База данных судей Республики Молдовa
Пример: Colev Grigori
Расширенный поиск
foto: inj.md

Михаила Виорика

Апелляционная Палата Кишинэу,

Биографические данные

Дата назначения на должность: 17.05.2002 г.

Декретом Президента РМ №1058-IV от 28 марта 2007 г. назначена на должность судьи, до достижения предельного возраста.

Декретом Президента РМ №673-III от 17 мая 2002 г. назначена на должность судьи Суда сектора Ботаника, муниципия Кишинэу, на пятилетний срок.

Дата назначения на должность: 17.05.2002 г.

Декретом Президента РМ №1058-IV от 28 марта 2007 г. назначена на должность судьи, до достижения предельного возраста.

Декретом Президента РМ №673-III от 17 мая 2002 г. назначена на должность судьи Суда сектора Ботаника, муниципия Кишинэу, на пятилетний срок.

 

Дела ЕСПЧ
Согласно Решению №52/4 от 28 марта 2014 г. Коллегии по оценке деятельности судей, решения судьи Михэилэ Виорики не стали предметом рассмотрения в Европейском суде.

ПРОЦЕНТ ОСТАВЛЕННЫХ В СИЛЕ РЕШЕНИЙ ИЗ ЧИСЛА ОПРОТЕСТОВАННЫХ
2011 г. - опротестованных  дел 114, оставленных в силе 59 - 51,75%
2012 г. - опротестованных 90, оставленных в силе 63 - 70%
2013 г. - опротестованных дел 87, оставленных в силе 54 - 62,06%
Отмененные решения/определения из числа рассмотренных:
2011 г. - рассмотренных дел 810, отмененных 55 - 6,7%
2012 г. - рассмотренных дел 912, отмененных 27 - 2,9%
2013 г. - рассмотренных дел 983, отмененных 33 - 3,3%

ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ
Решением №52/4 от 28 марта 2014 г. Коллегия по оценке деятельности судей присвоила ей квалификационную оценку Очень хорошо с 79 баллами в активе.

НАГРАДЫ
Решением ВСМ №616/30 от 09 октября 2012 г. удостоена Почетного диплома Высшего Совета Магистратуры.

Дела ЕСПЧ
Согласно Решению №52/4 от 28 марта 2014 г. Коллегии по оценке деятельности судей, решения судьи Михэилэ Виорики не стали предметом рассмотрения в Европейском суде.

ПРОЦЕНТ ОСТАВЛЕННЫХ В СИЛЕ РЕШЕНИЙ ИЗ ЧИСЛА ОПРОТЕСТОВАННЫХ
2011 г. - опротестованных  дел 114, оставленных в силе 59 - 51,75%
2012 г. - опротестованных 90, оставленных в силе 63 - 70%
2013 г. - опротестованных дел 87, оставленных в силе 54 - 62,06%
Отмененные решения/определения из числа рассмотренных:
2011 г. - рассмотренных дел 810, отмененных 55 - 6,7%
2012 г. - рассмотренных дел 912, отмененных 27 - 2,9%
2013 г. - рассмотренных дел 983, отмененных 33 - 3,3%

ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ
Решением №52/4 от 28 марта 2014 г. Коллегия по оценке деятельности судей присвоила ей квалификационную оценку Очень хорошо с 79 баллами в активе.

НАГРАДЫ
Решением ВСМ №616/30 от 09 октября 2012 г. удостоена Почетного диплома Высшего Совета Магистратуры.

Решение ВСМ №298/17 от 23.07.2019 г.

Решение №41/3 от 05.02.2019 г.

Решение №129/7 от 21.02.2017 г.

Решение №124/14 от 17/10.2016 г.

Решение №44/4 от 17.06.2016 г.

Решение №52/4 от 28.03.2014 г.

Решение ВСМ №616/30 от 09 октября 2012 г

В соответствии с Решением Коллегии по оценке деятельности  судей №52/4 от 28.03.2014 г., «в период 2010-2013 гг., дисциплинарная коллегия не зафиксировала и не рассматривала какие-либо дисциплинарные процедуры в отношении деятельности судьи суда сектора Ботаника мун.Кишинэу, Михэилэ Виорики».

