Știri

• Un magistrat judecat în trei dosare penale, achitat de Curtea de Apel Chișinău

  Magistratul Dorin Coval, judecat în trei dosare penale, a fost achitat pe toate capetele de acuzare de un complet de judecători de la Curtea de Apel Chișinău. Decizia a fost luată la 12 iunie 2019 și vine să completeze șirul altor decizii luate în raport cu judecătorii reținuți în anii 2013-2014, achitați ulterior de instanțele de judecată. Judecătorul Dorin Coval […]

  Citiţi mai departe

  Magistratul Dorin Coval, judecat în trei dosare penale, a fost achitat pe toate capetele de acuzare de un complet de judecători de la Curtea de Apel Chișinău. Decizia a fost luată la 12 iunie 2019 și vine să completeze șirul altor decizii luate în raport cu judecătorii reținuți în anii 2013-2014, achitați ulterior de instanțele de judecată.

  Judecătorul Dorin Coval şi specialistul principal al serviciului documentare în Aparatul Judecătoriei Căuşeni, Marin Sandu, au ajuns pe banca acuzaţilor în noiembrie 2013, fiind învinuiţi că au solicitat şi au primit de la Iulian Mândrilă, pe atunci taximetrist, 300 litri de motorină, 100 litri de benzină, cu valoarea de 6450 de lei, precum şi bani în sumă de 500 de lei, pentru ca magistratul să pronunţe o hotărâre de încetare a procesului contravenţional în privinţa sa.

  Ulterior, Coval a devenit inculpat în alte două dosare, fiind învinuit de emiterea a două hotărâri contrare legii. Toate cele trei cauze penale au fost conexate şi examinate în noiembrie 2013-decembrie 2017 la Judecătoria Chişinău, sediul Botanica, de către judecătorul Serghei Dimitriu, estimativ, în 61 de şedinţe de judecată. În decembrie 2017, Coval și Sandu au fost achitați pe două capete de acuzare, iar într-un alt dosar, procesul penal a fost clasat pentru că ar fi expirat termenul de prescripţie.

  „Eu nu cred că am de gând să lucrez mai departe în sistem”

  Și procurorii, dar și judecătorul Dorin Coval au contestat sentința primei instanțe. La Curtea de Apel (CA) Chișinău, cauza penală a fost examinată timp de un an și trei luni. La 12 iunie, judecătorii au decis să respingă recursul acuzatorului de stat și să-l accepte pe cel al inculpatului Coval, achitându-l în toate cele trei dosare penale în care a fost judecat. Decizia motivată va fi pronunțată în luna iulie. Contactat de ZdG, Dorin Coval a precizat că nu a decis cum va proceda în continuare, dar susține că, probabil, nu va dori să revină în sistem.

  „Legea cu privire la statutul judecătorului spune clar că suspendarea se anulează imediat ce este pronunțată hotărârea de achitare. Consiliul consideră însă că, nu știu de ce, trebuie să fac o cerere. Eu nu fac nici o cerere pentru că eu nu am cerut să mă suspende. Asta nu cred că-i corect. Să hotărască dlor, eu nu cred că am de gând să lucrez mai departe în sistem”. Judecătorul a precizat că, deocamdată, nu a depus plângeri penale pe numele celor care au instrumentat cauza sa, așa cum susținea anterior că va face.

  „Hotărârea e executorie. În timpul apropiat, noi vom decide în ce mod vom depune plângerea. Vedem dacă procurorul va face recurs. Cândva, erau timpuri, procurorii trebuiau să meargă până la capăt, dar acum, poate lucrurile s-au mai schimbat, pentru că sunt dosare care nu prea au perspectivă, iar cu fiecare zi, gluma se îngroașă. Sunt dosare care este evident că au fost falsificate”, precizează Dorin Coval.

  Denunțătorul a fost închis, iar din penitenciar și-a schimbat, din nou, depozițiile

  ZdG a scris anterior că Iulian Mândrilă, denunțătorul din dosarul în care Dorin Coval a fost judecat pentru corupere pasivă, a denunțat în faţa judecătorului din prima instanţă colaborarea sa cu Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) în organizarea unei provocări la adresa lui Dorin Coval şi a angajatului Judecătoriei care a figurat în dosar.

  Într-o discuţie înregistrată audio de avocatul unuia dintre inculpaţi, acceptată de instanţă ca probă la dosar, iar ulterior, fiind audiat în proces, denunţătorul a vorbit cu lux de amănunte cum ar fi fost înscenat un accident rutier la Căuşeni, astfel încât, ulterior, dosarul contravenţional intentat să ajungă pe masa judecătorului Coval. Acesta a relatat şi despre relaţiile pe care şi le-a construit de-a lungul timpului cu CNA, dar și despre alte dosare în care a participat ca „provocator”.

  După ce Iulian Mândrilă a depus aceste declarații, iar în decembrie 2017, judecătorul Dorin Coval a fost achitat, denunțătorul a ajuns, întâmplător sau nu, după gratii. În acea perioadă, Mândrilă era judecat pentru că ar fi sustras bani și bijuterii din aur de la… concubina sa. Deși Judecătoria Chișinău și CA Chișinău au decis să-i aplice lui Mândrilă o pedeapsă cu suspendare, în iunie 2018, CSJ a admis recursul depus de partea vătămată și a dispus ca Mândrilă să fie condamnat la doi ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

   

  Astfel, fiind în penitenciar, Mândrilă și-a schimbat depozițiile și a declarat că își menține declarațiile oferite la faza urmăririi penale, prin care îl denunța pe judecător. „Probabil, i s-a promis că-l eliberează și nu s-au ținut de cuvânt, dar peste câteva săptămâni, Mândrilă ne-a contactat să ne zică cine l-ar fi impus să-și schimbe declarațiile. Noi am refuzat să colaborăm cu el”, a precizat Dorin Coval pentru ZdG. Iulian Mândrilă se află, în continuare, în stare de arest.
  Sursa: zdg.md

• (audio, doc) „Denunţător de profesie”: Martorul CNA din dosarul unui judecător a dezvăluit cum a fabricat instituţia cauza penală şi a înscenat un accident rutier

  Denunţătorul şi martorul principal al acuzării din dosarul judecătorului Dorin Coval, de la Căuşeni, a recunoscut în faţa instanţei de judecată colaborarea sa cu Centrul Naţional Anticorupţie în organizarea unei provocări la adresa judecătorului şi a angajatului Judecătoriei care a figurat în dosar. Într-o discuţie înregistrată audio de către avocatul unuia dintre inculpaţi, acceptată de instanţa de judecată ca probă […]

  Citiţi mai departe

  Denunţătorul şi martorul principal al acuzării din dosarul judecătorului Dorin Coval, de la Căuşeni, a recunoscut în faţa instanţei de judecată colaborarea sa cu Centrul Naţional Anticorupţie în organizarea unei provocări la adresa judecătorului şi a angajatului Judecătoriei care a figurat în dosar. Într-o discuţie înregistrată audio de către avocatul unuia dintre inculpaţi, acceptată de instanţa de judecată ca probă la dosar, iar ulterior, fiind audiat în proces, denunţătorul a vorbit cu lux de amănunte despre cum ar fi fost înscenat un accident rutier la Căuşeni, astfel încât, ulterior, dosarul contravenţional intentat să ajungă pe masa judecătorului Dorin Coval. Acesta a relatat şi despre relaţiile pe care şi le-a construit de-a lungul timpului cu CNA, despre alte dosare în care a participat ca „provocator”, dar şi despre faptul că viaţa sa ar fi în pericol. „Eu sunt zakazuit (comandat, n.r.) de dânşii. Am avut un accident zdravăn pe viaduct. Au pus o maşină să mă trăsnească”, îi spunea denunţătorul avocatului. La sfârşit de decembrie 2017, Judecătoria Chişinău i-a achitat pe judecătorul Dorin Coval şi asistentul său, în acest dosar.

  Judecătorul Dorin Coval şi specialistul principal al serviciului documentare în Aparatul Judecătoriei Căuşeni, Marin Sandu, au ajuns pe banca acuzaţilor în noiembrie 2013, fiind învinuiţi că au solicitat şi au primit de la Iulian Mândrilă, taximetrist în acea perioadă, 300 litri de motorină, 100 litri de benzină, cu o valoare de 6450 de lei, precum şi bani în sumă de 500 de lei, pentru ca magistratul să pronunţe o hotărâre de încetare a procesului contravenţional în privinţa sa. Ulterior, Coval a devenit inculpat în alte două dosare penale, fiind învinuit de emiterea a două hotărâri contrare legii. Toate cele trei cauze penale au fost conexate şi examinate în noiembrie 2013-decembrie 2017 la Judecătoria Chişinău, sediul Botanica, de către judecătorul Serghei Dimitriu, în nu mai puţin de 61 de şedinţe de judecată.

