База данных судей Республики Молдовa
Пример: Roic-Botezatu Lilia
Расширенный поиск

Талпа Ион

Апелляционная Палата Бэлць, Вицепредседатель

Биографические данные

Дата назначения на должность: 14.07.2005 г.

Указом Президента РМ  853-VII от 7 ноября 2013 г. назначен на должность судьи Апелляционной палаты Бэлць.

Указом Президента РМ №275-VI от 26 августа 2011 г. назначен на четырехлетний срок, на должность вицепредседателя Суда Бэлць.

Год рождения: 1975

Обучение/Дипломы
1997 - 2001 гг. юридический факультет, Государственный университет Молдовы

Соответствующая профессиональная деятельность
Юридическая деятельность
1995 - 2002 гг. судебный исполнитель Суда мун. Бэлць
2002 - 2005 гг. зам. директора Управления  Бэлць Департамента исполнения судебных решений, мун. Бэлць
14.07.2005 г. судья Суда Бэлць на пятилетний срок (Указ №140-IV)

Дата назначения на должность: 14.07.2005 г.

Указом Президента РМ  853-VII от 7 ноября 2013 г. назначен на должность судьи Апелляционной палаты Бэлць.

Указом Президента РМ №275-VI от 26 августа 2011 г. назначен на четырехлетний срок, на должность вицепредседателя Суда Бэлць.

Год рождения: 1975

Обучение/Дипломы
1997 - 2001 гг. юридический факультет, Государственный университет Молдовы

Соответствующая профессиональная деятельность
Юридическая деятельность
1995 - 2002 гг. судебный исполнитель Суда мун. Бэлць
2002 - 2005 гг. зам. директора Управления  Бэлць Департамента исполнения судебных решений, мун. Бэлць
14.07.2005 г. судья Суда Бэлць на пятилетний срок (Указ №140-IV)

Неизвестный объект30.06.2010 г. - назначен на должность судьи, до достижения предельного возраста (Указ №383-V)
26.08.2011 г. - назначен на должность вицепредседателя Суда Бэлць (Указ №275-VI)
07.11.2013 г. назначен на должность судьи Апелляционной палаты Бэлць (Указ №853-VII)

Дела ЕСПЧ
Согласно Решению №36/3 от 31 мая 2013 г., Коллегии по оценке деятельности судей, дела, рассмотренные судьей Талпа Ионом не стали предметом рассмотрения в Европейском суде.

ПРОЦЕНТ ОСТАВЛЕННЫХ В СИЛЕ РЕШЕНИЙ ПО ОБЖАЛОВАННЫМ ДЕЛАМ
Доля отмененных решений из числа опротестованных по гражданским делам за последние 3 года (2010-2012) равна 49,06%, соответственно, 61 отмененное решение из 120 опротестованных. По уголовным делам, отменено 24 приговоров из 60 опротестованных - 60,35%. В части дел о правонарушениях, из 25 опротестованных решений, 7 были оставлены в силе, таким образом, зафиксирован 77,77% результат.

ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ
Решением №40/7 от 27 июня 2013 г., была одобрена кандидатура Иона Талпа для участия в конкурсе на замещение должности судьи Апелляционной палаты Бэлць.

Решением №36/3 от 31 мая 2013 г., Коллегия по оценке деятельности судей присвоила ему квалификационную оценку Хорошо, с 78 баллами в активе.

НАГРАДЫ
Решением ВСМ №728/30 от 08 октября 2013 г., удостоен Почетного диплома Высшего совета магистратуры.

Решением №185/13 от 03 апреля 2012 г., Высший совет магистратуры утвердил Решение Квалификационной коллегии о присвоении ему III (третьего) квалификационного класса судьи.

Дела ЕСПЧ
Согласно Решению №36/3 от 31 мая 2013 г., Коллегии по оценке деятельности судей, дела, рассмотренные судьей Талпа Ионом не стали предметом рассмотрения в Европейском суде.

ПРОЦЕНТ ОСТАВЛЕННЫХ В СИЛЕ РЕШЕНИЙ ПО ОБЖАЛОВАННЫМ ДЕЛАМ
Доля отмененных решений из числа опротестованных по гражданским делам за последние 3 года (2010-2012) равна 49,06%, соответственно, 61 отмененное решение из 120 опротестованных. По уголовным делам, отменено 24 приговоров из 60 опротестованных - 60,35%. В части дел о правонарушениях, из 25 опротестованных решений, 7 были оставлены в силе, таким образом, зафиксирован 77,77% результат.

ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ
Решением №40/7 от 27 июня 2013 г., была одобрена кандидатура Иона Талпа для участия в конкурсе на замещение должности судьи Апелляционной палаты Бэлць.

Решением №36/3 от 31 мая 2013 г., Коллегия по оценке деятельности судей присвоила ему квалификационную оценку Хорошо, с 78 баллами в активе.

НАГРАДЫ
Решением ВСМ №728/30 от 08 октября 2013 г., удостоен Почетного диплома Высшего совета магистратуры.

Решением №185/13 от 03 апреля 2012 г., Высший совет магистратуры утвердил Решение Квалификационной коллегии о присвоении ему III (третьего) квалификационного класса судьи.

 

Решение №135/11 от 02.06.2020 г.

Решение №54/06 от 26.06.2020 г.

Решение №5/01 от 01.02.2019 г.

Решение №4/01 от 01.02.2019 г.

Решение №119/13 от 30.11.2018 г.

Решение №776/34 от 28.11.2017 г.

Решение №36/3 от 31 мая 2013 г.

Решение №40/7 от 27 июня 2013 г.

Решение ВСМ №728/30 от 08 октября 2013 г.

Решение №185/13 от 03 апреля 2012 г.

Решение №50/4 от 16.06.2016 г.

Решение №632/26 от 29.09.2016 г.

Решение №150/13 от 10.05.2016 г.

29 февраля 2011 г., было возбуждено дисциплинарное производство в отношении судьи Суда мун. Бэлць, Иона Талпэ, на основании ст. 15 части  (1) и ст. 22 части  (1) лит. f1)  Закона о статусе судьи. Решением  №21/6 от 13 мая 2011 г., дисциплинарная процедура была прекращена в связи с истечением срока давности для привлечения к дисциплинарной ответственности. Решением №299/21 от 14 июня 2011 г., Высший совет магистратуры утвердил  Решение №21/6 от 13 мая 2011 г. 

Согласно информации Судебной инспекции Высшего совета Магистратуры в отношении судьи были поданы 3 жалобы, признанные необоснованными.