Решением №62/8 от 04 июня 2015 г., Состав по допустимости №1 Дисциплинарной коллегии отклонил жалобу, поданную Гранач Георге против решения Судебной инспекции №155 от 18 февраля 2015 г., принятого в результате рассмотрения обращения, поданного Гранач Георге по фактам, которые могут явиться дисциплинарными нарушениями, совершенными судьей Суда сектора Ботаника мун. Кишинэу, Михэилэ Виорикой. По сути, в обращении указывается, что 05.09.2013 г., истец Гранач Георге подал в Суд сектора Ботаника мун. Кишинэу исковое заявление против Гранач Анастасии, Вото Елены, Митку Раду и третьих лиц - публичных нотариусов Аделины Флоря, Аделины Солтан, Татьяны Мустяцэ, о восстановлении пропущенного срока, о признании недействительности юридического акта, о взыскании упущенной выгоды, распределенное для рассмотрения судье В. Михэилэ. Гражданское дело было рассмотрено с вынесением решения.

27 ноября 2014 г., генеральным прокурором, членом по праву Высшего совета магистратуры, Корнелиу Гурин, была возбуждена дисциплинарная процедура  в отношении судьи суда сектора Ботаника мун. Кишинэу, Виорики Михэилэ, на основании ст. 10 части (1) Закона о дисциплинарной коллегии и дисциплинарной ответственности судей. Распоряжением о возбуждении дисциплинарной процедуры установлено, что  в ходе процедуры надзора Генеральной прокуратурой за судебным рассмотрением уголовных дел был установлен факт совершения ряда дисциплинарных проступков судьей суда сектора Ботаника, мун. Кишинэу, Виорикой Михэилэ при рассмотрении по существу уголовных дел. Решением №42/10 от 20 декабря 2014 г. дисциплинарная процедура была прекращена. Решением  №330/15 от 05 мая 2015 г., Высший Cовет Mагистратуры отклонил жалобу, поданную Генеральным прокурором Республики Молдова, Корнелиу Гурин против решения Дисциплинарной коллегии №42/10 от 20 сентября 2014 г., оставив без изменений решение Дисциплинарной коллегии, которым отклонил ходатайство о привлечении к дисциплинарной ответственности и прекратил дисциплинарную процедуру.

Согласно информации Судебной инспекции Высшего совета Магистратуры в период 2010-2014 гг. в отношении судьи были поданы 4 жалобы, все признанные необоснованными.

В соответствии с Решением Коллегии по оценке деятельности  судей №52/4 от 28.03.2014 г., «в период 2010-2013 гг., дисциплинарная коллегия не зафиксировала и не рассматривала какие-либо дисциплинарные процедуры в отношении деятельности судьи суда сектора Ботаника мун.Кишинэу, Михэилэ Виорики».

Решением №62/8 от 04 июня 2015 г., Состав по допустимости №1 Дисциплинарной коллегии отклонил жалобу, поданную Гранач Георге против решения Судебной инспекции №155 от 18 февраля 2015 г., принятого в результате рассмотрения обращения, поданного Гранач Георге по фактам, которые могут явиться дисциплинарными нарушениями, совершенными судьей Суда сектора Ботаника мун. Кишинэу, Михэилэ Виорикой. По сути, в обращении указывается, что 05.09.2013 г., истец Гранач Георге подал в Суд сектора Ботаника мун. Кишинэу исковое заявление против Гранач Анастасии, Вото Елены, Митку Раду и третьих лиц - публичных нотариусов Аделины Флоря, Аделины Солтан, Татьяны Мустяцэ, о восстановлении пропущенного срока, о признании недействительности юридического акта, о взыскании упущенной выгоды, распределенное для рассмотрения судье В. Михэилэ. Гражданское дело было рассмотрено с вынесением решения.

27 ноября 2014 г., генеральным прокурором, членом по праву Высшего совета магистратуры, Корнелиу Гурин, была возбуждена дисциплинарная процедура  в отношении судьи суда сектора Ботаника мун. Кишинэу, Виорики Михэилэ, на основании ст. 10 части (1) Закона о дисциплинарной коллегии и дисциплинарной ответственности судей. Распоряжением о возбуждении дисциплинарной процедуры установлено, что  в ходе процедуры надзора Генеральной прокуратурой за судебным рассмотрением уголовных дел был установлен факт совершения ряда дисциплинарных проступков судьей суда сектора Ботаника, мун. Кишинэу, Виорикой Михэилэ при рассмотрении по существу уголовных дел. Решением №42/10 от 20 декабря 2014 г. дисциплинарная процедура была прекращена. Решением  №330/15 от 05 мая 2015 г., Высший Cовет Mагистратуры отклонил жалобу, поданную Генеральным прокурором Республики Молдова, Корнелиу Гурин против решения Дисциплинарной коллегии №42/10 от 20 сентября 2014 г., оставив без изменений решение Дисциплинарной коллегии, которым отклонил ходатайство о привлечении к дисциплинарной ответственности и прекратил дисциплинарную процедуру.