  Ce declara denunţătorul în martie 2014

   

  În martie 2014, Iulian Mândrilă, denunţătorul şi martorul principal al acuzării în dosarul în care Marin Sandu şi Dorin Coval erau acuzaţi că au luat mită, s-a prezentat în faţa judecătorului şi a expus faptele din rechizitoriul procurorilor, menţinându-şi declaraţiile pe care le-a oferit în cadrul urmăririi penale. Fiind întrebat de avocaţii inculpaţilor despre o eventuală provocare pusă la cale de organele de drept, Mândrilă a negat colaborarea cu Centrul Naţional Anticorupţie (CNA). El a povestit că, în vara anului 2013, fiind şofer de taxi, a luat un bărbat de pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, pe care l-a dus până la Botanica, iar acea persoană i-a luat numărul de telefon pentru a putea apela ulterior la serviciile sale. Peste câteva zile, i-a telefonat şi i-a spus că are nevoie să plece la Căuşeni. „Acolo ne-am întâlnit (a arătat cu degetul la Marin Sandu, n.r.), într-o „zdanie” (clădire , n.r.) mare. Ei au discutat vreo jumătate de oră, apoi am revenit la Chişinău”, a povestit Mândrilă, în 2014. Peste câteva săptămâni, acesta a spus că a plecat iarăşi spre Căuşeni, la solicitarea clientului său. „L-am lăsat undeva şi am parcat, nu cum trebuie, în faţa unui market. Am aninat pe cineva. L-am julit, cum se spune. Am coborât, nu am plecat deodată. Dar, nimeni nu a venit, iar clientul m-a sunat să-l iau, aşa că am lăsat pe fereastra maşinii accidentate numărul meu de telefon. A doua zi, mi-a telefonat un agent şi m-a acuzat că am părăsit locul accidentului şi că trebuie să merg la Căuşeni”, susţinea Mândrilă.

  Acesta a mai menţionat că a auzit că i s-a făcut „proces-verbal”, iar el a sunat persoana pe care a dus-o anterior la Căuşeni, pentru că auzise că cel cu care s-a întâlnit lucra la Judecătorie şi „că poate clarifică”. „Mi-a zis că poate, doar că ar trebui ceva: taloane de benzină şi 500 de lei. Am venit la Chişinău, am văzut că legea nu prevede aşa ceva şi am apelat la CNA. Am depus o plângere şi l-am sunat pe d-lui, pe… Dorin (a menţionat numele judecătorului, dar a arătat cu degetul spre celălalt inculpat, n.r.). Apoi, cu ofiţerii, am venit şi i-am transmis banii. Toate convorbirile le-am înregistrat personal cu telefonul, le-am scos pe disc, la un internet cafe”, a povestit Mândrilă, în martie 2014,şedinţă despre care ZdG a relatat anterior.

  Mândrilă: „M-au luat pe mine ca să mă vadă ăsta, Marin, să mă ţină minte”

  La 30 noiembrie 2016, Iulian Mândrilă şi-a schimbat declaraţiile oferite anterior. El a depus o cerere în instanţă prin care a solicitat să fie audiat suplimentar, precizând că va spune „adevărul” şi insistând că „veridice şi corecte sunt declaraţiile care le dă acum, primele declaraţii nu sunt corecte, a fost instructat”. Înainte de a oferi declaraţiile în faţa instanţei, Mândrilă i-a căutat pe cei doi inculpaţi, iar la început de noiembrie 2016 a discutat cu Ion Buliga, avocatul lui Marin Sandu. Discuţia dintre cei doi a fost înregistrată de avocat fără acordul lui Mândrilă. Ulterior, instanţa de judecată a acceptat-o ca probă la dosar. Discuţia dintre Buliga şi Mândrilă a fost audiată şi de ZdG. Ea poate fi ascultată integral pe site-ul www.zdg.md. În cele 40 de minute, Mândrilă i-a relatat avocatului, în detalii, circumstanţele cazului în care a avut statut de martor al acuzării, dar şi alte detalii despre colaborările cu angajaţi ai CNA pentru provocarea unor infracţiuni.

   

  Iulian Mândrilă a declarat, inclusiv în instanţa de judecată, că accidentul rutier de la Căuşeni a fost, de fapt, înscenat, pentru ca dosarul contravenţional deschis în urma accidentului să ajungă la judecătorul Dorin Coval, singurul magistrat de la Căuşeni care examina, în acea perioadă, asemenea dosare. Mândrilă a precizat că îl cunoaşte pe angajatul CNA, Vitalie Ceban, de mai mulţi ani şi că a colaborat cu instituţia abilitată să lupte cu corupţia în mai multe cauze penale. „Am fost telefonat de persoana asta de la Anticorupţie, care îi zice Vitalie Ceban. Mi-a zis că trebuie să mă duc până la Căuşeni şi m-a întrebat cât o să coste taxiul. Am fost la Căuşeni, printre care, cu o persoană care lucrează la MAI. Am fost la Căuşeni, mi s-au achitat banii ăştia, 400 de lei. I-a achitat Ceban. Ăsta de la MAI s-o întâlnit cu Marin (Sandu, n.r.). De unde până unde, cu o întreprindere. Ei au avut a lor. Eu am intrat, mă uitam încolo, încoace. Până la urmă, am înţeles „fişka”. M-au luat pe mine ca să mă vadă ăsta, Marin, să mă ţină minte. Ce-au vorbit ei acolo, cu întreprinderea, pe mine nu mă interesează”, zice Mândrilă.

  Denunţătorul explică cum a fost înscenat accidentul rutier

  Aşa cum a constatat instanţa de judecată în sentinţa emisă în acest dosar, în vara anului 2013, Marin Sandu se ocupa de vânzarea unei încăperi nelocative din Căuşeni, care aparţinea părinţilor săi. De acest aspect s-ar fi folosit angajaţii CNA, care, aşa cum confirmă informaţiile de la Cadastru, au accesat baza de date, căutând informaţii despre bunurile familiei Sandu, dar şi despre cele ale familiei Coval înainte să fie deschis un dosar penal în care cei doi să figureze. Instanţa de judecată a constatat că angajaţii CNA au utilizat comercializarea bunului de către Sandu drept pretext pentru a-i face cunoştinţă lui Mândrilă, care avea ulterior să devină denunţător, cu Marin Sandu, angajatul Judecătoriei Căuşeni, care urma să fie provocat la comiterea unei infracţiuni.

  La scurt timp după prima vizită la Căuşeni, Mândrilă afirmă că a mai fost solicitat de acelaşi Vitalie Ceban pentru altă deplasare, cea în care urma să producă accidentul. „Ne-am dus mai multe persoane atunci, cu maşina mea. Am intrat în Căuşeni, mi-a lămurit în ce loc, mergi şi păleşti maşina, că vrei să parchezi. Eu am julit-o. Atunci era Ceban, Ghena Brânză şi mai erau vreo două persoane. Am intrat la parcare, am atins maşina, m-am dat jos. Cum mi-au spus ei, să fac aşa-aşa. Să mă dau jos din maşină, să las un număr de … am scris numărul meu de telefon. Cum mi-au lămurit ei, aşa am făcut. Şi, mai departe – la Chişinău. Apoi mi-a telefonat unul din patrulare, dacă nu greşesc. Nu mai ţin minte cum s-a prezentat. De unde până unde, am înţeles că mi s-a făcut proces, iar de la procesul cela s-a început să ies eu la Marin de la Judecătorie, cu care mă văzusem anterior şi să se înceapă…”, relatează Mândrilă.

   

  După accident, Mândrilă a început discuţiile cu Marin Sandu, cerându-i ajutor. Aşa s-a ajuns ca Mândrilă, sub controlul angajaţilor CNA, să-i transmită acestuia taloane cu 300 litri de motorină, 100 litri de benzină şi 500 de lei. Deşi, la prima audiere, Mândrilă declara că a făcut singur înregistrările discuţiei cu Sandu cu telefonul său, ulterior, în judecată, s-a constatat că telefonul pe care acesta îl deţinea nu avea funcţia de înregistrare. Audiat în noiembrie 2016, Mândrilă admitea că toate înregistrările s-au făcut cu tehnica CNA, iar angajaţii instituţiei i-au supervizat toate mişcările şi convorbirile. „Eram şi cu dânşii în maşină, cu cei de la corupţie, care ziceau, ia sună-l amu şi ei înscriau tot pe dictafon”, preciza Mândrilă.

