Новости

• Președintele Judecătoriei Edineț a primit titlul onorific ”Veteran al sistemului judiciar”

  Președintele Judecătoriei Edineț, Lilia Țurcan, a primit titlul onorific ”Veteran al sistemului judiciar”. O decizie în acest sens a fost luată de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea președintelui interimar al Curții de Apel Bălți, Ion Talpa. Lilia Țurcan activează în calitate de magistrat din anul 1994. Și-a început cariera la Judecătoria Dondușeni, instanță pe a care a condus-o, în […]

  Подробнее

  Președintele Judecătoriei Edineț, Lilia Țurcan, a primit titlul onorific ”Veteran al sistemului judiciar”. O decizie în acest sens a fost luată de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea președintelui interimar al Curții de Apel Bălți, Ion Talpa.

  Lilia Țurcan activează în calitate de magistrat din anul 1994. Și-a început cariera la Judecătoria Dondușeni, instanță pe a care a condus-o, în calitate de președinte pentru două mandate consecutive, din anul 2010. În anul 2017, Lilia Țurcan a fost numită în funcția președinte la Judecătoria Edineț.

  În cadrul Judecătoriei Edineț activează 16 judecători, divizați în patru sedii ale instanței: central, Briceni, Dondușeni și Ocnița.

  Potrivit normelor legale, titlul onorific ”Veteran al sistemului judiciar” este o recunoaştere publică a devotamentului faţă de sistemul judiciar, o stimulare morală a muncii îndelungate a judecătorului şi a devotamentului lui faţă de profesia aleasă.

  Titlul onorific ”Veteran al sistemului judiciar” se acordă judecătorului care întruneşte următoarele condiţii:

  • are o vechime în funcţie de judecător mai mult de 25 de ani;
  • pe parcursul activităţii în cadrul sistemului a manifestat un comportament ireproşabil;
  • a susţinut evaluarea performaţelor judecătorilor;
  • nu a fost supus răspunderii disciplinare pe parcursul ultimului an de activitate;
  • nu a fost suspendat din funcţie în baza art. 24 alin. (1) lit. a, c din Legea cu privire la statutul judecătorului.
    Sursa: bizlaw.md

• DOC // Un judecător blând cu criminalii, propus pentru o înaltă disctincție de stat

  Ordinul «Gloria Muncii» pentru un magistrat care a stabilit doar un an de puşcărie pentru doi ucigaşi. Se întâmplă în Republica Moldova, cu Lilia Ţurcan, judecătoare de la Edineţ, care, anterior, a reziliat în trei minute peste 300 de contracte ale mai multor cotași de la Drepcăuți, impunând astfel companiei „Drebozaci” să achite peste 3,5 milioane de lei datorie fictivă. […]

  Подробнее

  Ordinul «Gloria Muncii» pentru un magistrat care a stabilit doar un an de puşcărie pentru doi ucigaşi. Se întâmplă în Republica Moldova, cu Lilia Ţurcan, judecătoare de la Edineţ, care, anterior, a reziliat în trei minute peste 300 de contracte ale mai multor cotași de la Drepcăuți, impunând astfel companiei „Drebozaci” să achite peste 3,5 milioane de lei datorie fictivă. Chiar dacă, în cele din urmă, Ţurcan nu s-a ales cu distincţia, decizia respectivă a Consiliului Superior al Magistraturii are toate şansele să rămână în anale ca un caz cel puţin curios.

  Ţurcan a eliberat la 13 septembrie 2018 două persoane care au recunoscut că au omorât un bărbat în bătaie. La 18 octombrie, preşedintele CSM Victor Micu a propus-o pentru Ordinul «Gloria Muncii», alături de judecătorii Nina Cernat, de la Curtea de Apel Chişinău, şi Vasile Şchiopu, Judecătoria Ungheni. În cele din urmă, însă, Țurcan nu a mai ajuns să se bucure de ordin, preşedintele Igor Dodon admiţându-i în acest sens doar pe cei doi magistraţi.

  Chiar dacă în aceeași zi, pe 18 octombrie, la CSM a fost depusă o sesizare pe numele Lilei Țurcan, CSM a decis să nu acorde atenție acestui lucru și a menținut numele celei în cauză în lista propunerilor pentru „Gloria muncii”.

  Distincția urma să fie acordată în semn de recunoştinţă pentru merite și succese deosebite în activitate şi contribuţia remarcabilă la consolidarea sistemului judecătoresc, spirit de iniţiativă și promovarea reformelor în justiţie.

  Vedeți mai jos decizia CSM la sesizarea pe numele judecătoarei Lilia Țurcan:

  După doar o săptămână, în Decretul privind oferirea distincțiilor, publicat în Monitorul Oficial, s-au regăsit doar doi din cei trei judecătri propuși. Lilia Țurcan, de la Judecătoria Edineț a fost scoasă din lista celor care urmau să primească „Gloria Muncii”.

  Nu știm motivele pentru care președintele Igor Dodon nu i-a oferit magistratei Lilia Țurcan Ordinul de Stat „Gloria Muncii”. Cert este faptul că pe 13 septembrie 2018, magistratul de la Edineț a examinat un dosar din care reiese că doi minori l-au omorât în bătaie pe un bărbat iar judecătoarea Țurcan i-a pedepsit pe aceștia cu un an de închisoare cu suspendare.

  Mai mult decât atât, surse ale Deschide.MD spun că procurorii care au instrumentat cazul dat au demisionat din funcție imediat după ce a fost dictată sentința Liliei Țurcan, lucru care sugerează că este un dosar controversat. 

  Un alt caz, tot cu cântec, în care apare magistrata este acela când Lilia Țurcan, într-o ședință de doar trei minute, a reziliat peste 300 de contracte ale mai multor cotași de la Drepcăuți, impunând astfel companiei „Drebozaci” să achite peste 3,5 milioane de lei datorie fictivă. După această decizie, imediat mai mulți locuitori ai satului Drepcăuți au blocat traseul național care duce spre punctul vamal Criva — Mămăliga.

  Anterior Lilia Țurcan a fost vizată și într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice privind creditele de milioane pe care judecătorii le contractează de la bănci.

  „Lilia Țurcan a contractat un credit în valoare de 1,7 milioane de lei. Potrivit declarației de avere și interese pentru anul 2016, datoria trebuie întoarsă până în anul 2024. Magistrata trebuie să plătească și o dobândă de 10% anual. Așadar, Lilia Țurcan trebuie să achite suma de peste 15.500 de lei în fiecare lună, în timp ce anul trecut salariul lunar al acesteia a constituit 19.000 de lei. Anterior magistrata a declarat portalului Moldova Curată că acest credit a fost contractat pentru fiica sa, care este proprietara unui restaurant și că are de unde întoarce banii. Soțul judecătoarei, Vasile Țurcan, fost șef al Poliției Rutiere din raionul Dondușeni, a avut anul trecut un venit de 87.000 de lei, bani adunaţi din pensia de la Ministerul Afacerilor Interne, dar și din leafa de funcție lunară. Lilia Țurcan nu a explicat cum va reuși să stingă creditul de 1,7 milioane de lei», se arată în investigația CIJM.

  Sursa: deschide.md

   

• Un membru al CSM și doi președinți de instanță ar putea primi distincția de stat ”Gloria muncii”. Cine sunt aceștia

  Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis să propună președintelui ca trei judecători să primească distincția de stat ”Gloria muncii”. Și anume, este vorba despre magistrații Nina Cernat, de la Curtea de Apel Chișinău, Lilia Țurcan, de la Judecătoria Edineț și Vasile Șchiopu, de la Judecătoria Ungheni. Nominalizarea judecătorilor a fost făcută de către președintele CSM, Victor Micu. Distincția ar […]

  Подробнее

  Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis să propună președintelui ca trei judecători să primească distincția de stat ”Gloria muncii”. Și anume, este vorba despre magistrații Nina Cernat, de la Curtea de Apel Chișinău, Lilia Țurcan, de la Judecătoria Edineț și Vasile Șchiopu, de la Judecătoria Ungheni. Nominalizarea judecătorilor a fost făcută de către președintele CSM, Victor Micu.

  Distincția ar urma să fie acordată în semn de recunoştinţă, pentru merite și succese deosebite în activitate şi contribuţia remarcabilă la consolidarea sistemului judecătoresc, spirit de iniţiativă și promovarea reformelor în justiţie.

  Conform deciziei CSM, Nina Cernat și-a început activitatea în calitate de magistrat în anul 1990, exercitându-și atribuțiile la instanțele de toate nivelurile și a deținut inclusiv funcția de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție. Din anul 2012, Nina Cernat este judecător la Curtea de Apel Chișinău, iar în prezent, începând cu 2017, este membru al Consiliul Superior al Magistraturii. Magistrata deține gradul superior de calificare, Diploma de Onoare a CSM și titlul onorific “Veteran al sistemului judiciar”.

