Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Păun Petru
Căutare avansată
Foto: presedinte.md

Purici Ghenadie

Judecătoria Soroca, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcţie: 22.07.2009

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1252-VII din 22 iulie 2014 numit în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 191-VI din 11 iulie 2011 numit, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Soroca.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 2280-IV din 22 iulie 2009 numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Ocnița.

Citiţi mai departe

Data numirii în funcţie: 22.07.2009

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1252-VII din 22 iulie 2014 numit în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 191-VI din 11 iulie 2011 numit, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Soroca.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 2280-IV din 22 iulie 2009 numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Ocnița.

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii nr. 105/6 din 21 august 2020, hotărârile adoptate de judecătorul Ghenadie Purici de la Judecătoria Soroca, nu au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit Hotărârii nr. 21/3 din 05 aprilie 2018, nu s-au atestat Hotărâri adoptate de judecătorul Ghenadie Purici care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărîrii nr. 108/8 din 13 iunie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătorului Judecătoriei Soroca, Purici Ghenadie, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 – hotărîri/sentințe contestate 21, menținute 9, încheieri contestate 16, menținute 6 – 73,3%;
2012 – hotărîri/sentințe contestate 29, menținute 13, încheieri contestate 17, menținute 11 – 66,66%;
2013 – hotărîri/sentințe contestate 27, menținute 13, încheieri contestate 20, menținute 10 – 75%;
2014 au fost contestate în total 60 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 42 ceea ce constituie 70%;
2015 au fost contestate în total 29 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 23, ceea ce constituie 79,31%;
2016 au fost contestate în total 49 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 33 ceea ce constituie 67,34%;
2017 au fost contestate în total 69 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 49 ceea ce constituie 71,01%;
2018 au fost contestate în total 56 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 36 ceea ce constituie 64,28%;
2019 au fost contestate în total 52 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 41 ceea ce constituie 78,84%.
Judecător de instrucție:
2016 au fost contestate în total 1 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 0 ceea ce constituie 0%;
2017 au fost contestate în total 3 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 3 ceea ce constituie 100%;
2018 au fost contestate în total 4 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 3 ceea ce constituie 75%;
2019 au fost contestate în total 2 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 2 ceea ce constituie 100%.
Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2011 – cauze examinate 362, hotărîri/încheieri casate 8 – 2,20%;
2012 – cauze examinate 486, hotărîri/încheieri casate 14 – 2,88%;
2013 – cauze examinate 407, hotărîri/încheieri casate 10 – 2,45%;
2014, din 394 cauze examinate, 18 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,56%;
2015, din 408 cauze examinate, 6 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,47%;
2016, din 312 cauze examinate, 16 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 5,12%;
2017, din 504 cauze examinate, 20 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,96%;
2018, din 351 cauze examinate, 20 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 5,69%;
2019, din 702 cauze examinate, 11 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,56%.
Judecător de instrucție:
2016, din 113 cauze examinate, 3 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,65%;
2017, din 113 cauze examinate, 1 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0,88%;
2018, din 211 cauze examinate, 5 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,36%;
2019, din 140 cauze examinate, 7 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 5%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 105/6 din 21 august 2020, Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor a evaluat activitatea judecătorului Ghenadie PURICI de la Judecătoria Soroca, sediul central, atribuindu-i calificativul Foarte bine”.

Conform Hotărârii nr. 21/3 din 05 aprilie 2018, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 86 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 108/8 din 13 iunie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 77 de puncte.

DISTINCȚII
Conform Hotărârii nr. 217/15 din 11 mai 2010, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul V (cinci) de calificare.