   

  Angajatul CNA l-a ajutat pe Mândrilă să scape de arest

  În înregistrarea audio, Mândrilă a relatat şi despre alt dosar, care viza provocarea unui judecător de la Cahul, fiind mimat, în acest sens, un litigiu financiar între el şi un bărbat din Cahul. Acesta vorbeşte şi despre colaborarea pe dosarul în care ar fi fost vizat judecătorul din Cahul cu un oarecare Igor Breazu, precizând că ar fi obţinut şi beneficii financiare de pe urma colaborării cu organele de drept. „Mă duceam la dânşii ca la mine acasă. Ei mă primeau, ei mă chemau. Eram liber”, zice, într-un alt context, Mândrilă, detaliind colaborarea cu CNA. „Am mers cu el şi în Sângera. Dorea să dea pe cineva în gât. Mă băgau peste tot”, punctează Mândrilă. Instanţa de judecată a constatat că, într-un alt caz, Mândrilă, fiind reţinut de Inspectoratul de Poliţie Râşcani, a fost ajutat de angajatul CNA, Vitalie Ceban. Acesta l-a sunat pe procurorul care se ocupa de caz, iar Mândrilă a fost eliberat la scurt timp.

  „Martorul Ceban nu a putut explica care a fost statutul său procesual, care i-ar fi permis să cunoască secretele urmăririi penale pe un caz ce nu ţine de competenţa sa, precum şi de ce Mândrilă a fost eliberat imediat după acest sunet. Instanţa reţine argumentele apărării că cet. Mândrilă a acţionat în calitate de „denunţător de profesie”, în sensul jurisprudenţei CtEDO, care se consideră persoana care acţionează cu mai multe denunţuri, fiind într-o măsură dependentă de agenţii statului”, a constatat instanţa de judecată

   

  Mândrilă: „Au pus o maşină să mă trăsnească pe mine”

  În aceeaşi înregistrare, Mândrilă vorbeşte despre relaţiile angajaţilor CNA cu un oarecare Veaceslav, din Sipoteni. ZdG a scris anterior despre Veaceslav Galoi, originar din Sipoteni, Călăraşi, care a participat, ca denunţător, în mai multe dosare intrumentate de CCCEC şi CNA. Tot el a fost cel care, în noiembrie 2016, a provocat transmiterea unei sume de bani din conturile firmelor lui Ilan Şor în cele ale Partidului Acţiune şi Solidaritate, condus de Maia Sandu, pe atunci candidată la funcţia de preşedinte al R. Moldova.

   

  Mândrilă i-a declarat avocatului Ion Buliga, cu care a discutat, dar şi instanţei de judecată, că a decis să facă aceste dezvăluiri pentru a demonstra cum lucrează organele de drept, dar şi pentru că îi este frică pentru viaţa şi securitatea sa. „Eu sunt zakazuit (comandat, n.r.) de dânşii. Eu am avut un accident zdravăn pe viaduct. Au pus o maşină să mă trăsnească… Au vrut să mă lichideze”, este convins Mândrilă.

   

   

  Judecătorul Dorin Coval a fost apărat în dosarul penal de către avocatul Vasile Nicoară

  „CNA nu comentează”. Procurorul a atacat sentinţa

  „CNA nu comentează deciziile de judecată. Deocamdată, e o sentinţă a primei instanţe, deci nu putem vorbi despre o decizie definitivă şi irevocabilă. Procurorul va contesta sentinţa judecătorilor. Acuzaţiile au fost formulate cu siguranţă în sentinţă. Această sentinţă va fi contestată de procuror, deci şi acuzaţiile care se aduc grupului de investigaţii”, a comentat CNA acuzaţiile ce i se aduc în dosarul judecătorului Coval.

   

  Octavian Iachimovschi, procurorul Procuraturii Anticorupţie care a gestionat acest dosar, ne-a declarat că sentinţa a fost contestată. „Am considerat că declaraţiile pe care Mândrilă le-a dat organului de urmărire penală şi în instanţa de judecată, când a fost audiat pentru prima dată, sunt veridice. Noi nu cunoaştem de ce şi-a schimbat ulterior declaraţiile. În cauza penală a fost audiată persoana a cărei maşină a fost accidentată. Acela nu a invocat că acel accident rutier ar fi fost înscenat. Faptul că de la CNA s-au verificat, la Cadastru, proprietăţile familiilor Sandu şi Coval, înainte să existe un dosar penal, este verificat acum. Dar, pot să vă spun că persoana care a verificat baza de date nu a avut niciodată atribuţii la activitatea specială de investigaţii şi la urmărirea penală. Noi am verificat. Niciun judecător de la Cahul nu a fost reţinut şi nici nu a fost pornit dosar penal sau anchetă preliminară pe fapte comise de vreun judecător de la Cahul. Toate persoanele de la CNA, vizate în declaraţiile lui Mândrilă, au fost audiate. Nu existau legături persoanele dintre martor şi ofiţeri. Sentinţa nu este definitivă. La final, urmează să fie apreciate care declaraţii ale lui Mândrilă sunt veridice şi care sunt false”, a precizat acuzatorul de stat.

  Coval: „Obligatoriu, vreau să fie verificată legalitatea acţiunilor acestor persoane”

  La rândul său, Dorin Coval, judecătorul suspendat din funcţie al Judecătoriei Căuşeni, care a evitat pe parcursul examinării dosarului să discute cu presa, menţionează: „Tot ce am dorit eu să aflu şi să spun este în sentinţă. Această sentinţă reprezintă un act de curaj al judecătorului, pentru că el a expus foarte multe lucruri pe care eu nu credeam că un judecător va avea curajul să le vadă. Eu vreau acum ca organele statului să verifice informaţiile din sentinţă şi declaraţiile dlui Mândrilă, ca persoanele care se fac vinovate să fie pedepsite. Obligatoriu, vreau să fie verificată legalitatea acţiunilor acestor persoane. Până în prezent, nu am fost informat despre deschiderea unui proces penal. Sentinţa deja a fost contestată la Curtea de Apel”, ne-a transmis Dorin Coval, precizând, printre altele, că se teme pentru securitatea sa şi a familiei, după evoluţiile din acest dosar. Magistratul precizează că nu l-a influenţat pe Mândrilă să-şi schimbe declaraţiile şi că nici măcar nu a discutat cu acesta, de teama organizării unei alte provocări.

  La 22 decembrie 2017, Serghei Dimitriu i-a achitat pe Marin Sandu şi Dorin Coval în dosarul mitei cu tichete de motorină şi benzină, iar la început de ianuarie 2018, pe site-ul instanţei, pe 89 de foi, a fost publicată motivarea deciziei. Instanţa a ajuns la concluzia că Sandu a fost provocat la comiterea infracţiunii, dar şi că nu există dovezi că judecătorul Coval ar fi ştiut despre înţelegerile pe care le-ar fi avut Sandu cu Mândrilă. Într-un alt dosar care deriva din primul dosar, Coval a fost, la fel, achitat. Acesta a fost găsit vinovat în al treilea dosar, în care era învinuit că a emis o hotărâre în lipsa părţilor implicate. Procesul penal a fost însă clasat pentru că a expirat termenul de prescripţie.
  Sursa: zdg.md

• REFORMA JUSTIŢIEI: Treizeci şi nouă de dosare penale şi niciun judecător după gratii

  Niciun judecător anchetat, judecat şi condamnat în ultimii opt ani de justiţia reformată a R. Moldova nu se află astăzi după gratii. Deşi în această perioadă au fost deschise 39 de dosare în care figurează judecători, un singur magistrat a fost condamnat la închisoare cu executare, dar şi acela a reuşit să fugă din sala de judecată fără a fi […]

  Citiţi mai departe

  Niciun judecător anchetat, judecat şi condamnat în ultimii opt ani de justiţia reformată a R. Moldova nu se află astăzi după gratii. Deşi în această perioadă au fost deschise 39 de dosare în care figurează judecători, un singur magistrat a fost condamnat la închisoare cu executare, dar şi acela a reuşit să fugă din sala de judecată fără a fi găsit de poliţie, deşi, de trei ani, este dat în căutare.

  În ultimii opt ani, începând cu 2009, procurorul general a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de nu mai puţin de 59 de ori acordul pentru a porni urmărirea penală în cazul a 64 de judecători. În consecinţă, au fost deschise 39 de dosare penale. Datele se regăsesc într-o informaţie a CSM, dar şi în hotărârile publice ale Consiliului emise în ultimii opt ani, perioadă în care pro-europenii instalaţi la guvernare au tocat sute de milioane de euro pentru reforma justiţiei.

