База данных судей Республики Молдовa
Пример: Moldovanu Natalia
Расширенный поиск
источник фотографии: csm.md

Пахопол Анатолие

Апелляционная Палата Кишинэу, Судья

Биографические данные

Дата назначения на должность: 25.04.1995 г.

Указом Президента РМ №362-IV от 16 декабря 2005 г. назначен переводом на должность судьи Апелляционной палаты Кишинэу.

Указом Президента РМ №1528-II от 19 июня 2000 г., назначен на должность судьи, до достижения предельного возраста.

Декретом Президента РМ №132 от 25 апреля 1995 г. назначен на пятилетний срок на должность судьи Суда сектора Рышкань, мун. Кишинэу.

Год рождения: 1960

Обучение/Дипломы
1985 г. Государственный университет Молдовы, юридический факультет

Соответствующая профессиональная деятельность
Юридическая деятельность
03.1981 г. - 06.1981 г. - техник в Акадении Наук РМ, Институт геофизики и геологии    
10.1985 г. - 1995 г. стажер, старший помощник прокурора Прокуратуры сектора Рышкань, мун. Кишинэу
10.1989 г. - 07.1991 г. - старший прокурор Прокуратуры Кишинэу

Дата назначения на должность: 25.04.1995 г.

Указом Президента РМ №362-IV от 16 декабря 2005 г. назначен переводом на должность судьи Апелляционной палаты Кишинэу.

Указом Президента РМ №1528-II от 19 июня 2000 г., назначен на должность судьи, до достижения предельного возраста.

Декретом Президента РМ №132 от 25 апреля 1995 г. назначен на пятилетний срок на должность судьи Суда сектора Рышкань, мун. Кишинэу.

Год рождения: 1960

Обучение/Дипломы
1985 г. Государственный университет Молдовы, юридический факультет

Соответствующая профессиональная деятельность
Юридическая деятельность
03.1981 г. - 06.1981 г. - техник в Акадении Наук РМ, Институт геофизики и геологии    
10.1985 г. - 1995 г. стажер, старший помощник прокурора Прокуратуры сектора Рышкань, мун. Кишинэу
10.1989 г. - 07.1991 г. - старший прокурор Прокуратуры Кишинэу

Unknown Object08.1991 г. - 08.1992 г. - юрист, кооператив “Modelier”, Кишинэу
08.1992 г. - 05.1995 г. - Директор ООО “Colaborarea”, Кишинэу
05.1995 г. - 1996 г. судья Суда Рышкань, Кишинэу
29.10.1996 г. судья Суда Ботаника, Кишинэу, Декрет №132
19.06.2000 г. - назначен на должность судьи, до достижения предельного возраста (Декрет №1528-II)
16.12.2005 г. назначен переводом на должность судьи Апелляционной палаты Кишинэу (Декрет №362-IV)

 

Дела ЕСПЧ
Согласно Решению №15/1 от 21 февраля 2014 г. Коллегии по оценке деятельности судей, дела, рассмотренные судьей Пахопол Анатолие не стали предметом рассмотрения в Европейском суде.

По информации, размещенной на странице «Юристы за права человека», одно решение состава суда с участием судьи Пахопол Анатолие стало предметом рассмотрения в ЕСПЧ.

B. против Молдовырешение от 16.07.2013 г., заявление №61382/09, нарушение ст. 3 ЕСПЧ – нежелание властей защитить истицу от насилия со стороны бывшего мужа; нарушение ст. 8 ЕСПЧ – вынесение ВСП решения, которое поставило истца в ситуацию, когда ему угрожало насилие или он был вынужден уйти из дома.

ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ
Решением №15/1 от 21 февраля 2014 г. Коллегия по оценке деятельности судей присвоила ей квалификационную оценку Хорошо, с 67 баллами в активе.

НАГРАДЫ
Решением №602/41 от 15 ноября 2011 г., Высший совет Mагистратуры утвердил Решение Квалификационной коллегии, которым ему была присвоен II (второй) квалификационный класс судьи.

Дела ЕСПЧ
Согласно Решению №15/1 от 21 февраля 2014 г. Коллегии по оценке деятельности судей, дела, рассмотренные судьей Пахопол Анатолие не стали предметом рассмотрения в Европейском суде.

По информации, размещенной на странице «Юристы за права человека», одно решение состава суда с участием судьи Пахопол Анатолие стало предметом рассмотрения в ЕСПЧ.

B. против Молдовырешение от 16.07.2013 г., заявление №61382/09, нарушение ст. 3 ЕСПЧ – нежелание властей защитить истицу от насилия со стороны бывшего мужа; нарушение ст. 8 ЕСПЧ – вынесение ВСП решения, которое поставило истца в ситуацию, когда ему угрожало насилие или он был вынужден уйти из дома.

ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ
Решением №15/1 от 21 февраля 2014 г. Коллегия по оценке деятельности судей присвоила ей квалификационную оценку Хорошо, с 67 баллами в активе.

НАГРАДЫ
Решением №602/41 от 15 ноября 2011 г., Высший совет Mагистратуры утвердил Решение Квалификационной коллегии, которым ему была присвоен II (второй) квалификационный класс судьи.

 

Решение №288/25 от 13.10.2020 г.

Решение №287/25 от 13.10.2020 г.

Решение №249/22 от 22.09.2020 г.

Решение №112/7 от 25.09.2020 г.

Решение №182/16 от 07.07.2020 г.

Решение №111/10 от 26.05.2020 г.

Решение №292/17 от 23.07.2019 г.

Решение №136/7 от 21.01.2017 г.

Решение №15/1 от 21 февраля 2014 г.

Дела ЕСПЧ с участием Пахопол А.

Решение №602/41 от 15 ноября 2011 г.

В соответствии с Решением Коллегии по оценке деятельности судей №15/1 от 21 февраля 2014 г., «в отношении судьи Апелляционной палаты Кишинэу Пахопол Анатолие, было вынесено решение №20/7 от 14.06.2013 г., которым дисциплинарная процедура, возбужденная в отношении судьи, была прекращена».

Решением №94/10 от 06 июля 2015 г., Состав по допустимости №1 Дисциплинарной коллегии отклонил жалобу, поданную администратором Î.M. „Fortagro Com" SRL – Иваном Дука против решения Судебной инспекции от 30 марта 2015 г, вынесенного в результате рассмотрения обращения поданного администратором Î.M. „Fortagro Com" SRL - Иваном Дука по фактам, которые могут явиться дисциплинарными нарушениями, совершенными судьей Суда Комрат, Григорием Колевым и судьями Апелляционной палаты Кишинэу Ниной Чернат, Лидией Булгак и Анатолием Пахопол. Автор  обращения указывает на то, что при рассмотрении кассационной жалобы, поданной Î.M. „Fortagro Com" SRL против определения  Суда Комрат от 09 сентября 2014 г., судьи Нина Чернат, Лидия Булгак и Анатолие Пахопол дали искаженную оценку представленным документам, обладающим доказательной силой, а вынесенное ими решение является незаконным.

24 мая 2013 г., возбуждена дисциплинарная процедура в отношении судей Апелляционной палаты Кишинэу Пахопол Анатолие и Минчуна Анатолие, на основании ст. 22 части (1) лит. а), f1) и k) Закона о статусе судьи. Решением №20/7 от 14 июня 2013 г. дисциплинарная процедура была прекращена. Решением №755/32 от 22 октября 2013 г., Высший совет Mагистратуры утвердил Решение Дисциплинарной коллегии №20/7 от 14 июня 2013 г.

02.07.2013 г. была возбуждена дисциплинарная процедура в отношении Гарри Бивола - судьи Суда Чентру и судей Апелляционной палаты Кишинэу - Нины Чернат, Анатола Пахопол, Анны Гаврилицэ на основании ст.10 части (1), ст. 11 и ст. 12 Закона о дисциплинарной коллегии и дисциплинарной ответственности судей и ст.15 части (1) п. c), ст. 21 и ст. 22 части  (1) лит. f1) Закона о статусе судьи. Решением №34/12 от 01 ноября 2013 г. дисциплинарная процедура была прекращена. Решением №130/4 от 04 февраля 2014 г., Высший совет Mагистратуры утвердил Решение Дисциплинарной коллегии №34/12 от 01 ноября 2013 г.

23 июля 2013 г. была возбуждена дисциплинарная процедура в отношении судьи окружного коммерческого суда мун. Кишинэу Александру Ротарь, судей Апелляционного суда Кишинэу Нины Чернат, Анны Гаврилицэ, Анатола Пахопол на основании положений ст. 22 части (1) лит. f1) Закона о статусе судьи. Решением №41/13 от 29 ноября 2013 г. дисциплинарная процедура была прекращена. Решением №132/4 от 04 февраля 2014 г., Высший совет Mагистратуры утвердил Решение Дисциплинарной коллегии №41/13 от 29 ноября 2013 г.

Согласно информации Судебной инспекции Высшего совета Магистратуры в период 2010-2014 гг. в отношении судьи были поданы 52 жалобы, все признанные необоснованными.

В соответствии с Решением Коллегии по оценке деятельности судей №15/1 от 21 февраля 2014 г., «в отношении судьи Апелляционной палаты Кишинэу Пахопол Анатолие, было вынесено решение №20/7 от 14.06.2013 г., которым дисциплинарная процедура, возбужденная в отношении судьи, была прекращена».