  Lilia Țurcan a fost numită în funcția de judecător în anul 1994, la instanța din Dondușeni. Aici a exercitat și funcția de președinte pentru o perioadă de aproximativ șapte ani. Din anul 2017, magistrata este președinte al Judecătoriei Edineț. În martie 2018, Liliei Țurcan i-a fost decernată Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

  Cel de-al treilea magistrat, Vasile Șchiopu, şi-a început activitatea în calitate de magistrat în anul 2003, la Judecătoria Ungheni, instanță la care exercită funcția de președinte din anul 2012. Judecătorul deține gradul II de calificare și a primit Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

  În decizia aprobată, CSM menționează că magistrații nominalizați activează o perioadă îndelungată în sistemul judecătoresc şi au dat dovadă de calificare profesională înaltă, competență, cunoștințe profunde în ramurile de drept practicate, responsabilitate și perseverență. Aceștia au contribuit activ la promovarea și implementarea reformelor în sectorul justiției, precum și la sporirea calității actului de justiție.
  Sursa: bizlaw.md

• Au început examenele de admitere la Institutul Național al Justiției. Cine va evalua lucrările candidaților

  La Institutul Național al Justiției (INJ) au început examenele de admitere la cursurile de formare inițială a candidaților la funcții de judecător și de procuror. În sesiunea de admitere din acest an, proba scrisă, se desfășoară în două etape: testul psihologic, care este eliminatoriu, și testul de specialitate, în cadrul căruia sunt verificate cunoștințele la disciplinele drept civil, drept penal, […]

  Подробнее

  La Institutul Național al Justiției (INJ) au început examenele de admitere la cursurile de formare inițială a candidaților la funcții de judecător și de procuror.

  În sesiunea de admitere din acest an, proba scrisă, se desfășoară în două etape: testul psihologic, care este eliminatoriu, și testul de specialitate, în cadrul căruia sunt verificate cunoștințele la disciplinele drept civil, drept penal, drept procesual civil, drept procesual penal și drepturile omului.

  Potrivit informațiilor publicate de INJ, cei 129 de candidați admiși la examene au fost divizați în patru grupe pentru a susține testul psihologic de personalitate. Acesta durează 80 de minute. După expirarea timpului, softul specializat nu mai acceptă răspunsuri. Participantul care obține nota cinci promovează testul eliminatoriu, fiind evaluat prin intermediul programului computerizat.

  În acest an, președinte al Comisiei pentru examenele de admitere a fost desemnat Mircea Roșioru, adjunct al Procurorului General. Membrii Comisiei sunt:

  Nicolae Fală – doctor în drept, conferențiar universitar;
  Gheorghe Avornic – doctor habilitat, profesor universitar;
  Cristina Rotaru – doctor în drept, director INM;
  Luiza Gafton – judecător Curtea Supremă de Justiție
  Lilia Țurcanu – judecător, președinte al Judecătoriei Edineț;
  Lucreția Zaharia – procuror, adjunct al procurorului șef al procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

  Membrii supleanți sunt:

  Ion Caracuian – procuror șef al secției combatere tortură a Procuraturii Generale;
  Oleg Sternioală – judecător, Curtea Supremă de Justiție;
  Dorin Popescu – doctor în drept, conferențiar universitar.

  Rezultatele primei etape a probei scrise vor fi afișate pe site-ul INJ și pe panoul din incinta Institutului joi, 6 septembrie.

  Sursa: bizlaw.md

• Magistrați cu onoarea pătată, distinși cu diplome și titluri onorifice

  Magistrați cu probleme de integritate, respinși de la promovare de către șeful statului, sancționați disciplinar sau vizați în anchete ale jurnaliștilor de investigație se numără printre cei 22 de judecători, cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, marți, 20 martie, să le acorde diplome și titluri onorifice. Centrul de Investigații Jurnalistice a radiografiat parcursul profesional al celor 16 magistrați de […]

  Подробнее

  Magistrați cu probleme de integritate, respinși de la promovare de către șeful statului, sancționați disciplinar sau vizați în anchete ale jurnaliștilor de investigație se numără printre cei 22 de judecători, cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, marți, 20 martie, să le acorde diplome și titluri onorifice. Centrul de Investigații Jurnalistice a radiografiat parcursul profesional al celor 16 magistrați de la Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și instanțele de fond din republică, care vor primi „Diploma de onoare a CSM” și al celor șase magistrați care vor primi titlul de „Veteran al sistemului judiciar” și vă prezintă cine sunt și ce „păcate” au unii dintre „cei mai buni judecători din țară”.

  Judecători respinși de șeful statului de la promovare, distinși cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”

  Magistrații Lidia Bulgac și Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chișinău, Vera Toma, judecătoare la Curtea de Apel Bălți, care a demisionat recent, Maria Iftodi și Lucia Danilișin, judecătoare la instanța de la Edineț, și Mihail Macar, președinte al Judecătoriei Hâncești vor primi titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”, care se acordă pentru „devotamentul faţă de sistemul judiciar”, în semn de „stimulare morală a muncii îndelungate a judecătorului şi a devotamentului lui faţă de profesia aleasă”.

  Conferirea titlului onorific, potrivit regulamentului, are ca scop „educarea stimei faţă de funcţia de judecător, păstrarea unităţii sistemului judiciar, încurajarea judecătorilor de a-şi aduce contribuţia personală la înfăptuirea încrederii societăţii în actul de justiţie”. Acest titlu onorific se decernează magistraților care au o vechime în funcţia de judecător mai mare de 25 de ani și care, pe parcursul activităţii în cadrul sistemului au manifestat un comportament ireproşabil, au susţinut evaluarea performanţelor judecătorilor, nu au fost supus răspunderii disciplinare pe parcursul ultimului an de activitate și nu au fost suspendați din funcţie în baza pornirii urmării penale pe numele lor.

  Maria Iftodi, magistrată în Judecătoria Edineț, a fost vizată în Raportul Colegiului disciplinar al CSM pentru anul 2016 pentru „incompetență profesională gravă şi evidentă”. În document se arată că magistrata, în procesul de înfăptuire a justiţiei, a „utilizat expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori a emis motivări în mod vădit contrare raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător”. Astfel, în februarie 2016, judecătoarea a fost sancționată cu mustrare aspră de Colegiul Disciplinar, după ce, în mai 2015, a emis o hotărâre prin care a recunoscut Crimeea ca parte a Federației Ruse (!).

  Anatolie Minciuna a fost promovat în 2008 la Curtea de Apel Chișinău, în pofida faptului că șeful de atunci al statului, Vladimir Voronin, a respins candidatura lui, pentru că, potrivit unor informații primite de la SIS, acesta ar fi dat dovadă de comportament nedemn statutului de magistrat. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice arăta că magistratul l-a achitat pe David Mereşinschi, alias „Debil”, cunoscut drept o autoritate criminală, dar şi pe membrii grupării conduse de acesta. Judecătorul Minciuna a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la Curtea de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități.

  Tot judecătorul Minciuna a făcut parte din suita de participanți la vânătoarea ilegală din 23 decembrie 2012, în Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească”, în cursul căreia a fost omorât un om.

  În august 2015, presa scria că Minciuna ar fi fost vizat într-un caz privind reținerea unui avocat suspectat că ar mai fi pretins de la o persoană 15.000 de euro pentru a-i influenţa pe magistraţii Curții de Apel să emită o încheiere privind excluderea unor agenţi economici din lista creditorilor în procesul de insolvabilitate. Oamenii legii ar fi percheziționat atunci biroul de serviciu al lui Anatolie Minciuna. Tot în 2015, portalul Moldova Curată scria că  magistratul a solicitat apartament la preț redus în Capitală, chiar dacă avea o casă de apoximativ 50 de metri pătraţi în municipiul Chişinău. Judecătorul a declarat atunci că imobilul respectiv este de fapt o vilă situată într-o suburbie a orașului.

  Cu toate acestea,  judecătorul Anatolie Minciuna a fost decorat acum un an cu Diploma de onoare a CSM și a fost desemnat de CSM în februarie 2017 să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce noua Lege privind evaluarea integrității instituționale a intrat în vigoare, în noiembrie 2016. 

  Mihail Macar, un alt judecător distins cu titlul de „Veteran al sistemului judiciar”, în 2012, a fost respins de președintele Nicolae Timofti pentru a fi numit în funcția de președinte al Judecătoriei Hâncești. Drept temei pentru respingerea candidaturii lui Macar a servit lipsa din declarația sa de avere a unor proprietăți ce aparțin membrilor familiei sale.

  De „Diploma de onoare a CSM” s-au învrednicit Liliana Catan, Iuliana Oprea și Iurie Diaconu de la Curtea Supremă de Justiție, Gheorghe Iovu de la Curtea de Apel Chișinău, Aliona Miron și Constantin Roșca de la Judecătoria Chișinău, Iulia Grosu și Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Bălți, Ion Păcăleu și Viorel Pușcaș de la Judecătoria Bălți, Lilia Țurcan de la Judecătoria Edineț, Svetlana Caitaz de la Judecătoria Cahul, Vasile Hrapacov, judecător de instrucție la Judecătoria Comrat, ​Igor Negreanu, judecător de instrucție la Judecătoria Orhei, Emilian Bulat, judecător de instrucție la Judecătoria Hâncești, și Veronica Carapirea, judecător de instrucție la Judecătoria Cimișlia.

