Новости

• В судах Кишинева тасуют кадры. Кого из судей и куда перевели

  В судебных инстанциях Кишинева начались перестановки. Сразу шесть судей, работавших в суде Чекан, перевели в суды Буюкан и Центра. Теперь они будут заниматься не арестами, обысками и прослушками, а гражданскими и уголовными делами. NM рассказывает, что известно об этих судьях, кто из них связан с делами Александра Стояногло и Вячеслава Платона, кто жаловался на угрозу задержания, а кто избежал уголовного […]

  Подробнее

  В судебных инстанциях Кишинева начались перестановки. Сразу шесть судей, работавших в суде Чекан, перевели в суды Буюкан и Центра. Теперь они будут заниматься не арестами, обысками и прослушками, а гражданскими и уголовными делами. NM рассказывает, что известно об этих судьях, кто из них связан с делами Александра Стояногло и Вячеслава Платона, кто жаловался на угрозу задержания, а кто избежал уголовного наказания.

  В конце ноября Высший совет магистратуры (ВСМ) обновил список судей, которые рассматривают вопросы, связанные с уголовным преследованием (ходатайства прокуроров об арестах, проведении обысков, прослушке и жалобы на действия прокуроров). При этом шесть судей суда Чекан, который занимается этими вопросами, перевели на работу в другие суды. Среди них и экс-председатель суда Чекан Геннадий Павлюк. Его и Григория Маноле перевели в суд сектора Центр. Они будут рассматривать гражданские дела. Судей Дорина Мунтяну, Сергея Булару, Николая Корчу и Елену Пастух перевели в суд Буюкан. Они будут рассматривать уголовные дела.

  Геннадий Павлюк стал судьей в 2005 году. В 2014 году его перевели из суда Дондюшан в Кишинев. В 2015 году судья Павлюк поместил Илана Шора под домашний арест, хотя прокуроры требовали, чтобы его отправили в изолятор. Судья Павлюк также дважды продлевал предварительный арест экс-премьеру Владимиру Филату. Кроме того, Павлюк заменил на условный срок приговор экс-депутату парламента Валерию Гуме, которого суд Румынии в 2011 году приговорил к четырем годам тюрьмы по делу о коррупции. Гума должен был отбывать наказание в Молдове, но здесь ему заменили реальный срок условным.

  В 2016 году против Павлюка начали дисциплинарную проверку. Его заподозрили в том, что он обсуждал приговор Гуме с прокурором Адрианой Бецишор, хотя по закону приговор нельзя ни с кем обсуждать до его оглашения. В 2016 дисциплинарная коллегия ВСМ решила, что Павлюк не допустил нарушений.

  В 2017 году Павлюк стал вице-председателем суда Чекан. В июне 2019 года ВСМ отстранил его от должности, после того как судья Михай Мургулец пожаловался на давление председателей судов, в том числе Павлюка. Но последний обжаловал в Апелляционной палате решение о своем отстранении и вернулся к работе.

  В июле 2019 года Павлюка отправили в отставку с поста члена совета Нацинститута юстиции. С таким требованием в ВСМ обратилась тогдашний министр юстиции Олеся Стамате.
  Осенью 2019 Павлюк принимал активное участие в двух общих собраниях судей, на которых пытались отправить в отставку некоторых членов ВСМ. Венецианская комиссия усомнилась в законности этих собраний, а ВСМ продолжил работать в прежнем составе. Мандат председателя суда Чекан у Павлюка истек в мае 2021 года.

  В ноябре 2021 года СМИ опубликовали письмо Павлюка в ВСМ, в котором тот жалуется, что в ближайшее время его могут арестовать.

  Cудья Григорий Маноли
  Григорий Маноли стал судьей в 2015 году. Его назначили судьей суда сектора Центр. Маноли специализировался на гражданских делах. В мае 2021 года Высший совет магистратуры перевел его на работу в суд Чекан. При этом в решении ВСМ отметили, что Маноли согласился на перевод.

  Судья Николай Корча
  Николай Корча начал работать в 2012 году в Сынжерейском суде. В 2014 году по требованию тогдашнего председателя суда Иона Цуркану ВСМ на шесть месяцев перевел его на работу в суд Кишинева (сектор Центр). Через шесть месяцев он снова попросил оставить Корчу в суде Кишинева, объяснив это тем, что в суде слишком много работы. В итоге Корча «временно» работал в Кишиневе до 2018 года (каждый раз перевод продлевали на шесть месяцев). Запросы на его перевод подавал уже новый председатель суда Раду Цуркану. В 2018 году Корча прошел по конкурсу на пост судьи в Кишиневе и с 2019 года стал официально работать в суде Чекан, где с 2019 года работают все судьи по уголовному преследованию (аресты, обыски, прослушка).

  Корча получил известность, после того как в 2018 году выдал ордер на арест адвоката Анны Урсаки. При этом прокуроры подали ходатайство об аресте в 2016 году, возобновив расследование 1997 года. Спустя полтора года Корча решил его одобрить, отметив, что «учел серьезность вменяемого Урсаки преступления и личность обвиняемой, которая скрывается от следственных органов, и этим наносит ущерб нормальному ходу уголовного процесса».

  Анна Урсаки, напомним, стала известна, после того как в период правления Демпартии стала заниматься громкими делами и открыто выступать против тогда еще первого зампреда Демпартии Владимира Плахотнюка. В частности, Урсаки представляла сторону защиты в делах «группы Петренко», лидера «Нашей партии» Ренато Усатого, бизнесмена Вячеслава Платона.

  Осенью 2021 года Корча дважды выдал ордер на домашний арест генпрокурора Александра Стояногло. Когда Корча рассматривал ходатайство в третий раз, адвокаты Стояногло заявили ему отвод. Речь шла о том, что в 2020 году Корча рассматривал жалобу Вячеслава Платона на отказ начать ревизионную проверку по его делу. Корча аннулировал отказ в начале ревизионной проверки и обязал прокуроров «принять законное решение». При этом одно из обвинений Стояногло касается именно ревизии дела Платона, но Корча не взял самоотвод, пояснив NM, что «не видел для этого причин». Однако у судьи Григория Маноли, который рассматривал ходатайство об отводе, было другое мнение, и он одобрил отвод Корчи.

  Кроме того, как писал Rise Moldova, Корча был в числе судей, которые в 2017 году одобрили несколько ходатайств о прослушке представителей оппозиции, журналистов и гражданских активистов.

  Судья Дорин Мунтяну
  Дорин Мунтяну в 2009 году начал работать судьей в суде Басарабяски. В 2015 году его перевели на шесть месяцев работать в суд Кишинева, а еще через полгода перевод одобрили сразу на три года.

  В 2017 году Мунтяну получил известность, став обвиняемым по уголовному делу. Его обвинили в том, что в декабре 2016 года он незаконно не продлил арест некоему Вячеславу Агени, которого обвиняли в мошенничестве. При этом, как отмечал прокурор по делу Мунтяну, за месяц до этого он одобрил ходатайство об аресте Агении на 30 суток. Судья Мунтяну объяснил свое решение тем, что за месяц прокуроры не собрали доказательств, которые подтверждали бы необходимость продлить арест еще на 30 суток. В конце декабря 2016 года Апелляционная палата (АП) отменила решение Мунтяну, но за это время Агени успел скрыться от уголовного преследования.

  В апреле 2018 года адвокат Вячеслава Платона Анна Урсаки публично заявила, что на самом деле уголовное дело против Мунтяну возбудили из-за того, что он отказался выдать ордер на арест одного из адвокатов Платона. О ком именно идет речь, она не уточняла. В июне 2019 года, после падения режима Плахотнюка, имя Мунтяну включили в декларацию Парламентской ассамблеи совета (ПАСЕ) «Об освобождении политических заключенных в Молдове». Осенью 2019 года прокурор Антикоррупционной прокуратуры Владислав Бобров отказался от обвинений в адрес  Мунтяну, отметив, что в действиях судьи не было состава преступления. В ноябре 2019 года суд оправдал Мунтяну, а в декабре того же года Высший совет магистратуры восстановил его в должности.