Решением №94/10 от 06 июля 2015 г., Состав по допустимости №1 Дисциплинарной коллегии отклонил жалобу, поданную администратором Î.M. „Fortagro Com" SRL – Иваном Дука против решения Судебной инспекции от 30 марта 2015 г, вынесенного в результате рассмотрения обращения поданного администратором Î.M. „Fortagro Com" SRL - Иваном Дука по фактам, которые могут явиться дисциплинарными нарушениями, совершенными судьей Суда Комрат, Григорием Колевым и судьями Апелляционной палаты Кишинэу Ниной Чернат, Лидией Булгак и Анатолием Пахопол. Автор  обращения указывает на то, что при рассмотрении кассационной жалобы, поданной Î.M. „Fortagro Com" SRL против определения  Суда Комрат от 09 сентября 2014 г., судьи Нина Чернат, Лидия Булгак и Анатолие Пахопол дали искаженную оценку представленным документам, обладающим доказательной силой, а вынесенное ими решение является незаконным.

24 мая 2013 г., возбуждена дисциплинарная процедура в отношении судей Апелляционной палаты Кишинэу Пахопол Анатолие и Минчуна Анатолие, на основании ст. 22 части (1) лит. а), f1) и k) Закона о статусе судьи. Решением №20/7 от 14 июня 2013 г. дисциплинарная процедура была прекращена. Решением №755/32 от 22 октября 2013 г., Высший совет Mагистратуры утвердил Решение Дисциплинарной коллегии №20/7 от 14 июня 2013 г.

02.07.2013 г. была возбуждена дисциплинарная процедура в отношении Гарри Бивола - судьи Суда Чентру и судей Апелляционной палаты Кишинэу - Нины Чернат, Анатола Пахопол, Анны Гаврилицэ на основании ст.10 части (1), ст. 11 и ст. 12 Закона о дисциплинарной коллегии и дисциплинарной ответственности судей и ст.15 части (1) п. c), ст. 21 и ст. 22 части  (1) лит. f1) Закона о статусе судьи. Решением №34/12 от 01 ноября 2013 г. дисциплинарная процедура была прекращена. Решением №130/4 от 04 февраля 2014 г., Высший совет Mагистратуры утвердил Решение Дисциплинарной коллегии №34/12 от 01 ноября 2013 г.

23 июля 2013 г. была возбуждена дисциплинарная процедура в отношении судьи окружного коммерческого суда мун. Кишинэу Александру Ротарь, судей Апелляционного суда Кишинэу Нины Чернат, Анны Гаврилицэ, Анатола Пахопол на основании положений ст. 22 части (1) лит. f1) Закона о статусе судьи. Решением №41/13 от 29 ноября 2013 г. дисциплинарная процедура была прекращена. Решением №132/4 от 04 февраля 2014 г., Высший совет Mагистратуры утвердил Решение Дисциплинарной коллегии №41/13 от 29 ноября 2013 г.

Согласно информации Судебной инспекции Высшего совета Магистратуры в период 2010-2014 гг. в отношении судьи были поданы 52 жалобы, все признанные необоснованными.

 

Решение №119/5 от 05.06.2020 г.

Решение №91/3 от 27.03.2020 г.

Решение №30/1 от 31.01.2020 г.

Решение №47/5 от 24.05.2019 г.

Решение №17/2 от 15.02.2019 г.

Решение №333/11 от 02.11.2018 г.

Решение №9/6 от 18.05.2018 г.

Решение №172/6 от 03.05.2018 г.

Решение №12/6 от 22.06.2018 г.

Решение №20/7 от 14.06.2013 г.

Решение №34/12 от 01.11.2013 г.

Решение №41/13 от 29.11.2013 г.

Решение №132/4 от 04 февраля 2014 г.

Решение №130/4 от 04 февраля 2014 г.

Решение №755/32 от 22.10.2013 г.

Решение №94/10 от 06.06.2015 г.

Hotărîrea nr.27/2 din 22 ianuarie 2016

Решение №173/10 от 03.06.2016 г.

Решение №222/12 от 26.09.2016 г.

Новости
  • Președintele interimar a Consiliului Superior Magistraturii demisionează

    Președintele interimar a Consiliului Superior a Magistraturii(CSM), Anatol Pahopol, demisionează. Anunțul a fost făcut cu puțin timp în urmă de către judecător în cadrul ședinței CSM).

    Pahopol și-a motivat decizia prin ultima pronunțare a Curții Constituționale(CC), care a examinat cererea deputatului Platformei DA, Dinu Plîngău, și a decis să sisteze procesul la judecarea cererii de suspendare a legii nr. 67 din 21 mai 2020, ce se referă la CSM.

    Președintele interimar a Consiliului Superior a Magistraturii(CSM), Anatol Pahopol, demisionează. Anunțul a fost făcut cu puțin timp în urmă de către judecător în cadrul ședinței CSM).

    Pahopol și-a motivat decizia prin ultima pronunțare a Curții Constituționale(CC), care a examinat cererea deputatului Platformei DA, Dinu Plîngău, și a decis să sisteze procesul la judecarea cererii de suspendare a legii nr. 67 din 21 mai 2020, ce se referă la CSM.

    „Eu azi imi depun cererea de demisia din funcția de președinte interimar a CSM-ului. În ultimele săptămâni au fost critici la adresa mea privind activitatea mea în CSM. E o situație destul de delicată și interesantă. În aceste condiții nu vreau să rămân ostatic al unor situații, indiferent de decizia CC-ului în urma sesizării deputatului, am dreptul moral de a-mi cere demisia. Eu nu am dreptul moral să exercit interimatul funcției. Concursurile de azi vor fi desfășrate fără prezența mea. Astfel vă rog să acceptați cererea mea. O să părăsesc sala”, a declarat Pahopol la începutul ședinței.

    Pahopol a fost detașat în vederea exercitării mandatului de membru al CSM ca urmare a intrării în vigoare a unor modificări ale Legii cu privire la CSM care prevăd că, „până la alegerea noilor membri al Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor de către Adunarea Generală a Judecătorilor, membrii supleanți aleși anterior de Adunarea Generală a Judecătorilor, vor suplini funcțiile vacante de membru al Consiliului Superior al Magistraturii”.

    Anatol Pahopol a fost ales în calitate de membru suplean al CSM în cadrul Adunării Generale a judecătorilor din 20 octombrie 2017. Pahopol a deținut anterior funcția de președinte interimar al Curții de Apel Chișinău, și a activat în calitate de judecător în cadrul CA Chișinău. Potrivit magistrat.md, magistratul a fost numit în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă în 2000.
    Sursa: zdg.md

  • Cât câștigă cei mai importanți oameni din Justiția din Republica Moldova

    Salariile de funcție ale șefilor din Justiție sunt calculate în baza unor formule complicate și depind de vechimea în muncă, gradele profesionale, titlurile științifice, didactice sau onorifice. Reporterii portalului Anticoruptie.md au analizat și vă prezintă ce câștiguri au în 2020 conducătorii celor mai importante instituții din Justiție, plătiți din banii publici. Lefurile unora dintre ei ajung și la 40 de mii de lei pe lună.

    Salariile de funcție ale șefilor din Justiție sunt calculate în baza unor formule complicate și depind de vechimea în muncă, gradele profesionale, titlurile științifice, didactice sau onorifice. Reporterii portalului Anticoruptie.md au analizat și vă prezintă ce câștiguri au în 2020 conducătorii celor mai importante instituții din Justiție, plătiți din banii publici. Lefurile unora dintre ei ajung și la 40 de mii de lei pe lună.

    După adoptarea, în noiembrie 2018, a Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, formula de calcul a salariilor șefilor din Justiție s-a schimbat. Articolul 9 prevede că salariului lunar brut este format din:

    1. salariul de bază, ce reprezintă produsul între valoarea de referinţă, notată în Legea cu privire la bugetul de stat pentru anul respectiv și coeficientul de salarizare, diferit pentru fiecare funcție;
    2. sporul lunar pentru gradul profesional;
    3. sporul lunar pentru deţinerea titlului ştiinţific şi/sau ştiinţifico-didactic;
    4. sporul lunar pentru deţinerea titlului onorific.

    Pe lângă acestea, bugetarii pot beneficia după caz și de sporul pentru performanţă; sporuri cu caracter specific; sporul de compensare pentru munca prestată în condiţii nefavorabile; sporuri pentru munca suplimentară, pentru munca de noapte şi/sau pentru munca prestată în zilele de sărbătoare nelucrătoare şi/sau în zilele de repaus; supliment pentru participare în proiecte de dezvoltare în domeniul de competenţă în cadrul unităţii bugetare în care este angajat; premii unice.

    Președinta Curții Constituționale - Domnica Manole

    Salariul brut (până la reținerea taxelor) al Domnicăi Manole este de 39.350 de lei și reprezintă produsul dintre valoarea de referinţă, în cazul dat 2.600 de lei și coeficientul de salarizare, în cazul dat 15, la care se adaugă un spor lunar pentru gradul doi de calificare.

    Președintele (interimar) Consiliului Superior al Magistraturii - Anatol Pahopol

    Anatol Pahopol are un salariu lunar brut de 38.128 de lei și reprezintă produsul dintre valoarea de referinţă, în cazul dat 2.600 de lei și coeficientul de salarizare, în cazul dat 15,53, la care se adaugă un spor lunar pentru gradul doi de calificare.

    Președintele (interimar al) Curții Supreme de Justiție - Vladimir Timofti

    Salariul brut al lui Vladimir Timofti este de 36.744 de lei și reprezintă produsul dintre valoarea de referinţă, în cazul dat 2.600 de lei și coeficientul de salarizare, în cazul dat 13,94, la care se adaugă un spor lunar pentru gradul superior de calificare.