  Distincția „Diploma de onoare a CSM”, așa cum arată Regulamentul în baza căruia se acordă, „întruchipează o evidenţiere şi o recunoaştere publică a măiestriei judecătorului, o măsură de încurajare în creşterea profesionalismului şi autorităţii corpului judecătoresc, o stimulare morală şi materială a muncii judecătorului”. La acordarea distincției se ia în considerare „numărul de cauze civile, administrative şi penale examinate pe parcursul anului în termen rezonabil, calitatea actului de justiţie, calitatea lucrărilor de secretariat şi a întocmirii actelor judiciare, corectitudinea faţă de părţi, de cetăţeni, de colaboratori, de alţi judecători și lipsa petiţiilor”.

  Trei dintre judecătorii de la CSJ, cărora li s-au acordat Diploma de Onoare, au fost vizați anterior în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice. Liliana Catan și Iurie Diaconu se numără printre cei care au pus punctul final în dosarul ex-premierului Vlad Filat la Curtea Supremă de Justiție. Cei doi au făcut parte și din completul de judecată care în 2014 l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă, zis şi Vanea Pisateli, judecat pentru faptul că în anul 2000 ar fi comandat asasinarea a trei bărbați. În legătură cu acest caz, membrul CSM, Tatiana Răducanu, a solicitat ca magistrații care l-au eliberat pe Druță să fie trași la răspundere disciplinară. Colegiul disciplinar a examinat încălcările comise de magistrați, însă a decis să claseze procedurile disciplinare fără a-i sancționa. Răducanu nu a fost de acord şi a contestat hotărârea la CSM, iar Consiliul a schimbat hotărârea, aplicând sancțiuni sub formă de avertisment.

  Liliana Catan este membra Colegiului pentru Selecție și Cariera Judecătorilor din cadrul CSM. Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în 2010, Liliana Catan împreună cu soțul său, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. Magistrata indica în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, însă prețul de piață ar fi fost de câteva ori mai mare.

  Iuliana Oprea se numără printre magistrații care în aprilie 2015 au emis hotărârea prin care obligau Ministerul Finanțelor să achite companiei de construcţii Basconslux SRL costul lucrărilor de demolare a Stadionului Republican din centrul Capitalei, efectuate încă în 2007. Decizia a fost luată chiar dacă, potrivit repezentanţilor statului, firma a fost aleasă în lipsa unei licitaţii publice, iar termenul de prescripţie pentru chemare în judecată a expirat, fapt confirmat şi de decizia Curţii de Apel Chișinău. Ulterior, reprezentanții Ministerului Finanțelor au depus o sesizare la CSM prin care solicitau tragerea la răspundere a judecătorilor „responsabili de prejudicierea în proporţii deosebit de mari a bugetului de stat”, iar Colegiul Disciplinar, printr-o hotărâre emisă la 22 aprilie 2016, a decis să le aplice judecătorilor CSJ Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă sancţiunea disciplinară sub formă de mustrare. Magistrații însă au fost scutiți de pedeapsă, întrucât Consiliul Superior al Magistraturii a anulat hotărârea Colegiului disciplinar. Într-o contestație depusă anterior la CSM, Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă solicitau casarea hotărârii Colegiului disciplinar și încetarea procedurii disciplinare „pe motiv că nu a fost comisă vreo abatere”. Hotărârea Colegiului disciplinar a fost contestată și de Inspecția judiciară de pe lângă CSM, care a respins anterior sesizarea Ministerului Finanțelor ca fiind vădit neîntemeiată. După ce Completul de admisibilitate a anulat decizia Inspecției și a transmis cauza în plenul Colegiului, reprezentantul Inspecției a declarat în ședință că niciuna dintre acțiunile invocate de cei de la Finanțe nu reprezintă o abatere disciplinară.

  Gheorghe Iovu, magistrat la Curtea de Apel Chișinău, în februarie 2013, s-a ales cu mustrare aspră, aplicată de Colegiul disciplinar pentru încălcarea normelor imperative ale legislaţiei şi pentru încălcarea gravă a eticii judiciare, după ce, împreună cu alți colegi, i-au redus termenul de detenţie lui Adrian Nichifor, care l-a omorât pe fratele comisarului de Nisporeni, împușcându-l de cinci ori. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din decembrie 2017 scoate la iveală că Gheorghe Iovu a obținut gratuit un apartament în Chișinău, deși mai avea imobile în proprietate. „Consiliul Municipal Chișinău a executat Hotărârea Curții de Apel Chișinău prin care a obligat municipalitatea să-i ofere magistratului apartament gratuit în Capitală. Colegii judecători au decis să-i dea magistratului Iovu apartament gratuit, chiar dacă în acea perioadă familia Iovu avea deja apartament, proprietara fiind soția acestuia”, se arată în investigație. Iovu a făcut parte din completele de judecată care au emis decizii în cele mai răsunătoare dosare de corupție din ultimii ani. El se numără printre judecătorii care au decis eliberarea din arest a lui Ilon Șor și prelungirea arestului în cazul ex-premierului Vlad Filat.

  Aliona Miron, membră a Colegiului Disciplinar din cadrul CSM, figurează într-o investigație semnată de reporterii de la RISE Moldova, care scoate la iveală faptul că judecătoarea a obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount, deși avea în proprietate trei imobile. „Printre judecătorii care au obținut dreptul de a contracta un apartament în „Green City” se numără și Aliona Miron. În 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 de metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație. Cea de-a treia locuință, este de fapt un apartament la sol de 140 de metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în regiunea Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani”, se arată în ancheta jurnalistică.  

  Viorel Pușcaș, de la Judecătoria Bălți, în 2014 a fost sanționat cu avertisment, pentru faptul că nu înregistra ședințele de judecată. Atunci judecătorul a motivat, în cadrul ședinței CSM, că „înregistrarea audio nu s-a efectuat din cauza ocupării sălilor de judecată unde a fost instalat echipamentul”, dar și din cauză că „s-au descărcat acumulatoarele reportofoanelor”. Motivele invocate de acesta însă au fost calificate de Colegiul Disciplinar drept formale și care „denotă o atitudine iresponsabilă față de obligațiile de serviciu”.

  Lilia Țurcan, magistrată la Judecătoria Edineț, a fost vizată într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice privind creditele de milioane pe care judecătorii le contractează de la bănci. „Lilia Țurcan a contractat un credit în valoare de 1,7 milioane de lei. Potrivit declarației de avere și interese pentru anul 2016, datoria trebuie întoarsă până în anul 2024. Magistrata trebuie să plătească și o dobândă de 10% anual. Așadar, Lilia Țurcan trebuie să achite suma de peste 15.500 de lei în fiecare lună, în timp ce anul trecut salariul lunar al acesteia a constituit 19.000 de lei. Anterior magistrata a declarat portalului Moldova Curată că acest credit a fost contractat pentru fiica sa, care este proprietara unui restaurant și că are de unde întoarce banii. Soțul judecătoarei, Vasile Țurcan, fost șef al Poliției Rutiere din raionul Dondușeni, a avut anul trecut un venit de 87.000 de lei, bani adunaţi din pensia de la Ministerul Afacerilor Interne, dar și din leafa de funcție lunară. Lilia Țurcan nu a explicat cum va reuși să stingă creditul de 1,7 milioane  de lei”, se arată în investigația CIJM.

  Svetlana Caitaz, care, la fel ca Anatolie Minciună, este unul dintre magistrații desemnați în 2017 de CSM să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, se numără printre judecătorii care, la sfârșitul anului 2012, au fost obligați de CSM să accepte transferul de la Curtea Supremă de Justiție la Curtea de Apel Chişinău sau la o altă instanţă inferioară, fie să plece onorabil din sistem, prezentându-şi demisia. Decizia a fost luată la aproape un an după ce în fruntea Curții Supreme de Justiție a venit Mihai Poalelungi. Astfel, Caitaz a ajuns magistrată la Judecătoria Cahul, sediul Cantemir.

  Judecătoarea a beneficiat de un apartament spațios la preț redus, potrivit unei anchete semnate de RISE Moldova. Caitaz este proprietara unei case de 187 de metri pătrați, cu tot cu construcțiile accesorii, doar că nu în capitală, ci în Cantemir, oraș în care a activat în anii ‘90.

  În același timp, o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice a scos la iveală faptul că magistrata s-a îndatorat în anul 2014 pentru achitarea apartamentului luat la preţ preferenţial, cu 31.500 de euro, bani pe care trebuia să-i întoarcă până la sfârșitul lui 2017. „În doar trei ani, judecătoarea s-a angajat să întoarcă suma de 630.000 de lei, echivalentul salariului ei pentru trei ani. Anul trecut magistrata Caitaz a mai contractat două credite: unul de 100.000 de lei, scadent în 2021, cu o dobândă de 17,5%. Celălalt credit este de 50.000 de lei, bani care vor fi întorşi până în 2019. Un simplu calcul ne arată că din venitul pe care l-a obținut anul trecut familia Caitaz, peste 451.000 de lei (circa 37.000 de lei lunar — n.r.), mai mult de jumătate din sumă este achitată pentru credite. Întrebată cum va reuși să scape de datorii într-o perioadă de câțiva ani, magistrata nu a vrut să comenteze”, se menționează în anchetă.