29 февраля 2011 г., было возбуждено дисциплинарное производство в отношении судьи Суда мун. Бэлць, Иона Талпэ, на основании ст. 15 части  (1) и ст. 22 части  (1) лит. f1)  Закона о статусе судьи. Решением  №21/6 от 13 мая 2011 г., дисциплинарная процедура была прекращена в связи с истечением срока давности для привлечения к дисциплинарной ответственности. Решением №299/21 от 14 июня 2011 г., Высший совет магистратуры утвердил  Решение №21/6 от 13 мая 2011 г. 

Согласно информации Судебной инспекции Высшего совета Магистратуры в отношении судьи были поданы 3 жалобы, признанные необоснованными.

Решение №21/6 от 13 мая 2011 г.

Решение №299/21 от 14 июня 2011 г.

Новости
  • Cinci magistrați, în cursa pentru funcții de conducere la Curțile de Apel din țară. Printre ei, judecători controversați

    Trei magistrați vor lupta pentru funcția de președinte al Curții de Apel Bălți. Este vorba despre Ion Talpa, Aliona Corcenco și Eugeniu Bejenaru. La funcția de președinte al Curții de Apel Comrat pretind judecătorii Grigori Colev și Liudmila Caraianu. Tot ei s-au înscris în competiția pentru funcția de vicepreședinte al acestei instanțe. Unii candidați înscriși în competiții fie au fost vizați în anchetele jurnaliștilor de investigație, fie au emis anterior hotărâri controversate sau soldate cu achitarea a mii de euro în cauze pierdute la CEDO. Dosarele celor cinci vor fi examinate în cadrul ședinței de marți a Consiliului Superior al Magistraturii.

    Ion Talpa a devenit judecător în 2005. În 2011, a fost numit în funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Bălţi. Doi ani mai târziu, el a fost promovat la Curtea de Apel Bălți. Din noiembrie 2016, este membru al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii. În iunie 2020, Talpa a fost promovat în funcția de vicepreședinte al Curții de Apel Bălți.

    Trei magistrați vor lupta pentru funcția de președinte al Curții de Apel Bălți. Este vorba despre Ion Talpa, Aliona Corcenco și Eugeniu Bejenaru. La funcția de președinte al Curții de Apel Comrat pretind judecătorii Grigori Colev și Liudmila Caraianu. Tot ei s-au înscris în competiția pentru funcția de vicepreședinte al acestei instanțe. Unii candidați înscriși în competiții fie au fost vizați în anchetele jurnaliștilor de investigație, fie au emis anterior hotărâri controversate sau soldate cu achitarea a mii de euro în cauze pierdute la CEDO. Dosarele celor cinci vor fi examinate în cadrul ședinței de marți a Consiliului Superior al Magistraturii.

    Ion Talpa a devenit judecător în 2005. În 2011, a fost numit în funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Bălţi. Doi ani mai târziu, el a fost promovat la Curtea de Apel Bălți. Din noiembrie 2016, este membru al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii. În iunie 2020, Talpa a fost promovat în funcția de vicepreședinte al Curții de Apel Bălți.

    Eugeniu Bejenaru a îmbrăcat roba de judecător în 2001, fiind numit magistrat la Judecătoria Ocnița. Zece ani mai târziu a fost promovat la funcția de președinte al acestei instanțe. A deținut funcția respectivă timp de două mandate. În mai 2017, a fost avansat la Curtea de Apel Bălți.

    Aliona Corcenco a fost numită judecătoare în 1995. În 2008 a fost numită, prin transfer, în funcția de judecător la Curtea de Apel Bălți. În 2017 a fost promovată la funcția de vicepreședintă a acestei instanțe.

    Potrivit informaţiilor plasate pe pagina Juriştii pentru drepturile omului o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Aliona Corcenco Aliona a fost obiect de examinare la CEDO. Este vorba despre cauza BUREA și altii v. Moldova, în urma căreia statul a fost nevoit să achite prejudicii în valoare de 6.500 de euro.

    Ziarul de Gardă a scris că în noiembrie 2013, într-o ședință închisă, s-a examinat demersul procurorului general de pornire a urmăririi penale pe numele judecătoarei Aliona Corcenco, dar CSM a respins demersul procurorului.

    Grigore Colev a ajuns magistrat în iunie 2007, la Judecătoria Comrat. Patru ani mai târziu, Colev s-a adresat la CSM, solicitând să fie promovat la Curtea de Apel Comrat. Consiliul a expediat propunerea președintelui Timofti.

    Nicolae Timofti nu l-a acceptat însă, cerând CSM-ului să-l verifice suplimentar.  „De menţionat că informaţiile prezentate de SIS diferă esenţial de cele care se conţin în avizele consultative anterioare în baza cărora candidaţii la funcţia de judecător au fost consideraţi de CSM ca fiind compatibili cu interesele funcţiei publice. (...) În viziunea mea, acţiunile domnului Grigori Colev, vizate în sesizarea SIS, inclusiv cele întreprinse în procesul înfăptuirii justiţiei în unele cazuri, sunt acţiuni desfăşurate cu abateri de la normele Legii cu privire la statutul judecătorului şi ale Codului de etică a judecătorului, precum şi în condiţiile existenţei conflictului de interese”, se arată într-un act semnat de şeful statului, ajuns în posesia portalului Anticoruptie.md.

    Colev a fost vizat într-un document al Președinției și în aprilie 2015, după ce CSM a cerut încă o dată șefului statului să se pronunțe. „Constat o situaţie paradoxală în CSM – organ care exercită autoadministrarea judecătorească, nu a examinat conţinutul avizelor consultative ale organului de verificare a titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice – Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova. Cu atât mai mult că iniţierea verificării suplimentare a candidaţilor menţionaţi a fost dispusă de către însuşi CSM”, se arată în scrisoarea prin care Nicolae Timofti a informat CSM că respinge candidatura magistratului. În mai 2015, la o şedinţă a CSM, Colev a cerut să fie propus repetat șefului statului. Într-un final, CSM l-a propus repetat președintelui, aşa că Nicolae Timofti a semnat decretul. Anticoruptie.md a publicat aceste detalii în investigația „Judecătorii cu nouă vieți”.