  2009 — 2010: 4 demersuri ale procurorilor şi un singur dosar care a fost clasat

  În 2009, la scurt timp după schimbarea puterii, primul judecător care a intrat sub lupa procurorilor a fost Iurie Ţurcan, magistrat la Judecătoria Economică de Circumscripţie. În decembrie 2009, Valeriu Zubco, proaspăt învestit în funcţia de procuror general, s-a adresat la CSM, solicitând demararea urmăririi penale pe numele lui Ţurcan, bănuit de exces de putere şi de pronunţarea unei hotărâri contrare legii. CSM a permis procurorilor să iniţieze ancheta, Ţurcan fiind cercetat pentru că ar fi dispus înregistrarea unui teren care aparţinea autorităţilor publice locale din Chişinău pe numele unui agent economic. Doar că, dosarul nu a mai avut finalitate, nefiind nici măcar trimis în judecată. Între timp, arestat într-un alt dosar, Iurie Ţurcan a decedat în noiembrie 2016. Atunci, toate dosarele în care figura numele magistratului au fost clasate. Ţurcan a activat în sistemul judecătoresc în anii 1997-2014.

  În ianuarie 2010, procurorul general s-a adresat către CSM, solicitând acordul pentru începerea urmăririi penale pe numele Alexandrei Peni, pe atunci preşedinta Judecătoriei Ceadîr-Lunga. Procurorul general şi-a motivat solicitarea prin faptul că magistrata, „folosindu-se de situaţia de serviciu, depăşind limitele drepturilor şi atribuţiilor legale, a retras de la judecătorul Judecătoriei Ceadîr-Lunga, Serghei Pilipenco, o procedură contravenţională deja examinată şi a reexaminat-o, cu pronunţarea unei hotărâri noi”. Membrii CSM au respins demersul lui Zubco, constatând că, de fapt, nu ar exista probe care ar demonstra că dosarul examinat de Peni ar fi fost examinat, cu o zi înainte, de alt judecător. Ulterior, cel pedepsit în legătură cu acest caz a fost judecătorul Pilipenco, care s-a ales cu o „mustrare aspră” pentru încălcarea Codului de Etică al Judecătorului, „denigrând probitatea morală a colegei sale prin afirmaţii precum că Alexandra Peni abuziv a rejudecat cauza administrativă”. Astăzi, Peni este magistrată la Judecătoria Comrat, după ce instanţa a fost comasată cu Judecătoria Ceadîr-Lunga, fiind colegă cu Serghei Pilipenco.

  Tot în 2010, procurorii au încercat să adreseze un demers similiar şi în privinţa judecătorului Ion Timofei, de la Judecătoria Râşcani din Chişinău. Şi acest caz nu a avut finalitate, dat fiind că, în iulie 2010, CSM a refuzat să-şi dea acordul pentru pornirea urmăririi penale, după ce „sesizarea dată a fost inclusă pe ordinea de zi a CSM de mai multe ori, dar, de fiecare dată, Zubco solicita amânarea examinării pe motiv că organul de urmărire penală nu a izbutit să cerceteze toate circumstanţele”. Timofei a plecat, onorabil, din sistemul judecătoresc la început de 2013, devenind ulterior avocat. Membrii CSM au procedat la fel şi în privinţa solicitării pornirii urmăririi penale pe numele judecătoarei Stela Procopciuc de la Curtea de Apel (CA) Bălţi.

  2011, „judecătorul raider” condamnat cu suspendare

  2011 a fost anul acuzaţiilor „raider” printre judecători, după ce s-a constatat că cel puţin 12 magistraţi au emis hotărâri în cazuri suspecte de atac raider. Doar doi, însă, au ajuns în faţa justiţiei, fiind etichetaţi drept „judecători raider”, Nicolae Nogai, care activa la CA Bender, şi Andrei Istrati, de la Judecătoria r. Râşcani. În ambele cazuri, în octombrie şi noiembrie 2011, CSM şi-a dat acordul ca magistraţii să fie urmăriţi penal. Ulterior, la început de 2012, cei doi judecători au fost suspendaţi din funcţii.

  În dosarul penal pe numele lui Nicolae Nogai, justiţia a pus punct la sfârşit de mai 2015. Fostul judecător de la CA Bender, învinuit că a emis o hotărâre contrară legii, legalizând decizia arbitrajului ad-hoc din Sankt Petersburg privind înstrăinarea mai multor pachete de acţiuni ale Moldova-Agroindbank, achitat de prima instanţă, Judecătoria Căuşeni, în aprilie 2014, a fost condamnat, ulterior, de CA Bălţi, la trei ani de închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii publice în următorii cinci ani. În temeiul art. 90, Cod Penal, executarea pedepsei a fost suspendată pe un termen de probă de doi ani. Ulterior, în mai 2015, CSJ a menţinut hotărârea instanţei de Apel. Potrivit deciziei CSJ, Nogai le-a zis judecătorilor că se căieşte sincer, iar acţiunile sale ar fi încălcări disciplinare şi nu penale. La emiterea încheierii evident ilegale careva motive sau intenţie nu a avut, se spune în decizie. În baza hotărârii instanţei de Apel, Nogai, în ianuarie 2015, a fost demis din sistemul judecătoresc.

  A decedat în timpul examinării dosarului

  Dosarul lui Andrei Istrati, care a activat la Judecătoria r. Râşcani până a fi suspendat din funcţie, a cunoscut o finalitate în iunie 2016. Istrati a fost învinuit de procurori că, împreună cu un cetăţean ucrainean, ar fi încercat, în temeiul unor acte false, să pună mâna pe acţiunile Companiei „Moldasig”. În 2012, când dosarul era remis instanţei, procurorii anunţau că acesta riscă până la 25 de ani de puşcărie. Doar că, în aprilie 2013, prima instanţă, Judecătoria Edineţ, a decis să înceteze procesul penal în privinţa acestuia. De atunci până în mai 2016, dosarul a fost examinat la CA Bălţi. Ultima şedinţă, programată în iulie 2016, nu a mai avut loc, pentru că, între timp, fostul judecător a decedat. Deşi procurorul a cerut condamnarea lui Istrati, chiar în lipsa sa, iar avocatul său, tot el, fiul magistratului, achitarea, CA Bălţi a anulat sentinţa primei instanţe, prin care procesul penal pe numele lui Istrati a fost încetat, şi a dispus încetarea procesului penal, de această dată „din motivul decesului”.

  Tot în 2011, a fost urmărit penal şi judecătorul CA Chişinău, Anatolie Minciună, el fiind anchetat pentru comiterea unui accident rutier. Dosarul penal a fost însă clasat la scurt timp, pe motiv că „fapta nu întruneşte elementele infracţiunii”.

  2012: Un condamnat cu suspendare, un graţiat şi un dosar clasat

  În 2012, a fost urmărit penal şi judecătorul Ivan Busuioc, pe atunci la Judecătoria Centru, Chişinău. Acesta a fost învinuit de procurori de comiterea unui accident rutier soldat cu deces, după ce, la 17 august 2012, conducând automobilul său „Toyota Rav4”, l-a tamponat mortal pe pietonul Andrei Efros. Prin sentinţa Judecătoriei Criuleni din 24 iunie 2014, Busuioc a fost recunoscut vinovat, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de un an, iar conform art. 90 Cod penal, pedeapsa i-a fost suspendată condiţionat pe un termen de probă de un an. CA Chişinău şi CSJ au menţinut sentinţa primei instanţe. Între timp, magistratul a plecat onorabil din sistemul judecătoresc.

  Sergiu Balaban a fost suspendat din funcţia de judecător al Judecătoriei Hânceşti în septembrie 2012, fiind cercetat pentru că ar fi inclus într-o hotărâre luată informaţii despre o şedinţă de judecată care, în realitate, nu a avut loc. Balaban a fost învinuit de „depăşirea atribuţiilor de serviciu” şi „pronunţarea unei sentinţe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii”. Magistraţii l-au achitat ulterior pentru primul capăt de acuzare pe motiv că „fapta inculpatului nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii” şi l-au condamnat doar pentru pronunţarea cu bună ştiinţă a unei hotărâri contrare legii la o amendă de 400 unităţi convenţionale (8 mii de lei), cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii în sistemul justiţiei şi organelor de drept pe un termen de 5 ani. Decizia Judecătoriei Buiucani din 12 iulie 2013 a fost atacată de ambele părţi la CA Chişinău, iar ulterior, la CSJ, care, în noiembrie 2014, a respins ambele recursuri. În consecinţă, în martie 2015, judecătorul Sergiu Balaban a fost demis prin decretul preşedintelui Timofti. În octombrie 2016, printr-un decret semnat de acelaşi Timofti, Balaban a fost graţiat, având dreptul să revină în justiţie.