    Președinta (interimară) Curții de Apel Chișinău - Lidia Bulgac

    Lidia Bulgac are un salariu lunar brut de 31.725, format din produsul dintre valoarea de referinţă, în cazul dat 2.500 de lei și coeficientul de salarizare, în cazul dat 12,55, la care se adaugă un spor lunar pentru gradul doi de calificare.

    Procurorul general - Alexandr Stoianoglo

    Salariul lunar brut al lui Alexandr Stoianoglo constituie de 34.850 de lei și reprezintă produsul dintre valoarea de referinţă, în cazul dat 2.500 de lei și coeficientul de salarizare, în cazul dat 13,94.

    Procurorul-șef (interimar) al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale - Ion Caracuian

    Salariul brut al lui Ion Caracuian este de 32.050 de lei și reprezintă produsul dintre valoarea de referinţă, în cazul dat 2.500 de lei și coeficientul de salarizare, în cazul dat 12,82

    Procurorul-șef (interimar) al Procuraturii Anticorupție - Serghei Gavajuc

    Serghei Gavajuc are un salariu brut egal cu 31.375 de lei. Acesta este format din dintre valoarea de referinţă, în cazul dat 2.500 de lei și coeficientul de salarizare, în cazul dat 12,55.

    Salariile brute ale șefilor din Justiție pot varia cu câteva sute de lei în funcție de sporul pentru gradul profesional, titlul ştiinţific şi/sau ştiinţifico-didactic și titlul onorific despre care nu am găsit informații publice.
    Sursa: anticoruptie.md

  • VIDEO // Averea subestimată a șefului de la Consiliul Superior al Magistraturii

    Președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Anatol Pahopol, deține în proprietate două vile și cinci apatamente, dintre care unul se află în Israel, iar unul în Odesa, Ucraina. Șeful interimar al CSM și-a declarat recent proprietățile la prețuri cu mult mai mici decât cele de piață, iar în declarația depusă pentru anul 2019, nu a raportat cele cinci apartamente. Mai mult, Pahopol nu a trecut pe hârtie veniturile obținute din chiria imobilelor. Magistratul consideră că nu a încălcat legislația la întocmirea declarațiilor de avere și interese personale. Experții îl contrazic și menționează că acesta riscă să fie cercetat penal.

    Președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Anatol Pahopol, deține în proprietate două vile și cinci apatamente, dintre care unul se află în Israel, iar unul în Odesa, Ucraina. Șeful interimar al CSM și-a declarat recent proprietățile la prețuri cu mult mai mici decât cele de piață, iar în declarația depusă pentru anul 2019, nu a raportat cele cinci apartamente. Mai mult, Pahopol nu a trecut pe hârtie veniturile obținute din chiria imobilelor. Magistratul consideră că nu a încălcat legislația la întocmirea declarațiilor de avere și interese personale. Experții îl contrazic și menționează că acesta riscă să fie cercetat penal.

    Familia lui Anatol Pahopol are în proprietate două vile luxoase, una pe malul râului Nistru, iar alta pe malul lacului de lângă satul Rezeni, raionul Ialoveni.

    Una dintre vile se află pe teritoriul întovărășirii pomicole Nistru, de la intrarea în satul Mălăiești, raionul Criuleni, la cel mult 200 de metri de la râu.

    Anatol Pahopol declară că vila a fost procurată în 2018 cu 34.924 de lei (cca 1.800 de euro) și ar avea suprafața de 77,4 metri pătrați. În realitate, vila lui Pahopol de pe malul Nistrului pare mult mai spațioasă.

    Locuitorii din Mălăiești susțin că suma de 1.800 de euro nu acoperă nici jumătate din costul terenului de șase ari, pe care este amplasată vila. „S-au scumpit mult terenurile în ultimii ani. Și-au construit vile pe aici cei mai mari din Chișinău. Sunt judecători, procurori, deputați. Și Dumitru Diacov are vilă aici”, ne-a comunicat un bărbat din Mălăiești.

    Vila de pe malul lacului din satul Rezeni, raionul Ialoveni, se află la o distanță de cca 24 de km de la Chișinău. Imobilul este cu două niveluri, are 112 metri pătrați și se află în proprietatea lui Pahopol din anul 2005. În declarația de avere și interese personale, șeful de CSM indică faptul că vila nu l-a costat nimic.

    Anatol Pahopol deține și cinci apartamente. Unul dintre ele, cu suprafața de 71,8 metri pătrați, se află pe bulevardul Traian din Capitală, iar în el locuiește fosta soție a magistratului, colonelul de poliție Valentina Șoltoianu. Apartamentul a fost alocat familiei în 1993 de către administrația publică locală. În 1997, Anatol Pahopol împreună cu fosta soție și cele două fiice ale lor au privatizat locuința, fiecărui membru al familiei revenindu-i câte o pătrime din imobil. După decesul unei fiice, o cotă parte a fost împărțită egal între foștii soți.

    Șeful de CSM susține că apartamentul de pe bulevardul Traian costă 391.833 de lei, puțin peste 20 de mii de euro. Prețul de piață al unui astfel de imobil este de cel puțin 30 de mii de euro.

    Un alt apartament al familiei Pahopol se află pe bulevardul Decebal. Locuința are 73,7 metri pătrați și a fost procurată de magistrat în decembrie 2000. Imobilul este declarat la prețul de 428.991 lde ei, cca 22 de mii de euro.

    Cel de-al treilea imobil se află pe bulevardul Dacia și a fost moștenit de la părinți, în 2016, de către soția magistratului, avocata Natalia Pahopol. Apartamentul cu trei odăi este declarat la prețul de 403.888 de lei, cca 21 de mii de euro, valoare la fel mai mică decât cea de piață.

    Apartamentul din Odesa, cu suprafața de 64 de metri pătrați, este înregistrat pe numele Nataliei Pahopol din anul 2008. Anatol Pahopol nu a indicat în declarația de avere prețul apartamentului din Odesa.

    Locuința din Israel, cu suprafața de 61,9 metri pătrați, a fost procurată de familia Pahopol în anul 2016. Magistratul susține că imobilul l-a costat jumătate de milion de shekeli israeliteni, echivalentul a circa 120 de mii de euro. Mai mulți conaționali de-ai noștri care muncesc în Israel ne-au comunicat că imobilele în această țară sunt foarte scumpe și că un apartament cu asemenea suprafață valorează de trei ori mai mult.

    Veniturile nedeclarate din chirie

    Cel puțin unul dintre cele cinci apartamente ale familiei Pahopol este dat în chirie. Anunțuri pivind locațiunea apartamentului, cu 150 de euro lunar, au fost postate pe mai multe site-uri de profil.

    Am telefonat la numărul de telefon indicat în anunț și ne-a răspuns Natalia Pahopol. Avocata ne-a comunicat că apartamentul se află în sectorul Botanica, chiria costă 200 de euro lunar (nu 150 de euro, așa cum scrie în anunț), iar în prezent acolo locuiește o familie.

    Judecătorul a raportat pentru anul 2019 venituri de 343.646 de lei, din salariul de magistrat la Curtea de Apel Chișinău, și de 459.169 de lei, din pensie. Natalia Pahopol a avut venituri de 147.350 de lei din activitatea de avocat.

    În declarația de avere și interese personale semnată de Anatol Pahopol la data de 27 martie 2020 se regăsește doar vila și terenul de pe malul Nistrului, iar celelalte proprietăți nu au fost raportate.

    La fel, magistratul nu a declarat automobilul de model Toyota RAV-4, procurat în 2014, și Hundai Getz, deținut din 2011 de Natalia Pahopol.

    La 10 iunie 2020, după desemnarea în funcția de președinte interimar al CSM, Anatol Pahopol a semnat o altă declarație de avere pentru anul 2019, în care se regăsesc cele două vile, cinci apatamente, precum și cele două automobile.

    Șeful de la CSM a mai raportat și un împrumut de 70 de mii de dolari pe care l-a luat în 2015 de la cumnatul său și pe care urmează să-l restituie până în 2021.

    Cum se justifică magistratul

    L-am surprins pe Anatol Pahopol în curtea vilei de pe malul Nistrului. Magistratul a declarat că a fost dus în eroare de responsabilii pentru completarea declarațiilor, din care cauză nu a indicat toate proprietățile în declarația de avere semnată la 27 martie. „Așa ne-au spus cei care îndeplineau declarațiile, că nu trebuie de declarat ceea ce am declarat anterior. Atât”, s-a justificat magistratul.

    Pahopol ne-a mai comunicat că vila de pe malul Nistrului are mai puțin de o sută de metri pătrați și că nu declarat-o la 34,9 mii de lei. „Uitați-vă mai atent”, ne-a sfătuit șeful de la CSM.

    Întrebat de ce nu a indicat prețul vilei de la Rezeni, magistratul a spus că imobilul nu a fost dat în exploatare.

    Anatol Pahopol a mai spus că nu a declarat veniturile din chiria apartamentelor pentru că „nu există așa cerințe”.