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii nr. 105/6 din 21 august 2020, hotărârile adoptate de judecătorul Ghenadie Purici de la Judecătoria Soroca, nu au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit Hotărârii nr. 21/3 din 05 aprilie 2018, nu s-au atestat Hotărâri adoptate de judecătorul Ghenadie Purici care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărîrii nr. 108/8 din 13 iunie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătorului Judecătoriei Soroca, Purici Ghenadie, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 – hotărîri/sentințe contestate 21, menținute 9, încheieri contestate 16, menținute 6 – 73,3%;
2012 – hotărîri/sentințe contestate 29, menținute 13, încheieri contestate 17, menținute 11 – 66,66%;
2013 – hotărîri/sentințe contestate 27, menținute 13, încheieri contestate 20, menținute 10 – 75%;
2014 au fost contestate în total 60 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 42 ceea ce constituie 70%;
2015 au fost contestate în total 29 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 23, ceea ce constituie 79,31%;
2016 au fost contestate în total 49 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 33 ceea ce constituie 67,34%;
2017 au fost contestate în total 69 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 49 ceea ce constituie 71,01%;
2018 au fost contestate în total 56 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 36 ceea ce constituie 64,28%;
2019 au fost contestate în total 52 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 41 ceea ce constituie 78,84%.
Judecător de instrucție:
2016 au fost contestate în total 1 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 0 ceea ce constituie 0%;
2017 au fost contestate în total 3 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 3 ceea ce constituie 100%;
2018 au fost contestate în total 4 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 3 ceea ce constituie 75%;
2019 au fost contestate în total 2 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 2 ceea ce constituie 100%.
Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2011 – cauze examinate 362, hotărîri/încheieri casate 8 – 2,20%;
2012 – cauze examinate 486, hotărîri/încheieri casate 14 – 2,88%;
2013 – cauze examinate 407, hotărîri/încheieri casate 10 – 2,45%;
2014, din 394 cauze examinate, 18 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,56%;
2015, din 408 cauze examinate, 6 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,47%;
2016, din 312 cauze examinate, 16 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 5,12%;
2017, din 504 cauze examinate, 20 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,96%;
2018, din 351 cauze examinate, 20 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 5,69%;
2019, din 702 cauze examinate, 11 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,56%.
Judecător de instrucție:
2016, din 113 cauze examinate, 3 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,65%;
2017, din 113 cauze examinate, 1 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0,88%;
2018, din 211 cauze examinate, 5 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,36%;
2019, din 140 cauze examinate, 7 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 5%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 105/6 din 21 august 2020, Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor a evaluat activitatea judecătorului Ghenadie PURICI de la Judecătoria Soroca, sediul central, atribuindu-i calificativul Foarte bine”.

Conform Hotărârii nr. 21/3 din 05 aprilie 2018, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 86 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 108/8 din 13 iunie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 77 de puncte.

DISTINCȚII
Conform Hotărârii nr. 217/15 din 11 mai 2010, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul V (cinci) de calificare.

Hotărârea nr. 105/6 din 21 august 2020

Hotărârea nr. 21/3 din 05 aprilie 2018

Hotărîrea nr. 108/8 din 13 iunie 2014

Hotărîrea nr. 217/15 din 11 mai 2010

Știri
  • Concursurile pentru funcții de conducere în două judecătorii, amânate de CSM. Alte trei competiții au fost prelungite

    Concursul pentru funcția de președinte al Judecătoriei Orhei, la care s-au înscris magistratele Veronica Cupcea și Ecaterina Buzu, dar și cel pentru funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, la care au participat Roman Pascari și Grigore Manoli, au fost amânate de CSM în cadrul ședinței de marți a Consiliului. În același timp, au fost prelungite alte trei concursuri la care s-a înscris […]

    Concursul pentru funcția de președinte al Judecătoriei Orhei, la care s-au înscris magistratele Veronica Cupcea și Ecaterina Buzu, dar și cel pentru funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, la care au participat Roman Pascari și Grigore Manoli, au fost amânate de CSM în cadrul ședinței de marți a Consiliului. În același timp, au fost prelungite alte trei concursuri la care s-a înscris câte un singur candidat – cel pentru funcția de președinte al Judecătoriei Bălți, la care a pretins actualul interimar, Dumitru Gherasim, cel pentru funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Comrat, la care s-a înscris doar Valeriu Hudoba și cel pentru funcția de adjunct al președintelui Judecătoriei Soroca, la care a participat doar Ghenadie Purici. Reporterii portalului Anticoruptie.md vă prezintă detalii din cariera magistraților respectivi și deciziile controversate în dosarele de rezonanță pe care le-au examinat.