  Tot în 2012, procurorii au început urmărirea penală pe numele lui Sergiu Pleşca, judecător de instrucţie la Judecătoria Căuşeni, sediul Ştefan-Vodă. La 29 februarie 2012, CSM a acceptat ca procurorii să investigheze acţiunile lui Pleşca pentru corupere pasivă, abuz de putere şi depăşirea atribuţiilor de serviciu. Atunci, dosarul nu a fost făcut public, iar la câteva luni, în aprilie 2012, urmărirea penală a fost încetată, pe motiv că fapta nu întruneşte elementele infracţiunii.

  2013: Dosarul „ascuns” în care a figurat judecătoarea Moscalciuc

  Anul 2013 a început cu un dosar penal în care figura judecătorul Victor Pruteanu, pe atunci la CA Chişinău. La început de februarie 2013, procurorii anticorupţie au descins în cabinetul magistratului, suspectându-l că ar fi primit drept mită un climatizor de la o persoană pe care a numit-o administrator judiciar la o întreprindere aflată în insolvabilitate. La sfârşit de mai, dosarul a fost clasat. Dorin Compan, procurorul care a gestionat acel dosar, a explicat anterior pentru ZdG că nu s-a reuşit demonstrarea faptului că aparatul de aer condiţionat din biroul judecătorului a fost „mită”, deoarece Pruteanu ar fi plătit pentru el. „Banii au fost transmişi către altă persoană, care urma să-i dea mai departe persoanei care a declarat despre această acţiune prejudiciabilă”, susţinea Compan. În februarie 2013, Pruteanu se plângea la CSM că procurorii au mediatizat cazul său, deşi i-ar fi promis că nu vor face acest lucru. La sfârşit de 2016, Victor Pruteanu a plecat, benevol, din sistemul judecătoresc.

  Tot în 2013, sub lupa procurorilor ajunsese şi magistrata Galina Moscalciuc, de la Judecătoria Buiucani, actuala Judecătorie Chişinău. Aceasta a fost investigată pentru corupere pasivă, dar dosarul nu a avut finalitate, solicitarea procurorului general interimar Andrei Pântea fiind examinată în şedinţă închisă, pe motiv că ar „conţine presupuneri de fapte de corupţie şi date care ar putea afecta imaginea unui judecător şi a instanţei”. În aprilie 2013, Moscalciuc s-a plâns la CSM pe acţiunile organului de urmărire penală. „Deoarece conţine date cu caracter confidenţial”, s-a decis ca informaţia să fie analizată, la fel, în şedinţă închisă, fără a fi anunţate rezultatele. Reprezentanţii Procuraturii Generale (PG) ne-au anunţat că dosarul pe numele Galinei Moscalciuc a fost clasat în martie 2013, el fiind pornit în perioada în care procurorii nu aveau nevoie de acordul CSM pentru a urmări penal un judecător. În acea perioadă, Moscalciuc examina dosarului lui Ion Perju, acuzat de moartea lui Valeriu Boboc, pe care l-a achitat. Ulterior, sentinţa magistratei a fost anulată de instanţele superioare. Moscalciuc a făcut parte şi din completul care a emis sentinţa de condamnare pe numele lui Vladimir Filat.

  Dosarul judecătorului prins cu 200 USD, din nou la CSJ

  Tot în şedinţă închisă, în noiembrie 2013, s-a examinat demersul procurorului general de pornire a urmăririi penale pe numele judecătoarei Aliona Corcenco, de la CA Bălţi, dar CSM a respins demersul procurorului. Judecătoarea activează în continuare în sistem. În 2013, a fost urmărit penal şi judecătorul Gheorghe Muntean, pe atunci la Judecătoria Comercială de Circumscripţie. El era bănuit că, în 2009, a pus sechestru pe proprietatea unei părţi din litigiu, la scurt timp schimbându-şi decizia. Ulterior, procurorii au emis ordonanţă de încetare în acest dosar, iar Muntean a revenit în fotoliul de judecător. Recent, el a încercat să plece onorabil din sistem, dar CSM nu i-a acceptat cererea şi l-a demis. Membrii CSM au făcut referire la dosarul penal în care magistratul a figurat în 2013.

   

  În 2013, în plin proces de reformare şi sub presiunea instituţiilor europene care au pompat zeci de milioane de euro în justiţia R. Moldova, a fost reţinut în flagrant, luând mită, un prim judecător. În octombrie 2013, Gheorghe Popa era magistrat la Judecătoria Teleneşti. El a fost reţinut primind 200 USD de la avocatul Andrei Durnea, care îl reprezenta în instanţă pe Roman Buşovschi, a doua zi după ce a scos de pe rol o cerere de chemare în judecată, într-un litigiu civil privind încasarea unei datorii. Cazul a fost mediatizat în special de presa afiliată puterii, fiind prezentat ca un argument că reforma justiţiei dă rezultate, iar lupta cu corupţia din justiţie a demarat. Totul a culminat cu condamnarea magistratului.

  Pe 8 aprilie 2014, judecătorul Victor Boico, de la Judecătoria Buiucani, l-a condamnat pe Popa la şapte ani de închisoare cu executare şi i-a aplicat o amendă record, de 160 mii de lei. Boico, însă, nu a pus în executare sentinţa imediat, aceasta urmând a fi executată doar după ce se vor pronunţa şi magistraţii de la Apel. ZdG a fost singura instituţie media care a participat la toate şedinţele de judecată din dosarul Popa, desfăşurate în decembrie 2013 — aprilie 2014. Ulterior, CA Chişinău l-a pedepsit doar cu o amendă penală, CSJ a trimis dosarul la rejudecare, pentru ca, în final, CA Chişinău să-l achite pe magistrat. Acum, dosarul este examinat de CSJ, Popa fiind, în continuare, suspendat din funcţie.

  Singura magistrată condamnată cu executare, căutată de aproape trei ani

  Tot în 2013, la câteva zile după reţinerea lui Popa, în custodia organelor de drept a ajuns şi judecătoarea Elena Roibu, de la Criuleni, învinuită că a împărţit o mită de două mii de euro cu avocata Tatiana Mostovoi-Filimancov. Joi, 26 iunie 2014, Elena Roibu şi avocata Tatiana Mostovoi-Filimancov participau la ultima şedinţă de judecată de pe dosar. În momentul în care judecătorii s-au retras să delibereze, cele două au părăsit sala de şedinţe a Judecătoriei Ciocana şi au dispărut, fiind condamnate, în lipsă, la opt şi, respectiv, şapte ani şi jumătate de închisoare cu executare. De la condamnare, au trecut aproape trei ani, fără ca avocata şi judecătoarea să fie găsite, deşi organele de drept au anunţat în nenumărate rânduri că le-ar căuta. Sentinţa emisă de cele două de prima instanţă a fost menţinută de CA Chişinău şi CSJ, între timp, Roibu fiind demisă din funcţie. Aceasta rămâne singurul magistrat condamnat, definitiv şi irevocabil, la închisoare reală, în ultimii opt ani în R. Moldova.

   

  Dorin Coval, de la Judecătoria Căuşeni, a ajuns pe mâna procurorilor tot în toamna anului 2013. În primul dosar în care figurează numele său, magistratul, suspendat din funcţie, a fost învinuit că împreună cu un consultant al instanţei ar fi primit mită în tichete de motorină şi benzină, dar şi 500 de lei. Dosarul a fost trimis spre examinare la Judecătoria Botanica, iar ulterior, acesta a fost comasat cu alte două dosare deschise pe numele judecătorului, ambele pentru pronunţarea cu bună ştiinţă a unei hotărâri contrare legii. Potrivit procurorilor, în august 2013, magistratul a introdus într-o hotărâre a sa date ce nu corespund realităţii. Instanţa, însă, nu a pronunţat sentinţa pe numele lui Coval, ultima şedinţă de judecată pe dosar având loc la sfârşitul săptămânii trecute.

  Şi Corneliu Caşcaval, fost preşedinte interimar al Judecătoriei Vulcăneşti, a fost cercetat penal în toamna anului 2013, fiind acuzat că ar fi pierdut, la propriu, mai multe dosare pe care le gestiona, dar şi pentru că, în ultimii trei ani, nu a motivat aproape 100 de hotărâri din cele pronunţate. În noiembrie 2015, însă, învinuitul Caşcaval a fost scos de sub urmărire penală, cauza deschisă pe numele său fiind clasată. Între timp, Caşcaval a fost demis din sistem.