  Judecătorul Igor Negreanu a ajuns în vizorul presei acum un an, când a scăpat de urmărire penală, după ce membrii CSM au respins două sesizări ale procurorului general, care a solicitat eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale și tragere la răspundere. Una dintre solicitările procurorului general se referea la pronunțarea unei sentințe, decizii sau hotărâri ilegale, iar cea de-a doua presupusă încălcare, la excesul de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu. În urma examinării sesizărilor de către CSM, membrii Consiliului au decis că abaterile care i se invocă magistratului se referă la încălcarea de procedură, iar acest fapt nu cade sub incidența Codului penal.

  Veronica Carapirea, judecător de instrucție la Judecătoria Cimișlia, sediul Basarabeasca, a figurat anterior într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată în comun cu Ziarul de Gardă. La sfârșitul lui 2008, președintele Vladimir Voronin a refuzat numirea Veronicăi Carapirea în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Conform informațiilor din documentul prezidențial, pe Voronin l-a deranjat faptul că aceasta «admite la examinarea dosarelor încălcări serioase ale procedurii judiciare și ale normelor de etică profesională, achitând nemotivat contravenienți și inculpați sau pronunțând sentințe ce contravin vădit legislației și probelor acumulate de organele de anchetă». Președintele a făcut referire la cazul inculpatei Irina Reihert, căreia magistrata i-a redus termenul pedepsei de la aproape şapte ani de închisoare cu executare la cinci ani de închisoare cu suspendare. În aprilie 2009, Vladimir Voronin a semnat totuşi decretul prin care Veronica Carapirea a devenit judecătoare până la pensionare”, potrivit anchetei. În 2012, Veronica Carapirea a intrat din nou în vizorul presei, după ce Colegiul Disciplinar din cadrul CSM i-a aplicat mustrare, pentru că ar fi preluat şi examinat un dosar care era în procedura unui alt judecător. Carapirea invoca atunci o defecţiune a programului electronic de distribuire aleatorie a dosarelor, care nu ar fi funcţionat aproape jumătate de an.

  Din lista judecătorilor propuși inițial de președinții instanțelor pentru acordarea Diplomei de Onoare a CSM au făcut parte și Ion Guzun, Luiza Gafton, Nadejda Toma și Mariana Pitic, de la CSJ, precum și Ion Muruianu, de la Curtea de Apel Chișinău, și Mihail Macar, de la Judecătoria Hâncești. Aceștia au fost însă respinși de membrii CSM.
  Sursa: anticoruptie.md

• Datoriile de sute de mii ale judecătorilor, între riscuri pentru sistem şi fentarea legii

  Circa 170 de judecători de la instanțele de fond şi de apel din Republica Moldova au indicat în declaraţiile lor de avere şi interese personale pentru anul 2016 împrumuturi de zeci sau sute de mii de lei, zeci de mii de euro sau lire sterline de la bănci şi rude. Împrumuturile au fost luate chiar dacă în ultimii ani salariile magistraţilor au crescut considerabil, […]

  Подробнее

  Circa 170 de judecători de la instanțele de fond şi de apel din Republica Moldova au indicat în declaraţiile lor de avere şi interese personale pentru anul 2016 împrumuturi de zeci sau sute de mii de lei, zeci de mii de euro sau lire sterline de la bănci şi rude. Împrumuturile au fost luate chiar dacă în ultimii ani salariile magistraţilor au crescut considerabil, comparativ cu cele ale altor bugetari, bunăoară medici sau profesori. Cel puţin opt dintre aceştia, cu datorii de sute de mii de lei, se angajează, spre deosebire de ceilalţi, să întoarcă banii în câțiva ani. Dacă e să raportăm la veniturile familiilor unora dintre ei, rambursarea datoriilor i-ar putea lăsa fără economiile adunate din salarii, pensii sau alte venituri legale. Au contractat credite și magistrați care dețin locuințe şi mașini scumpe. Constatările au fost făcute după ce am analizat cele 418 declaraţii de avere ale judecătorilor pentru anul trecut. Unii experţi subliniază că dependența magistraţilor de anumiți creditori trebuie privită ca factor de risc pentru sistem. Ei admit că unele din aceste împrumuturi de la persoane fizice pot fi privite ca forme quasi-legale de justificare a unor venituri ce ar fi fost obținute ilegal. Şi în cazul împrumuturilor de la persoane fizice, dar şi în cazul creditelor de la bănci, situaţia ar trebui monitorizată de Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) ca să nu existe riscul ca unii creditori să influențeze examinarea unor dosare şi luarea unor decizii în favoarea lor. 

  Afacerea „apartamentul” şi înţelegerea cu unchiul

  Sergiu Osoianu, președintele Judecătoriei Strășeni, a împrumutat acum trei ani peste jumătate de milion de lei. În declaraţiile de avere pentru anii 2015 şi 2016, magistratul nu oferă multe detalii, bunăoară cam de cât timp ar avea nevoie pentru a întoarce datoria. Din documente reiese că o parte din sumă — 253.000 de lei — a fost luată cu împrumut în iulie 2014, dar nu precizează de la cine. În cazul celei de-a doua sume — 270.000 de lei — Osoianu indică faptul că i-a luat de la o persoană fizică. El ne-a declarat că a împrumutat banii de la un unchi de-al său și s-a îndatorat când trebuia să plătească apartamentul pe care l-a cumpărat la preț preferențial, locuință amplasată pe strada Romană din municipiul Chișinău. Aici a fost ridicat un bloc pentru judecători, proiect iniţiat de Consiliul Superior al Magistraturii.

  „Am luat banii când trebuia să fac achitări pentru apartament. Am luat o datorie de la o rudă de-a mea ca să nu pierd posibilitatea de a putea depune dosarul la primirea apartamentului pe care trebuia să-l achit în rate. Eu bani nu aveam, înțelegeți care a fost situația? Am discutat cu o rudă și i-am spus: tu îmi împrumuți mie banii, îi investim în apartamentul acesta, iar după ce va fi dat în exploatare, vom vedea cum vom proceda cu el, poate îl vindem și îți dau banii înapoi, poate îţi întorc datoria și apartamentul îmi rămâne mie. Încă nu am hotărât nimic, totul rămâne în aer și înțelegerea noastră așa și a rămas”, ne-a explicat judecătorul.

  În afară de venitul salarial de circa 150.000 de lei ridicat anul trecut, Sergiu Osoianu a obţinut anul trecut peste un milion de lei, despăgubire pe care a luat-o în urma unei cauze civile pe care a iniţiat-o. Magistratul s-a judecat cu Primăria municipiului Chișinău pentru un apartament cu două camere, contravaloarea a 50.000 de euro. Printr-o dispoziție a primarului suspendat al Capitalei, Dorin Chirtoacă, din bugetul public i-au fost achitaţi judecătorului peste un milion de lei.

  În declarația de avere de anul trecut Sergiu Osoianu nu indică nicio locuință, ci doar un autoturism de teren de model Honda CRV, care a fost cumpărat cu 150.000 de lei tot în anul când s-a împrumutat cu peste jumătate de milion de lei.

  Mii de dolari împrumutați de la copii

  Şi Elena Cobzac, judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, a indicat în declaraţia sa de avere că s-a îndatorat în 2015 cu 26.280 de euro, acum echivalentul a peste 525.000 de lei, ca să-şi cumpere apartament la preț preferențial. Magistrata și-a luat angajamentul să scape de datorii până la sfârşitul acestui an. Venitul din salariu pe care l-a avut judecătoarea în anul 2016 a fost de circa 250.000 de lei.

  În declarația de avere, judecătoarea mai menționează că a obţinut 8.700 de dolari, „transfer bancar şi personal” efectuat de peste hotare de către fiica sa. CSM a inclus-o pe Elena Cobzac în lista beneficiarilor de apartamente la preţ preferenţial, deşi judecătoarea este proprietara unui alt apartament în municipiul Chișinău, cu o suprafață totală de peste 86 de metri pătraţi. Ea are și o căsuță de vacanță în orașul Criuleni.

  Judecătorul cu o datorie de aproape un milion de lei

  Printre magistrații cu datorii mari este și Virgiliu Buhnaci de la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica. El indică în declarația de avere și interese pentru anul 2016 un împrumut de 45.000 de lire sterline, dar fără să menționeze perioada de returnare a acestor bani. Magistratul ne-a declarat însă că suma de 45.000 de lire sterline a fost luată de la o rudă de-a sa și va fi întoarsă timp de zece ani. „A fost o scăpare a mea că nu am pus anul scadenței, dar nu am făcut-o intenționat. Informația pe care am prezentat-o este corectă”, ne-a explicat Virgiliu Buhnaci.

  Banii au fost împrumutați de judecător în anul 2015, iar potrivit Băncii Naționale a Moldovei (BNM), cursul de schimb al acestei valute a ajuns în acel an la peste 28 de lei pentru fiecare liră sterlină. Acum cursul de schimb stabilit pentru lira sterlină este de circa 23 de lei. Astfel Virgiliu Buhnaci îi datorează rudei sale peste un milion de lei. 