Согласно информации Судебной инспекции Высшего совета Магистратуры в период 2010-2014 гг. в отношении судьи были поданы 4 жалобы, все признанные необоснованными.

 

Решение №5/2 от 26.02.2021 г.

Решение №31/3 от 15.03.0219 г.

Решение №108/4 от 03.03.2018 г.

Hotărîrea nr. 193/24 din 10 decembrie 2015

Решение №62/8 от 04 июня 2015 г.

Решение №330/15 от 5 мая 2015 г.

Решение №42/10 от 20 декабря 2014 г.

Новости
  • Numele judecătoarei care urmează a fi cercetată de Procuratură la solicitarea CSM-ului

    Magistrata Curții de Apel Chișinău, Viorica Mihăilă, ar putea fi cercetată de Procuratura Generală, pentru că a emis în 2014 o ordonanță prin care a dispus încasarea a două milioane de dolari de la o companie din R. Moldova către o firmă offshore, decizia fiind catalogată ca parte a laundromatului rusesc. Consiliul Superior al Magistraturii urma astăzi să trimită o sesizare la Procuratura Generală, dar a amânat chestiunea până când Inspecția Judiciară va finaliza verificările inițiate și în cazul altor magistrați și va prezenta un raport la CSM.

    Magistrata Curții de Apel Chișinău, Viorica Mihăilă, ar putea fi cercetată de Procuratura Generală, pentru că a emis în 2014 o ordonanță prin care a dispus încasarea a două milioane de dolari de la o companie din R. Moldova către o firmă offshore, decizia fiind catalogată ca parte a laundromatului rusesc. Consiliul Superior al Magistraturii urma astăzi să trimită o sesizare la Procuratura Generală, dar a amânat chestiunea până când Inspecția Judiciară va finaliza verificările inițiate și în cazul altor magistrați și va prezenta un raport la CSM.

    Decizia de a porni o inspecția a fost luată după ce ministrul de Interne, Andrei Năstase, a trimis o solicitare la CSM în care au fost vizați judecătorii: Radu Țurcanu, Luiza Gafton, Viorica Mihăilă, Vitalie Zaporojan și Igor Mînăscurtă, care ar fi emis decizii ce vizează „infracțiunil de spălare de bani prin intermediul sistemului judecătoresc și bancar al Republicii Moldova și de corupție la nivel înalt”. Ulterior, Andrei Năstase a vorbit în public și despre judecătorul Vladislav Clima, care la fel ar fi emis o ordonanță în cadrul laundromatului rusesc.

    Președintele interimar al CSM, Dorel Musteață, a anunțat că în cazul deciziilor luate de unii judecători, sesizate de Andrei Năstase, Inspecția Judiciară a ajuns la concluzia că „nu au fost adeverite cele expuse”. Dar dosarul pe care l-a judecat Viorica Mihăilă a dispărut din arhiva Judecătoriei Chișinău și nu a putut fi verificat.

    „În cadrul controlului complex efectuat de Inspecția Judiciară la Judecătoria Chișinău, prin intermediul sistemului integrat, a fost identificată și extrasă ordonanța emisă de Mihăilă, prin care s-a dispus încasarea a două milioane de dolari de la întreprinderea „SLI” SRL în favoarea  companiei „Chester Limited”. La solicitarea inspecției, dosarul pe hârtie nu a fost prezentat. Este căutat în arhivă, dar nu este de găsit. Nu s-au prezentat înscrisuri care să ateste că acesta a fost expediat către alte instanțe sau ridicat în cadrul unui eventual dosar penal”, a precizat Musteață.

    Acesta a atras atenția asupra faptului că firma offshore „Chester Limited” din Noua Zeelandă apare și în raportul „Kroll” prinvind frauda bancară.

    „Considerăm că ar fi existat temei pentru verificarea acțiunilor judecătorului sub aspect penal. Propun de a sesiza Procuratura”, a spus Dorel Musteață.

    În cazul judecătorului Vladislav Clima, dosarul a fost ridicat anterior de la Judecătoria Ciocana de către Procuratură. CSM va solicit informații pentru a afla la ce etapă se află ancheta.