  Ex-preşedintele Judecătoriei Glodeni, achitat de două instanţe

  În 2014, singurul dosar notoriu în care a figurat un judecător a fost cel deschis în luna aprilie pe numele lui Ion Cazacu (foto sus), preşedintele de atunci al Judecătoriei Glodeni. Deşi reţinut cu mare fast, dosarul magistratului a avut o finalitate ca multe alte dosare deschise în aceşti ani. Cazacu a fost reţinut în flagrant de procurorii anticorupţie şi ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) pe 16 aprilie 2014, în incinta Judecătoriei Glodeni, imediat după ce ar fi primit 10 mii de lei de la un inculpat, prin intermediul procurorului din Glodeni, Liviu Velişco. Pentru această sumă, inculpatul urma, conform procurorilor, să fie absolvit de pedeapsă pentru comiterea unui accident rutier în stare de ebrietate. Atunci a fost reţinut şi judecătorul, dar şi Petru Tincu, cel care ar fi dat banii. Ambii au fost trimişi în judecată. În 2016, şi Judecătoria Chişinău şi CA Chişinău i-au achitat însă pe inculpaţi, motivând cu faptul că „nu rezultă să fi fost prezentate de acuzarea de stat probe ce ar demonstra că în lipsa implicării colaboratorilor CNA ar fi fost comise infracţiunile incriminate”, magistraţii ajungând la concluzia că la mijloc ar fi o provocare. Acum, dosarul va fi examinat de CSJ. În 2015, şi procurorul Liviu Velişco, cel care iniţial a colaborat cu ancheta pentru reţinerea judecătorului, a ajuns să fie urmărit penal. La scurt timp, acesta şi-a dat demisia, iar ulterior, a plecat din ţară, evitând să depună mărturii în acest dosar.

  În 2014, CSM a refuzat acordul de începere a urmăririi penale pe numele judecătoarei Maria Ţurcan, de la Judecătoria Botanica, acum Judecătoria Chişinău. Ţurcan activează şi astăzi în sistem. La fel au procedat şi în cazul judecătorilor Ivan Busuioc, de la Judecătoria Centru, anchetat penal anterior pentru producerea unui accident rutier, Mihail Ciugureanu, de la CA Chişinău, Aureliu Colenco, Valeriu Harmaniuc, Eugeniu Clim şi Ala Nogai, toţi patru de la CA Economică. Aceştia au fost bănuiţi de pronunţarea cu bună ştiinţă a unor hotărâri contrare legii, însă CSM a refuzat ca magistraţii să fie urmăriţi penal. În cazul celor patru judecători de la CA Economică, iniţial, CSM şi-a dat acordul, însă hotărârea CSM a fost anulată de CSJ. Procurorul general s-a adresat repetat, cu o solicitare similară, însă de acestă dată, membrii CSM au votat diferit, refuzând începerea urmăririi penale pe numele celor patru. Tot în 2014, CSM a acceptat demersul procurorului general pentru a începe un nou dosar penal pe numele judecătorului Iurie Ţurcan, învinuit că ar fi participat la trucarea distribuirii aleatorii a mai multor dosare. Ţurcan însă nu a mai ajuns să fie condamnat, el decedând în 2016, pe când era reţinut într-un alt dosar.

  P.S. În ediţia următoare aflaţi cum s-au finalizat dosarele penale deschise pe numele judecătorilor începând cu 2015, dar şi cum motivează reprezentanţii justiţiei faptul că NU avem judecători condamnaţi care să stea în puşcărie!
  sursa: zdg.md

• Dosarul președintelui Judecătoriei Glodeni, tergiversat de un procuror?!

  Dosarul președintelui Judecătoriei Glodeni, reținut în flagrant și acuzat de corupție pasivă, se examinează mai bine de 12 luni, iar judecătorul semnalează, într-o notă informativă trimisă Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) că tergiversarea cazului este cauzată de procurorul Procuraturii Anticorupție, Victor Muntean. Până acum, pe dosar, s-au desfășurat 18 ședințe de judecată, majoritatea din ele fiind amânate. Preşedintele Judecătoriei Glodeni, […]

  Citiţi mai departe

  Dosarul președintelui Judecătoriei Glodeni, reținut în flagrant și acuzat de corupție pasivă, se examinează mai bine de 12 luni, iar judecătorul semnalează, într-o notă informativă trimisă Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) că tergiversarea cazului este cauzată de procurorul Procuraturii Anticorupție, Victor Muntean. Până acum, pe dosar, s-au desfășurat 18 ședințe de judecată, majoritatea din ele fiind amânate.

  Preşedintele Judecătoriei Glodeni, Ion Cazacu a fost reţinut în flagrant cu 10 mii de lei la 16 aprilie 2014 de către ofițerii și procurorii Anticorupție. Pentru această sumă, judecătorul urma să absolvească de pedeapsă un inculpat pentru comiterea unui accident rutier în stare de ebrietate. În biroul lui Cazacu au mai fost găsiţi alţi 10 500 de lei şi 5 000 de euro, de provenienţă necunoscută. Oamenii legii anunţau că l-au arestat şi pe bărbatul care a dat mita. Iniţial, învinuiţii au fost reținuți preventiv pentru 72 de ore în izolatorul CNA. Ulterior, deşi procurorii au solicitat plasarea celor doi în arest, ambii bănuiţi, în baza unor încheieri emise de un judecător de instrucţie de la Judecătoria sect. Buiucani, au fost trimişi pentru 30 de zile în arest la domiciliu.

  Judecătorul s-a plâns CSM-ului
  La demersul Procurorului General, Corneliu Gurin, la 29 aprilie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii l-a suspendat provizoriu din funcţie pe judecătorul din Glodeni. La 8 august 2014, Procuratura Anticorupţie a finalizat urmărirea şi a expediat instanţei de judecată cauza penală de învinuire a Preşedintelui Judecătoriei raionului Glodeni pentru corupere pasivă, conform art. 324 alin. (3) lit. a) din Codul Penal. Persoana care a încercat să-i ofere mită pentru a scăpa de pedeapsă, Petru Tinca, este judecat pentru corupere activă, conform art. 325 alin. (3) lit. a 1) din Codul Penal.
  Prin procedura de repartizare aleatorie a dosarelor, cazul a ajuns pe masa magistratului Judecătoriei Grigoriopol, Nicolae Costin. Aici, procesul durează de mai bine de 12 luni, timp în care s-au desfășurat 18 ședințe de judecată. Învinuiții se află în stare de libertate, după o decizie a Curții de Apel din iulie 2014.

  Potrivit judecătorului Nicolae Costin, dosarul în privința președintelui Judecătoriei Glodeni, Ion este tergiversat de către procurorul Procuraturii Anticorupție, Victor Muntean. Într-o notă informativă adresată CSM, Costin indică că pe parcursul examinării cauzei penale respective, procurorul Muntean nu s-a prezentat la două dintre ședințe, iar la altele opt nu a asigurat prezența martorilor.

  În ședința din 3 noiembrie curent a CSM, procurorul general, Corneliu Gurin, a comunicat, că PG a fost sesizată despre această situaţie, fiind întreprinse măsurile necesare pentru neadmiterea tergiversării examinării dosarului respectiv. Gurin a relatat că la momentul actual, toate probele acuzării au fost examinate în şedinţa de judecată, cu excepţia audierii unui martor, în privinţa căruia a fost emisă ordonanţă de aducere silită.

  Totodată, procurorul general, a explicat multiplele amânări ale şedinţelor de judecată prin faptul că unii martori nu s-au prezentat, chiar dacă procurorul a întreprins toate măsurile legale în vederea audierii martorilor respectivi, inclusiv prin emiterea ordonanţei de aducere silită. Referitor la amânarea a două şedinţe din cauza lipsei acuzatorului de stat, Corneliu Gurin a declarat că procurorul a fost implicat la examinarea altor dosare, în care inculpaţii se aflau în stare de arest, însă a anunțat din timp judecătorul.

  Decizia CSM în acest sens a constat în a se lua „act de nota informativă a domnului Nicolae Costin, judecător al Judecătoriei Grigoriopol, referitoare la acţiunile unui procuror”. Președintele CSM, Victor Micu a declarat că judecătorul este obligat să informeze despre unele abateri, dar nu ține de competența CSM examinarea cauzei. „El ne-a adus la cunoștință doar. Am înțeles că a fost înaintat la PG un demers pe numele procurorului, care se examinează. Noi nu putem să sancționăm procurorul, nu este competența noastră. Din componența Consiliului face parte procurorul General, am înțeles că au fost depuse careva plângeri, deja inspecția lor internă o să cerceteze. Dl Costin doar ne-a informat pe noi despre comportament, dar, de fapt, demersul în cauză trebuia expediat procurorului General. Noi am luat act, așa e conform legii, judecătorul, în caz de ceva, trebuie să ne informeze, dar, organul competent pentru a cerceta situația dată, este Secția securitate internă a Procuraturii Generale.”