    Veronica Cupcea a devenit judecătoare în 2007, iar trei ani mai târziu a fost numită președintă a Judecătoriei Orhei. În 2013, magistrata s-a pomenit în mijlocul unui scandal după ce a angajat și promovat în funcție o persoană pe care o condamnase.

    Astfel, după ce a găsit-o vinovată pe grefiera Anastasia Motîngă, care lucra în aceeaşi instanţă, de însuşirea bunurilor materiale ale statului, Cupcea a achitat-o şi a angajat-o să îi fie grefieră ca să o promoveze ulterior în calitate de consilieră a preşedintelui Judecătoriei Orhei. Anastasia Motîngă a fost găsită vinovată pentru delapidarea averii străine comisă prin utilizarea situaţiei de serviciu. Mai exact, în perioada în care activa în calitate de executor specialist coordonator al Oficiului Orhei al Departamentului de executare a deciziilor judiciare, i s-a stabilit pedeapsa cu închisoarea pe un termen de doi ani, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate.

    Judecătoarea Cupcea a dispus însă suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate inculpatei pe un termen de probă de un an. Atunci Cupcea a fost atenționată de către Consiliul Superior al Magistraturii, care a constatat că magistrata ar fi afectat imaginea justiției. În 2012, președintele Nicolae Timofti a respins candidatura Veronicăi Cupcea la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, pentru că făcea obiectul unei „cercetări disciplinare pentru încălcarea obligației de imparțialitate şi a normelor imperative ale legislației”.

    În ianuarie 2017 a obținut al doilea mandat de președintă a instanței de fond din Orhei, în prezent asigurând interimatul funcției.

    În anul 2017, potrivit unui articol din Ziarul de Gardă, Veronica Cupcea a primit trei premii. „În temeiul demersurilor semnate, aparent, de şefa secretariatului instanţei, Cupcea a beneficiat de un premiu de Paşti, în aprilie, unul cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”, dar şi în februarie, cu prilejul Zilei Internaţionale a Femeii.”

    Portalul Moldova Curată a scris că reparația Judecătoriei Orhei, în perioada în care la cârma instanței se afla Veronica Cupcea, s-a soldat cu un dosar penal. „Oamenii legii au pornit urmărirea penală în baza articolului 190, aliniat 5, din Codul Penal – escrocheria, în baza raportului inspectorilor. Deşi procurorii ne-au asigurat că administraţia judecătoriei nu poartă vreo vină, documentul arată că şi şefii instanţei au comis încălcări”, scriau jurnaliștii.

    În perioada 2002 – 2005 Ecaterina Buzu a fost grefieră la Judecătoria Centru din Chișinău. Între 2006 și 2012 a activat în mai multe funcții la Aparatul Consiliului Superior al Magistraturii.a fost numită judecătoare în 2012, pe un termen de cinci ani. În decembrie 2017, a fost desemnată pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie, pentru perioada 1 ianuarie 2017 – 31 decembrie 2017. În martie 2017, a fost numită în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

    În octombrie 2014, Ecaterina Buzu a primit calificativul „insuficient” din partea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor din cadrul CSM. Membrii Colegiului au constatat că Buzu ar comite mai multe încălcări în timpul examinării dosarelor, „nu acordă atenţie deosebită examinării fiecărui dosar, nu denotă destulă capacitate de a organiza timpul de muncă” și „încalcă termenele de redactare a hotărârilor judecătoreşti”. În document se mai arată că magistrata a început a înregistra şedinţele de judecată cu dictafonul abia din 2014, după ce a fost chemată la CSM pentru a oferi explicaţii şi, ulterior, atenţionată. Ecaterina Buzu a atacat hotărârea Colegiului la CSJ, dar nu a obţinut câştig de cauză. În mai 2016, respectiv în ianuarie 2017, Ecaterina Buzu a mai fost evaluată de două ori, fiindu-i acordat calificativul „bine” în ambele cazuri.