    Ce spun experții

    Lilia Ioniță, expertă în cadrul Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), susține că Anatol Pahopol a încălcat normele privind declararea averii, iar acțiunile sale prezintă temei pentru inițierea unei cauze penale. „ANI trebuie să verifice corectitudinea declarării imobilelor, cum au fost evaluate. Faptul că oferă apartamente în chirie înseamnă că trebuie să fie încheiat contract, înregistrat la Fisc, iar veniturile, declarate. Pentru neregulile în completarea declarațiilor este prevăzută răspunderea penală. Doar că organul de urmărire penală trebuie să demonstreze rea-intenția. Dar nu poate fi justificată declarația unui magistrat că a fost dus în eroare. Există legea, iar judecătorii sunt cei care știu cel mai bine cum să o aplice. Dacă nu știu nici magistrații cum să aplice cadrul legislativ la completarea declarațiilor de avere, atunci chiar e dezastru”, a punctat experta.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Anatol Pahopol, noul președinte interimar al Consiliului Superior al Magistraturii. Cine este și ce avere declară

    Judecătorul Curții de Apel Chișinău, Anatolie Pahopol, a fost numit marți în calitate de președinte interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Acesta va asigura interimatul până când Adunarea Generală a Judecătorilor va desemna cei 7 membri ai CSM din rândul breslei. Pahopol urmează să fie suspendat în această peridioadă din funcția de judecător al Curții de Apel.

    Judecătorul Curții de Apel Chișinău, Anatolie Pahopol, a fost numit marți în calitate de președinte interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Acesta va asigura interimatul până când Adunarea Generală a Judecătorilor va desemna cei 7 membri ai CSM din rândul breslei. Pahopol urmează să fie suspendat în această peridioadă din funcția de judecător al Curții de Apel.

    Propunerea de a-l desemna șef interimar pe Anatolie Pahopol care până marți a fost membru supleant al CSM a venit din partea Carolinei Ciugureanu-Mihailuță, desemnată recent în cadrul Consiliului din mediul academic. „CSM este compus din 15 membri, dintre care 7 din rândurile judecătorilor, 5 din rândul profesorilor de drept. Prin hotărârea Parlamentului din 17 martie 2020, profesorii au fost selectați de Comisia juridică și numiți pentru un mandat de 4 ani. Totodată, Adunarea generală a judecătorilor încă nu a avut loc, din cauza pandemiei. Până la alegerea noilor membri, prin hotărârea Adunării generale a judecătorilor în calitate de membri supleanți au fost aleși judecătorii Luiza Gafton de la CSJ și Anatolie Pahopol de la Curtea de Apel Chișinău. Solicităm ca Anatolie Pahopol să fie detașat și să intre în funcția de membru al CSM”, și-a argumentat propunerea Ciugureanu-Mihailuță.

    Interimatul lui Pahopol la șefia CSM a fost votat în pofida faptului că acesta a depus anteior o cerere de demisie din funcția de membru supleant al Consiliului. „Dacă cererea nu se soluționează, ea se consideră respinsă prin inacțiune. Domnul Pahopol a depus cerere de demisie pe 8 septembrie 2019, cererea nu a fost retrasă, dar nici examinată”, a argumentat Ciugureanu-Mihailuță.

    Anatolie Pahopol a acceptat să asigure interimatul de președinte al CSM și a explicat cererea de demisie prin faptul că toamna trecută în instanța de apel au fost depuse mai multe cereri în legătură cu activitatea CSM. „În aceste condiții, am decis că nu am dreptul să activez în ambele funcții”, a explicat magistratul.

    Anatolie Pahopol este judecător din 1995, prima instanţă la care a fost angajat fiind Judecătoria sectorului Râşcani din Capitală. În 2005, a fost numit prin transfer magistrat la Curtea de Apel Chişinău, instanţă în cadrul căreia a activat până în prezent. Magistratul a făcut parte din completul de judecată care a examinat litigiul Intercomsoft LTD, controlată de omul de afaceri Boris Birştein, şi Întreprinderea de stat Registru. În 2012, Curtea de Apel Chişinău a obligat CRIS Registru să achite un prejudiciu de circa şapte milioane de dolari companiei. Decizia a scandalizat opinia publică. Atunci, fostul premier Vlad Filat a dat indicaţii reprezentanţilor Ministerului Justiţiei să intervină în acest caz şi să conteste decizia la CSJ. Ulterior, CSJ a lăsat însă în vigoare decizia Curţii de Apel Chişinău. În urma unei cereri de revizuire, dosarul a fost întors la Curtea de Apel Chişinău, iar un nou complet de judecători, printre care şi Nina Cernat, a casat hotărârea primei instanţe şi a decis scoaterea de pe rol a cererii depuse de Intercomsoft LTD. 

    În aprilie 2020, Anatolie Pahopol a fost printre cei cinci judecători ai Curții de Apel Chișinău care au anunțat că pleacă din sistem. Cererile lor urmează să fie examinate de CSM.Ulterior, magistratul s-a răzgândit și a retras cererea.

    Anatolie Pahopol a avut în 2019 un salariu de peste 343 de mii de lei, iar soţia sa, avocată, peste 147 de mii de lei. Alţi 459 de mii de lei au constituit pensia magistratului. Cei doi sunt proprietarii a două terenuri. Soţii Pahopol au în proprietate două vile. 

    În Declarația de avere și interese personale depusă în martie 2018, Anatolie Pahopol declara în proprietate două automobile și cinci apartamente, dintre care unul în Israel. În Declarația depusă anul următor, aceste bunuri nu s-au mai regăsit. La fel, a lipsit informația privind înstrăinarea lor.

    Anatolie Pahopol a declarat pentru anul 2017 și suma de 3700 USD pe care a primit-o moștenire în urma decesului fiicei. Valentina Șoltoianu, fosta soție a magistratului, l-a acuzat atunci public că banii proveneau din donații pentru achitarea tratamentului de cancer, iar după decesul fiicei tebuia să-i redrecționeze la un fond de caritate pentru bolnavii de cancer, dar nu să-i însușească.
    Sursa: anticorpuptie.md

  • Anatolie Pahopol, magistratul amator de imobile, arme şi donaţii

    Magistratul de la Curtea de Apel Chişinău, Anatolie Pahopol, pe lângă vila şi cele cinci apartamente pe care le deţine împreună cu familia sa, ar putea, în timpul apropiat, să se pricopsească cu încă 7,5 metri pătraţi de spaţiu locativ în Chişinău. Magistratul urmează să intre în posesia moştenirii a jumătate din cota parte dintr-un apartament, care i-a aparţinut fiicei sale din prima căsătorie, decedată anul trecut. În decembrie, 2017, Pahopol s-ar fi ales şi cu cca 3700 de dolari, bani acumulaţi din donaţiile pentru tratarea cancerului, boală de care a suferit fiica decedată.
      

    Fiul unui fost nomenclaturist sovietic, Anatolie Pahopol, şi-a început cariera în justiţie în 1985, după absolvirea facultăţii de drept, în calitate de stagiar în Procuratura sectorului Râşcani al capitalei. În iulie, 1995, îşi încheie cariera în Procuratură şi trece în domeniul afacerilor, întemeind firma „Colaborarea”. Potrivit unor surse, Pahopol ar fi păşit cu stângul pe tărâmul afacerilor. Având mai multe relaţii de pe timpul când era procuror, acesta împrumută bani, din care cumpără maşini de lux din Europa şi le duce să le vândă în Rusia. Acolo însă ia ţeapă şi rămâne fără marfă, dar şi cu o datorie de 160 de mii de dolari, o sumă enormă pe atunci. Viitorul magistrat este pus în situaţia de a se ascunde, fiind ameninţat de membrii grupării lui Grigore Caramalac.  

    În 1995, Anatolie Pahopol este angajat în calitate de judecător, iar în decembrie, 2005, este avansat la Curtea de Apel Chişinău.

    Magistratul Pahopol a fost pe parcursul anilor subiectul mai multor scandaluri mediatice, ce ţin de integritate şi deontologie. Cele mai grave învinuiri i-au fost aduse, după ce împreună cu Anatolie Minciună şi Gheorghe Crețu a obligat, în anul 2012, Întreprinderea de Stat „Registru” să achite un prejudiciu de 7 milioane de dolari către compania Intercomsoft LTD, care aparţine omului de afaceri Boris Birştein. Oleg Efrim, ministrul Justiţiei de atunci, a cerut ca magistraţii să fie pedepsiţi, ceea ce nu s-a întâmplat. 

    Anatolie Pahopol a fost învinuit şi de faptul că împreună cu alţi magistraţi nu a ţinut cont de falsul unui document şi a emis o decizie, prin care a deposedat o companie de transport de un teren de peste un hectar, iar altul de peste 130 de metri pătraţi, de pe strada Munceşti din capitală. 

    Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, doar în perioada anilor 2010-2014, pe numele magistratului Pahopol au fost depuse 52 petiţii, toate fiind declarate ca neîntemeiate.

    Anatolie Pahopol are mai multe rude, care activează în sistemul judecătoresc. Este căsătorit cu avocata Natalia Pahopol, iar naş de cununie le este Ghenadie Lîsîi, un alt magistrat de la Curtea de Apel Chişinău. Biroul avocatei Pahopol se află în apropiere de oficiul Botanica al Judecătorie Chişinău, iar unele voci susţin că aceasta ar aranja soluţionarea unor dosare cu ajutorul naşului şi al soţului.

    Vila de la Rezeni

    Judecătorul Pahopol dispune de o vilă cu două nivele, situată pe malul iazului din satul Răzeni, raionul Ialoveni, la cca 24 km de la Chişinău.  