  Отметим, Мунтяну, как и Корча, фигурировал в расследовании Rise Moldova о прослушках.

  Судья Сергей Булару
  Сергей Булару стал судьей в 2014 году. При этом с 2011 по 2014 год он был советником фракции Демпартии в парламенте Молдовы. В 2015 году Булару отклонил ходатайство прокуроров об аресте на 30 суток тогдашнего лидера «Нашей Партии» Ренато Усатого по делу об обнародовании телефонных переговоров людей с голосами, похожими на голоса бизнесмена Илана Шора и экс-премьера Владимира Филата.

  Отметим, Булару тоже фигурировал в расследовании Rise о прослушках.

  Летом 2020 года Булару одобрил ходатайство генпрокурора Александра Стояногло об освобождении из тюрьмы Вячеслава Платона на время ревизии его дела.

  Судья Елена Костюк
  Елену Костюк назначили судьей по уголовному преследованию Чадыр-Лунгского суда в 2012 году. В 2013 году ее на шесть месяцев перевели на работу в Кишинев. Этот срок продлевали до 2017 года. В июле 2017 года ее перевели на работу в суд Кишинева. С 2019 года всех судей по уголовному преследованию, включая Елену Костюк, перевели на работу в суд Чекан. В апреле 2018 года Костюк удовлетворила ходатайство прокурора об аресте на 30 суток восьми обвиняемых в подготовке покушения на тогдашнего лидера Демпартии Владимира Плахотнюка. В 2021 году их всех оправдали.

  Как писал ZdG со ссылкой на свои источники, прокуроры Антикоррупционной прокуратуры готовили документы, чтобы предъявить Костюк обвинения в соучастии в деле о прослушках. Но, как отметили в Генпрокуратуре, было недостаточно доказательств, чтобы завести уголовное дело.

• Judecătorul învinuit că a eliberat nemotivat o persoană din arest a fost achitat

  Dorin Munteanu, magistratul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acuzat în 2017 de pronunțarea unei hotărâri contrare legii prin care o persoană a fost eliberată din arest, iar ulterior a părăsit țara, a fost achitat de instanța de judecată după ce procurorul care a instrumentat dosarul a renunțat la învinuire. În ianuarie 2017, procurorul general de atunci, Eduard Harunjen, a obținut de […]

  Подробнее

  Dorin Munteanu, magistratul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acuzat în 2017 de pronunțarea unei hotărâri contrare legii prin care o persoană a fost eliberată din arest, iar ulterior a părăsit țara, a fost achitat de instanța de judecată după ce procurorul care a instrumentat dosarul a renunțat la învinuire.

  În ianuarie 2017, procurorul general de atunci, Eduard Harunjen, a obținut de la Consiliul Superior al Magistraturii permisiunea de a-l ancheta penal pe judecătorul de instrucție de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Dorin Munteanu.

  Ce acuzații i-au fost aduse judecătorului?

  „Pe 9 decembrie 2016, respectivul magistrat a respins, în mod ilegal, demersul procurorului de prelungire a arestului preventiv în privinţa unui individ (Veaceslav Aghenia, n.r.) învinuit de deposedarea, prin escrocherie, a unei femei de locuinţă. De notat că, judecătorul a pronunţat această încheiere în condiţiile în care procurorul prezentase copia ordonanţei de pornire în privinţa învinuitului şi a complicilor acestuia a altor cauze penale pentru comiterea unor acţiuni similare. Acest lucru, însă, a fost ignorat de judecătorul de instrucţie, care şi-a atribuit rolul de instanţă de fond, dând o apreciere probelor acuzării şi constatând că, în acţiunile învinuitului, nu sunt prezente semnele componenţei de infracţiune, concluziile date fiind întemeiate doar pe declaraţiile unui martor audiat nemotivat în şedinţa de judecată. Peste câteva zile, Curtea de Apel Chişinău a admis recursul procurorului, a casat încheierea respectivului magistrat şi a dispus prelungirea arestului în privinţa învinuitului, doar că, între timp, acesta a reuşit să părăsească R. Moldova, fiind dispuse investigaţii în vederea identificării locului aflării şi reţinerii lui”, acuza, în 2017, Procuratura Generală.

  Dosarul penal al magistratului a fost examinat de Judecătoria Chișinău în perioada mai 2017-noiembrie 2019. În cadrul examinării, s-a constatat că magistratul Dorin Munteanu ar fi motivat încheierea de respingere a demersului procurorului de prelungire a mandatului de arestare cu argumente prin care constata că demersul acuzatorului de stat era întemeiat, doar că, în dispozitivul încheierii a indicat că demersul urmează a fi respins. Totodată, în cadrul urmăririi penale, s-a constatat că reprezentanta unui birou notarial ar fi cunoscut, cu o zi mai devreme, despre emiterea deciziei lui Dorin Munteanu de a-l elibera pe Veaceslav Aghenia din arest, fapt consemnat într-o discuție telefonică dintre ea și unul dintre complicii lui Aghenia.

  Vedeți, mai jos, discuția consemnată în dosar

  Reprezentantă Birou Notarial (R): – Şi când mă întâlnesc cu tine, îţi spun toate condiţiile luia.
  Complice (C): – Aha, aha, am înțeles.
  R:- Cel mai bine aşa.
  C: – Auzi tu? Da ce îmi spunea aista că şi l-o reţinut la Slavic sau şi?
  R: – Da, nu numai Slavic îi reţinut şi Avdoni, Igor tăţi îs reţinuţi,
  L: – Nicivo sebe.
  R: – Da.
  L: – Da..d-apu li-o dat drumul sau nu?
  R: – Nu li-o dat drumu, iaca mâine lui Slavic îi vorba ca să-i deie drumu, lui Avdoni i-o prelungit.
  L: – Aha, aha, da, blin.
  R: – Da, lui Slavic îi dă la domiciliu mâine.
  L: – Am înţeles, am înţeles… Auzi, Liuda? Bine, hai dar eu mâine pe la vreo 12.

  S-a constatat că un avocat era vecin cu judecătorul, dar procurorul a renunțat la învinuire

  Totodată, în dosar a fost prezentate probe care arătau că între Denis Staruș, unul dintre avocații lui Veaceslav Aghenia și judecătorul Dorin Munteanu au existat mai multe conexiuni telefonice în perioada când instanța examina demersul în privința lui Aghenia. Judecătorul a admis că se cunoștea cu avocatul pentru că erau vecini cu apartamentele, locuind la același etaj. Totuși, la 11 octombrie 2019, procurorul Vladislav Bobrov a ajuns la concluzia că nu există probe suficiente pentru a cere condamnarea lui Dorin Munteanu și a depus o ordonanță prin care a renunțat la învinuire „din motiv că acțiunile acestuia, în circumstanțele stabilite pe parcursul cercetării judecătorești, nu întrunesc elementele componenței de infracțiune prevăzută de art. 307, Cod Penal”. Procurorul a constatat și faptul că mai mulți martori de pe dosar au refuzat să fie audiați, invocând prevederile Codului de Procedură Penală, ei fiind și avocați în acele dosare. Totodată, în cadrul cercetării judecătorești nu a putut fi examinată o altă probă și anume înregistrarea comunicărilor telefonice între complicele lui Aghenia și reprezentanta biroului notarial, pentru că anterior, instanța a respins demersul privind autorizarea folosirii datelor obținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigații dintr-o cauză penală în alta, ca neîntemeiat.