    Ecaterina Buzu este magistrata care a examinat cazul minorei din Orhei, violată în decembrie 2014 cu participarea a trei tineri, care a scandalizat opinia publică. În ianuarie 2016, doar unul dintre făptași, judecat pentru privare de libertate şi nu pentru viol, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare. Alții doi nu au ajuns în instanţă, unul dintre ei fiind scos de sub urmărire penală de procuror.

    Dumitru Gherasim a fost numit judecător în 1996, la instanța de fond din Bălți. În 2007 a fost avansat în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Bălți, iar patru ani mai târziu, în funcția de președinte al instanței. În ianuarie 2017, a obținut al doilea mandat, iar în prezent asigură interimatul funcției. În octombrie 2016, magistratul a fost ales membru al Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, subordonat CSM.

    În calitate de președinte al Judecătoriei Bălți, Dumitru Gherasim nu a reacționat la solicitările unui magistrat care are o dizabilitate. Pe parcursul anului 2019, un judecător a solicitat reducerea duratei timpului de muncă la 30 de ore săptămânal și a sarcinii de muncă proporțional timpului de muncă, din motive de dizabilitate. Gherasim a ignorat solicitările magistratului. În mai 2020 CSM decide reducerea cu 25% a timpului de muncă și calcularea salariului pentru munca suplimentară de 10 ore pe săptămână efectuată în ultimii trei ani de până la depunerea cererii.

    Roman Pascari a fost numit magistrat la Judecătoria Buiucani din Chișinău în iulie 2015. În august 2020, a fost numit în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

    Într-un articol publicat de portalul Newsmaker se arată că magistratul Roman Pascari a interzis SA Apă-Canal debranșarea firmei Slavena Lux SRL de la sistemul public cu alimentare cu apă și canalizare. O solicitare în acest sens fusese făcută de către reprezentanții primăriei Capitalei, din cauza faptului că întreprinderea respectivă ar revarsa ape uzate în canalizarea publică, acesta fiind motivul mirosului neplăcut din oraș. 

    Grigore Manoli a fost numit judecător în octombrie 2015, pe un termen de cinci ani. În octombrie 2020, a fost reconfirmat în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

    În 2018, Grigore Manoli a solicitat promovarea în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. Candidatura sa a fost însă respinsă de Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor. În urma evaluării, acesta a obținut doar 16 puncte din 62 posibile.

    Portalul bizlaw.md scria că, membrii Colegiului au menționat că obiectivele stabilite de candidatul la funcția de vicepreședinte al instanței sunt „pur declarative, candidatul nu a argumentat căile practice de realizare a lor, nu a demonstrat capacități, cunoștințe și abilități, care i-ar permite realizarea acestor obiective, referindu-se la vârsta sa și capacitățile organizatorice manifestate anterior în alte fucții deținute”. „Totodată, Colegiul pentru selecție spune că în planul de activitate elaborat de magistrat nu sunt indicați pașii concreți de realizare și nu corespunde prevederilor normative în vigoare. Magistratul nu a confirmat implicarea sa în activități ce țin de administrarea instanței și nu a anexat la dosar informații privind aprecierea calităților sale manageriale și de conducere, prin prisma activității anterioare în funcții administrative. În același timp, Grigore Manoli nu a indicat dacă deține grad științific sau dacă are sau nu experiență didactică sau științifică. De asemenea, în hotărârea Colegiului se menționează că judecătorul nu a fost supus testului de integritate profesională de către Centrul Naţional Anticorupţie.”