    Un an mai târziu, Grigore Colev a solicitat să fie promovat la funcția de vicepreședinte al Curții de Apel Comrat. „Analizând, materialele din dosarul personal al candidatului, Plenul Consiliului concluzionează că, domnul Grigori Colev activează în sistemul judecătoresc de peste opt ani, iar activitatea acestuia în calitate de judecător a fost apreciată de Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor cu calificativul foarte bine. Domnul Grigori Colev este un judecător competent, corect, care respectă etica profesională, având o reputație profesională ireproșabilă”, se arată în hotărârea CSM de la 31 mai 2016. Peste câteva săptămâni, candidatura a fost respinsă de preşedintele Nicolae Timofti. Grigori Colev a depus însă o cerere repetată, iar membrii CSM i-au dat curs. Astfel, prin decretul președintelui de la 9 august 2016, Grigore Colev a fost avansat la funcția de vicepreședinte al Curții de Apel Comrat.

    Peste aproape trei ani, în iunie 2019, Colev este din nou avansat, fiind numit președinte interimar al Curții de Apel Comrat.

    Numele lui Grigore Colev apare într-o anchetă a Ziarului de Gardă în care se arată că magistratul ar fost implicat, în 2014, într-un scandal din Găgăuzia. „Atunci, Ivan Burgudji, deputat în Adunarea Populară, l-a acuzat pe magistrat că ar fi emis o decizie de încetare a competenţelor directorului Teleradio Găgăuzia, fiind „interesat material”. „Materialele trebuie trimise Direcţiei de combatere a corupţiei, trebuie sesizat CSM şi preşedintele Moldovei, cu rugămintea de a elibera judecătorul din funcţie”, spunea Burgudji. Ulterior, numele magistratului a fost legat de eliberarea din arest a unui inculpat care, cu doar câteva zile mai devreme, atacase o tânără cu cuţitul”, potrivit anchetei ZdG.

    Liudmila Caraianu a intrat în breasla judecătorilor în 2008, fiind numită la Judecătoria Ceadâr-Lunga. În 2016, Consiliul Superior al Magistraturii, a desemnat-o pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Ceadâr-Lunga, pentru perioada 26.03.2016 – 26.03.2019. În martie 2017, a fost promovată la Curtea de Apel Comrat.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Șase magistrați au primit undă verde pentru a fi promovați în sistem. Cine sunt aceștia

    Magistrații Stelian Teleucă de la Curtea de Apel Chișinău, Ion Talpă de la Curtea de Apel Bălți, Sergiu Daguța și Eduard Galușceac de la Judecătoria Chișinău, precum și Vasili Hrapacov de la Judecătoria Comrat vor să fie promovați fie în funcție administrativă, fie la instanța ierarhic superioară. Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat, în ședința de marți, cererile acestora, magistrații urmând să expedieze dosarele sale spre examinare Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor și Colegiului pentru selecție și cariera judecătorilor. O parte din magistrații care vor să fie promovați în sistem a fost vizată în anchetele CIJM.

    Magistrații Stelian Teleucă de la Curtea de Apel Chișinău, Ion Talpă de la Curtea de Apel Bălți, Sergiu Daguța și Eduard Galușceac de la Judecătoria Chișinău, precum și Vasili Hrapacov de la Judecătoria Comrat vor să fie promovați fie în funcție administrativă, fie la instanța ierarhic superioară. Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat, în ședința de marți, cererile acestora, magistrații urmând să expedieze dosarele sale spre examinare Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor și Colegiului pentru selecție și cariera judecătorilor. O parte din magistrații care vor să fie promovați în sistem a fost vizată în anchetele CIJM.

    Stelian Teleucă vrea să fie promovat în instanța ierarhic superioară. Teleucă este magistrat la Curtea de Apel Chișinău din 2014, iar peste un an a devenit membru al Colegiului disciplinar, reprezentant al judecătorilor Curţilor de Apel. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din august 2017 relevă că Stelian Teleucă s-a ales cu un apartament spațios pe strada Ceucari. „Magistratul a procurat, la preț preferențial, un apartament de 89,9 metri pătraţi, iar peste o lună după ce a intrat în posesia locuinței, în iunie 2017, a înstrăinat-o. Totuși, Teleucă nu a rămas fără acoperiș deasupra capului. În 2014, când a semnat contractul de investiție în apartamentul de la Râșcani, el a început construcţia unei case. Locuința, cu două etaje, situată în preajma Parcului Valea Morilor, încă nu a fost înregistrată la Cadastru. Casa este situată pe un teren de şapte ari, procurat în perioada 2012-2016. Prețul lotului, indicat de Stelian Teleucă în declarația sa de avere este de 488.593 de lei. În 2007, Stelian Teleucă a mai obținut în proprietate apartamentul părinților săi, în sectorul Râșcani, strada Studenților, dar peste un an l-a transmis mamei sale”, scriau jurnaliștii. 

    Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, Stelian Teleucă a făcut parte din completul de judecată care ar fi legalizat, în 2014, niște tranzacții suspecte prin care mai multe terenuri din proprietatea Primăriei Chișinău au ajuns în proprietatea privată a unor companii, în baza unor licitații organizate de un executor judecătoresc. Decizia a fost luată fără ca reprezentanții Consiliului Municipal Chișinău să asiste la proces. 

    Ion Talpa vrea să acceadă într-o funcție administrativă. Talpa este judecător la Curtea de Apel Bălți din anul 2013, anterior ocupând fotoliul de vicepreședinte al Judecătoriei Bălți. Din noiembrie 2016 este membru al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii.

    Sergiu Daguța vrea să fie promovat în instanța ierarhic superioară. Daguța este judecător din 2002. O anchetă din septembrie 2018 a Centrului de Investigații Jurnalistice arată cum și-a extins averea magistratul Daguța. „Sergiu Daguța de la Judecătoria Chișinău s-a ales cu un apartament la preț redus cu suprafața de 66 de metri pătrați situat în blocul de pe strada Ceucari, construit pentru magistrații care nu dispun de spațiu locativ. Acesta a obținut locuința chiar dacă deținea din 2005 un apartament de 41,9 metri pătrați în sectorul Râșcani al Capitalei. Locuința respectivă a fost vândută în ianuarie 2016, cu patru luni înainte ca Direcția generală locativ-comunală și amenajare să-i fi eliberat un apartament pentru domiciliere permanentă pe strada Zadnipru, din sectorul Ciocana, în conformitate cu Hotărârea Instanței de contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău. În prezent apartamentul respectiv este dat în chirie. Deși avea deja un apartament de la stat, iar al doilea urma să-l primească, la preț preferențial, în 2016, Sergiu Daguța și-a mai procurat o locuință cu suprafața de 97 de metri pătrați, în sectorul Ciocana al Capitalei. Noul imobil l-a costat 974.600 de lei, potrivit declarației de avere a magistratului”, se arată în investigație.