  Pe lângă împrumutul de la rude, judecătorul Buhnaci a contractat și două credite bancare. Primul este în valoare de 100.000 de lei şi a fost luat de la Moldindconbank în urmă cu trei ani, cu o rată a dobânzii de 9,99%. Datoria urmează să fie întoarsă până în 2022. Tot în 2014, Virgiliu Buhnaci a cntractat un alt credit de 28.000 de lei de la Moldova-Agroindbank. Potrivit declaraţiei de avere a judecătorului, banii trebuie întorşi până la sfârşitul acestei săptămâni. 

  Anul trecut venitul familiei Buhnaci a fost de puţin peste 256.000 de lei. Magistratul a semnat, în 2014, un contract de investiții pentru procurarea unui apartament de 60 de metri pătraţi. La acel moment, el mai avea un apartament de 80,9 metri pătraţi, obținut în 2006, o casă de 73,5 metri pătraţi, primită prin donație în 2004, dar și un teren pentru construcții de şase ari, ajuns în proprietatea sa în 2007. În ianuarie 2017, înainte ca blocul să fie dat în exploatare, Buhnaci a vândut apartamentul. Tranzacția nu se regăsește în ultima declarație de avere a magistratului. În schimb, el indică o nouă achiziție – un apartament de 88,1 metri pătraţi, pe care l-a cumpărat în acest an, tot la preț preferenţial — 360 de euro pentru un metru pătrat. Detaliile se conţin într-o anchetă recentă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice. 

  În 2016, Virgiliu Buhnaci a cumpărat un garaj de 17 metri pătraţi. Valoarea contractului a fost de 30.000 de lei.

  Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, Virgiliu Buhnaci este unul dintre judecătorii care în 2014 ar fi legalizat niște tranzacții suspecte prin care mai multe terenuri din proprietatea Primăriei Chișinău au ajuns în proprietatea privată a unor companii, în baza unor licitații organizate de un executor judecătoresc. Decizia a fost luată fără ca reprezentanții Consiliului Municipal Chișinău să asiste la proces.

  Magistrată la Judecătoria Cahul, cu apartament la preț preferențial în Chișinău

  Svetlana Caitaz de la Judecătoria Cahul este o altă magistrată care s-a îndatorat în anul 2014 pentru achitarea apartamentului luat la preţ preferenţial, cu 31.500 de euro, bani pe care trebuie să-i întoarcă până la sfârșitul acestui an. Așadar, în doar trei ani, judecătoarea s-a angajat să întoarcă suma de 630.000 de lei, echivalentul salariului ei pentru trei ani. Anul trecut magistrata Caitaz a mai contractat două credite: unul de 100.000 de lei, scadent în 2021, cu o dobândă de 17,5%. Celălalt credit este de 50.000 de lei, bani care vor fi întorşi până în 2019. În declarația de avere este indicat și un credit de 88.000 de lei contractat tot în anul 2014, de asemenea cu scadența în 2019, dar nu este indicat cine este persoana care l-a obţinut. Svetlana Caitaz nu a precizat în document de la ce instituţii a împrumutat banii. 

  Un simplu calcul ne arată că din venitul pe care l-a obținut anul trecut familia Caitaz, peste 451.000 de lei (circa 37.000 de lei lunar — n.r.), mai mult de jumătate din sumă este achitată pentru credite. Întrebată cum va reuși să scape de datorii într-o perioadă de câțiva ani, magistrata nu a vrut să comenteze. Prin intermediul unei angajate a Judecătoriei Cahul, ea ne-a declarat că nu consideră de cuviință ca informația solicitată să fie divulgată. „Mi-a comentat astfel precum că judecătorii sunt verificați foarte bine, iar toate veniturile și creditele care au fost luate au fost verificate de către CSM. Din câte am înțeles eu, nu este nimic pus în gaj”, ne-a transmis mesajul Cristina Graur, specialistă superioară în cadrul Secției sistematizare, generalizare a practicii judiciare și relații cu publicul din cadrul Judecătoriei Cahul. 

  Deși locuiește în orașul Cantemir și activează în cadrul Judecătoriei de la Cahul cu sediul la Cantemir, Svetlana Caitaz a beneficiat în anul 2014 de apartament la preț preferențial în orașul Chișinău, bun imobil cu suprafața de 87 de metri pătrați cumpărat cu 31.500 de euro, echivalentul a 362 de euro pentru un metru pătrat. În anul în care CSM a întocmit lista magistraților care au nevoie de îmbunătățirea condițiilor de trai, Svetlana Caitaz activa în cadrul Curții de Apel Chișinău. Ea a obţinut dreptul de a cumpăra un apartament la preţ mai mic chiar dacă este proprietara unei case de locuit de circa 187 de metri pătrați în orașul Cantemir. Tot în acest orășel magistrata este proprietara a două terenuri intravilane. Familia Caitaz deține și un autoturism de model Suzuki Grand Vitara, maşină în valoare de 5.000 de euro.

  Datoria de peste 25.000 de euro, întoarsă într-un an?

  Silvia Vrabii, magistrată de la Curtea de Apel Chișinău, are datorii și la bănci, dar și la persoane fizice. Cu trei ani în urmă s-a îndatorat cu peste 25.000 de euro pentru achitarea apartamentului oferit de CSM la preț preferențial, dar și cu 95.000 de lei.

  Datoriile în euro au fost întoarse încă în 2016, fiind achitată suma de circa 465.000 de lei. Potrivit declarației de avere a judecătoarei pentru anul 2016, ea a obținut un venit de peste 330.000 de lei, bani care nu i-ar fi ajuns pentru achitarea integrală a acestei datorii. În 2015, a împrumutat 10.000 de euro de la o persoană fizică. Anul trecut a mai luat un credit de 280.000 de lei.

  Judecătoarea a fost căutată pentru reacții de câteva ori. În luna august, până la începutul lunii septembrie, Silvia Vrabii s-a aflat în concediu și nu am putut să aflăm cum a reușit într-un timp scurt să achite o datorie mare. Contactat recent, grefierul din anticamera biroului magistratei ne-a asigurat că-i va transmite Silviei Vrabie solicitarea și că va reveni cu un apel telefonic. Până în prezent judecătoarea nu a mai răspuns. Ne arătăm deschişi să-i publicăm poziţia, în cazul în care magistrata va reveni cu poziţia sa.

  În declarația de avere, magistrata indică o casă în raionul Anenii Noi, dar și un apartament în orașul Fălești. Silvia Vrabii, alături de alţi doi colegi, Ghenadie Lîsîi și Iurie Iordan, l-a scăpat de închisoare pe fostul deputat Valeriu Guma, acuzat de acte de corupţie comise în România. În anul 2015, ei au menţinut decizia Judecătoriei sectorului Buiucani, prin care fostul ales al poporului a fost scutit de detenție.

  Credite imobiliare, doar cu gaj

  Magistrații care au împrumutat bani pentru cumpărarea apartamentelor au pus în gaj imobilele pe care trebuie să le achite integral. În Republica Moldova, procedura de împrumut a unui credit imobiliar este una birocratică, banca solicitând mai multe documente. Printre actele cerute sunt: cererea-chestionar de acordare a creditului (se prezintă de către solicitant); buletin de identitate; certificatul privind salariul lunar net pentru ultima jumătate de an; alte documente ce confirmă veniturile suplimentare; copia carnetului de muncă care trebuie să fie vizată de persoana autorizată; documente pentru asigurarea creditului (gajul).

  Majoritatea băncilor comerciale din Moldova solicită drept gaj, în cazul unui credit ipotecar, doar bunuri imobile care sunt înregistrate la Oficiul cadastral în Registrul bunurilor imobile şi deţin număr cadastral separat. De asemenea, banca se asigură ca bunul imobil să nu fie în stare deteriorată pe toată perioada de derulare a creditului. 

  Datoria familiei unei magistrate cu imobile și afaceri de milioane

  Jumătate de milion de lei a luat cu împrumut și familia magistratei Angela Catană, de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. În declarația de avere nu este indicat cine și-a asumat ca această datorie să fie achitată în termen de cinci ani. Judecătoarea ne-a precizat că acest credit a fost contractat de soțul ei pentru o necesitate și că suma poate fi întoarsă fără probleme. Ea susţine că soțul său are dividende anuale de la o firmă, în valoare de peste 1,5 milioane de lei. „Nu știu de ce în declarația apărută pe site-ul CSM nu este dat numele persoanei care a creditat. Eu nu am ce ascunde. Vedeți că în declarația de avere am și indicat suma obținută din dividende, așa că nu am ce ascunde”, ne-a declarat judecătoarea.

  Într-adevăr, pe lângă venitul salarial, pensie și indemnizație — peste 334.000 de lei în total — familia Catană a obținut și dividende în valoare de aproape 1,6 milioane de lei de la firma Termidor, unde soțul judecătoarei, Victor Catană, este fondator. Compania desfăşoară activități de fabricare a elementelor de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii, dar și a elementelor din beton pentru utilizare în construcţii. Victor Catană mai este fondatorul unei alte afaceri: este vorba despre unitatea de schimb valutar Stenic-R, firmă care are un capital de 500.000 de lei. În declarația de avere nu este indicat însă care este venitul obținut de la această firmă. Familia Catană are în proprietate trei apartamente în municipiul Chișinău, o construcție nefinalizată și un garaj. Tot în Capitală dețin două terenuri, unul intravilan și altul extravilan. Un teren intravilan au și în raionul Basarabeasca.