    Valeri Hudoba este magistrat la Judecătoria Comrat, fiind numit în funcție în iulie 2016. Anterior a activat în organele Procuraturii. În perioada anilor 2017- 2019 magistratul a primit donații în sumă de peste 920.000 de lei.

    Portalul Moldova Curată a scris că magistratul a evitat să raporteze în declarația de avere pentru 2016, două firme fondate de soția sa. „Una dintre cele două afaceri administrează o piață comercială din Comrat, pe care judecătorul a procurat-o în 2014, de la un fost deputat liberal-democrat. Valeriu Hudoba nu a indicat venitul încasat din darea în locațiune a spațiilor de pe teritoriul pieței, motivând că veniturile ajung în conturile firmei și nu direct în cele ale familiei sale.” Jurnaliștii au arătat că, deși în ultimii ani a activat doar în instituțiile de drept, magistratul a reușit să-și procure mai multe imobile.

    „În 2015 judecătorul a intrat în posesia unui spațiu de 80 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de circa 100 de mii de lei. Spațiul respectiv este amplasat într-o piață din orașul Comrat, unde Ala Hudoba, soția magistratului, are două magazine în care comercializează încălțăminte sub marca Bianko. Un an mai târziu, în iunie 2016, judecătorul a devenit proprietarul unui teren de 25 de ari și al construcțiilor aflate pe el, cu o suprafață totală de 652 de metri pătrați. Valoarea cadastrală totală a terenului și a construcțiilor este de peste 2,7 milioane de lei.

    Terenul și cele 11 construcții reprezintă de fapt una dintre cele două piețe comerciale din Comrat, numită de localnici Piața Bugeac. Aceasta a fost cumpărată de la compania Nezerant SRL, fondată de soții Ludmila și Petru Vlah. Petru Vlah este ex-deputat PLDM. Tranzacția în valoare de peste 2,7 milioane de lei figurează în declarația de avere și interese pentru 2016 a lui Valeriu Hudoba, la capitolul datorii”, se mai arată în anchetă.

    Ghenadie Purici a îmbrăcat roba de judecător în 2009, fiind numit pentru cinci ani la instanța de fond din Ocnița. Doi ani mai târziu a fost transferat la Judecătoria Soroca.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Trei judecători din Dondușeni, Soroca și Taraclia, numiți în funcții prin decretul președintelui Nicolae Timofti

    Președintele Nicolae Timofti a semnat astăzi un decret de numire în funcție a trei magistrați în Judecătoriile din Dondușeni, Soroca și Taraclia. Decretul prezidențial a fost semnat la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, până la atingerea plafonului de vârstă a magistraților. Prin decretul prezidențial, Oxana Mironov a fost numită în funcția de judecător la Judecătoria Dondușeni; Ghenadie Purici – judecător […]

    Președintele Nicolae Timofti a semnat astăzi un decret de numire în funcție a trei magistrați în Judecătoriile din Dondușeni, Soroca și Taraclia. Decretul prezidențial a fost semnat la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, până la atingerea plafonului de vârstă a magistraților. Prin decretul prezidențial, Oxana Mironov a fost numită în funcția de judecător la Judecătoria Dondușeni; Ghenadie Purici – judecător la Judecătoria Soroca și Svetlana Uzun – judecător la Judecătoria Taraclia. În prealabil, șeful statului a purtat discuții cu fiecare magistrat în parte, subliniind că încrederea oamenilor în actul de justiție poate fi restabilită doar prin exercitarea responsabilă a atribuțiilor de serviciu. „Actele de corupție și imixtiunile de orice natură în activitatea puterii judecătorești nu pot fi tolerate și vor fi sancționate cu fermitate. Realizarea cu succes a reformei justiției va constitui pentru cetățeanul de rând un criteriu important de evaluare a performanțelor autorităților statului în procesul de modernizare a societății”, a declarat președintele Nicolae Timofti.

LASĂ UN COMENTARIU