    Eduard Galușceac vrea să fie promovat în instanța ierarhic superioară. Magistratul a fost numit în funcție în februarie 2014. Acesta a fost vizat într-o anchetă CIJM despre „afacerea” cu apartamente a magistraților. Jurnaliștii arătau că, la mijlocul lunii mai 2017, Eduard Galușceac, împreună cu soția sa, Viorica Galușceac, care este consultant principal în cadrul Curții Supreme de Justiție, a intrat în posesia unui apartament de 75,4 metri pătrați în complexul rezidențial din strada Romană, construit pentru judecători. „Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 539.732 de lei, conform declarației de avere a judecătorului. În lista beneficiarilor de apartamente la preț preferențial a fost introdus numele soției magistratului, chiar dacă cei doi soți mai aveau în proprietate o casă de locuit de 149,1 metri pătrați și un apartament de 56,8 metri pătrați, amplasat pe strada Grenoble din sectorul Botanica al Capitalei. Ultimul a fost pus în gaj acum trei ani pentru un credit de 160.000 de lei. Contactat pentru a ne oferi un comentariu, Eduard Galușceac ne-a transmis, prin intermediul grefierei, că este ocupat și nu poate vorbi cu noi”, se arată în investigație. Anul trecut, magistratul a vândut și apartamentul de pe strada Grenoble, contra sumei de 42.000 de euro și a procurat o nouă locuință - un apartament de 87,2 metri pătrați, evaluat la 742 de mii de lei.

    Vasili Hrapacov își dorește să fie promovat fie în funcție administrativă, fie în instanța ierarhic superioară. Hrapacov a acces în funcția de judecător în noiembrie 2013. În 2018, magistratul s-a învrednicit de „Diploma de onoare a CSM”.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Doi magistrați vor să fie promovați în sistem. Unul dintre ei a fost vizat în anchetele CIJM

    Sergiu Daguța, magistrat de la Judecătoria Chișinău, care în doi ani a obținut un apartament de la Primăria Chișinău, a beneficiat de un apartament la preț preferențial, după care și-a procurat o a treia locuință spațioasă, solicită să fie promovat în instanța ierarhic superioară. Și Ion Talpa de la Curtea de Apel Bălți vrea să obțină o promovare în funcție administrativă. Cererile celor doi urmează să fie analizate în ședința de marți a Consiliului Superior al Magistraturii.

    Sergiu Daguța, magistrat de la Judecătoria Chișinău, care în doi ani a obținut un apartament de la Primăria Chișinău, a beneficiat de un apartament la preț preferențial, după care și-a procurat o a treia locuință spațioasă, solicită să fie promovat în instanța ierarhic superioară. Și Ion Talpa de la Curtea de Apel Bălți vrea să obțină o promovare în funcție administrativă. Cererile celor doi urmează să fie analizate în ședința de marți a Consiliului Superior al Magistraturii.

    Sergiu Daguța este judecător din 2002. O anchetă din septembrie 2018 a Centrului de Investigații Jurnalistice arată cum și-a extins averea magistratul Daguța. „Sergiu Daguța de la Judecătoria Chișinău s-a ales cu un apartament la preț redus cu suprafața de 66 de metri pătrați situat în blocul de pe strada Ceucari, construit pentru magistrații care nu dispun de spațiu locativ. Acesta a obținut locuința chiar dacă deținea din 2005 un apartament de 41,9 metri pătrați în sectorul Râșcani al Capitalei. Locuința respectivă a fost vândută în ianuarie 2016, cu patru luni înainte ca Direcția generală locativ-comunală și amenajare să-i fi eliberat un apartament pentru domiciliere permanentă pe strada Zadnipru, din sectorul Ciocana, în conformitate cu Hotărârea Instanței de contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău. În prezent apartamentul respectiv este dat în chirie. Deși avea deja un apartament de la stat, iar al doilea urma să-l primească, la preț preferențial, în 2016, Sergiu Daguța și-a mai procurat o locuință cu suprafața de 97 de metri pătrați, în sectorul Ciocana al Capitalei. Noul imobil l-a costat 974.600 de lei, potrivit declarației de avere a magistratului”, se arată în investigație.

    Ion Talpa este judecător la Curtea de Apel Bălți din anul 2013, anterior ocupând fotoliul de vicepreședinte al Judecătoriei Bălți. Din noiembrie 2016 este membru al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Curtea de Apel Bălți are un nou vicepreședinte. Cine este acesta

    Curtea de Apel Bălți are un nou vicepreședinte. Este vorba despre magistratul Ion Talpă, pentru care au votat 12 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Cel de-al doilea pretendent pentru acest post a fost Gheorghe Scutelnic, care, din 2014 până în 2018, a mai deținut funcția de vicepreședinte al aceleiași instanțe, iar în 2018 a fost numit interimar.

    Potrivit Platformei Magistrat.md, Ion Talpă a fost numit judecător până la atingerea plafonului de vârstă în anul 2010, iar un an mai târziu a deținut funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Bălți.

    Curtea de Apel Bălți are un nou vicepreședinte. Este vorba despre magistratul Ion Talpă, pentru care au votat 12 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Cel de-al doilea pretendent pentru acest post a fost Gheorghe Scutelnic, care, din 2014 până în 2018, a mai deținut funcția de vicepreședinte al aceleiași instanțe, iar în 2018 a fost numit interimar.

    Potrivit Platformei Magistrat.md, Ion Talpă a fost numit judecător până la atingerea plafonului de vârstă în anul 2010, iar un an mai târziu a deținut funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Bălți.

    În 2013, acesta a fost promovat la Curtea de Apel Bălți, iar în 2016, Plenul CSM l-a desemnat membru al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor.

    În anul 2019, magistratul a declarat venituri salariale în mărime de 364 924 Lei. Ion Talpă deține un apartament și o casă de locuit cu șopron și lot de pământ, ultima fiind dobândită printr-un contract de donație. Ambele imobile au intrat în proprietatea acestuia până la numirea în funcția de judecător. Familia judecătorului deține 2 automobile, unul fabricat în anul 2007, iar altul - în 2014.

    Sursa: deschide.md

  • Doi judecători de la Curtea de Apel vor să fie promovați la Curtea Supremă de Justiție. Cine sunt aceștia

    Doi judecători de la Curtea de Apel vor să fie promovați în funcția de judecători la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), asta după ce mai mulți magistrați din această instanță și-au prezentat cererile de demisie.