  Explicațiile procuraturii
  Solicitat de ZdG, procurorul Victor Muntean a refuzat să discute la acest subiect și a indicat asupra deciziei CSM, unde sunt explicate cauzele. Șeful interimar al Procuraturii Anticorupție, Adrian Popenco a declarat că în adresa Procuraturii a parvenit un demers din partea magistratului Costin, însă răspunsul instituției este abia în pregătire, pentru că urmează a fi analizate motivele și circumstanțele în care procurorul nu a asigurat prezența martorilor la proces. Respectiv, nu poate fi vorba încă de mustrări sau sanționări. Adrian Popenco a precizat că în unele cazuri martorii erau plecați peste hotare, în altele, procurorul trebuia să fie prezent la alte procese de judecată.

  ZdG l-a apelat de mai multe ori judecătorul Nicolae Costin. După ce am fost asigurați de către grefier că judecătorul va fi informat despre solicitarea noastră și va reveni cu un răspuns, acest lucru nu s-a mai întâmplat. Potrivit datelor publice, ultima ședință de examinare pe acest caz a avut loc la 4 noiembrie curent, cand urma a fi audiat martorul Veleșco.

  Codul Penal prevede pentru acte de corupție pasivă, săvârșite de o persoană cu demnitate publică, închisoare de la 7 la 15 ani cu amendă în mărime de la 8000 la 10000 unităţi convenţionale şi cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.

  Un magistrat cu trei dosare conexe și fără o sentință în doi ani de judecată 
  Precizăm că, dosarele unui alt judecător, Dorin Coval de la Căuşeni, judecat iniţial pentru că împreună cu un alt angajat al instanței, Marin Sandu, ar fi primit mită în tichete de motorină şi benzină, dar şi 500 de lei, iar ulterior, şi pentru că ar fi emis cu bună ştiinţă, în două cazuri, hotărâri contrare legii, se află de aproape doi ani la Judecătoria Botanica din Chişinău, fără a fi emisă vreo sentinţă. Cele trei dosare au fost conexate, însă de la începutul anului mai multe ședințe au fost amânate din cauza numirii expertizelor. Octavian Iachimovschi, procurorul care reprezintă acuzarea de stat, a spus că dosarul a fost trimis la expertiză, după ce apărarea a contestat semnăturile unei persoane din dosar. După o pauză de aproape șase luni, ședința din 3 septembrie a fost amânată din cauza lipsei procurorului, iar la ultima ședință, din 4 noiembrie, nu s-a prezentat unul dintre martori.

  sursa: zdg.md

• Dorin Coval:un judecător cu două cauze penale

  Procuratura Anticorupţie a finalizat urmărirea penală şi a deferit justiţiei încă o cauză penală în privinţa judecătorului Judecătoriei Căuşeni, Dorin Coval care, de această dată, este învinuit de pronunţarea cu bunăștiinţă a unei hotărîri contrare legii (art.307 alin.(1) Cod penal). Potrivit constatărilor procurorilor, în august 2013, magistratul a introdus într-o hotărâre a sa date ce nu corespund realităţii. Ca urmare […]

  Citiţi mai departe

  Procuratura Anticorupţie a finalizat urmărirea penală şi a deferit justiţiei încă o cauză penală în privinţa judecătorului Judecătoriei Căuşeni, Dorin Coval care, de această dată, este învinuit de pronunţarea cu bunăștiinţă a unei hotărîri contrare legii (art.307 alin.(1) Cod penal). Potrivit constatărilor procurorilor, în august 2013, magistratul a introdus într-o hotărâre a sa date ce nu corespund realităţii. Ca urmare a acţiunilor ilegale ale magistratului, au fost prejudiciate drepturile şi interesele ocrotite de lege ale participantului la proces, inclusiv dreptul la proces echitabil, consfinţit de prevederile Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului.

  Prin acţiunile respective au fost afectate grav interesele justiţiei şi principiile statului de drept. Amintim că, la finele anului 2013, Procuratura Anticorupţie a deferit justiţiei un alt dosar, în care, respectivul magistrat, împreună cu un consultant, sunt învinuiţi de corupere pasivă.

  Cauza penală în privinţa judecătorului a fost trimisă pentru examinare în Judecătoria Căuşeni, iar pentru a asigura caracterul obiectiv, operativ şi imparţial în cadrul soluţionării respectivei cauze penale, Procurorul General, Corneliu Gurin a înaintat Curţii Supreme de Justiţie un demers cu solicitarea de a strămuta examinarea dosarului către o altă instanţă de judecată de acelaşi nivel. Amintim că, Dorin Coval este judecat și pentru că ar fi primit mită în tichete de motorină și benzină dar și 500 de lei. Dosarul se examinează la Judecătoria Botanica. Cel mai probabil, cele două cauze vor fi comasate.

• Против судьи из Каушан Дорина Коваля начато уголовное преследование

  Против судьи из Каушан начали уголовное преследование. Дорина Коваля подозревают в вынесении незаконного решения по делу об административном нарушении. Решение открыть уголовное дело принял Высший совет магистратуры по требованию генерального прокурора Корнелиу Гурина. При этом Высший совет магистратуры посчитал необоснованным запрос об открытии дела против судьи кишиневской апелляционной палаты Михая Чугуряну. В отношении трех других судей: Евгения Климы, Аллы Ногай […]

  Citiţi mai departe

  Против судьи из Каушан начали уголовное преследование. Дорина Коваля подозревают в вынесении незаконного решения по делу об административном нарушении. Решение открыть уголовное дело принял Высший совет магистратуры по требованию генерального прокурора Корнелиу Гурина. При этом Высший совет магистратуры посчитал необоснованным запрос об открытии дела против судьи кишиневской апелляционной палаты Михая Чугуряну. В отношении трех других судей: Евгения Климы, Аллы Ногай и Валерия Харманюка ВСМ пока не определился. Генпрокурор Корнелиу Гурин сегодня предложил Высшему совету магистратуры лишить неприкосновенности пятерых судей, подозреваемых в принятии незаконных решений.

   

• Cine şi cum a dat mita la Judecătoria Căuşeni

   Apărarea încearcă să demonstreze că judecătorul de la Căuşeni, Dorin Coval, împreună cu un specialist principal din cadrul instanţei, învinuiţi că au primit tichete de motorină şi benzină, dar şi 500 de lei, au fost ţinta unei provocări. Iar declaraţiile martorului care a colaborat cu Centrul Naţional Anticorupţie (CNA), dar şi circumstanţele cazului lasă loc de mai multe interpretări. Săptămâna […]

  Citiţi mai departe

   Apărarea încearcă să demonstreze că judecătorul de la Căuşeni, Dorin Coval, împreună cu un specialist principal din cadrul instanţei, învinuiţi că au primit tichete de motorină şi benzină, dar şi 500 de lei, au fost ţinta unei provocări. Iar declaraţiile martorului care a colaborat cu Centrul Naţional Anticorupţie (CNA), dar şi circumstanţele cazului lasă loc de mai multe interpretări. Săptămâna trecută a avut loc o nouă şedinţă de judecată în dosarul în care judecătorul suspendat din funcţie al Judecătoriei Căuşeni, Dorin Coval, împreună cu Marin Sandu, specialist principal în cadrul serviciului documentare în aparatul Judecătoriei Căuşeni, sunt învinuiţi că au luat mită.

  La începutul şedinţei, procurorul anticorupţie, Octavian Iachimovschi, a dat citire învinuirii. Judecătorul nu înţelege învinuirea Astfel, Sandu este învinuit de faptul că, la 5 august 2013, susţinând în faţa lui Iulian Mândrilă că are influenţă asupra judecătorului Dorin Coval, a primit pentru sine şi pentru judecător 300 litri de motorină, 100 litri de benzină, cu o valoare de 6450 de lei, precum şi mijloace băneşti în sumă de 500 de lei, pentru ca magistratul să pronunţe o hotărâre de încetare a procesului contravenţional în privinţa sa, proces care se afla la el în procedură.

  Pe 7 august 2013, aflându-se în biroul său de serviciu, Sandu a primit bunurile, iar în aceeaşi zi, judecătorul a pronunţat şi emis hotărârea. Învinuirea judecătorului reiese din acuzaţiile aduse lui Marin Sandu şi se rezumă la faptul că acesta, de comun acord cu specialistul principal al instanţei, a pretins şi primit bunurile invocate mai sus, iar pentru asta, a emis o hotărâre de încetare a procesului contravenţional.