  „Nimeni nu poate fi declarat vinovat de săvârșirea unei infracţiuni nici supus unei pedepse penale, decât în baza unei hotărâri a instanţei de judecată şi în strictă conformitate cu legea penală. Interpretarea extensivă defavorabilă şi aplicarea prin analogie a legii penale sunt interzise”, a concluzionat și magistrata Vasilisa Muntean, cea care a examinat dosarul. Sentința poate fi atacată la Curtea de Apel Chișinău.
  Sursa: Zdg.md

• CSJ a respins contestația lui Dorin Munteanu împotriva CSM, după ce Consiliul și-a dat acordul ca magistratul să fie urmărit penal

  Cererea judecătorului de instrucție Dorin Munteanu, suspendat între timp din funcţie, prin care magistratul a contestat acordul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de a fi urmărit penal pentru pronunţarea cu bună ştiinţă a unei încheieri contrare legii a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Decizia a fost luată de Curtea Supremă de Justiție luni, 4 decembrie.  CSM a eliberat acordul pentru pornirea urmăririi penale pe numele […]

  Подробнее

  Cererea judecătorului de instrucție Dorin Munteanu, suspendat între timp din funcţie, prin care magistratul a contestat acordul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de a fi urmărit penal pentru pronunţarea cu bună ştiinţă a unei încheieri contrare legii a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Decizia a fost luată de Curtea Supremă de Justiție luni, 4 decembrie. 

  CSM a eliberat acordul pentru pornirea urmăririi penale pe numele lui Munteanu la începutului anului 2017, el fiind acuzat de pronunţarea cu bună ştiinţă a unei încheieri contrare legii, soldată cu urmări grave. Potrivit procurorilor, Dorin Munteanu ar fi respins, în mod ilegal, demersul procurorului de prelungire a arestului preventiv în privinţa unei persoane învinuite de deposedarea, prin escrocherie, a unei femei de locuinţă. Decizia judecătorului de instrucție a fost pronunțată pe 9 decembrie 2016. Judecătorul a emis încheierea în condiţiile în care procurorul a prezentat copia ordonanţei de pornire în privinţa învinuitului şi a complicilor acestuia a altor cauze penale pentru comiterea unor acţiuni similare.

  Judecătorul a ignorat aceste informații, atribuindu-și rolul de instanţă de fond și dând o apreciere probelor acuzării prin care se constată că în acţiunile învinuitului nu sunt prezente semnele componenţei de infracţiune. Aceste concluzii s-au bazat pe declaraţiile unui martor audiat neîntemeiat în şedinţa de judecată.

  Peste câteva zile, Curtea de Apel Chişinău a admis recursul procurorului, a casat încheierea magistratului şi a dispus prelungirea arestului în privinţa învinuitului, doar că, între timp, acesta a reuşit să părăsească teritoriul Republicii Moldova, fiind dispuse investigaţii în vederea identificării locului aflării şi reţinerii lui. Pentru acțiunile sale, Dorin Munteanu riscă privațiune de libertate de la trei la șapte ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la cinci ani.

  La scurt timp după pornirea urmăririi penale, mai multe organizații neguvernamentale au semnat o declarație publică prin care susțineau că acțiunile oamenilor legii pot fi interpretate drept o persecutare pentru nerespectarea de către magistrat a cerinţelor procurorilor, fapt ce „va avea un efect dezastruos asupra independenţei judecătorilor şi a echitaţii procedurilor penale”. Subiectul a fost abordat și în cadrul unei ședințe a Clubului Jurnaliștilor de Investigație. 

  În octombrie 2016, CSM, din greșeală, a publicat pe site avizele SIS în privința mai multor judecători. Printre aceștia se regăsea și Dorin Munteanu, care activa atunci la Judecătoria sectorului Centru. În avizul SIS se menționa că, în anul 2005, acesta a fost arestat pentru escrocherie și estorcarea unei sume de 4.300 de dolari, pentru retragerea acțiunilor civile din instanța de judecată și eliberarea de sub gaj a unui apartament cu două odăi. Pe atunci, ofițerii CCCEC, actualul CNA, l-ar fi prins în flagrant când luase banii. În acea perioadă, Munteanu ar fi fost avocat. În aviz se mai menționa că magistratul și-ar fi recunoscut vina și a fost încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției. Instanța însă l-a achitat.

  În apărarea sa, judecătorul a prezentat situația cu totul altfel – în 2005 luase o parte din banii de la o persoană care îi era datoare surorii sale. Potrivit lui, nu a fost vorba de estorcare. De asemenea, magistratul menționa în răspunsul său că a fost obligat de procuror să-și recunoască vinovăția, însă, ulterior instanța care l-a achitat ar fi stabilit adevărul.
  sursa: anticoruptie.md

• REFORMA JUSTIŢIEI: Treizeci şi nouă de dosare penale şi niciun judecător după gratii (II)

  Niciun judecător anchetat, judecat şi condamnat în ultimii opt ani de justiţia reformată a R. Moldova nu se află astăzi după gratii. Deşi în această perioadă au fost deschise nu mai puţin de 40 de dosare în care figurează judecători, un singur magistrat a fost condamnat la închisoare cu executare, însă şi acela a reuşit să fugă din sala de […]

  Подробнее

  Niciun judecător anchetat, judecat şi condamnat în ultimii opt ani de justiţia reformată a R. Moldova nu se află astăzi după gratii. Deşi în această perioadă au fost deschise nu mai puţin de 40 de dosare în care figurează judecători, un singur magistrat a fost condamnat la închisoare cu executare, însă şi acela a reuşit să fugă din sala de judecată fără a fi găsit de poliţie, deşi este anunţat în căutare de aproape trei ani.

  În ultimii opt ani, începând cu 2009, procurorul general a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de nu mai puţin de 59 de ori acordul pentru pornirea urmăririi penale în cazul a 64 de judecători. În consecinţă, au fost deschise 39 de dosare penale. Datele se regăsesc într-o informaţie, dar şi în hotărârile publice ale CSM, emise în ultimii opt ani, perioadă în care pro-europenii instalaţi la guvernare au tocat sute de milioane de euro pentru reforma justiţiei.

  Dosare „de rezonanţă” clasate de procurori

  Anul 2015 a început cu un dosar penal, pentru pronunţarea cu bună ştiinţă a unei hotărâri contrare legii, deschis pe numele judecătorului Serghei Namaşco. Deşi a fost un dosar mediatizat, în special pentru trecutul controversat al judecătorului acuzat de implicare în atacuri raider, în noiembrie 2015, Namaşco a fost scos de sub urmărire penală, cauza deschisă în privinţa sa fiind clasată. Namaşco plecase din sistemul judecătoresc înainte de deschiderea dosarului, după ce preşedintele Nicolae Timofti respinsese candidatura sa la funcţia de judecător la Judecătoria sect. Centru, Chişinău.

  În martie 2015, după ce Mihai Poalelungi, preşedintele CSJ, anunţa, într-un comunicat de presă, că judecătorii CA Chişinău, Marina Anton, Nina Traciuc, Mihail Ciugureanu, Ion Secrieru şi Iurie Cotruţă, au comis mai multe abateri la examinarea unui dosar, procurorul general, Corneliu Gurin, a solicitat de la CSM acordul de a iniţia urmărirea penală în privinţa celor cinci judecători. CSM şi-a dat acordul, iar peste câteva zile, Anton, la finalul Adunării Generale a Judecătorilor, într-un discurs, aducea acuzaţii la adresa şefilor justiţiei din R. Moldova. Ulterior, spiritele s-au liniştit, iar la început de 2016, dosarul penal a fost clasat, după ce un judecător de instrucţie a anulat ordonanţa de recunoaştere în calitate de bănuit a judecătoarei Marina Anton, iar ceilalţi judecători au fost scoşi de sub urmărire penală pe motiv că s-ar fi constatat că doar Marina Anton era pasibilă de răspundere penală.

  La scurt timp, CSM a refuzat iniţierea urmăririi penale, într-un caz similar, pe numele magistraţilor CA Chişinău Domnica Manole, Sergiu Arnăut şi Gheorghe Creţu, bănuiţi şi ei de emiterea unei hotărâri ilegale.