    Oxana Robu, judecătoare la Curtea de Apel Chișinău și judecătorul Ion Tapa de la Curtea de Apel Bălți, au înaintat la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) cereri prin care solicită remiterea materialelor necesare pentru a fi eventual selectați sau pentru a accede într-o funcție superioară.

    Potrivit hotărârii adoptate de CSM pe 4 decembrie, judecătoarea Oxana Robu vrea să fie promovată la o instanță ierarhic superioară, adică la CSJ, iar judecătorul Ion Talpa vrea să fie promovat la o instanță ierarhic superioară (CSJ) sau să fie numit în funcția de vicepreședite al Curții de Apel Bălți.

    Doi judecători de la Curtea de Apel vor să fie promovați în funcția de judecători la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), asta după ce mai mulți magistrați din această instanță și-au prezentat cererile de demisie.

    Oxana Robu, judecătoare la Curtea de Apel Chișinău și judecătorul Ion Tapa de la Curtea de Apel Bălți, au înaintat la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) cereri prin care solicită remiterea materialelor necesare pentru a fi eventual selectați sau pentru a accede într-o funcție superioară.

    Potrivit hotărârii adoptate de CSM pe 4 decembrie, judecătoarea Oxana Robu vrea să fie promovată la o instanță ierarhic superioară, adică la CSJ, iar judecătorul Ion Talpa vrea să fie promovat la o instanță ierarhic superioară (CSJ) sau să fie numit în funcția de vicepreședite al Curții de Apel Bălți.

    În hotărâre adoptată de membrii CSM se precizează că la 30 noiembrie curent, judecătorul Ion Talpa a fost evaluat cu calificativul „excelent”, iar acum doi ani, activitatea judecătoarei Oxana Robu a fost la fel evaluată cu calificativul „excelent”.

    Oxana Robu este judecătoare din 2004, iar la Curtea de Apel Chișinău a fost numită în 2014. Judecătoarea și-a exprimat dorința de a accede la Curtea Supremă de Justiție și la începutul anului curent. Atunci Robu a acumulat 83 de puncte, însă nu a fost desemnată câștigătoare a concursului.

    Numele Oxanei Robu apare în mai multe dosare de rezonanță din R. Moldova. Robu a fost președinta completului de judecată care la 4 octombrie 2017 a suspendat pedeapsa cu închisoarea pe numele fostului șef al Direcției Transport Public şi Căi de Comunicaţie din cadrul  Primăriei Chișinău, Igor Gamrețki, pedepsit de prima instanță cu doi ani de  detenție într-un penitenciar de tip semiînchis, pentru trafic de influneță în dosarul parcărilor cu plată din capitală. Oxana Robu a făcut parte și din completul de judecată care l-a achitat pe Ion Cazacu, fostul preşedinte al Judecătoriei Glodeni, reţinut în flagrant în urmă cu patru ani şi jumătate, pe motiv că „nu s-a constatat comiterea infracţiunii”.

    În ianuarie curent, asemeni altor câțiva judecători de la Curtea de Apel Chișinău, Oxana Robu a refuzat să examineze dosarul Șor. Magistrata a motivat cererea de recuzare prin faptul că are în gestiune dosarul de escrocherie şi spălare de bani în privința lui Veaceslav Platon în care Ilan Șor are statut de martor al acuzării.

    Oxana Robu a cumpărat anul trecut un apartament de 70 m.p. în urma unui contract de investiţii în valoare de 494 de mii de lei. Judecătoarea şi-a achiziţionat şi un Mercedes GLK, fabricat în 2013, cu 326 de mii de lei. Potrivit declarației de avere, Robu a ridicat în 2017 un salariu de peste 270 de mii de lei, la care se mai adaugă un venit de circa 157 de mii de lei din vânzarea unui bun imobil și a unui automobil.

    La rândul său, Ion Talpa este magistrat din 2005.  În 2011, a devenit vicepreşedinte al Judecătoriei Bălţi, iar în 2013 a fost promovat la Curtea de Apel Bălți. În 2016, Ion Talpa și Oleg Sternioală, judecător la Curtea Supremă de Justiţie, au devenit membri ai Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor participând la un concurs în care nu au avut adversari.

    Conform declaraţiei sale cu privire avere și interese, judecătorul a ridicat în 2017 un salariu de pete 202 mii de lei. Talpa deţine o casă de locuit şi un apartament, ambele dobândite până a ajunge judecător, dar și cote părți în trei terenuri agricole. Judecătorul mai deține și două automobile. Unul de model Toyota Camry, fabricat în 2007 și al cărui valoare este de 90 de mii de lei, dar și un automobil de model Peugeot Partener, același an de fabricație, dar pe care l-a procurat anul trecut.
    Sursa. ZDG.MD

  • Patru magistrați au solicitat să fie promovați. La ce funcții râvnesc

    Patru magistrați au solicitat să fie promovați în funcție, doi la instanțe ierarhic superioare, iar alții doi la funcții administrative. Aceștia urmează să fie evaluați, astăzi, de Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor.

    Astfel, Ion Talpa, de la Curtea de Apel Bălți și Ina Dutca, de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana vor să activeze la instanțe ierarhic superioare. În același timp, Igor Botezatu, de la Judecătoria Comrat, sediul Vulcănești și Gheorghe Scutelnic, de la Curtea de Apel Bălți vor să ajungă în funcții de conducere a instanțelor judecătorești.

    Patru magistrați au solicitat să fie promovați în funcție, doi la instanțe ierarhic superioare, iar alții doi la funcții administrative. Aceștia urmează să fie evaluați, astăzi, de Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor.

    Astfel, Ion Talpa, de la Curtea de Apel Bălți și Ina Dutca, de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana vor să activeze la instanțe ierarhic superioare. În același timp, Igor Botezatu, de la Judecătoria Comrat, sediul Vulcănești și Gheorghe Scutelnic, de la Curtea de Apel Bălți vor să ajungă în funcții de conducere a instanțelor judecătorești.