    Potrivit Declaraţiei de avere pentru anul 2016, vila lui Pahopol are o suprafaţă de 112 metri pătraţi, iar proprietarul nu cunoaşte care este preţul imobilului.

    Vila este construită pe un lot cu destinaţie pomicolă, pe care magistratul l-a procurat în septembrie 2005, cu puţin timp înainte de a fi promovat la Curtea de Apel. Imobilele de la Chişinău şi Odessa

    Anatolie Pahopol mai declară oficial cinci apartamente, înregistrate pe numele său și al soţiei. Într-un apartament, cu suprafaţa de 71,8 metri pătraţi, care magistratul afirmă că îi aparţine în întregime, locuieşte prima soţie, colonelul de poliţie, Valentina Şoltoianu. Apartamentul a fost oferit, în 1993, de către administraţia publică locală, iar în anul 1997 Anatolie Pahopol, împreună cu fosta soţie şi cele două fiice au privatizat imobilul.

    În martie, 2017, fiica magistratului din prima căsătorie, avocata Iana Pahopol a decedat în urma luptei necruţătoare cu cancerul. La 6 luni de la tragedie, tatăl acesteia deschide la notarul Viorica Şevciuc dosar de moştenire şi pretinde la apartament, mai exact la o doime din cota parte pe care a deţinut-o Iana.

    Fosta soţie se arată nedumerită şi susţine că deşi a divorţat de Anatolie Pahopol încă în 1998, acesta are viza de reşedinţă în acest apartament, iar dânsa a achitat în toţi aceşti ani impozitele pentru imobil, dar şi tarifele pentru întreținere. Valentina Şoltoianu mai spune că timp de 13 ani ar fi achitat şi impozitul pentru un alt imobil, aflat în posesia fostului soţ. 

    Unul dintre apartamentele deţinute de Anatolie şi Natalia Pahopol se află în Odessa. Acesta ar fi fost lăsat moştenire Nataliei Pahopol de către o bătrână, cu condiţia întreţinerii pe viaţă. 

    Cuplul Pahopol a achiziţionat ultimul imobil în anul 2016. Este vorba de un apartament cu suprafaţa de 61.9 metri pătraţi din Israel, care l-a costat pe magistrat jumătate de milion de shekeli noi, ceea ce constituie aproape 145 de mii de dolari SUA.

    Banii din donaţii 

    Avocata Iana Pahopol a învins odată cancerul, dar peste câţiva ani se îmbolnăveşte de o altă formă de cancer. Rudele şi prietenii organizează o campanie de colectarea a fondurilor.   

    Valentina Şoltoianu face declaraţii surprinzătoare, în care îl acuză pe fostul soţ că acesta ar fi luat şi banii donaţi pentru înmormântarea fiicei lor. „Aceşti bani au fost donaţi pentru tratamentul cancerului şi urmează să fie folosiţi conform destinaţiei, pentru bolnavii de cancer. Eu intenţionam să-i redirecţionez pe conturile unor suferinzi, însă Anatolie a retras o parte din bani. E un mare păcat”, ne-a declarat femeia. 

    Valentina Şoltoianu consideră că fostul soţ ar fi influenţat notarul Viorica Şevciuc, la care a deschis dosarul de moştenire: „Am fost la dna notar şi am cerut nişte explicaţii în scris, însă aceasta m-a amenințat că îmi voi îngropa şi cea de a doua fiică”.

    Fosta soţie ne-a mai spus că a încercat să discute cu fostul soţ, însă magistratul ar fi agresat-o fizic chiar în biroul acestuia de la Curtea de Apel. 

    Şoltoianu ne-a mai comunicat că l-a acţionat pe fostul soţ în instanţa civilă, iar mai mulţi avocaţi, pe care i-a rugat s-o reprezinte, au refuzat-o pe motiv că le este frică, ca magistratul să nu se răzbune pe clienţii lor.  

    Recidivist la încălcarea regulilor de circulaţie

    Anatolie Pahopol deţine în proprietate un automobil de model Toyota RAV 4, pe care a procurat-o, în 2014, cu 239 de mii de lei. 

    Şi soţia magistratului dispune de automobil, un Hunday Getz, pe care l-a procurat în anul 2011, cu 75,2 de mii de lei.

    Începând cu anul 2015, Pahopol a fost sancţionat contravenţional în repetate rânduri pentru încălcarea Regulamentului circulaţiei rutiere. Potrivit documentelor oficiale, magistratul nu ţine cont de indicatoare, încalcă regimul de viteză şi parchează neregulamentar.

    Pasionat de arme şi de vânătoare

    Cei care îl cunosc pe Anatolie Pahopol susţin că acesta ar fi un vânător înrăit. 

    Magistratul dispune de mai multe arme de foc, iar judecând după unele poze, pare că nu respectă regulile stricte de păstrare a armelor. Într-o poză făcută în apartamentul lui Pahopol, apare un cetăţean al Israelului, Ni Naum, cu arma magistratului. Se presupune că acesta îi administrează imobilele magistratului din Israel. 

    În poze mai apare şi fiica minoră a israelianului, mai întâi cu arma de vânătoare, apoi cu pistoalele magistratului. 

    Care sunt veniturile magistratului

    Anatolie Pahopol, a avut în 2016 un salariu de 262 de mii de lei. La cei 58 de ani, magistratul mai este şi pensionar şi primeşte o pensie de aproape 13 mii de lei lunar. Soţia magistratului a avut în 2016 venituri de 153 de mii de lei din activitatea de apărător. Cuplul mai declară pentru anul 2016 un venit de 6600 de euro din darea în chirie a imobilelor.

    Totodată, pe numele Nataliei Pahopol sunt înregistrate două împrumuturi fără dobândă, de 60 şi de 70 de mii de dolari, contractate în 2015, pe care urmează să le restituie până în anul 2021.

    Ce spune Anatolie Pahopol

    „Eu m-am folosit de dreptul de moştenitor legal şi am luat o parte din banii de pe contul fiicei. Aceşti bani i-am transmis altor persoane bolnave de cancer. Fosta soţie locuieşte de una singură într-un apartament cu trei odăi, nimeni n-o deranjează. Iar fiica locuieşte cu chirie. Eu am plecat demult din această familie, am altă familie, în care cresc doi copii, iar fosta nevastă mă terorizează de 20 de ani. Este o femeie bolnavă, care nu are alt scop decât să-mi strice reputaţia”, a declarat Pahopol fiind solicitat de CrimeMoldova.
    Sursa: crimemoldova.com

     

    Magistratul de la Curtea de Apel Chişinău, Anatolie Pahopol, pe lângă vila şi cele cinci apartamente pe care le deţine împreună cu familia sa, ar putea, în timpul apropiat, să se pricopsească cu încă 7,5 metri pătraţi de spaţiu locativ în Chişinău. Magistratul urmează să intre în posesia moştenirii a jumătate din cota parte dintr-un apartament, care i-a aparţinut fiicei sale din prima căsătorie, decedată anul trecut. În decembrie, 2017, Pahopol s-ar fi ales şi cu cca 3700 de dolari, bani acumulaţi din donaţiile pentru tratarea cancerului, boală de care a suferit fiica decedată.
      

    Fiul unui fost nomenclaturist sovietic, Anatolie Pahopol, şi-a început cariera în justiţie în 1985, după absolvirea facultăţii de drept, în calitate de stagiar în Procuratura sectorului Râşcani al capitalei. În iulie, 1995, îşi încheie cariera în Procuratură şi trece în domeniul afacerilor, întemeind firma „Colaborarea”. Potrivit unor surse, Pahopol ar fi păşit cu stângul pe tărâmul afacerilor. Având mai multe relaţii de pe timpul când era procuror, acesta împrumută bani, din care cumpără maşini de lux din Europa şi le duce să le vândă în Rusia. Acolo însă ia ţeapă şi rămâne fără marfă, dar şi cu o datorie de 160 de mii de dolari, o sumă enormă pe atunci. Viitorul magistrat este pus în situaţia de a se ascunde, fiind ameninţat de membrii grupării lui Grigore Caramalac.  

    În 1995, Anatolie Pahopol este angajat în calitate de judecător, iar în decembrie, 2005, este avansat la Curtea de Apel Chişinău.

    Magistratul Pahopol a fost pe parcursul anilor subiectul mai multor scandaluri mediatice, ce ţin de integritate şi deontologie. Cele mai grave învinuiri i-au fost aduse, după ce împreună cu Anatolie Minciună şi Gheorghe Crețu a obligat, în anul 2012, Întreprinderea de Stat „Registru” să achite un prejudiciu de 7 milioane de dolari către compania Intercomsoft LTD, care aparţine omului de afaceri Boris Birştein. Oleg Efrim, ministrul Justiţiei de atunci, a cerut ca magistraţii să fie pedepsiţi, ceea ce nu s-a întâmplat. 

    Anatolie Pahopol a fost învinuit şi de faptul că împreună cu alţi magistraţi nu a ţinut cont de falsul unui document şi a emis o decizie, prin care a deposedat o companie de transport de un teren de peste un hectar, iar altul de peste 130 de metri pătraţi, de pe strada Munceşti din capitală. 

    Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, doar în perioada anilor 2010-2014, pe numele magistratului Pahopol au fost depuse 52 petiţii, toate fiind declarate ca neîntemeiate.

    Anatolie Pahopol are mai multe rude, care activează în sistemul judecătoresc. Este căsătorit cu avocata Natalia Pahopol, iar naş de cununie le este Ghenadie Lîsîi, un alt magistrat de la Curtea de Apel Chişinău. Biroul avocatei Pahopol se află în apropiere de oficiul Botanica al Judecătorie Chişinău, iar unele voci susţin că aceasta ar aranja soluţionarea unor dosare cu ajutorul naşului şi al soţului.

