturile rezervate
Copyright "Juriştii pentru Drepturile Omului" © 2014 - 2017