    Tot astăzi, Colegiul urmează să evalueze, în mod extraordinar, performanțele judecătorului Grigore Dașchevici, de la Curtea de Apel Chișinău. În schimb, prin procedura de evaluare ordinară a activității vor trece zece magistrați, aceștia sunt:

    • Viorica Puica, de Judecătoria Chișinău, sediul Central;
    • Veniamin Chihai, de la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani;
    • Alexandru Roșca, de la Judecătoria Bălți, sediul Central;
    • Dorina Croitor, de la Judecătoria Strășeni, sediul Central;
    • Vitalie Cotorobai, de la Curtea de Apel Chișinău;
    • Tatiana Bivol, de la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani;
    • Natalia Bobu, de la Judecătoria Edineț, sediul Central;
    • Andrei Niculcea, de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani;
    • Vitalie Budeci, de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani;
    • Alexandru Arhip, de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

    Conform prevederilor legale, judecători sunt supuși evaluării periodice a performanţelor o dată la trei ani. În cazul acordării calificativului ”insuficient”, magistrații sunt evaluați extraordinar, în termenul stabilit de Colegiul. Acordarea calificativului ”insuficient” la două evaluări consecutive este temei pentru iniţierea procedurii de eliberare din funcţie.
    Sursa: bizlaw.md

  • Concurs fără competiţie la CSM

    Cole­gi­ul de Eva­lu­a­re a Per­for­manţe­lor Jude­că­to­ri­lor din cadrul Con­si­li­u­lui Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii a fost com­ple­tat în aceas­tă săp­tămâ­nă, fiind supli­nit cu doi mem­bri, aleşi în urma unui con­curs mai mult for­mal, la care au par­ti­ci­pat doar două per­soa­ne. Ast­fel, în lip­sa opo­zi­ţi­ei din par­tea sis­te­mu­lui, unul din cei 5 jude­că­to­ri din Cole­giu a deve­nit Oleg Ster­ni­oa­lă, per­so­naj con­tro­ver­sat, des­pre care ZdG a scris, în iunie 2016, că locu­ieş­te într-o casă de lux din Chi­şi­nău, pe care a înregistrat-o pe nume­le părinţi­lor săi pen­sio­na­ri. După arti­col, Cen­trul Naţio­nal Anti­co­ru­pţie a soli­ci­tat Comi­si­ei Naţio­na­le de Inte­gri­ta­te să veri­fi­ce ave­rea jude­că­to­ru­lui, doar că pro­ce­du­ra nu a avut o fina­li­ta­te, după ce Comi­sia s-a trans­for­mat în Auto­ri­ta­tea Naţio­na­lă de Inte­gri­ta­te, care rămâ­ne nefun­cţio­na­lă. Ante­ri­or, în cadrul Cole­gi­u­lui şi-au făcut loc şi alţi magis­tra­ţi cu pro­ble­me de inte­gri­ta­te.

    Marţi, 22 noiem­brie 2016, Con­si­li­ul Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii (CSM) a anu­nţat câş­ti­gă­to­rii con­cur­su­lui pen­tru numi­rea mem­bri­lor în com­po­nenţa Cole­gi­u­lui de Eva­lu­a­re a Per­for­manţe­lor Jude­că­to­ri­lor (CEPJ) aleşi de Con­si­liu. Con­form legii, Cole­gi­ul are în com­po­nenţa sa 5 jude­că­to­ri de la instanţe­le de toa­te nive­lu­ri­le: 2 jude­că­to­ri de la Cur­tea Supre­mă de Jus­ti­ţie (CSJ), 2 jude­că­to­ri de la Curţi­le de Apel (CA), un jude­că­tor de la jude­că­to­ri­i­le de fond, dar şi 2 repre­zen­tanţi ai soci­e­tă­ţii civi­le. Trei jude­că­to­ri au fost aleşi în octom­brie, la Adu­na­rea Gene­ra­lă a Jude­că­to­ri­lor, în timp ce ale­ge­rea a doi jude­că­to­ri, unul de la CSJ şi altul de la CA, este, con­form legii, pre­ro­ga­ti­va CSM.

    Cole­gi­ul de Eva­lu­a­re a Per­for­manţe­lor Jude­că­to­ri­lor din cadrul Con­si­li­u­lui Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii a fost com­ple­tat în aceas­tă săp­tămâ­nă, fiind supli­nit cu doi mem­bri, aleşi în urma unui con­curs mai mult for­mal, la care au par­ti­ci­pat doar două per­soa­ne. Ast­fel, în lip­sa opo­zi­ţi­ei din par­tea sis­te­mu­lui, unul din cei 5 jude­că­to­ri din Cole­giu a deve­nit Oleg Ster­ni­oa­lă, per­so­naj con­tro­ver­sat, des­pre care ZdG a scris, în iunie 2016, că locu­ieş­te într-o casă de lux din Chi­şi­nău, pe care a înregistrat-o pe nume­le părinţi­lor săi pen­sio­na­ri. După arti­col, Cen­trul Naţio­nal Anti­co­ru­pţie a soli­ci­tat Comi­si­ei Naţio­na­le de Inte­gri­ta­te să veri­fi­ce ave­rea jude­că­to­ru­lui, doar că pro­ce­du­ra nu a avut o fina­li­ta­te, după ce Comi­sia s-a trans­for­mat în Auto­ri­ta­tea Naţio­na­lă de Inte­gri­ta­te, care rămâ­ne nefun­cţio­na­lă. Ante­ri­or, în cadrul Cole­gi­u­lui şi-au făcut loc şi alţi magis­tra­ţi cu pro­ble­me de inte­gri­ta­te.

    Marţi, 22 noiem­brie 2016, Con­si­li­ul Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii (CSM) a anu­nţat câş­ti­gă­to­rii con­cur­su­lui pen­tru numi­rea mem­bri­lor în com­po­nenţa Cole­gi­u­lui de Eva­lu­a­re a Per­for­manţe­lor Jude­că­to­ri­lor (CEPJ) aleşi de Con­si­liu. Con­form legii, Cole­gi­ul are în com­po­nenţa sa 5 jude­că­to­ri de la instanţe­le de toa­te nive­lu­ri­le: 2 jude­că­to­ri de la Cur­tea Supre­mă de Jus­ti­ţie (CSJ), 2 jude­că­to­ri de la Curţi­le de Apel (CA), un jude­că­tor de la jude­că­to­ri­i­le de fond, dar şi 2 repre­zen­tanţi ai soci­e­tă­ţii civi­le. Trei jude­că­to­ri au fost aleşi în octom­brie, la Adu­na­rea Gene­ra­lă a Jude­că­to­ri­lor, în timp ce ale­ge­rea a doi jude­că­to­ri, unul de la CSJ şi altul de la CA, este, con­form legii, pre­ro­ga­ti­va CSM.