    După dezbateri, membrii CSM au decis să mai aștepte cu sesizarea Procuraturii Generale în cazul judecătoarei Viorica Mihăilă, până când Inspecția Judiciară nu va finaliza verificările pe toate cazurile invocate în solicitarea lui Andrei Năstase.
    Sursa: tv8.md

  • Trei judecători noi la Curtea de Apel Chișinău

    Doar trei magistrați au fost acceptați de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Este vorba de judecătorii de la Judecătoria Chișinău, Viorica Mihaila și Alexandru Spoială, și Vitalie Cotorobai, magistrat la Judecătoria Hâncești.

    Judecătorii selectați au fost evaluați de Colegiul de evaluare cu calificativul ”foarte bine”. În total, nouă candidați și-au depus dosarele la CSM pentru a ocupa cele șapte funcții de judecător la Curtea de Apel.

    Doar trei magistrați au fost acceptați de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Este vorba de judecătorii de la Judecătoria Chișinău, Viorica Mihaila și Alexandru Spoială, și Vitalie Cotorobai, magistrat la Judecătoria Hâncești.

    Judecătorii selectați au fost evaluați de Colegiul de evaluare cu calificativul ”foarte bine”. În total, nouă candidați și-au depus dosarele la CSM pentru a ocupa cele șapte funcții de judecător la Curtea de Apel.

    Anterior, unul dintre candidați, Iurie Potângă, de la Judecătoria Chișinău, a fost sancționat de către Colegiul disciplinar cu avertizare, pentru că ar fi folosit un limbaj neadecvat în instanță și nu a purtat mantia de judecător în timpul procesului. Acesta a contestat decizia Colegiului disciplinar, iar CSM a casat-o.

    Amintim că, la sfârșitul anului trecut, mai mulți judecători de la Curtea de Apel și-au dat demisia. Unul dintre motivele plecărilor masive din sistemul de justiție este reforma sistemului de pensii. Ulterior, alți șase magistrați au fost numiți judecători la Curte.

    De la 1 ianuarie 2017, toate procesele de judecată de la Curtea de Apel Chișinău au loc doar în incinta sediului de pe strada Teilor, 4, sectorul Botanica al capitalei. Anterior, din cauza lipsei de spațiu, Curtea de Apel Chișinău își desfășura activitatea în două sedii, unul situat în sectorul Centru, iar celălalt – în sectorul Botanica al Capitalei.
    sursa: bizlaw.md

  • 9 pretendenți la funcția de judecător al Curții de Apel Chișinău. Sunt 7 locuri vacante

    Nouă magistrați aspiră la cele șapte funcții de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Majoritatea dintre ei sunt de la Judecătoria Chișinău.

    La următoarea ședință, din 21 februarie, Consiliul Superior al Magistraturii va examina candidaturile pentru funcțiile de judecător la Curtea Apel. Șase pretendenți sunt de la Judecătoria Chișinău. Mai exact, este vorba de:

    Viorica Mihaila, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Botanica);
    Virgiliu Buhnaci, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Botanica);
    Alexandru Spoială, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana);
    Galina Moscalciuc, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani);
    Nicolae Costin, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Centru);
    Iurie Potînga, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani).

    Nouă magistrați aspiră la cele șapte funcții de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Majoritatea dintre ei sunt de la Judecătoria Chișinău.

    La următoarea ședință, din 21 februarie, Consiliul Superior al Magistraturii va examina candidaturile pentru funcțiile de judecător la Curtea Apel. Șase pretendenți sunt de la Judecătoria Chișinău. Mai exact, este vorba de:

    Viorica Mihaila, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Botanica);
    Virgiliu Buhnaci, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Botanica);
    Alexandru Spoială, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana);
    Galina Moscalciuc, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani);
    Nicolae Costin, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Centru);
    Iurie Potînga, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani).

    Toți au fost evaluați de Colegiul de evaluare cu calificativul ”foarte bine”.

    Alți trei magistrați sunt: Diana Cristian și Tudor Andronic, de la Judecătoria Strășeni, și Vitalie Cotorobai, de la Judecătoria Hâncești.

    Amintim că, la sfârșitul anului trecut, mai mulți judecători de la CA și-au dat demisia. Unul dintre motivele plecărilor masive din sistemul de justiție, inclusiv de la CA Chișinău, ar fi reforma sistemului de pensii. Ulterior, alți șase magistrați au fost numiți judecători la CA Chișinău.