  În anii 2011 — 2012, soții Catană au cumpărat și două locuințe în România: un apartament cu boxă și garaj în valoare de 70.000 de euro, dar și o casă de vacanță cu suprafața de circa 87 de metri pătraţi. Pe acest imobil familia Catană a dat peste 146.000 de lei, fără a indica dacă este vorba de lei românești sau moldovenești.

  Credit de 1,7 milioane de lei pentru afacerea fiicei

  Un credit mare, în valoare de 1,7 milioane de lei a contractat și Lilia Țurcan, magistrată la Judecătoria Edineț. Până la comasarea instanțelor de judecată, adică până la începutul anului 2017, Lilia Țurcan a deținut funcția de președintă a Judecătoriei Dondușeni. 

  Potrivit declarației de avere și interese pentru anul 2016, datoria trebuie întoarsă până în anul 2024. Magistrata trebuie să plătească și o dobândă de 10% anual. Așadar, Lilia Țurcan trebuie să achite suma de peste 15.500 de lei în fiecare lună, în timp ce anul trecut salariul lunar al acesteia a constituit 19.000 de lei. Anterior magistrata a declarat portalului Moldova Curată că acest credit a fost contractat pentru fiica sa, care este proprietara unui restaurant și că are de unde întoarce banii.

  Soțul judecătoarei, Vasile Țurcan, fost șef al Poliției Rutiere din raionul Dondușeni, a avut anul trecut un venit de 87.000 de lei, bani adunaţi din pensia de la Ministerul Afacerilor Interne, dar și din leafa de funcție lunară.

  Lilia Țurcan nu a explicat cum va reuși să stingă creditul. Șefa Secretariatului Judecătoriei Edineț a menționat că magistrata este la Dondușeni și vine la Edineț în fiecare după-amiază. Angajata instanţei e precizat că îi va transmite solicitarea, dar până în prezent nu am primit vreun răspuns. Lilia Țurcan nu a răspuns nici la apelurile noastre repetate.

  Familia Țurcan are în raionul Dondușeni o casă și șase terenuri agricole, dar şi două loturi destinate pentru construcții. Soții Țurcan dețin prin mandat două autoturisme. Soțul judecătoarei are o mașină de model Mitsubishi Pajero Sport în valoare de peste 32.000 de dolari. Magistrata conduce un automobil de model Skoda Octavia, în valoare de 14.000 de euro.

  Împrumut pentru dezvoltarea afacerii în agricultură

  Tot pentru dezvoltarea afacerii a luat bani cu împrumut și Cristina Prisacari. Ea a fost numită în funcția de magistrată a Judecătoriei Edineț la finele anului 2015. Până a ajunge să poarte roba de magistrată, ea a fost șefa Secretariatului instanței judecătorești. Potrivit declaraţiei sale de avere, în 2014, familia sa a luat cu împrumut suma de 250.000 de lei pe un termen de șase ani cu o rată a dobânzii de 8% anual. Anul trecut Cistina Prisacari a mai împrumutat 100.000 de lei, rata dobânzii fiind de 9,5% anual. Toţi banii urmează să fie întorşi până în 2020. 

  Întrebată cum va reuși să stingă datoriile în valoare de 350.000 de lei, la care se mai adaugă dobânda, atâta timp cât, oficial, anul trecut doar ea a adus venituri în familie, magistrata ne-a explicat că împrumuturile au fost investite în agricultură. Ea susţine că familia ei gestionează o afacere în acest sector. Judecătoarea indică în declarația de avere pentru anul 2016 că familia sa deține peste 40 de terenuri agricole în satul Ruseni, dar şi o cotă-parte de 14,28% la Cooperativa de întreprinzător Fructmarket. Cristina Prisacari a ridicat anul trecut venituri totale în valoare de peste 182.000 de lei.

  Unde au dispărut creditele de 19 milioane de lei din declaraţia de avere a judecătorului Ion Pleşca

  Anticoruptie.md a scris recent că preşedintele Curţii de Apel Chişinău, Ion Pleşca, nu a mai indicat în declaraţia de avere pentru anului 2016 creditele de circa 19 milioane de lei, contractate în 2010. Reieşind din declaraţiile de avere din ultimii şase ani, în perioada 2010-2016, de când a fost contractat creditul, soţii Pleşca au avut venituri de circa 2,5 milioane de lei. 

  Centrul de Investigaţii Jurnalistice, în colaborare cu ziarul Adevărul Moldova, a publicat anterior o anchetă despre aceste împrumuturi contractate de Ion Pleşca. Oficial, beneficiarul era combinatul de carne Nivali-Prod SRL (până la finele anului 2010 se numea Sembis-Max SRL — n.r.), la care fiul magistratului, Igor, deţinea acţiuni. El a fost împuternicit de către părinţi să-i reprezinte la contractarea creditelor. Pentru toate împrumuturile, contractate de la Moldindconbank, Pleşca a lăsat drept gaj apartamentul de 87,5 metri. Valoarea de ipotecă a apartamentului gajat constituia 1,178 milioane de lei. Curios este că nicăieri nu figurează care este rata dobânzii la aceste credite. În momentul contractării creditului, Ion Pleşca era deputat şi candida din nou pe listele Alianţei Moldova Noastră.

  Solicitat anterior de portalul Anticoruptie.md, Ion Pleşca a răspuns, prin intermediul purtătoarei de cuvânt a Curţii de Apel Chişinău, Octeabrina Popa, că în 2014 Comisia Naţională de Integritate a efectuat un control în privinţa acestor credite şi a constatat că debitorul real al acestor împrumuturi nu este el, ci compania Nivali-Prod SRL. De aceea, în declaraţia de avere pentru anul trecut, magistratul a decis să nu mai indice aceste împrumuturi. 

  Suspiciunile legate de împrumuturile judecătorilor

  În opinia lui Ion Guzun, consilier juridic la Centrului pentru Resurse Juridice din Moldova, banii pe care judecătorii i-ar fi împrumutat de la rude trebuie să fie obținuți prin intermediul instituțiilor bancare, iar instituțiile statului să verifice aceste tranzacții.

  „Judecătorii, ca și mulți dintre noi, contractează credite. Suspiciunea este legată de sumele mari de bani și posibilitatea de a le returna. În condiții similare, alte persoane sau funcționari nu prea sunt eligibili să împrumute sume de bani pentru imobile. Mai multe investigații jurnalistice au scos la iveală asemenea cazuri. Noi avem în legislație un mecanism prin care instituțiile de stat pot verifica veniturile persoanei raportate la cheltuieli. Aici trebuie să vedem dacă instituțiile de stat își exercită această atribuție. În cazul donațiilor, de exemplu, în foarte multe situaţii acestea sunt modalități camuflate de a legaliza anumite sume de bani. Am fost martori când pensionari cu venituri modeste și fără afaceri în trecut donează sume mari sau au în proprietate imobile scumpe, în special în municipiul Chișinău. De aceea, personal, sunt curios, în ce măsură legile adoptate de Republica Moldova sunt o asumare a consolidării instituționale a Procuraturii, Centrului Național Anticorupție, FISC etc., dar și seriozitatea implementării reformelor pe care ne-am obligat să le realizăm. Acțiunile concrete în implementarea instrumentelor anticorupție — ANI funcțională, procese penale serioase în privința funcționarilor publici sau care fac afaceri cu statul, s-au îmbogățit ilicit sau ar fi comis evaziune fiscală — lipsesc”, a punctat Ion Guzun.

  La rândul său, Anatolie Donciu, președintele interimar al ANI ne-a declarat că în cazul în care instituția va fi funcțională, inspectorii de integritate vor fi în drept să verifice proveniența banilor declarați inclusiv de judecători. Pentru că şefia ANI aşa şi nu a fost aleasă, aceste controale încă nu pot fi efectuate. 

  Veaceslav Negruţa: „Judecătorii trebuie să fie exemplu în respectarea legilor și nu maeștri în a fenta legea” 

  Pe de altă parte, Veaceslav Negruța, expert al Transparency International — Moldova, ne-a explicat că o cale de legalizare a împrumuturilor de la persoanele fizice este ca aceste tranzacții să fie autentificate la notar.

  „Creditele de la persoane fizice, rude trebuie să fie oficializate fie prin notar, fie printr-o altă formă care să permită ulterior să fie urmărite pentru eliminarea factorilor de risc. Din păcate, putem admite că unele din aceste «creditări» de la persoane fizice pot fi considerate ca forme quasi-legale de justificare a unor mijloace financiare obținute ilegal, iar astfel de posibilități și riscuri trebuie să fie eliminate. Judecătorii trebuie să fie exemplu în respectarea legilor și nu maeștri în a fenta legea”, a argumentat expertul.