    Membru CSM: „Eu nu găsesc logica judecătorilor aici”

    La con­cur­sul anu­nţat de CSM au par­ti­ci­pat doar două per­soa­ne, câte una pen­tru fie­ca­re loc vacant. Din par­tea CSJ şi-a depus dosa­rul jude­că­to­rul Oleg Ster­ni­oa­lă, iar din par­tea CA, jude­că­to­rul Ion Tal­pă, magis­trat la CA Bălţi. Ast­fel, mem­brii CSM nu au fost nevo­iţi să alea­gă, ci doar să-i accep­te pe cei doi can­di­da­ţi pen­tru fun­cţi­i­le vacan­te. „Mulţi, la Adu­na­rea Gene­ra­lă, au vor­bit că vor în Cole­gi­ul de Eva­lu­a­re, dar atun­ci când vine con­cur­sul, ei nu depun docu­men­te­le. Îmi pare rău, dar nu găsesc logi­ca jude­că­to­ri­lor aici. Fie că au fri­că, fie nu vor să-şi eta­le­ze anu­mi­te…, fie nu au încre­de­re în sis­tem. Chiar nu ştiu de ce ei nu au par­ti­ci­pat”, zice Teo Câr­naţ, mem­bru al CSM.

    Deci­zia magis­tra­ţi­lor de a „boico­ta” con­cur­sul este cel puţin sur­prin­ză­toa­re, din moment ce, acum câte­va săp­tămâ­ni, la Adu­na­rea Gene­ra­lă a Jude­că­to­ri­lor, din par­tea CA, au par­ti­ci­pat la con­curs cel puţin 5 per­soa­ne: Ele­na Cob­zac, Bori­slav Baben­co, Mari­na Anton, Ser­giu Arnă­ut şi Nelea Budăi, vota­tă de jude­că­to­ri pen­tru aceas­tă fun­cţie. Pen­tru locu­ri­le de la CSJ, atun­ci şi acum, con­curs prac­tic nu a exis­tat, fiind, de fie­ca­re dată, înre­gis­trat doar câte un can­di­dat. În octom­brie, a can­di­dat şi a fost ales Petru Mora­ru, iar acum – Oleg Ster­ni­oa­lă.

    Sternioală şi casa de lux de pe numele părinţilor pensionari

    Oleg Ster­ni­oa­lă, noul mem­bru al CEPJ, este jude­că­tor din 2001, când a fost numit în fun­cţie printr-un decret sem­nat de preşe­din­te­le Vla­di­mir Voro­nin, fiind pro­mo­vat din fun­cţia de con­si­li­er al preşe­din­te­lui Curţii de Apel. În 2006-2008, Ster­ni­oa­lă a fost vice­preşe­din­te al Jude­că­to­ri­ei Cio­ca­na, iar în 2008 devi­ne preşe­din­te al Jude­că­to­ri­ei Buiu­ca­ni. A deţi­nut aceas­tă fun­cţie până în 2014, când a fost pro­mo­vat de CSM direct la CSJ, deşi se pre­zen­ta­se la con­curs cu doar 59 de punc­te acor­da­te de Cole­gi­ul pen­tru Sele­cţia şi Carie­ra Jude­că­to­ri­lor, punc­taj sub nive­lul celui obţi­nut de jude­că­to­rii Dina Rotar­ciuc, Viori­ca Pui­că sau Ali­o­na Dani­lov.

     

    În iunie 2016, ZdG a des­co­pe­rit că magis­tra­tul tră­ieş­te într-un imo­bil de lux, care valo­rea­ză pes­te 7 mili­oa­ne de lei la preţ de pia­ţă. Casa nu se regă­seş­te însă în decla­ra­ţi­i­le cu pri­vi­re la veni­tu­ri şi pro­pri­e­ta­te ale magis­tra­tu­lui, fiind înre­gis­tra­tă pe nume­le părinţi­lor săi, pen­sio­na­ri, care au tră­it toa­tă via­ţa la Flo­reş­ti. Mama jude­că­to­ru­lui, care după dece­sul soţu­lui este sin­gu­ra pro­pri­e­ta­ră a impo­zan­tu­lui edi­fi­ciu, este pro­fe­soa­ră de lim­ba româ­nă la lice­ul din loca­li­ta­tea nata­lă.

    Verificarea judecătorului, stopată de reformarea CNI

    Euge­niu Viţu, pur­tă­tor de cuvânt al Auto­ri­tă­ţii Naţio­na­le de Inte­gri­ta­te (ANI), ne-a anu­nţat că, la 30 iunie 2016, în urma unei sesi­ză­ri a CNA, a fost ini­ţi­a­tă pro­ce­du­ra de con­trol în pri­vinţa jude­că­to­ru­lui Ster­ni­oa­lă. Doar că, a pre­ci­zat Viţu, pro­ce­du­ra nu a fost fina­li­za­tă, pen­tru că, între timp, Comi­sia Naţio­na­lă de Inte­gri­ta­te (CNI), care a rece­pţio­nat sesi­za­rea, şi-a sis­tat acti­vi­ta­tea, fiind trans­for­ma­tă în ANI, care încă nu este fun­cţio­na­lă şi nu poa­te con­ti­nua veri­fi­ca­rea.

    Celă­lalt jude­că­tor care a „câş­ti­gat” con­cur­sul de la CSM pen­tru ocu­pa­rea unei fun­cţii de mem­bru al CEPJ este Ion Tal­pă, magis­trat din 2005. În 2011, a deve­nit vice­preşe­din­te al Jude­că­to­ri­ei Bălţi, iar în 2013 a fost pro­mo­vat la CA Bălţi. Con­form decla­ra­ţi­ei sale cu pri­vi­re la veni­tu­ri şi pro­pri­e­ta­te pen­tru 2015, magis­tra­tul Tal­pă deţi­ne o casă de locu­it şi un apar­ta­ment, ambe­le dobân­di­te până a ajun­ge jude­că­tor, dar şi 3 tere­nu­ri, din­tre care unul pen­tru con­stru­cţii în satul Pâr­li­ţa, Făleş­ti. Împre­u­nă cu soţia au rapor­tat veni­tu­ri de apro­xi­ma­tiv 260 mii de lei.

    Alţi trei judecători în CEPJ, unul cu casă de milioane

    Pe 21 octom­brie 2016, la Adu­na­rea Gene­ra­lă a Jude­că­to­ri­lor, au fost aleşi alţi trei mem­bri ai CEPJ. Ast­fel, din par­tea CSJ a fost votat Petru Mora­ru, magis­trat în cadrul aces­tei instanţe din 2014. Mora­ru a ajuns la CSJ deşi a avut, la fel ca şi cole­gul său, Ster­ni­oa­lă, un punc­taj mai mic în cadrul con­cur­su­lui orga­ni­zat de CSM. Magis­tra­tul a făcut par­te din com­ple­tul care i-a scă­pat de puş­că­rie pe Ghe­or­ghe Papuc şi Vla­di­mir Bot­na­ri, în dosa­rul eve­ni­men­te­lor din 7 apri­lie 2009.