  2015: Dosarul magistratului acuzat că a cerut 1000 de euro – fără sentinţă

  Miercuri, 8 aprilie 2015, CNA anunţa că un judecător de la Judecătoria Anenii Noi, Veaceslav Panfilii, a fost reţinut în flagrant în momentul primirii ultimei tranşe, de 400 de euro, mită, din 1000 de euro pe care i-ar fi estorcat. Procurorii anunţau că, în acest context, acţiunile magistratului au fost documentate timp de trei luni, perioadă în care judecătorul a pretins şi a primit, în trei tranşe, de la ruda unei părţi implicate într-o cauză civilă, aflate la el în procedură, suma de 1000 de euro în scopul adoptării unei hotărâri favorabile. ZdG a scris atunci că Panfilii, suspendat între timp din funcţie, trăieşte modest, într-un bloc de tip cămin din Chişinău, având pe numele său şi două credite, încă active, iar Alexandru Tuchiluş, persoana care l-a denunţat şi care activa în pază, a refuzat să discute cu noi despre dosar şi despre motivele care l-au determinat să-l denunţe pe judecător. La doi ani de la reţinere, magistratul este judecat într-un dosar penal examinat la Judecătoria Chişinău, fără a avea o sentinţă, următoarea şedinţă fiind programată la finalul lunii mai.

  Vasile Negruţă, fost judecător la Judecătoria Orhei, este şi el cercetat penal începând cu anul 2015, fiind învinuit de procurorii anticorupţie de emiterea cu bună ştiinţă a unei hotărâri ilegale. Dosarul a fost trimis în judecată la sfârşit de 2015, fiind examinat, iniţial, la Judecătoria Dubăsari, iar ulterior, după comasarea instanţelor, la Judecătoria Criuleni, fără a avea o sentinţă. Iurie Ţurcan, anchetat anterior în alte dosare, şi Vasile Rusu, de la Judecătoria Străşeni, au fost şi ei urmăriţi penal în 2015 pentru pronunţarea unor hotărâri ilegale. Dosarul lui Ţurcan nu a avut o finalitate după ce acesta a decedat, iar dosarul lui Rusu încă este examinat la Judecătoria Străşeni cu sediul în Criuleni. Pentru o faptă similară, în 2015, a ajuns să fie anchetat şi fostul preşedinte al Judecătoriei Străşeni, Mihail Gavriliţă. Dosarul însă este şi astăzi în gestiunea procurorilor, fără a fi trimis în instanţa de judecată.

  Tot în 2015, CSM a refuzat să permită începerea urmăririi penale pe numele judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), Ion Druţă, Valentina Clevadî şi Iulia Sârcu, bănuiţi că ar fi pronunţat o hotărâre ilegală într-un dosar foarte mediatizat, „Aroma-Floris”, în care un avocat urma să primească de la stat 4 milioane de lei.

  16 magistraţi reţinuţi dintr-o lovitură. Dosarele, trimise în judecată

  2016 a fost marcat de anchetarea şi reţinerea a 16 actuali sau foşti judecători pentru implicarea în spălarea a peste 20 miliarde USD proveniţi din Rusia. La 20 septembrie 2016, procurorul general a solicitat acordul CSM-ului pentru urmărirea penală şi reţinerea judecătorilor Valeriu Gâscă, Igor Vornicescu, Ghenadie Bârnaz, Gheorghe Gorun (Judecătoria sect. Râşcani), Iurie Ţurcan, Aurica Us, Victor Orândaş, Liliana Andriaş (Judecătoria Comercială de Circumscripţie), Serghei Gubenco (CA Comrat), Iurie Hârbu (Teleneşti), Mihai Moraru (Ungheni), Garri Bivol (Chişinău), Ştefan Niţă (CA Chişinău), Gheorghe Marchitan (Căuşeni), Serghei Popovici (Comrat) şi Sergiu Lebediuc (Judecătoria Militară). Judecătorul Victor Orândaş a scăpat de arest, el fiind anunţat în căutare, în timp ce Iurie Ţurcan, magistratul pe numele căruia în ultimii opt ani au fost deschise cele mai multe dosare penale, a decedat în timp ce era reţinut în acest dosar. Dosarele celorlalţi 14 judecători au fost trimise în instanţa de judecată, fiind examinate separat, în mai multe judecătorii din ţară, fără a avea pronunţate sentinţe. Astăzi însă, niciunul din cei 14 magistraţi nu se mai află în izolator.

  În februarie 2016 a fost reţinut Valeriu Ghedreuţan, magistrat la Judecătoria Drochia, învinuit pentru corupere pasivă. Dosarul a fost iniţiat în baza plângerii depuse de o cetăţeancă a R. Moldova, stabilită în Italia. Ea a reclamant faptul că, la începutul lunii aprilie 2010, judecătorul i-a acordat consultaţie privată referitoare la căile şi modul de revendicare în instanţă a dreptului la proprietate asupra bunului imobil care era obiectul unui litigiu dintre ea şi concubinul său. În cadrul discuţiei, judecătorul i-a comunicat că o va ajuta să-şi recupereze casa şi va aranja modalităţile prin care dosarul civil să-i fie repartizat lui. Acesta a pretins pentru consultaţie 200 de euro. La scurt timp, judecătorul i-ar fi spus că pentru 6,2 mii de euro va examina cazul şi va adopta o hotărâre în favoarea ei, fapt care s-a produs ulterior, acesta emiţând o hotărâre prin care a dispus recunoaşterea după femeie a dreptului de proprietate asupra a 75,26% din valoarea imobilului. Banii, judecătorul i-ar fi primit prin transfer cu câteva luni înainte. Ulterior, motivând că banii primiţi nu sunt suficienţi, a pretins încă o mie de euro. Valeriu Ghedreuţan a fost eliberat la scurt timp după ce a fost reţinut pentru că şi-ar fi recunoscut vina. Ulterior, dosarul său a fost trimis spre examinare la Judecătoria Soroca, care încă nu a emis o sentinţă, următoarea şedinţă pe dosar fiind programată la începutul lunii mai.

  Tot anul trecut, CSM a permis procurorului general să iniţieze urmărirea penală şi pe numele judecătoarei CA Chişinău, Domnica Manole, aceasta fiind, la fel ca majoritatea colegilor săi, bănuită de pronunţarea cu bună ştiinţă a unei hotărâri contrare legii. Manole a fost învinuită că a acceptat, ilegal, demersul Platformei „Demnitate şi Adevăr” de a organiza un referendum naţional, după ce, anterior, prima instanţă le-a respins doleanţa. CSJ a anulat hotărârea magistratei Manole ca fiind ilegală. Astăzi, dosarul penal pe numele judecătoarei se află încă în gestiunea procurorilor. Recent, Curtea Constituţională (CC) a decis că art. 307 din Codul Penal, în baza căruia este deschis dosarul, este constituţional. Decizia a fost luată după ce judecătorii de la CSJ au decis, în urma unei sesizări venite din partea avocaţilor Domnicăi Manole, să se adreseze la CC, considerând că acea prevedere îngrădeşte drepturile judecătorilor.

  2016: Judecătorul cu dosar penal la şase ani după comiterea faptei – amnistiat

  Pe 11 octombrie 2016, la sesizarea procurorului general interimar, Eduard Harunjen, CSM şi-a dat acordul pentru pornirea urmăririi penale în privinţa judecătorului Judecătoriei Rezina, Andrei Balan, şi, totodată, l-a suspendat pe acesta din funcţia de judecător „până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza respectivă”. Cererea procurorului general, către CSM, de a fi permisă pornirea urmăririi penale şi tragerea la răspundere penală a judecătorului Andrei Balan, pentru pronunţarea cu bună ştiinţă a unei încheieri contrare legii, a venit abia la 6 ani după ce, în 2010, judecătorul l-a eliberat, contrar legii, pe „killerul” Vitalie Proca. La 29 decembrie 2016, procurorii au clasat dosarul lui Balan pentru că faptele sale au căzut sub incidenţa legii privind amnistia. Balan a acceptat decizia, iar ulterior, a cerut să-i fie anulată suspendarea din funcţie. CSM i-a acceptat solicitarea, însă a decis demisia magistratului.