    Vila de la Rezeni

    Judecătorul Pahopol dispune de o vilă cu două nivele, situată pe malul iazului din satul Răzeni, raionul Ialoveni, la cca 24 km de la Chişinău.  

    Potrivit Declaraţiei de avere pentru anul 2016, vila lui Pahopol are o suprafaţă de 112 metri pătraţi, iar proprietarul nu cunoaşte care este preţul imobilului.

    Vila este construită pe un lot cu destinaţie pomicolă, pe care magistratul l-a procurat în septembrie 2005, cu puţin timp înainte de a fi promovat la Curtea de Apel. Imobilele de la Chişinău şi Odessa

    Anatolie Pahopol mai declară oficial cinci apartamente, înregistrate pe numele său și al soţiei. Într-un apartament, cu suprafaţa de 71,8 metri pătraţi, care magistratul afirmă că îi aparţine în întregime, locuieşte prima soţie, colonelul de poliţie, Valentina Şoltoianu. Apartamentul a fost oferit, în 1993, de către administraţia publică locală, iar în anul 1997 Anatolie Pahopol, împreună cu fosta soţie şi cele două fiice au privatizat imobilul.

    În martie, 2017, fiica magistratului din prima căsătorie, avocata Iana Pahopol a decedat în urma luptei necruţătoare cu cancerul. La 6 luni de la tragedie, tatăl acesteia deschide la notarul Viorica Şevciuc dosar de moştenire şi pretinde la apartament, mai exact la o doime din cota parte pe care a deţinut-o Iana.

    Fosta soţie se arată nedumerită şi susţine că deşi a divorţat de Anatolie Pahopol încă în 1998, acesta are viza de reşedinţă în acest apartament, iar dânsa a achitat în toţi aceşti ani impozitele pentru imobil, dar şi tarifele pentru întreținere. Valentina Şoltoianu mai spune că timp de 13 ani ar fi achitat şi impozitul pentru un alt imobil, aflat în posesia fostului soţ. 

    Unul dintre apartamentele deţinute de Anatolie şi Natalia Pahopol se află în Odessa. Acesta ar fi fost lăsat moştenire Nataliei Pahopol de către o bătrână, cu condiţia întreţinerii pe viaţă. 

    Cuplul Pahopol a achiziţionat ultimul imobil în anul 2016. Este vorba de un apartament cu suprafaţa de 61.9 metri pătraţi din Israel, care l-a costat pe magistrat jumătate de milion de shekeli noi, ceea ce constituie aproape 145 de mii de dolari SUA.

    Banii din donaţii 

    Avocata Iana Pahopol a învins odată cancerul, dar peste câţiva ani se îmbolnăveşte de o altă formă de cancer. Rudele şi prietenii organizează o campanie de colectarea a fondurilor.   

    Valentina Şoltoianu face declaraţii surprinzătoare, în care îl acuză pe fostul soţ că acesta ar fi luat şi banii donaţi pentru înmormântarea fiicei lor. „Aceşti bani au fost donaţi pentru tratamentul cancerului şi urmează să fie folosiţi conform destinaţiei, pentru bolnavii de cancer. Eu intenţionam să-i redirecţionez pe conturile unor suferinzi, însă Anatolie a retras o parte din bani. E un mare păcat”, ne-a declarat femeia. 

    Valentina Şoltoianu consideră că fostul soţ ar fi influenţat notarul Viorica Şevciuc, la care a deschis dosarul de moştenire: „Am fost la dna notar şi am cerut nişte explicaţii în scris, însă aceasta m-a amenințat că îmi voi îngropa şi cea de a doua fiică”.

    Fosta soţie ne-a mai spus că a încercat să discute cu fostul soţ, însă magistratul ar fi agresat-o fizic chiar în biroul acestuia de la Curtea de Apel. 

    Şoltoianu ne-a mai comunicat că l-a acţionat pe fostul soţ în instanţa civilă, iar mai mulţi avocaţi, pe care i-a rugat s-o reprezinte, au refuzat-o pe motiv că le este frică, ca magistratul să nu se răzbune pe clienţii lor.  

    Recidivist la încălcarea regulilor de circulaţie

    Anatolie Pahopol deţine în proprietate un automobil de model Toyota RAV 4, pe care a procurat-o, în 2014, cu 239 de mii de lei. 

    Şi soţia magistratului dispune de automobil, un Hunday Getz, pe care l-a procurat în anul 2011, cu 75,2 de mii de lei.

    Începând cu anul 2015, Pahopol a fost sancţionat contravenţional în repetate rânduri pentru încălcarea Regulamentului circulaţiei rutiere. Potrivit documentelor oficiale, magistratul nu ţine cont de indicatoare, încalcă regimul de viteză şi parchează neregulamentar.

    Pasionat de arme şi de vânătoare

    Cei care îl cunosc pe Anatolie Pahopol susţin că acesta ar fi un vânător înrăit. 

    Magistratul dispune de mai multe arme de foc, iar judecând după unele poze, pare că nu respectă regulile stricte de păstrare a armelor. Într-o poză făcută în apartamentul lui Pahopol, apare un cetăţean al Israelului, Ni Naum, cu arma magistratului. Se presupune că acesta îi administrează imobilele magistratului din Israel. 

    În poze mai apare şi fiica minoră a israelianului, mai întâi cu arma de vânătoare, apoi cu pistoalele magistratului. 

    Care sunt veniturile magistratului

    Anatolie Pahopol, a avut în 2016 un salariu de 262 de mii de lei. La cei 58 de ani, magistratul mai este şi pensionar şi primeşte o pensie de aproape 13 mii de lei lunar. Soţia magistratului a avut în 2016 venituri de 153 de mii de lei din activitatea de apărător. Cuplul mai declară pentru anul 2016 un venit de 6600 de euro din darea în chirie a imobilelor.

    Totodată, pe numele Nataliei Pahopol sunt înregistrate două împrumuturi fără dobândă, de 60 şi de 70 de mii de dolari, contractate în 2015, pe care urmează să le restituie până în anul 2021.

    Ce spune Anatolie Pahopol

    „Eu m-am folosit de dreptul de moştenitor legal şi am luat o parte din banii de pe contul fiicei. Aceşti bani i-am transmis altor persoane bolnave de cancer. Fosta soţie locuieşte de una singură într-un apartament cu trei odăi, nimeni n-o deranjează. Iar fiica locuieşte cu chirie. Eu am plecat demult din această familie, am altă familie, în care cresc doi copii, iar fosta nevastă mă terorizează de 20 de ani. Este o femeie bolnavă, care nu are alt scop decât să-mi strice reputaţia”, a declarat Pahopol fiind solicitat de CrimeMoldova.
    Sursa: crimemoldova.com

     

     

     
  • Alegeri în Justiţie // Lista preliminară a judecătorilor care vor să devină membri ai CSM

    Opt judecători candidează la funcţia de membru permanent al Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Alegerile vor avea loc la 20 octombrie, la Adunarea generală a judecătorilor. Printre candidaţi sunt şi actuali membri ai CSM, Victor Micu, Dorel Musteaţă şi Nina Cernat, propuşi de instanţele în care activează.

    În cursă s-au mai înscris Petru Moraru, judecător la Curtea Supremă de Justiţie, Alexandru Gheorghieş, de la Curtea de Apel Bălți, Anatolie Galben, de la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău, Viorca Puică şi Gheorghe Balan, ambii de la sediul Botanica al aceleiaşi instanţe. Ultimii doi şi-au înaintat singuri candidaturile, în timp ce ceilalţi şase au fost propuşi de instanţele în care activează. 

    Opt judecători candidează la funcţia de membru permanent al Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Alegerile vor avea loc la 20 octombrie, la Adunarea generală a judecătorilor. Printre candidaţi sunt şi actuali membri ai CSM, Victor Micu, Dorel Musteaţă şi Nina Cernat, propuşi de instanţele în care activează.

    În cursă s-au mai înscris Petru Moraru, judecător la Curtea Supremă de Justiţie, Alexandru Gheorghieş, de la Curtea de Apel Bălți, Anatolie Galben, de la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău, Viorca Puică şi Gheorghe Balan, ambii de la sediul Botanica al aceleiaşi instanţe. Ultimii doi şi-au înaintat singuri candidaturile, în timp ce ceilalţi şase au fost propuşi de instanţele în care activează. 

    Gheorghe Balan şi-a înaintat candidatura şi la funcţia de membru supleant al CSM. Tot pentru postul de membru supleant candidează Sergiu Furdui şi Anatolie Pahapol de la Curtea de Aple Chişinău, la fel înaintându-şi singuri candidaturile. Luiza Gafton a fost propusă de CSJ. Listele au fost publicate de CSM cu menţiunea că sunt preliminare. 

    CSM a publicat şi lista preliminară a candidaţilor înscrişi pentru funcţia de membru permanent în Colegiul disciplinar. Pentru acest post în cursă s-au înscris Ala Cobăneanu şi Nadejda Toma de la CSJ, Elena Cobzac şi Anatolie Minciună de la Curtea de Apel Chişinău, Aliona Miron de la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău.