    De asemenea, de la 1 ianuarie 2017, toate procesele de judecată de la CA Chișinău au loc doar în incinta sediului de pe strada Teilor, 4, sectorul Botanica al capitalei. Anterior, din cauza lipsei de spațiu, Curtea de Apel Chișinău își desfășura activitatea în două sedii, unul situat în sectorul Centru, iar celălalt – în sectorul Botanica al capitalei.

    De asemenea, la următoarea ședință, Plenul CSM va examina lista judecătorilor propuşi pentru acordarea titlului onorific/Diploma de Onoare a CSM. În total, este vorba de 57 de magistrați. Magistrații Vasile Stihii, de la Judecătoria Orhei, și Maria Iftodi, de la Judecătoria Edineț, ar putea primi titlul de Veteran al sistemului judiciar.

    Astfel, Diploma de onoare ar putea fi acordată la:

    2 judecători de la Curtea Supremă de Justiție: Oleg Sternioală și Ion Druță;
    16 judecători de la Curtea de Apel Chișinău, printre care președintele Curții – Ion Pleșca;
    9 judecători de la Curțile de Apel Bălți, Comrat și Cahul;
    28 de judecători – de la instanțele de fond.

    sursa: bizlaw.md

  • Judecători de la Curtea de Apel, ACUZAȚI din nou de incompetență

    O companie de transport de pasageri din Chișinău, cu circa 50 de angajați, este pe cale să se închidă din cauza unui proces de judecată în care a fost atrasă.

    Firma a fost atacată în judecată pentru niște datorii despre care patronul întreprinderii susține că ar fi fictive. Acesta a prezentat în judecată și expertize care demonstrează că documentul care confirmă existența datoriilor a fost falsificat. Cu toate acestea, atât Judecătoria Botanica, cât și Curtea de Apel Chișinău au neglijat probele lui.

    O companie de transport de pasageri din Chișinău, cu circa 50 de angajați, este pe cale să se închidă din cauza unui proces de judecată în care a fost atrasă.

    Firma a fost atacată în judecată pentru niște datorii despre care patronul întreprinderii susține că ar fi fictive. Acesta a prezentat în judecată și expertize care demonstrează că documentul care confirmă existența datoriilor a fost falsificat. Cu toate acestea, atât Judecătoria Botanica, cât și Curtea de Apel Chișinău au neglijat probele lui.

    Victimă a naivității?

    „Am fost victima naivității mele”, își începe istoria Mihai Miloș, patronul companiei de transport care, până în anul 2007, când a fost atacat în judecată, avea peste o sută de angajați la firmă. Problemele din instanță și sechestrul aplicat de judecători și-au pus amprenta și pe activitatea companiei care a fost nevoită să își înjumătățească numărul de lucrători. Totul a pornit de la o întâlnire neașteptată cu o fostă colegă de școală care i-a propus să îl ajute în niște probleme economice. „Veronica Focșa m-a găsit prin intermediul publicității pe care am plasat-o prin oraș. A venit la mine și mi-a spus că ar putea să mă ajute să mă clarific cu niște chestii din contabilitate. S-a băgat în contabilitatea firmei, a cotrobăit pe unde i-a poftit inima și după aceasta au început a veni controalele de la poliția economică și Fisc. Nu mi-a dat de bănuit nici faptul că aceste controale se efectuau tocmai acolo unde ea identifica probleme, nici faptul că, la un moment dat, Veronica mi-a propus să comande un audit la companie pe care l-a achitat din banii ei”, spune Miloș.

  • Judecători - învinuiți pentru deposedari raider

    Magistrații de la Judecătoria Botanica și Buiucani sunt învinuiți de complicitate la capitolul depozitări de bunuri ale întreprinderii de transporturi „Societatea Miloș”. Acuzația a fost făcută astăzi, 14 aprilie, de către Ion Dron, președintele Centrului de Inițiative și Monitorizare a Autorităților Publice, informează Politik.md.

    Potrivit lui Ion Dron, magistrații Nina Cernat, Ana Gavriliță, Anatolie Pohopol și Viorica Mihăilă au emis o hotărâre, conform căreia, firma sa trebuie să achite o dobândă de 4 milioane de lei unei persoane Veronica Focșa, pentru un împrumut mai vechi.