  În 2016, CSM a refuzat să accepte urmărirea penală a judecătorului Andrian Ciobanu de la Glodeni şi a Olgăi Cojocaru de la Judecătoria Buiucani, ambii fiind bănuiţi de procurori de emiterea unor hotărâri contrare legii (art. 307, Cod Penal). Tot anul trecut, procurorii au primit permisiunea CSM-ului pentru a începe urmărirea penală pe numele judecătoarei Tamara Boubătrân, de la Judecătoria Ialoveni. La scurt timp după ce a fost deschis dosarul penal, judecătoarea a depus cerere de demisie, care a fost acceptată de CSM. Între timp, dosarul se află încă pe masa procurorilor anticorupţie. O soartă similară are şi dosarul pornit pe numele judecătoarei de la Drochia, Nelea Podlisnic, urmărită penal pentru escrocherie în proporţii deosebit de mari şi fals în declaraţii. Dosarul a fost iniţiat după ce un grup de locuitori ai oraşului Drochia au depus o plângere în care reclamau că judecătoarea s-ar face vinovată de mai multe ilegalităţi. Mai exact, în anii 2014 — 2015, Nelea Podlisnic ar fi dobândit de la reclamanţi sume impunătoare de bani, sub diferite pretexte inventate, prin înşelăciune şi abuz de încredere. În total, magistrata ar fi primit de la victime 65 de mii de euro şi 1,1 milioane de lei, sume pe care le-ar fi utilizat în scopuri personale. În consecinţă, unele dintre victime au fost nevoite să-şi părăsească locurile de muncă şi să plece peste hotarele ţării pentru a câştiga bani.

  2017: Dosar penal pe numele judecătorului după un articol din ZdG

  Anul 2017 a început cu un dosar penal deschis pe numele judecătorului Dorin Muntean de la Judecătoria Chişinău. Din materialele procurorilor reiese că, pe 9 decembrie 2016, acesta „a respins, în mod ilegal, demersul procurorului de prelungire a arestului preventiv în privinţa unui individ învinuit de deposedarea, prin escrocherie, a unei femei de locuinţă”. Peste câteva zile, CA Chişinău a admis recursul procurorului, a casat încheierea respectivului magistrat şi a dispus prelungirea arestului în privinţa învinuitului, doar că, între timp, acesta a reuşit să părăsească teritoriul R. Moldova, „fiind dispuse investigaţii în vederea identificării locului aflării şi reţinerii lui”, se spune într-un comunicat al PG. La 26 ianuarie 2017, cu câteva zile înainte ca CSM să examineze demersul lui Eduard Harunjen, judecătorul Dorin Muntean a venit cu o explicaţie amplă pe marginea cazului, pe care a adresat-o membrilor CSM, în care a relatat despre mai multe circumstanţe dubioase din dosarul său. Într-un pasaj, judecătorul vorbeşte despre mita pe care ar fi primit-o un procuror de la un avocat, legată de dosarul deschis pe numele său. Muntean a atacat în instanţă decizia CSM de a permite începerea urmăririi penale pe numele său.

  Recent, Eduard Harunjen, procurorul general, a primit acordul CSM-ului pentru a-l urmări penal pe judecătorul Serghei Ciobanu, cel despre care ZdG a scris că a dispus revizuirea unei sentinţe pronunţate în urmă cu 16 ani. „Datorită investigaţiilor voastre, ne-am autosesizat. Vă mulţumim pentru această investigaţie, pentru că noi nu am ştiut despre această situaţie”, declară Eduard Harunjen, procurorul general al R. Moldova. În februarie 2017, ZdG a scris că, în septembrie 2016, Serghei Ciobanu, pe atunci judecător la Judecătoria Militară, a revizuit o sentinţă pe numele colonelului Ivan Grosu, emisă cu 16 ani în urmă, şi a hotărât încetarea procesului penal în privinţa acestuia. Cererea în judecată este depusă de procurori militari, colegi cu fiul colonelului cu acelaşi nume, Ivan Grosu, fost procuror militar, actualmente procuror la Procuratura mun. Chişinău. În 2000, Ivan Grosu fusese condamnat, apoi amnistiat, dar obligat să achite 1,17 milioane de lei, pagube stabilite în dosar, banii fiind decontaţi, lunar, din pensia sa. PG a precizat ulterior că magistratul a dispus, în mod eronat, încetarea procesului penal. Revizuirea hotărârii de încetare a procesului penal a avut loc contrar limitelor legale a termenelor de prescripţie a incriminării, care expirase acum 9 ani.

  La începutul anului 2017, CSM a respins solicitarea procurorului general de a iniţia urmărirea penală pe numele judecătorului Igor Negreanu de la Judecătoria Orhei, cu sediul la Rezina, bănuit şi el de pronunţarea cu bună ştiinţă a unei hotărâri contrare legii.

  Procurorul general şi şeful CSM despre dosarele judecătorilor

  Eduard Harunjen, procurorul general al R. Moldova, afirmă că, deşi nu avem judecători condamnaţi definitiv în puşcării, lucrurile în acest domeniu se schimbă, iar judecătorii sunt pregătiţi să-şi judece, corect, colegii de breaslă. „Eu cred că lucrurile se schimbă. Dacă mă întrebaţi de situaţia când eram şef la Procuratura Anticorupţie, atunci era diferit. Atunci, poate era problema pe care o invocaţi”, susţine procurorul general, cel care a fost şi şeful PA în 2013-2015. „Haideţi să pornim de la faptul că, în 2013, am avut doar o singură condamnare la închisoare cu executare a unui funcţionar pentru acte de corupţie. Acum, avem mai multe. Asta s-a reuşit cu perseverenţă şi insistenţă. De fapt, sunt mai multe aspecte care pot fi abordate despre dosarele judecătorilor. În 2013-2014, când se discutau nişte principii, când apăruseră câteva dosare de rezonanţă, cineva spunea că scopul luptei cu corupţia nu este să umplem puşcăriile cu oameni, ci de a-l scoate din circuitul public pe acel funcţionar, ca să fie de învăţătură pentru alţii. Pentru corupţie, pedepsele sunt aspre şi pot fi aplicate doar cu executare. Aici trebuie să facem un mic efort pentru a ajusta legislaţia, or, ce avem azi, după mine, este incorect. Mecanismul nu trebuie să le permită oamenilor să nu vină la ultima şedinţă sau să iasă din sala de judecată, pentru că aşa, majoritatea pleacă. Noi avem problema transnistreană, avem câteva sute de kilometri neverificaţi. Pe acolo, oamenii pleacă nestingheriţi. Lipsesc mecanismele de contracarare a acestui fenomen. Ar trebui să identificăm un mecanism de asigurare a pedepsei”, susţine Eduard Harunjen.

  „De obicei, judecătorii sunt investigaţi pentru pronunţarea unei hotărâri ilegale şi mai apoi pentru infracţiuni de corupţie. Pentru hotărâri ilegale se poate de aplicat pedepse non-privative de libertate, şi, după părerea mea, este destul pentru ca justiţia să-şi facă efectul. Pentru acţiunile de corupţie, închisoarea este inevitabilă. Da, nu avem judecători condamnaţi după gratii pentru că sunt un şir de circumstanţe de care se folosesc aceste persoane. Dar, lucrurile se schimbă şi judecătorii pot aplica, inclusiv în privinţa colegilor, pedepse, fără emoţii şi retrăiri. Pentru că este totuşi greu să-ţi condamni un coleg. Dar, cu ajutorul presei, al societăţii civile, lucrurile o să se schimbe. Pentru că o schimbare deja se simte”, zice procurorul general.