    „Listele finale ale candidaţilor la funcţia de membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii și al Colegiului disciplinar, de membru supleant al Consiliului Superior al Magistraturii și al Colegiului disciplinar vor fi întocmite separat din partea Curţii Supreme de Justiţie, curţilor de apel şi judecătoriilor, cu trei zile înainte de data şedinţei Adunării generale a judecătorilor, în ordinea parvenirii cererilor conform registrului şi se vor publica pe pagina web a Consiliului”, potrivit unei note a CSM. 

    Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis în luna august convocarea ședinței extraordinare a Adunării generale a judecătorilor pentru data de 20 octombrie, la Casa Sărbătorii. 

    În 2017 şi 2018 expiră mandatul a şase membri ai CSM: Anatolie Țurcan, Dumitru Visternicean și Nina Cernat – la 29 noiembrie 2017; Victor Micu – la 18 ianuarie 2018, Vera Toma – la 15 martie 2018 și Dorel Musteață – la 6 octombrie 2018.

    Mai mulţi judecători înscrişi în cursă pentru aceste funcţii au fost vizaţi anterior în anchetele Centrului de Investigaţii Jurnalistice. Anticoruptie.md va reveni cu detalii. 
    Sursa: anticorupție.md

  • Averile judecătorilor de la Curţile de Apel

    Mai mulţi judecători care activează la Curţile de Apel din ţară şi-au făcut achiziţii noi în 2014. Unii şi-au deschis conturi bancare, alţii au devenit posesori de maşini luxoase, în timp ce o altă parte şi-a cumpărat apartamente sau case de locuit.

    Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel (CA) Chişinău a avut în 2014 un salariu lunar de peste 18 mii de lei (224 mii anual) şi o pensie anuală de 114 mii de lei. Soţia sa, avocată, a avut un venit de 212 mii de lei. Interesant este faptul că acesta nu a declarat niciun automobil. Magistratul a indicat însă patru credite, încă nestinse, în valoare totală de peste 16 milioane de lei. Eugeniu Clim este judecătorul de la CA Chişinău care a încasat în 2014 cei mai mulţi bani. Acesta a avut un salariu de 187 mii pe an (15,5 mii lunar) şi o pensie de 132 de mii. Cei mai mulţi bani, magistatul i-a obţinut însă din vânzarea casei sale, nu mai puţin de 1,8 milioane de lei.

    Mai mulţi judecători care activează la Curţile de Apel din ţară şi-au făcut achiziţii noi în 2014. Unii şi-au deschis conturi bancare, alţii au devenit posesori de maşini luxoase, în timp ce o altă parte şi-a cumpărat apartamente sau case de locuit.

    Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel (CA) Chişinău a avut în 2014 un salariu lunar de peste 18 mii de lei (224 mii anual) şi o pensie anuală de 114 mii de lei. Soţia sa, avocată, a avut un venit de 212 mii de lei. Interesant este faptul că acesta nu a declarat niciun automobil. Magistratul a indicat însă patru credite, încă nestinse, în valoare totală de peste 16 milioane de lei. Eugeniu Clim este judecătorul de la CA Chişinău care a încasat în 2014 cei mai mulţi bani. Acesta a avut un salariu de 187 mii pe an (15,5 mii lunar) şi o pensie de 132 de mii. Cei mai mulţi bani, magistatul i-a obţinut însă din vânzarea casei sale, nu mai puţin de 1,8 milioane de lei.

    Ion Muruianu a avut un salariu de exact 17 mii de lei pe lună (204 mii anual) şi o pensie anuală de 187 mii de lei, în timp ce soţia sa a raportat venituri de 379 mii, fiind notară. Anul trecut, controversatul ex-preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie şi-a deschis un cont bancar, unde a depozitat 400 mii de lei, care i-a adus o dobândă de 30 mii de lei. Venituri de aproape jumătate de milion a raportat anul trecut şi familia judecătorului Iurie Melinteanu, care a avut un salariu de 153 mii de lei şi o pensie de 139 mii, în timp ce soţia sa a avut un salariu de 119 mii. Un venit de peste jumătate de milion avut familia judecătorului Xenofon Ulianovschi. Magistratul a raportat un salariu de 200 mii de lei, o pensie de 139 mii, 40 mii din activitatea didactică, iar soţia sa, angajată la Casa Naţională de Asigurări în Medicină – 180 mii de lei. În total, aproape 560 mii de lei.

    Marina Anton a avut anul trecut un salariu de 173 mii de lei. Împreună cu veniturile soţului, avocat, dar şi din alte surse legale, familia Anton a adunat anul trecut puţin peste jumătate de milion de lei. Tot în 2014, magistrata a contractat două credite, unul de 5072 USD şi altul de 170 mii de lei, scadente în 2018, în condiţiile în care deţine în două conturi bancare aproape 1 milion de lei. Nichifor Corochii, fost preşedinte al CSM, a avut cel mai mare venit anul trecut nu din salariu, ci din pensie, care a fost de 176 mii de lei (aproape 15 mii pe lună). Magistratul a indicat un salariu de 163 mii de lei şi alţi 12 mii proveniţi din activitate didactică. Tot anul trecut, Corochii a investit 334 mii într-un apartament. Interesant este faptul că judecătorul a obţinut în 2014 un credit în valoare de 92 mii de lei, fără termen şi fără dobândă.

    Judecătorii cu achiziţii noi Maria Negru s-a mutat anul trecut în casă nouă. Cel puţin aşa reiese din declaraţia sa de avere, unde a indicat că imobilul are 150 m.p. şi o valoare cadastrală de 450 mii de lei. În 2014, Negru a avut un salariu de 145 mii de lei şi a contractat un credit de 48 de mii, scadent în 2016. Un alt judecător care şi-a cumpărat locuinţă anul trecut este Iurie Secrieru. În luna mai 2014, acesta şi-a procurat un apartament de 68 m.p. în centrul Chişinăului, care are o valoare cadastrală de jumătate de milion de lei, în condiţiile în care a avut un salariu de 191 mii de lei şi o pensie de 138 mii. Şi Anatolie Pahopol s-a înnoit în 2014. Acesta şi-a procurat un automobil, Toyota RAV 4, după ce a vândut un Volkswagen Touareg cu 224 mii, iar din salariu şi pensie a încasat nu mai puţin de 300 mii de lei.

    Nelea Budăi a indicat pe anul 2014 un salariu de 184 mii de lei, 139 de mii din pensie, 60 de mii din vânzarea unui Volkswagen Golf fabricat în 2009 şi alţi 8 mii din activitatea didactică. Împreună cu veniturile soţului, care la fel a beneficiat şi de salariu, şi de pensie, familia Budăi a avut anul trecut încasări de aproape 600 mii de lei. O parte din bani, 180 mii, familia judecătoarei i-a cheltuit pentru procurarea unui automobil, Chevrolet Malibu.

    Ce au declarat magistraţii monitorizaţi de presă Sergiu Arnăut, judecătorul despre care Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris în 2012 că, deşi este sărac în declaraţii, locuieşte împreună cu soţia, de care în acte este divorţat din anul 2004, într-o casă luxoasă cu trei niveluri şi construcţii adiacente din cartierul Poşta Veche al sectorului Râşcani, nu şi-a trecut nici în 2014 casa în declaraţia de avere. Acesta a indicat doar veniturile sale din salariu şi pensie, în sumă de 300 mii de lei. Judecătorul are într-un cont bancar alţi 200 de mii. Nina Cernat, şi ea protagonista unei anchete jurnalistice, în care se demonstra că locuia într-o casă înregistrată pe numele soacrei sale, şi-a „reparat” greşeala, iar în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2014 a indicat că a obţinut o casă de locuit în Chişinău, cel mai probabil cea înregistrată anterior pe numele soacrei, în urma unui contract de vânzare-cumpărare. Cernat menţionează că imobilul are 100 m.p., este în Chişinău, doar că valoarează 150 mii de lei, bani cu care, în capitală, nu-ţi poţi cumpăra nici măcar o cameră de 10 m.p. într-un cămin.

    Domnica Manole, cea despre care ZdG scria anterior că deţine cele mai multe maşini, 11 la număr, a avut anul trecut venituri din mai multe surse. Astfel, 180 de mii, judecătoarea i-a încasat din salariu, 140 de mii din pensie, 23 de mii de pe urma asigurării unui automobil care a fost avariat şi 19 mii din activitatea didactică. Totodată, judecătoarea a vândut, în 2014 şi 2015, 7 automobile, 3 de model Renault şi 4 de model Dacia, obţinând alţi 280 mii de lei. Soţul Domnicăi Manole a raportat venituri de 200 mii de lei, din antreprenoriat. Anul trecut, judecătoarea a luat un credit de 20 mii de euro. Şi magistrata Maria Moraru, despre care ZdG scria anterior că locuieşte într-o casă de lux, în declaraţia pe 2014 a făcut unele modificări. Astfel, dacă în 2013 aceasta evalua „castelul” la doar 10 mii de euro, în cea mai recentă declaraţie, Moraru a indicat că acesta are o valoare cadastrală de jumătate de milion de lei, conform informaţiilor din martie 2015. Pe anul trecut, Moraru a indicat un salariu de 181 mii şi o pensie de 153 mii de lei.