    Magistrații de la Judecătoria Botanica și Buiucani sunt învinuiți de complicitate la capitolul depozitări de bunuri ale întreprinderii de transporturi „Societatea Miloș”. Acuzația a fost făcută astăzi, 14 aprilie, de către Ion Dron, președintele Centrului de Inițiative și Monitorizare a Autorităților Publice, informează Politik.md.

    Potrivit lui Ion Dron, magistrații Nina Cernat, Ana Gavriliță, Anatolie Pohopol și Viorica Mihăilă au emis o hotărâre, conform căreia, firma sa trebuie să achite o dobândă de 4 milioane de lei unei persoane Veronica Focșa, pentru un împrumut mai vechi.

    Cu toate că proprietarul întreprinderii, Mihai Miloș, i-a prezentat instanței de judecată un raport de expertiză, întocmit de către experții MAI, CNA și de către experții Centrului de Expertiză de pe lângă Ministerul Justiție, care confirmă că actul prezentat de Veronica Focșa este fals, la pronunțarea hotărârii, aceștia au omis acest lucru.
    Ion Dron a mai spus că soțul uneia dintre judecătoare are o firmă de transporturi, de aceea, ea ar fi persoana cointeresată de a inhiba activitatea acestei întreprinderi. „ Miza acestei deposedări de bunuri este un teren de peste un hectar, situat pe șoseaua Muncești și o clădire cu o suprafață de peste 300 metri pătrați”, a declarat el în cadrul unei conferințe de presă.

    Potrivit directorului financiar al întreprinderii, Ion Popescu, după pronunțarea primei instanțe în anul 2009, au fost confiscate bunuri de 3 ori mai mari, decât pretinsa datorie. „După o lună, judecătoarea Viorica Mihăilă a pus sechestru și pe imobilul care depășește de 5 ori suma de 4 milioane. Astfel, activitatea întreprinderii a fost perturbată. Dacă în anul 2009, întreprinderea avea 100 de angajați, acum au rămas smai puțin de 50”, a mai menționat acesta.

    Procesul de judecată a durat 7 ani. Prima hotărâre cu privire la întreprinderea „ Societatea Miloș” a fost pronunțată la 22 mai 2009 de către Viorica Mihăilă, după care în februarie 2014, Judecătorii de la Curtea de la Apel a emis aceiași sentință.

    Membrii „Societății Miloș” solicită autosesizarea Curtei Supreme de Justiție cu privire la acest caz.

  • Despre judecătorii-raider și „turnători”; Va fugi Plahotniuc?

    Iată și o nouă „turnură”. Președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, și președintele Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi, sunt implicați în atacurile raider de la Banca de Economii.

    Despre aceasta a declarat deputatul Ion Butmalai, într-o intervenție la Jurnal TV, cu referire la un raport al SIS. Potrivit informației oferite de Butmalai, la 7 aprilie 2012, Tănase, Poalelungi, Berlinschi și una dintre judecătoarele de la Curtea de Apel au creat o schemă de atacuri raider la Banca de Economii.

    Iată și o nouă „turnură”. Președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, și președintele Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi, sunt implicați în atacurile raider de la Banca de Economii.

    Despre aceasta a declarat deputatul Ion Butmalai, într-o intervenție la Jurnal TV, cu referire la un raport al SIS. Potrivit informației oferite de Butmalai, la 7 aprilie 2012, Tănase, Poalelungi, Berlinschi și una dintre judecătoarele de la Curtea de Apel au creat o schemă de atacuri raider la Banca de Economii.

    Nu voi minți dacă voi spune că această informație nu a uimit pe nimeni. Toți știu că Tănase și Poalelungi sunt „guvernantele” lui Plahotniuc. Din punctul meu de vedere, simptomatic este faptul că această întâlnire avea loc în biroul lui Dorin Damir, după ce despre această întâlnire a aflat SIS.

    Recent, au fost publicate informații ale SIS despre faptul că firma lui Damir stă în spatele urmăririi procurorului general adjunct, care s-a ocupat de dosarul atacurilor raider asupra SA „Franzeluța” și altor funcționaro de rang înalt. În orice altă țară, care se declară stat european, după publicarea unor astfel de materiale, Damir ar fi stat deja la închisoare și ar fi depus mărturii. Dar, așa cum ne-am convins, Moldova este țara minunilor și Damir nici n ua fost chemat la procuratură. Fiind cumătrul lui Plahotniuc, acest individ se simțea destul de liber. Până nu demult…

Infografice
Оставь комментарий