  În opinia lui Veaceslav Negruța, dependența judecătorilor de anumiți creditori, fie bănci sau persoane fizice, trebuie privită ca factor de risc pentru sistemul judecătoresc, dar și pentru acești judecători în parte. „Din aceste considerente, trebuie să fie asigurată transparența maximă a acestor contracte/angajamente financiare în declarațiile de venit, precum și în declarațiile de conflicte de interese. Ca să fie eliminate riscurile de judecare sau influențare a anumitor decizii în care sunt sau pot fi vizaţi creditorii acestor judecători. Creditele de la bănci trebuie să fie monitorizate, poate chiar de ANI, ca suma, termenul, dobânda, dar și sistemul de repartizare a dosarelor trebuie să păstreze «în memorie» această informație de expunere la risc”, a conchis Veaceslav Negruţa.
  sursa: anticoruptie.md

• JUDECĂTORI SUPĂRAŢI PE JURNALIŞTI

  Unii judecători moldoveni răspund pe un ton agresiv atunci când sunt întrebaţi de către jurnalişti despre proprietăţile şi veniturile mari incluse în declaraţiile de avere. În timp ce unii experţi spun că magistraţii au nevoie de instruiri în domeniul comunicării, alţii sunt de părere că judecătorii sunt obligaţi prin lege să-şi declare averile şi să argumenteze provenienţa bunurilor scumpe pe […]

  Подробнее

  Unii judecători moldoveni răspund pe un ton agresiv atunci când sunt întrebaţi de către jurnalişti despre proprietăţile şi veniturile mari incluse în declaraţiile de avere. În timp ce unii experţi spun că magistraţii au nevoie de instruiri în domeniul comunicării, alţii sunt de părere că judecătorii sunt obligaţi prin lege să-şi declare averile şi să argumenteze provenienţa bunurilor scumpe pe care le posedă.

  Unul dintre magistraţii care s-a supărat pe jurnalişti atunci când a fost întrebat despre provenienţa sumei de un milion de lei, pe care a indicat-o în declaraţia de avere pentru anul 2015, este Sergiu Osoianu, preşedintele Judecătoriei Străşeni.

  Anul trecut, Primăria municipiului Chişinău i-a achitat acestuia peste un milion de lei (echivalentul a 50 de mii de euro), suma fiind contravaloarea unui apartament cu două camere. Solicitat de Moldova Curată să spună dacă decizia de alocare a acestei sume a fost avizată de către primarul Dorin Chirtoacă, dar şi de Consiliul Municipal, magistratul a răspuns: “Dacă suma este indicată în declaraţia de avere, înseamnă că ea nu este luată din pod. Chiar atâtea întrebări? Eu nu vă înţeleg… Sesizaţi organele care trebuie şi eu am să prezint toată informaţia. Eu nu vă văd, nu vă cunosc. Aici e vorba de nişte chestiuni private. Am terminat discuţia cu d-voastră, văd că vorbesc degeaba şi pierd timpul. Eu sunt ocupat” şi magistratul a pus receptorul.

  Un alt magistrat supărat pe jurnalişti este Lilia Ţurcan, preşedinta Judecătoriei Donduşeni. Recent, Moldova Curată a publicat un articol în care se arăta că judecătoarea a contractat un credit în valoare de 1 700 000 lei, pe care urmează să îl ramburseze în 10 ani, iar suma pe care trebuie să o plătească lunar băncii este echivalentă cu salariul său. Lilia Ţurcan s-a arătat indignată atunci când a fost întrebată ce a gajat de a împrumutat aşa sumă mare. ”Eu chiar mă revolt, eu în primul rând nu ştiu cine sunteţi dumneavoastră la telefon. Eu nu-mi dau seama cu cine vorbesc. Aveţi vreun document, vreo legitimaţie care vă legiferează în faţa mea, ca eu să vă răspund la întrebări? Poate să mă sune oricine. Mai daţi-vă seama, de parcă sunt în faţa anchetatorului! Eu v-am răspuns normal la prima întrebare. Dar, nu – că merge a doua, merge a treia, merge a patra. Un om nu poate să fie interogat de nimeni, până nu este asistat de un avocat”, a declarat supărată magistrata.

  Vicepreşedintele Judecătoriei Botanica, municipiul Chişinău, Radu Ţurcanu, crede, de asemenea că jurnaliştilor nu trebuie să le dea explicaţii referitor la averea sa. Întrebat de ce nu indică valoarea autoturismelor pe care le deţine: un Mercedes Benz şi o Toyota Corola, ambele maşini fiind foarte scumpe, acesta a motivat că este secret comercial. „Nu am declarat preţul maşinilor pentru că le-am declarat o dată. Eu nu le-am schimbat, sunt aceleaşi maşini, valoarea fiind deja indicată o dată”, spune magistratul.

  Mariana Raţă, jurnalistă la Centrul de Investigaţii Jurnalistice din Moldova, este de părere că judecătorii au o comunicare defectuoasă cu jurnaliştii, de aceea ar avea nevoie de instruiri în acest domeniu.. “Recomandările anterioare din Codul de etică al magistraţilor le indica acestora să evite discuţiile cu presa, dar trebuie de menţionat că acestea se refereau la comentarii pe cauzele judecate de magistraţi. Judecătorii au nevoie de instruiri pentru a depăşi această situaţie şi pentru a deveni mai deschişi faţă de presă, dar şi pentru a învăţa cum să comunice eficient cu mass-media”, afirmă jurnalista.

  La rândul său, Carolina Mangîr, specialist principal în cadrul Serviciului protocol, relaţii cu publicul şi mass-media de la Consiliul Superior al Magistraturii, a menţionat că nici magistraţii şi nici funcţionarii responsabili de relaţiile cu publicul din instanţele din ţară nu beneficiază de cursuri în domeniul comunicării.

  În opinia juristei Tatiana Puiu, judecătorii nu au nevoie de instruiri în domeniul comunicării. Potrivit ei, magistraţii pur şi simplu trebuie să respecte legea privind accesul la informaţie şi să răspundă jurnaliştilor la întrebările ce ţin de activitatea lor în sectorul public, dar şi să-şi completeze corect declaraţiile de avere şi de interese personale.

  sursa: moldovacurata.md

• PREȘEDINTA JUDECĂTORIEI DONDUȘENI, LILIA ȚURCAN, A LUAT UN CREDIT DE 1 700 000 LEI PENTRU RESTAURANTUL FIICEI SALE

  Președinta Judecătoriei Dondușeni, Lilia Țurcan, a luat pe numele său un credit în valoare de 1 700 000 lei, pe care urmează să îl ramburseze în decursul a 10 ani, cu o dobândă de 10 la sută. Chiar și dacă nu am lua în calcul rata dobânzii, magistrata ar urma să întoarcă lunar, până în 2024, peste 14 mii de lei, adică […]

  Подробнее

  Președinta Judecătoriei Dondușeni, Lilia Țurcan, a luat pe numele său un credit în valoare de 1 700 000 lei, pe care urmează să îl ramburseze în decursul a 10 ani, cu o dobândă de 10 la sută. Chiar și dacă nu am lua în calcul rata dobânzii, magistrata ar urma să întoarcă lunar, până în 2024, peste 14 mii de lei, adică salariul său mediu lunar. Solicitată de Moldova Curată, Lilia Țurcan s-a arătat indignată de faptul că îi adresăm asemenea întrebări și a spus că a luat împrumutul pentru fiica sa, care ar urma să achite datoria.

   

  
  
  Judecătoarea Lilia Țurcan a luat un credit de 1 700 000 lei pentru restaurantul fiicei sale

  ”Dumneavoastră vă vârâți în viața noastră privată? Eu am făcut declarația, peste tot a fost controlat, de toate organele și se vede cum se întoarce (creditul). Totul e justificat, dacă nu era justificat, demult eram chemată pe la alte organe. Eu am luat pentru cineva, pentru fiica mea. Care-i întrebarea? Ea deține un edificiu și are bani de unde întoarce”, a explicat magistrata.

   

  Fiica judecătoarei, Carolina Țurcan, deține două firme. Prima este SRL „Cavali-Nord”, care administrează un restaurant în Dondușeni, cu aceeași denumire – ”Cavali”. Potrivit judecătoarei, fiica sa a primit acest restaurant în calitate de moștenire de la buneii săi, adică de la părinții judecătoarei. Magistrata a refuzat să explice de ce a luat creditul de 1 milion 700 de mii de lei pe numele său, deși acesta este destinat firmei fiicei sale. De asemenea, ea nu a vrut să explice ce bun a pus în gaj pentru a beneficia de un credit atât de mare, ținând să precizeze doar că ea, personal, nu deține nimic, aceasta find proprietatea fiicei. ”Totul e declarat, totul e controlat și asta chiar e întrebarea mea personală și nu este de competența dumneavoastră. Ați înțeles? N-am furat, n-am amăgit și n-am dat hotărâri ilegale și nu m-am folosit de serviciul meu. Am avut părinți care mi-au lăsat ce mi-au lăsat și nu trebuie să vă dau dumneavoastră declarații”, a explicat judecătoarea.