    Şi preşedinţii celor trei Curţi de Apel din raioane au avut un 2014 prosper din punct de vedere al salariilor. Aceştia însă au fost mult mai modeşti în comparaţie cu judecătorii din Chişinău la capitolul achiziţii sau conturi bancare. Alexandru Gheorghieş, preşedintele CA Bălţi, a avut un salariu de funcţie de 218 mii de lei şi alţi 27 de mii din activitatea didactică. Soţia sa, angajată la „Registru”, a declarat un salariu de 95 mii de lei. Eduard Ababii, vicepreşedintele CA Bălţi, a indicat un salariu de 208 mii de lei şi 15 mii din activitatea didactică. Anul trecut, magistratul a intrat şi în posesia unui apartament de 44 m.p., obţinut în urma unei decizii a Consiliului mun. Bălţi din luna octombrie. Soţia lui Ababii, avocată, a avut un venit de 155 mii de lei. Şi Gheorghe Scutelnic, celălalt vicepreşedinte de la CA Bălţi, a avut un salariu de peste 200 mii de lei anul trecut. Din pensie, magistratul a încasat alţi 160 mii de lei.

    Ghenadie Eni, preşedintele CA Cahul, a raportat pe anul trecut un salariu de 213 mii de lei, în timp ce soţia sa, avocată, unul de 73 de mii. Recent, ZdG a scris că magistratul a primit în 2015 şi un teren pentru construcţia unei case de locuit de la autorităţile publice locale. Galina Vavrin, vicepreşedinta CA Cahul, a avut un salariu de 195 mii de lei în 2014 şi o pensie de 153 mii.

    Afanasi Curdov este de mai bine de un an preşedinte interimar al CA Comrat. Din această postură, el a indicat un salariu de 203 mii de lei în 2014, o pensie de 153 mii de lei, dar şi o indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă de 12 mii de lei. În declaraţia de avere, Curdov a trecut şi două transferuri bancare, unul de 15 mii de ruble şi altul de 11 mii. Acesta a explicat chiar şi pentru ce au fost tranferaţi aceşti bani. Astfel, primii bani i-au fost transferaţi de sora soţiei pentru a-i transmite tatălui soţiei, iar cele 11 mii de ruble i-au fost transferate, tot de sora soţiei, pentru a plăti datoria surorii soţiei în magazin. În 2014, preşedintele interimar al CA Cahul şi-a cumpărat un BMW X5 cu 100 mii de lei.

     
     
  • Trei judecători, acuzaţi de deposedare ilegală de proprietăţi. IATĂ despre cine este vorba

    Potrivit declaraţiilor președintelui ONG-ului „Centrul de Inițiative și Monitorizare a Autorităților Publice”, Ion Dron, care este avocat în acest caz, este vorba de judecătorii Nina Cernat, Ana Gavriliţă şi Anatol Pahopol. El a spus că acest dosar s-a aflat pe rol la Curtea de Apel timp de cinci ani, timp în care lunar s-au încasat dobânzi. 

    Potrivit declaraţiilor președintelui ONG-ului „Centrul de Inițiative și Monitorizare a Autorităților Publice”, Ion Dron, care este avocat în acest caz, este vorba de judecătorii Nina Cernat, Ana Gavriliţă şi Anatol Pahopol. El a spus că acest dosar s-a aflat pe rol la Curtea de Apel timp de cinci ani, timp în care lunar s-au încasat dobânzi. 

     
  • Генерального прокурора призывают возбудить уголовное дело против трех судей

    Администратор фирмы просит прокурора проверить, если действия судей Апелляционного суда Кишинева Нины Чернат, Анатолия Пахопола и Анны Гаврилица не содержат элементы преступления, которые относятся к ст. „вынесение решения с нарушением закона” и к ст. „служебная халатность” из Уголовного кодекса.

    Администратор фирмы просит прокурора проверить, если действия судей Апелляционного суда Кишинева Нины Чернат, Анатолия Пахопола и Анны Гаврилица не содержат элементы преступления, которые относятся к ст. „вынесение решения с нарушением закона” и к ст. „служебная халатность” из Уголовного кодекса.

     

     
  • Олег Ефрим требует дисциплинарного наказания для семи судей

    Министр юстиции, Олег Ефрим, требует проведения внутреннего расследования в отношении 7 судей, которые участвовали в рассмотрении дела госпредприятия «Регистр».
    Ефрим предложил на рассмотрение Дисциплинарного Комитета материалы судей Аппеляционной Палаты Кишинева Анатолия Пахопола и Анатолия Минчуна, а так же судей Высшей судебной палаты, Светланы Фелинковой, Светланы Новак, Татьяны Виеру, Юрия Беженару и Галины Стратулат. По словам министра Ефрима, решение по делу «Регистра» и «Интеркомсофт ЛТД» было вынесено с нарушением правил и норм заседаний суда. Судьи обвиняются в несоблюдении правил ознакомления с материалами судебного дела, отсутствии контрактных прерогативов по отношению к «Интеркомсофт ЛТД», отсутствие контракта дебиторской должности, отсутствие права принятия встречного иска и несоблюдение судейской компетенции.

    Министр юстиции, Олег Ефрим, требует проведения внутреннего расследования в отношении 7 судей, которые участвовали в рассмотрении дела госпредприятия «Регистр».
    Ефрим предложил на рассмотрение Дисциплинарного Комитета материалы судей Аппеляционной Палаты Кишинева Анатолия Пахопола и Анатолия Минчуна, а так же судей Высшей судебной палаты, Светланы Фелинковой, Светланы Новак, Татьяны Виеру, Юрия Беженару и Галины Стратулат. По словам министра Ефрима, решение по делу «Регистра» и «Интеркомсофт ЛТД» было вынесено с нарушением правил и норм заседаний суда. Судьи обвиняются в несоблюдении правил ознакомления с материалами судебного дела, отсутствии контрактных прерогативов по отношению к «Интеркомсофт ЛТД», отсутствие контракта дебиторской должности, отсутствие права принятия встречного иска и несоблюдение судейской компетенции.

     
  • Репутацию судьи-ветерана запятнали незаслуженно

    Ион Тимофей родился в 1948 году. Работает судьей большую часть своей жизни, без перерывов, с 1976 года и на одном месте ― в суде сектора Рышкановка. С 1985-го по 2001-й и с 2010 года по настоящее время Ион Тимофей является председателем этого суда. За все это время под его руководством работали многие известные юристы: Михай Гимпу, Михай Поалелунжь, Юлия Сырбу, Анатолий Цуркан, Анатолий Дога, Анатолий Минчиунэ, Мария Гузун, Анатолий Пахопол, Валентина Кливады, Татьяна Рэдукану и многие другие. 

    Ион Тимофей родился в 1948 году. Работает судьей большую часть своей жизни, без перерывов, с 1976 года и на одном месте ― в суде сектора Рышкановка. С 1985-го по 2001-й и с 2010 года по настоящее время Ион Тимофей является председателем этого суда. За все это время под его руководством работали многие известные юристы: Михай Гимпу, Михай Поалелунжь, Юлия Сырбу, Анатолий Цуркан, Анатолий Дога, Анатолий Минчиунэ, Мария Гузун, Анатолий Пахопол, Валентина Кливады, Татьяна Рэдукану и многие другие. 

     
  • Judecătorul A.Pahopol interzice filmarea la proces

  • Minciună, Crețu și Pahopol - judecătorii care au fost implicați în dosarul „7 mln de la REGISTRU”

    Anatol Minciună, Gheorghe Crețu și Anatolie Pahopol sunt magistrații care au judecat procesul dintre firma lui Boris Birștein VS REGISTRU, transmite UNIMEDIA. Cei 3 magistrați de la Curtea de Apel Chișinău au pronunțat o hotărâre prin care Întreprinderea de Stat „Registru” a fost obligată să achite un prejudiciu de 7 milioane de dolari către compania Intercomsoft LTD, care aparţine omului de afaceri Boris Birştein. Șeful Direcţiei juridice şi reglementări din cadrul Î.S. „Registru”, Victor Miron, a confirmat numele completului de judecată, spunând că decizia a fost pronunțată pe 4 septembrie. Până în prezent, însă, instanța nu și-a motivat hotărârea.

    Anatol Minciună, Gheorghe Crețu și Anatolie Pahopol sunt magistrații care au judecat procesul dintre firma lui Boris Birștein VS REGISTRU, transmite UNIMEDIA. Cei 3 magistrați de la Curtea de Apel Chișinău au pronunțat o hotărâre prin care Întreprinderea de Stat „Registru” a fost obligată să achite un prejudiciu de 7 milioane de dolari către compania Intercomsoft LTD, care aparţine omului de afaceri Boris Birştein. Șeful Direcţiei juridice şi reglementări din cadrul Î.S. „Registru”, Victor Miron, a confirmat numele completului de judecată, spunând că decizia a fost pronunțată pe 4 septembrie. Până în prezent, însă, instanța nu și-a motivat hotărârea.

     
  • Argumentele prin care Dorin Popovici poate redeveni judecător

    Dorin Popovici nu s-a prezentat în instanţa de judecată, el fiind reprezentat aici de către Eduard Plămădeală, avocat la un cabinet care îi poartă numele. Plămădeală a citit judecătorului Anatol Pahopol, cel care examinează cazul, dar şi celorlalte persoane care au participat la şedinţă motivele prin care fostul judecător consideră că a fost demis ilegal.

    Dorin Popovici nu s-a prezentat în instanţa de judecată, el fiind reprezentat aici de către Eduard Plămădeală, avocat la un cabinet care îi poartă numele. Plămădeală a citit judecătorului Anatol Pahopol, cel care examinează cazul, dar şi celorlalte persoane care au participat la şedinţă motivele prin care fostul judecător consideră că a fost demis ilegal.


     

     
Infografice
Оставь комментарий