    Din par­tea CA, în Cole­giu a ajuns Nelea Budăi, magis­tra­tă la CA Chi­şi­nău. Budăi, care este vice­preşe­din­te la CA Chi­şi­nău din iulie 2013, a ajuns ante­ri­or în atenţia SIS, care a suspectat-o că ar fi admis pro­be fal­se într-un dosar. La fel ca şi Ster­ni­oa­lă, jude­că­toa­rea locu­ieş­te într-o casă de lux, la Buiu­ca­ni, fina­li­za­tă de soţii Boris şi Nelea Budăi în 2012. Fami­lia Budăi deţi­ne şi un apar­ta­ment de 105 m.p., pe care l-a donat, în 2010, fii­cei, Ceza­ra Haci­na. În 2016, fii­ca jude­că­toa­rei s-a jude­cat cu Ter­mo­e­lec­tri­ca pen­tru o dato­rie 4,5 mii de lei. Pri­ma instanţă, Jude­că­to­ria Buiu­ca­ni, i-a dat drep­ta­te fur­ni­zo­ru­lui de căl­du­ră şi apă cal­dă.

    Din par­tea instanţe­lor de fond, în CEPJ a ajuns Dumi­tru Ghe­ra­sim, preşe­din­te­le Jude­că­to­ri­ei Bălţi. Con­form decla­ra­ţi­ei sale de ave­re pen­tru 2015, împre­u­nă cu soţia, avo­ca­tă, deţin 4 auto­mo­bi­le, 2 apar­ta­men­te şi alte două încă­pe­ri imo­bi­li­a­re cu o supra­fa­ţă de pes­te 150 m.p.

    Reprezentanţii societăţii civile şi rolul Colegiului

    În şedinţa din 15 noiem­brie 2016, mem­brii CSM au desem­nat şi doi repre­zen­tanţi din par­tea soci­e­tă­ţii civi­le în CEPJ. Din patru can­di­da­ţi, câş­ti­gă­toa­re au fost desem­na­te Valen­ti­na Cop­ti­leţ şi Oxa­na Rota­ri. Ambe­le pre­dau drep­tul la Uni­ver­si­ta­tea Libe­ră Inter­na­ţio­na­lă din Mol­do­va, res­pec­tiv, Uni­ver­si­ta­tea de Stu­dii Poli­ti­ce şi Eco­no­mi­ce Euro­pe­ne „Con­stan­tin Ste­re”.

    Con­form Legii pri­vind sele­cţia, eva­lu­a­rea per­for­manţe­lor şi carie­ra jude­că­to­ri­lor, CEPJ exa­mi­nea­ză dosa­re­le jude­că­to­ri­lor supu­şi eva­luă­rii, acte­le pre­zen­ta­te de aceş­tia şi acte­le refe­ri­toa­re la aceş­tia. Cole­gi­ul orga­ni­zea­ză şi desfă­şoa­ră inter­viu­ri cu jude­că­to­rii supu­şi eva­luă­rii, adop­tă hotă­râri cu pri­vi­re la jude­că­to­rii supu­şi eva­luă­rii, desem­nea­ză mem­bri ai cole­gi­u­lui res­pon­sa­bi­li de obser­va­rea acti­vi­tă­ţii desfă­şu­ra­te de jude­că­to­rii eva­lu­a­ţi în cadrul şedinţe­lor de jude­ca­tă.
    sursa: zdg.md

  • Magistrații care vor să facă parte din Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor

    Oleg Sternioală, judecător la Curtea Supremă de Justiție, și Ion Talpă, vicepreședinte al Curții de Apel Bălți, sunt cei doi candidați care și-au depus dosarele pentru funcția de membru al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, din rândul judecătorilor. Decizia va fi luată mâine, în cadrul ședinței Consiliului Superior al Magistraturii.

    La începutul acestei luni, CSM a anunțat concurs de selectare a doi magistrați: 1 judecător reprezentând Curtea Supremă de Justiție și 1 judecător – curțile de apel.

    Oleg Sternioală, judecător la Curtea Supremă de Justiție, și Ion Talpă, vicepreședinte al Curții de Apel Bălți, sunt cei doi candidați care și-au depus dosarele pentru funcția de membru al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, din rândul judecătorilor. Decizia va fi luată mâine, în cadrul ședinței Consiliului Superior al Magistraturii.

    La începutul acestei luni, CSM a anunțat concurs de selectare a doi magistrați: 1 judecător reprezentând Curtea Supremă de Justiție și 1 judecător – curțile de apel.

    Conform Legii privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor, Colegiul de evaluare este compus din 7 membri: 2 judecători de la Curtea Supremă de Justiție, 2 judecători de la curțile de apel, 1 judecător de la instanțele de judecată și 2 reprezentanți ai societății civile. Mandatul membrului colegiului de evaluare este de 4 ani, fără dreptul de a fi ales sau numit pentru 2 mandate consecutiv.

    Membrii colegiului de evaluare din rândul judecătorilor sunt aleși/numiți după cum urmează:

    • 3 sunt aleși de Adunarea Generală a Judecătorilor;
    • 2 sunt numiți de CSM;
    • 2 judecători – 1 reprezentând CSJ și 1 curțile de apel, sunt numiți de către Plenul CSM.

    La ultima ședință, Consiliul a ales doi membri în Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor, din rândul societății civile. Este vorba de Oxana Rotari și Valentina Coptileț. Acestea au fost numite pentru un mandat de patru ani.
    sursa: bizlaw.md

  • Timofti a numit în funcție trei judecători pentru Bălți și Comrat

    Cei trei oficiali au fost numiți în funcții la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, potrivit serviciului de presă al Președinției, cei tri noi magistrați sunt următorii:
    Dumitru Pușca – Curtea de Apel Bălți;
    Ion Talpa – Curtea de Apel Bălți;
    Vasili Hrapacov – Judecătoria Comrat.
    Judecătorii vor putea ocupa funcția în care au fost numiți pe un termen de 5 ani.

    Cei trei oficiali au fost numiți în funcții la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, potrivit serviciului de presă al Președinției, cei tri noi magistrați sunt următorii:
    Dumitru Pușca – Curtea de Apel Bălți;
    Ion Talpa – Curtea de Apel Bălți;
    Vasili Hrapacov – Judecătoria Comrat.
    Judecătorii vor putea ocupa funcția în care au fost numiți pe un termen de 5 ani.

     

Infografice
Оставь комментарий