  Victor Micu, preşedintele CSM, atrage atenţia că unele dosare ce vizează fapte coruptibile ale unor judecători încă nu au o finalitate, făcând referire la dosarul preşedintelui Judecătoriei Glodeni şi la cel al judecătorului de la Teleneşti, ambele aşteptând verdictul final al CSJ. „Nu putem vorbi de o regulă în examinarea dosarelor judecătorilor. Trebuie însă ca judecătorii să înţeleagă că, odată ce au depus jurământul, au drepturi şi obligaţii”. Micu crede că judecătorii sunt pregătiţi să-şi judece colegii, inclusiv să-i condamne, dacă există dovezi în privinţa vinovăţiei lor.
  sursa: zdg.md

• (doc) Declarații incredibile ale judecătorului de instrucție urmărit penal după ce nu a prelungit arestul unui învinuit

  Dorin Munteanu, judecătorul de instrucție al Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) urmărit penal pentru că a refuzat să prelungească mandatul de arestare al unui învinuit, vorbește, într-o scrisoare trimisă în adresa Consiliului Superior al Magistraturii, cea care marți, 31 ianuarie 2017 și-a dat acordul ca magistratul să fie urmărit penal despre mai multe circumstanțe dubioase din acest dosar. Într-un pasaj, judecătorul […]

  Подробнее

  Dorin Munteanu, judecătorul de instrucție al Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) urmărit penal pentru că a refuzat să prelungească mandatul de arestare al unui învinuit, vorbește, într-o scrisoare trimisă în adresa Consiliului Superior al Magistraturii, cea care marți, 31 ianuarie 2017 și-a dat acordul ca magistratul să fie urmărit penal despre mai multe circumstanțe dubioase din acest dosar. Într-un pasaj, judecătorul vorbește despre mita care ar fi primit-o procurorul Nicu Șendrea de la un avocat, dar și despre alte aspecte care scot la iveală mai multe detalii incredibile. 

  Eduard Harunjen, procurorul General al R. Moldova a primit marți, 31 ianuarie 2017 acordul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de a porni urmărirea penală şi tragerea la răspundere penală judecătorului Dorin Munteanu, bănuit de pronunţarea cu bună-ştiinţă a unei încheieri contrare legii, soldată cu urmări grave (art.307 Cod penal). 

  „Din materialele procurorilor reiese că, pe 9 decembrie 2016, respectivul magistrat a respins, în mod ilegal, demersul procurorului de prelungire a arestului preventiv în privinţa unui individ învinuit de deposedarea, prin escrocherie, a unei femei de locuinţă.  De notat că, judecătorul a pronunţat această încheiere în condiţiile în care procurorul prezentase copia ordonanţei de pornire în privinţa învinuitului şi a complicilor acestuia a altor cauze penale pentru comiterea unor acţiuni similare. Acest lucru, însă, a fost ignorat de către judecătorul de instrucţie, care şi-a atribuit rolul de instanţă de fond, dînd o apreciere probelor acuzării şi constatînd că în acţiunile învinuitului nu sunt prezente semnele componenţei de infracţiune, concluziile date băzîndu-le doar pe declaraţiile unui martor audiat neîntemeiat în şedinţa de judecată. Peste cîteva zile, Curtea de Apel (CA) Chişinău a admis recursul procurorului, a casat încheierea respectivului magistrat şi a dispus prelungirea arestului în privinţa învinuitului, doar că, între timp, acesta a reuşit să părăsească teritoriul R. Moldova, fiind dispuse investigaţii în vederea identificării locului aflării şi reţinerii lui”, se spune în comunicatul Procuraturii Generale.

  La 26 ianuarie 2017, cu câteva zile înainte ca CSM să examineze demersul lui Eduard Harunjen, judecătorul Dorin Munteanu a venit cu o explicație amplă pe marginea cazului, pe care a adresat-o membrilor CSM.

  Judecătorul a relatat fabula cazului, precizând că inițial, la solicitarea procurorului Nicu Șendrea a aplicat pe numele a două persoane mandate de arestare. Acest fapt s-a produs încă în luna noiembrie 2016. Ulterior, a prelungit aceste mandate.  În încheieri, judecătorul afirmă că i-a solicitat procurorului să verifice mai multe circumstanțe ale cazului, care aveau la bază un litigiu financiar.

  „La acest capitol, țin să accentuez asupra faptul că, în ambele ședințe de judecată din data de 06.12.2016 și 09.12.2016 (de examinare a demersurilor procurorului de prelungire a măsurii preventive), am solicitat ca procurorul să informeze instanța de judecată despre acțiunile întreprinse de organul de urmărire penală în vederea verificării argumentelor lui A.I. despre efectuarea achitării pentru imobilul procurat prin transfer bancar, dar și celelelte argumente menționate mai sus, la care procurorul a indicat că nu a verificat argumentele în cauză deoarece nu consideră de cuviință, insistând asupra poziției sale.  Despre necesitatea verificării argumentelor date în special a fost informat procurorul Nicu Șendrea în ședința din 06.12.2016, până la data examinării demersului de prelungire a măsurii preventive în privința lui A.V., însă și în acest caz procurorul nu a reacționat. Astfel, este evident faptul că termenul de 20 zile de arest preventiv acordat de instanța de judecată inclusiv și pentru verificarea de către procuror a argumentelor învinuiților, a fost utilizat ineficient de către procuror, ultimul refuzând categoric la acel moment să verifice versiunea învinuiților, bazându-se doar pe poziția pretinsei părți vătămate, prin ce a dat dovată de o evidentă poziție de părtinire”, spune judecătorul Munteanu.

  Magistratul explică toate circumstanțele cazului, justificându-și încheierea pe care a luat-o. El susține că „la acest capitol țin să accentuez că, eu în calitate de judecător la examinarea demersului m-am condus doar de probele la care am avut acces, probe prezentate de părți în ședință. Dacă una dintre părțile din proces nu s-a folosit în întreagă măsură de dreptul său de a prezenta probe în susținerea poziției sale, nu poate fi considerat ca o omisiune sau abuz din partea instanței la aprecierea celorlalte probe.  Țin să atenționez că procurorul a omis să se folosească chiar și de dreptul său procesul de a prezenta doar instanței de judecată materialele dosarului penal care constituie secret al urmăririi penale, accesul la care este limitat, dacă considera că acestea ar confirma bănuiala rezonabilă”. 

  Totodată, Munteanu precizează că „este notoriu faptul că, de fapt, CA Chișinău nu a declarat încheierea emisă de mine ca fiind una contrară legii, dar a dat o apreciere diferită de cea făcută de mine probelor anexate la dosar, coniderând necesară prelungirea arestului preventiv pe un termen de 10 zile. Cu toate acestea, consider că atât eu dar și judecătorii instanței de recurs au apreciat probele după intima sa convingere”, zice acesta.

  Ulterior, judecătorul vine cu alte declarații acuzatoarea în adresa procurorului de caz, Nicu Șendrea.

  „În afară de cele expuse mai sus, aș dori să informez asupra faptului că, după pronunțarea încheierii, avocatul învinuitului, neoficial mi-a comunicat despre faptul că, de la clientul său a aflat că în anul 2015 A.V. fiind pe acest dosar reținut pentru 72 ore de către organul de urmărire penală, fiind influențat de procurorul Nicu Șendrea, i-a transmis ultimului suma de 2000 euro, după ce a fost eliberat din reținere fără a fi dus la arest, iar ulterior și scos de sub urmărire penală. Concomitent, țin să mai menționez și asupra faptului că după aplicarea de către mine a arestului preventiv pe un termen de 20 zile lui A.I. și A.V., necunoscând despre faptul că vor fi înaintate demersuri despre prelungirea măsurii preventivă dar și că acestea îmi vor fi mie repartizate spre examinare, procurorul Nicu Șendrea m-a informat că dosarul cu pricina este la control, și cineva din conducere este interesat de soluția pe acest caz. Eu nu am reflectat circumstanțele date într-o încheiere interlocutorie, deoarece au fost primite neoficial fără a fi prezentate probe în susținerea acestora, considerându-le la acel moment simple declarații. Suplimentar, țin să aduc la cunoștință și despre faptul că, martorul apărării D.L., audiată de mine în proces de judecată, la moment este intimidată pentru a-și schimba declarațiile, prin inițierea unei cauze penale în privința ei pentru darea de mărturii false. Relevant fiind faptul că aceasta a fost pornită la inițiativa procurorului Nicu Șendrea.