• CSM a decis. Un judecator de la Judecatoria Rascani risca sa fie DEMIS. Vezi care este motivul

  Un judecator de la Judecatoria Rascani din capitala risca sa fie demis deoarece ar fi instrainat ilegal un pachet de actiuni de la Moldova Agroindbank. Acesta a ajuns in vizorul Consiliul Superior Magistraturii. Astazi CSM a lipsit de imunitate pe un magistrat din Causeni, care este cercetat penal ca a luat mita sub forma de tichete de benzina si motorina […]

  Citiţi mai departe

  Un judecator de la Judecatoria Rascani din capitala risca sa fie demis deoarece ar fi instrainat ilegal un pachet de actiuni de la Moldova Agroindbank. Acesta a ajuns in vizorul Consiliul Superior Magistraturii. Astazi CSM a lipsit de imunitate pe un magistrat din Causeni, care este cercetat penal ca a luat mita sub forma de tichete de benzina si motorina si a emis decisii ilegale. La inceputul lunii aprilie anul trecut, judecatorul Gheorghe Gorun de la judecatoria sectorului Rascani al capitalei ar fi emis o ordonanta la cererea unei companii din Moldova, privind incasarea de la o companie olandeza a unei pretinse datorii de mai mult de 3 milioane de euro.

  Atunci firma din Olanda era actionara la Moldova Agroindbank si detinea un pachet de 5 procente din actiuni. In urma deciziei, potrivit Ministrului Justitiei, actiunile firmei olandeze au trecut in gestiunea firmei moldovenesti.

  De cealalta parte, judecatorul spune ca a emis o hotarare vorecta. Ministrul Justitiei nu exclude ca va fi intentata procedura disciplinara si in privinta judecatorilor de la Curtea de Apel care au mentinut decizia. Consiliul Superior al Magistraturii urmeaza sa decida daca Gheorghe Gorun va ramane sau nu in functie.

• Трем судьям бельцкой апелляционной палаты вынесли предупреждение

  Высший совет магистратуры завершил череду заседаний традиционным рассмотрением вопросов, связанных с привлечением судей к дисциплинарной ответственности. Первое место среди нарушений служителей Фемиды по праву занимает волокита, которую судьи допускают при рассмотрении дел. Например, судья из Каушан Дорин Коваль — жалобу на него написала одна из сторон судебного процесса. Дело к судье поступило в конце мая, первое слушание было назначено на […]

  Citiţi mai departe

  Высший совет магистратуры завершил череду заседаний традиционным рассмотрением вопросов, связанных с привлечением судей к дисциплинарной ответственности. Первое место среди нарушений служителей Фемиды по праву занимает волокита, которую судьи допускают при рассмотрении дел. Например, судья из Каушан Дорин Коваль — жалобу на него написала одна из сторон судебного процесса. Дело к судье поступило в конце мая, первое слушание было назначено на 18 июля, затем слушания перенесли на конец сентября, потом на середину октября. Хотя, по закону, административные дела должны рассматриваться в течение 30 дней.

  Судья ссылается на значительную нагрузку. Кроме того, он заявил, что «консультировался со многими и, я вам говорю, и до меня были такие случаи». На что Олег Ефрим, министр юстиции РМ, ответил, что в этом случае судье необходимо «пройти аттестацию». Члены Высшего совета магистратуры ошибку судье не простили и начали в его отношении дисциплинарное производство, ясно дав понять, что если он и в дальнейшем будет допускать столь серьезные нарушения, судьба его будет незавидная. Объясняться перед Советом пришлось еще трем судьям Апелляционной палаты Бельц, сообщают республиканские СМИ. Речь идет о вопиющем случае, когда вердикт, вынесенный коллегией судей, не совпал с письменным вариантом решения. Судья Алена Корченко, которая зачитывала решение, признается, что могла ошибиться, но при этом она сообщила, что ошибка сути решения не меняет. Тем не менее, трем бельцким судьям Высший совет магистратуры вынес предупреждение.

   

• Сразу трём судьям бельцкой Апелляционной палаты вынесли предупреждение

   Затягивание рассмотрения административного дела может стоить судье дисциплинарного наказания. Речь идет о судье Каушан, в отношении которого Высший совет магистратуры начал дисциплинарное производство. Жалобу на судью подала одна из сторон судебного процесса. Это дело поступило в суд в конце мая, первое слушание было назначено на 18 июля. Позже слушания перенесли на конец сентября, а затем на середину октября. Судья оправдывается […]

  Citiţi mai departe

   Затягивание рассмотрения административного дела может стоить судье дисциплинарного наказания. Речь идет о судье Каушан, в отношении которого Высший совет магистратуры начал дисциплинарное производство. Жалобу на судью подала одна из сторон судебного процесса. Это дело поступило в суд в конце мая, первое слушание было назначено на 18 июля. Позже слушания перенесли на конец сентября, а затем на середину октября. Судья оправдывается плотным графиком.

• ПРОТИВ СУДЬИ ИЗ КЭУШЕНЬ ВОЗБУЖДЕНО ВТОРОЕ УГОЛОВНОЕ ДЕЛО

  Против судьи Дорина Коваль из Кэушень возбуждено второе уголовное дело. Такое решение принято на заседании Высшего совета магистратуры (ВСМ) во вторник. Причина – фальсификация судьей документов дела, находившегося в его производстве. Как сообщил «ИНФОТАГ» председатель Высшей судебной палаты (ВСП) Михай Поалелунжь, против судьи в августе 2013 г. уже возбуждалось дело – по факту получения им и его помощником взятки. «От […]

  Citiţi mai departe

  Против судьи Дорина Коваль из Кэушень возбуждено второе уголовное дело. Такое решение принято на заседании Высшего совета магистратуры (ВСМ) во вторник. Причина – фальсификация судьей документов дела, находившегося в его производстве. Как сообщил «ИНФОТАГ» председатель Высшей судебной палаты (ВСП) Михай Поалелунжь, против судьи в августе 2013 г. уже возбуждалось дело – по факту получения им и его помощником взятки. «От одного из фигурантов дела они получили 500 леев и талоны на бензин. Несколько позже Коваль был отстранен ВСМ от должности и в его отношении начато уголовное расследование. Спустя полгода выяснилось, что еще в одном из дел он позволил себе действия недопустимые и противозаконные», – сказал глава ВСП.

  Действия судьи подпадают под статью 302 (1) «Вынесение неправосудного приговора, определения или постановления» УК РМ, предусматривающей штраф до 16 тыс. леев или до пяти лет тюрьмы с лишением в обоих случаях права занимать определенные должности на срок до пяти лет. ВСМ также вынес предупреждение судье Апелляционной палаты Кишинева Михаю Чугуряну. «Комиссия по профессиональной пригодности при ВСМ проверила дела, находившиеся в его ведении. Есть нарекания и замечания. Чугуряну дан год для исправления ситуации, в противном случае он будет уволен», – заключил Поалелунжь.

   

• Judecatorii lupta, dosarele se falsifica

  La 17.01.2008, fiind invitat la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), judecatorul de instructie Dorin Coval nu a mai putut suporta calomniile presedintelui Judecatoriei Causeni, Petru Grumeza, si a dezvaluit «adevarul» in fata membrilor CSM. Lupta dintre judecatorii din Causeni a inceput. «Grumeza ii dicta in permanenta lui Coval ce hotarari sa emita. In repetate randuri, condus de interese private, presedintele […]

  Citiţi mai departe

  La 17.01.2008, fiind invitat la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), judecatorul de instructie Dorin Coval nu a mai putut suporta calomniile presedintelui Judecatoriei Causeni, Petru Grumeza, si a dezvaluit «adevarul» in fata membrilor CSM. Lupta dintre judecatorii din Causeni a inceput. «Grumeza ii dicta in permanenta lui Coval ce hotarari sa emita. In repetate randuri, condus de interese private, presedintele scotea de sub sechestru, elibera din arest persoane vinovate, lua decizii ilegale de perchezitie, isi asuma functiile judecatorului de instructie si elibera mandate de arest. Ultima picatura a fost falsificarea unor date din dosarele lui Cunitin si Bortoi», spune Valentina Sargarovschi, grefiera la Judecatoria Causeni.

  La 9.09.2007, V. Cunitin si R. Bortoi, aflandu–se la Copanca, i–au cauzat lui P. Comarov, politist din Tighina, leziuni corporale usoare, prejudiciindu–i sanatatea pe o perioada scurta de timp. Politistul a fost etichetat, fiindu–i lezata cinstea si demnitatea. Ancheta a demonstrat ca abuzurile celor doi au fost intentionate.