  VEDEȚI mai jos Nota explicativă trimisă de judecătorul Dorin Munteanu membrilor CSM, care însă nu au ținut cont de aspectele invocate de acesta și au permis procurorilor să înceapă urmărirea penală pe numele său. 

   

  Judecătărul Dorin Munteanu afirmă că, „eu consider că acțiunile în cauză poartă un caracter de mușamalizare a acțiunilor organului de urmărire penală pe acest caz, or la moment instanța de judecată nu a examinat în fond cauza penală de învinuire a lui A.I. și A.V. de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal RM, nu a dat o apreciere declarațiilor martorului ocular D.L., care combat întru tot argumentele pretinsei părți vătămate M.U. și duc la zero versiunea organului de urmărire penlă despre existența în acțiunile lui A.I. și A.V. a unei fapte infracționale. De asemenea, aș dori să aduc la cunoștință asupra faptului că textul expus în încheierea emisă de mine diferă de formularea făcută de procuror la sesizarea Procuraturii Anticorupție, textul redat de procuror fiind unul denaturat, astfel că formularea dată de procuratură completamente schimbă sensul formulării expuse de mine în încheierea în cauză”.

  Procurorul Nicu Șendrea respinge însă acuzațiile aduse de judecătorul Dorin Munteanu

  „Dl Munteanu dacă face astfel de declarații, cred că trebuie să-și asume și o anumită responsabilitate. Când faci asemenea declarații, trebuie să ai și probe. Dar, dvs puneți-i o întrebare retorică dlui Munteanu,. De fapt, rugați-l să vă dea o copie a încheierii pe care a luat-o el și s-o citiți, dvs, ca jurnalist.  Și publicați-o. Citiți-o și vedeți dacă astfel de încheiere face față unui judecător care face astfel de declarații. Mai multe de jumătate din încheiere e scrisă din alt dosar, jumătate e cu totul luată din altă parte. Deja aici e fără multe comentarii. Eu nu pot să v-o dau pentru că e secretul urmăririi penale și eu nu pot să divulg careva date din dosar. Dar, dacă cineva pretinde la sinceritate, atunci să fie sincer  cu dânsul însăși. Dvs luați copia încheierii. Dacă ea face față autorității unui judecător, atunci eu rămân fără careva comentarii. În situația în care dlui se află, deja poate să facă orice comentariu”, spune procurorul.
  sursa: zdg.md

• Un judecător de instrucție urmărit penal pentru pronunțarea unei încheieri contrare legii. Riscă până la 7 ani de închisoare

  Membrii Consiliului Superior al Magistraturii și-au dat acordul pentru pornirea urmăririi penale, percheziției, aducerii silite, reținerii și tragerii la răspundere penală a judecătorului de instrucție Dorin Muntean, de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, pentru pronunţarea cu bună-ştiinţă a unei încheieri contrare legii, soldată cu urmări grave (art.307 alin. (2) lit. c) Cod penal). Urmărirea penală este inițiată la solicitarea Procurorului […]

  Подробнее

  Membrii Consiliului Superior al Magistraturii și-au dat acordul pentru pornirea urmăririi penale, percheziției, aducerii silite, reținerii și tragerii la răspundere penală a judecătorului de instrucție Dorin Muntean, de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, pentru pronunţarea cu bună-ştiinţă a unei încheieri contrare legii, soldată cu urmări grave (art.307 alin. (2) lit. c) Cod penal). Urmărirea penală este inițiată la solicitarea Procurorului General, Eduard Harunjen.

  Din materialele procurorilor reiese că, pe 9 decembrie 2016, respectivul magistrat a respins, în mod ilegal, demersul procurorului de prelungire a arestului preventiv în privinţa unui individ învinuit de deposedarea, prin escrocherie, a unei femei de locuinţă. Potrivit procurorilor, judecătorul a pronunţat această încheiere în condiţiile în care procurorul prezentase copia ordonanţei de pornire în privinţa învinuitului şi a complicilor acestuia a altor cauze penale pentru comiterea unor acţiuni similare.

  Acest lucru, însă, a fost ignorat de către judecătorul de instrucţie, care şi-a atribuit rolul de instanţă de fond, dând o apreciere probelor acuzării şi constatând că în acţiunile învinuitului nu sunt prezente semnele componenţei de infracţiune, concluziile date băzându-le doar pe declaraţiile unui martor audiat neîntemeiat în şedinţa de judecată.

  Peste câteva zile, Curtea de Apel Chişinău a admis recursul procurorului, a casat încheierea respectivului magistrat şi a dispus prelungirea arestului în privinţa învinuitului, doar că, între timp, acesta a reuşit să părăsească teritoriul Republicii Moldova, fiind dispuse investigaţii în vederea identificării locului aflării şi reţinerii lui. Respectivul proces penal a fost declanşat de procurori ca urmare a actului de autosesizare vizând presupusele acţiuni ilicite, comise de către acest judecător, iar odată eliberat acordul CSM, Procurorul General urmează să pornească în privinţa magistratului vizat urmărirea penală.

  Pentru această infracţiune, magistratul riscă închisoare de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.
  sursa: bizlaw.md

• CSM a publicat integral avizele SIS în privința unor judecători, unii suspectați de implicare în dosare de rezonanță

  Consiliul Superior al Magistraturii a publicat câteva avize ale SIS în care se face trimitere la diverse informații compromițătoare din activitatea anterioară a unor magistrați, candidați pentru diverse funcții în sistemul judecătoresc. Avizele SIS, confruntate cu argumentele judecătorilor vizați, creează numeroase incertitudini. În această dimineața CSM a publicat agenda ședinței de mâine, cu linkuri inserate, unde au apărut mai multe […]

  Подробнее

  Consiliul Superior al Magistraturii a publicat câteva avize ale SIS în care se face trimitere la diverse informații compromițătoare din activitatea anterioară a unor magistrați, candidați pentru diverse funcții în sistemul judecătoresc. Avizele SIS, confruntate cu argumentele judecătorilor vizați, creează numeroase incertitudini.

  În această dimineața CSM a publicat agenda ședinței de mâine, cu linkuri inserate, unde au apărut mai multe avize ale SIS, în privința judecătorilor. Avizele publicate vizează mai mulți judecători și condițiile de incompatibilitate identificate de SIS. CSM urma să le consulte în ședința de mâine. La scurt timp, instituția a venit cu o reacție și a anunțat că avizele au fost publicate din greșeală.

  Unul dintre magistrații vizați este Dorin Munteanu, care activează la Judecătoria Centru. În avizul SIS se menționează că în anul 2005 a fost arestat pentru escrocherie și estorcarea unei sume de 4.300 de dolari, pentru retragerea acțiunilor civile din instanța de judecată și eliberarea de sub gaj a unui apartament cu două odăi. Pe atunci, ofițerii CCCEC, actualul CNA, l-ar fi prins în flagrant când luase banii. În acea perioadă, Munteanu ar fi fost avocat. În aviz se mai menționează că magistratul și-ar fi recunoscut vina și a fost încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției. Instanța însă l-a achitat.

  În apărarea sa, judecătorul a prezentat situația cu totul altfel – în 2005 luase o parte din banii de la o persoană care îi era datoare surorii sale. Potrivit lui, nu a fost vorba de estorcare. De asemenea, magistratul menționează în răspunsul său că a fost obligat de procuror să-și recunoască vinovăția, însă, ulterior instanța care l-a achitat ar fi stabilit adevărul.

  Totodată, SIS invocă în avizul emis că Dorin Munteanu ar fi respins demersurile unor procurori în privința prelungirii arestului preventiv pentru persoane acuzate de infracțiuni deosebit de grave. Inspecția Judiciară urmează să verifice suplimentar acest judecător, a decis CSM.

  De asemenea, CSM a publicat avizul SIS în privința magistratului de la Curtea de Apel Mihail Ciugureanu. Potrivit informațiilor publicate, Ciugureanu ar fi favorizat, prin deciziile sale, înstrăinarea acțiunilor MAIB, dând câștig de cauză unei firme apropiate omului de afaceri Veaceslav Platon. De asemenea, judecătorul ar avea tangențe și cu o tentativă de preluare a activelor în valoare de 1 milion de dolari a SA Moldovagaz. Replica lui Ciugureanu însă lipsește.

  Conform graficului publicat de CSM, până acum 71 de magistrați urmau să depună la CSM declarațiile de verificare, prin care aceștia sunt obligați să indice mai multe date, inclusiv dacă au antecedente penale sau dacă au fost vizați în cauze care vizează integritatea profesională.
  sursa: bizlaw.md

• Анна Урсаки: «Партию Усатого обвинили в том, чего она не совершала, и это подтвердил суд»

  Другими словами, судья Дорин Мунтяну пришел к выводу, что, во-первых, партия попросту не может, согласно 17-й и 48-й статьям административного кодекса, обвиняться в том, в чем ее обвинили, а во-вторых, сама причина этого обвинения отсутствует как факт. И получается следующее. Как минимум одна пятая часть обвинений, по которым Patria была снята с выборов, признана судом несуществующей. Представьте, что будет, если […]

  Подробнее

  Другими словами, судья Дорин Мунтяну пришел к выводу, что, во-первых, партия попросту не может, согласно 17-й и 48-й статьям административного кодекса, обвиняться в том, в чем ее обвинили, а во-вторых, сама причина этого обвинения отсутствует как факт.
  И получается следующее. Как минимум одна пятая часть обвинений, по которым Patria была снята с выборов, признана судом несуществующей. Представьте, что будет, если и остальные четыре части получат аналогичный вердикт…

   

• Nicolae Timofti a numit în funcţie patru magistraţi. Şeful statului are suspiciuni în privinţa unui candidat la funcţia de judecător

  Şeful statului, Nicolae Timofti, a semnat ieri decretele de numire în funcție, până la atingerea plafonului de vârstă, a patru magistrați. Este vorba despre: Aliona Miron – judecător la Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău; Lilia Trocin – judecător la Judecătoria Fălești; Elvira Popa – președinte la Judecătoria Șoldănești; Dorin Munteanu – judecător la Judecătoria Basarabeasca. Nicolae Timofti a declarat că nu […]

  Подробнее

  Şeful statului, Nicolae Timofti, a semnat ieri decretele de numire în funcție, până la atingerea plafonului de vârstă, a patru magistrați. Este vorba despre:
  Aliona Miron – judecător la Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău;
  Lilia Trocin – judecător la Judecătoria Fălești;
  Elvira Popa – președinte la Judecătoria Șoldănești;
  Dorin Munteanu – judecător la Judecătoria Basarabeasca.
  Nicolae Timofti a declarat că nu va tolera abateri ale magistraților de la Codul deontologic al judecătorului, iar cei vinovați vor fi aspru sancționați.

  Totodată, președintele țării a remis spre reexaminare Consiliului Superior al Magistraturii dosarul lui Dan Dubcovețchi, propus pentru funcția de judecător la Judecătoria Slobozia. Nicolae Timofti a cerut să fie verificată activitatea anterioară a lui Dubcovețchi în calitatea sa de procuror și judecător. Potrivit serviciilor speciale ale statului, Dan Dubcovețchi ar fi admis în activitatea sa încălcări ale legislației și Codului deontologic al judecătorului.

   

   

• Общее собрание судей

  В минувшем году общее количество дел, принятых к производству молдавскими судьями, возросло до 235 тыс. Ежемесячно каждому служителю правосудия приходится рассматривать в среднем более ста дел, что почти вдвое превышает норму. Такие данные прозвучали на годовом общем собрании судей, созванном на прошлой неделе Высшим советом магистратуры (ВСМ). С обращениями к судьям выступили и.о. президента Мариан Лупу и министр юстиции Александру […]

  Подробнее

  В минувшем году общее количество дел, принятых к производству молдавскими судьями, возросло до 235 тыс. Ежемесячно каждому служителю правосудия приходится рассматривать в среднем более ста дел, что почти вдвое превышает норму. Такие данные прозвучали на годовом общем собрании судей, созванном на прошлой неделе Высшим советом магистратуры (ВСМ). С обращениями к судьям выступили и.о. президента Мариан Лупу и министр юстиции Александру Тэнасе. Мариан Лупу призвал судейский корпус «самореформироваться», а не ждать политических решений для внедрения реформ. По его словам, любые преобразования могут остаться косметическими, если в судебной системе не произойдут серьезные внутренние изменения. В настоящее время лишь около трети граждан доверяют отечественной юстиции, что объясняется коррупцией, ошибками при отправлении правосудия и некорректной кадровой политикой, когда в судейскую мантию продолжают носить люди, не соответствующие предусмотренным требованиям.

  По его словам, в ближайшей перспективе правосудие предстоит сделать более гуманным, сократить сроки рассмотрения дел, упростить процедуру и оптимизировать пакет процессуальных документов, создать механизм возмещения причиненного гражданину ущерба. Подводя итоги деятельности судебной системы в 2010 г., председатель ВСМ Думитру Вистерничан обратил внимание на ряд проблем, которые, по их мнению, препятствуют повышению эффективности правосудия. Он констатировал, что имеющийся штат судей не справляется с потоком дел и материалов, поступающих на рассмотрение судебных инстанций. В связи с этим количество судей, как считают в ВСМ, необходимо срочно увеличить. В то же время Думитру Вистерничан заявил, что в минувшем году поступило намного больше жалоб со стороны граждан, недовольных работой судебной системы: «Некоторых судей нельзя считать достаточно профессиональными, корректными и независимыми, о чем свидетельствуют более 2,4 тыс. петиций, поданных в ВСМ. Больше всего жалоб поступили, как ни странно, на Высшую судебную палату, которая является верховной инстанцией, где люди должны найти справедливость».

  Председатель ВСМ призвал власти максимально срочно решить проблему оплаты труда судей и других представителей судебной системы. По его словам, из-за низкого уровня заработка судебные инстанции сталкиваются с нехваткой секретарей, которые получают около 600 леев в месяц. Средняя зарплата судьи первой инстанции не превышает 4 тыс. леев в месяц, Апелляционной палаты — 5 тыс., а Высшей судебной палаты — 7 тыс. леев. Накануне судейского форума министр юстиции Александру Тэнасе выступил с заявлением, что повышение зарплат судей произойдет уже в нынешнем году, однако выдавать их начнут с января 2012 г. Минюст внесет соответствующие предложения при разработке закона о госбюджете. Заработная плата судьи первой инстанции, как ожидается, составит до 12 тыс. леев. Заработок секретарей судов будет удвоен уже с 1 сентября текущего года. «Мы делаем ставку на значительное повышение оплаты труда тех, кто работает в первых инстанциях, которые наиболее перегружены и ответственны, в сущности, за отправление правосудия. Зарплата возрастет в несколько раз. Если сравнить ее с оплатой труда в других секторах национальной экономики, то можно сказать, что это хорошая зарплата. Но если подумать о значимости и роли судьи в обществе, то, разумеется, этого недостаточно», — полагает министр.