  Fiica – studentă și proprietară de restaurant

  Menționăm că până în 2014, Lilia Țurcan indica în declarația sa de avere și venitul și proprietățile fiicei sale, la rubrica persoane aflate la întreținere. Din 2015 datele despre fiica sa deja lipsesc din declarație. Magistrata a explicat că până în 2014 fiica sa era studentă, de aceea a indicat numele ei la rubrica ”persoane aflate în întreținere”. Carolina Țurcan a înregistrat un venit de 45 000 lei în 2014, potrivit declarației depuse de mama ei, judecătoarea Lilia Țurcan.

  Fiica magistratei mai este și fondator la Gospodăria Țărănească ”Carolina Țurcan”, primită tot în calitate de moștenire de la bunei, dar și proprietara unui tractor în valoare de 300 000 lei, achiziționat în 2012 prin programul 2KR, precum și a 6 loturi de teren agricol și a două construcții comerciale, primite tot prin moștenire.

  Menționăm că judecătoarea Lilia Țurcan are un istoric de creditare bogat. În declarația pentru 2013, magistrata indica un credit luat pe numele său în 2011 de la Moldincombank, în valoare de de 600 000 lei, unul alt credit de 30 000 lei, luat în 2013, precum și unul în valoare de 300 000, pe care l-a contractat fiica sa, Carolina, în 2011.

  Două autombile în mandat: ”Judecătorii trebuie să meargă cu căruța și încălțați în ciubote?”

  Magistrata mai deține două automobile pe care le folosește prin mandat. Este vorba despre un autoturism de marca Mitsubishi Pajero Sport, fabricat în 2010, achiziționat în 2011, în valoare de 32 000 de dolari, și de un automobil de marca Şkoda Octavia, fabricat în 2010, achiziționat în același an, în valoare de 14 000 de euro.

  Magistrata a explicat că una dintre mașini i-ar aparține firmei pe care o gestionează fiica sa și că ea o folosește în bază de mandat, iar alta îi aparține soțului. Într-adevăr, automobilul de tip Mitsubishi Pajero Sport este indicat ca fiind al soțului său, dar – tot prin mandat și nu în proprietate. Întrebată din ce resurse a reușit să își achiziționeze soțul său mașina, Lilia Țurcan s-a arătat din nou supărată. E a ținut să precizeze că soțul său are un salariu mare, precum și pensie de la Ministerul Afacerilor Interne.

  ”Soțul a lucrat toată viața și nu are voie să aibă automobil? Care-i întrebarea? Soțul meu are salariu foarte mare, uitați-vă mai bine, are pensie, este fost polițist. Adică, judecătorii trebuie să meargă cu căruța și încălțați în ciubote? Să vă întreb, dumneavoastră aveți mașină prin mandat? Precis că aveți. Ai s-o ai. Când ai să ai vârsta mea de 50 de ani, ai s-o ai”, s-a răstit în final judecătoarea. Precizăm că venitul anual din salariu al soțului său, Vasile Țurcan, a fost de 56 434 lei în 2015, la care se adaugă o pensie de 30 112 lei. Lilia Țurcan mai deține la Dondușeni o casă de locuit cu suprafața de 172 m. p., în valoare de 180 000 lei, însă nu a indicat anul dobândirii, și trei terenuri. În 2014, aceasta indica și un apartament achiziționat în același an, cu suprafața de 52 m. p., în valoare de 268 992 lei, dar acesta nu mai apare în declarația din 2015.

  Supărată pe presă: ”Jurnaliștii nu au ce face și știu numai să facăprobleme”

  Lilia Țurcan s-a arătat indignată de faptul că am îndrăznim să îi adresăm întrebări referitoare la averea familiei sale, menționând că aceasta ar fi o chestiune personală. ”Eu chiar mă revolt, eu în primul rând nu știu cine sunteți dumneavoastră la telefon. Eu nu-mi dau seama cu cine vorbesc. Aveți vreun document, vreo legitimație care vă legiferează în fața mea, ca eu să vă răspund la întrebări? Poate să mă sune oricine. Mai dați-vă seama, de parcă sunt în fața anchetatorului! Eu v-am răspuns normal la prima întrebare. Dar, nu – că merge a doua, merge a treia, merge a patra. Un om nu poate să fie interogat de nimeni, până nu este asistat de un avocat.

  Știți ce vor jurnaliștii? Nu aveți ce face și, iaca, ați intrat pe magistrat.md, și începeți: azi să-i fac o problemă lui Țurcan, mâine îi fac probleme lui Poalelungi, și eu mi-am făcut un plus acolo că-s jurnalist”, a dat replica magistrata.

  Ea a ținut să îi ia apărarea și președintelui raionului Dondușeni, despre care Moldova Curată a scris anterior, menționând că ”nu-i frumos” ceea ce s-a menționat în material. ”Ați mai scris despre președintele raionului, care muncește o viață, cele mai multe investiții le-a făcut firma lui și noi primim salarii din asta, și l-ați denigrat din cap până în picioare! Nu-i frumos! Nu căutați să faceți PR pe informație negativă, spuneți ce se mai face și pozitiv în țara asta”, ne-a sfătuit pe final judecătoarea.

  Lilia Țurcan este judecător la Dondușeni din 1994. În 2010 a devenit președinte de instanță, iar în 2014 a fost reconfirmată în funcție pentru încă 4 ani.

• Fini, naşi, cumetri în instanţă

  Cea mai mare tragedie pentru un părinte este să îşi piardă copilul. În suferinţa cauzată de o asemenea pierdere enormă, părinţii cu copii pierduţi devin atât de fragili, încât orice cuvânt, privire le poate submina echilibrul. Darmite când copilul unui părinte a fost omorât din culpă? Darmite când cel vinovat de omor nu este pedepsit de lege, ci menajat de […]

  Подробнее

  Cea mai mare tragedie pentru un părinte este să îşi piardă copilul. În suferinţa cauzată de o asemenea pierdere enormă, părinţii cu copii pierduţi devin atât de fragili, încât orice cuvânt, privire le poate submina echilibrul. Darmite când copilul unui părinte a fost omorât din culpă? Darmite când cel vinovat de omor nu este pedepsit de lege, ci menajat de judecători în ochii lui de părinte disperat? Igor Gandrabura din Donduşeni este unul dintre acei părinţi.

  Fiul lui, de doar 15 ani, a murit în urma traumelor grave primite într-un accident rutier. Accidentul a avut autor, găsit vinovat, dar lăsat în libertate. De atunci, Igor Gandrabura bate pragurile instanţelor. Nimeni nu-i va mai returna fiul, dar el crede că în numele îngerilor, măcar, trebuie să lupte pentru justiţie. La prima şedinţă de judecată părintele îndurerat, Igor Gandrabura, a descoperit că persoana vinovată de omor şi-a luat un avocat care era tocmai naşul judecătoarei. Nu s-a mai mirat că judecătoarea-fină nu s-a autorecuzat, ci a acceptat să judece cazul în care participa naşul său de cununie.

• Mihai Poalelungi i-a mustrat pe şefii judecătoriilor din ţară

  Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi, i-a mustrat pe şefii judecătoriilor din ţară, pentru tergiversarea examinării dosarelor. El i-a atenţionat că vor urma sancţiuni dure, dacă până la sfârşitul acestui an, nu vor fi pronunţate decizii pe dosarele examinate mai mult de un an. Avertismentul a fost făcut în cadrul unei întâlniri cu preşedinţii judecătoriilor din ţară. «Aveţi termen […]

  Подробнее

  Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi, i-a mustrat pe şefii judecătoriilor din ţară, pentru tergiversarea examinării dosarelor. El i-a atenţionat că vor urma sancţiuni dure, dacă până la sfârşitul acestui an, nu vor fi pronunţate decizii pe dosarele examinate mai mult de un an. Avertismentul a fost făcut în cadrul unei întâlniri cu preşedinţii judecătoriilor din ţară. «Aveţi termen până la anul nou. Le spuneţi tuturor judecătorilor care au dosare cu termen îndelungat în procedură că începând de la 1 ianuarie începem a verifica ce e cu aceste dosare şi atunci deja cu aplicarea sancţiunilor. E cinstit, e cinstit», a declarat preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi.

  Judecătorii spun că vor încerca să se încadreze în termenul fixat de Poalelungi.  «Factorul decisiv nu este vinovăţia judecătorilor. Părţile nu se prezintă sau avocaţii rup dosarele, pentru că sunt antrenaţi îm alte dosare din alte instanţe», a menţionat preşedintele Judecătoriei Donduşeni, Lilia Ţurcan. «Dacă nu se va rezolva problema cu fluxul de cadre, adică cointeresarea angajaţilor din sistemul judecătoresc să rămână în sistem, dar nu să lucreze câte două, trei luni şi să plece, după care urmează să-l învăţăm pe altul», a adăugat preşedintele Judecătoriei Călăraşi, Grigore Daşchevici. În cadrul şedinţei s-a discutat şi despre obligativitatea înregistrării audio a tuturor şedinţelor de judecată şi a publicării hotărârilor pe site-urile instanţelor.

• 13 judecători luptă pentru șase fotolii din CSM

   Judecătorii care vor să devină membri permanenți ai Consiliului Superior al Magistraturii și-au depus dosarele la secretariatul instituției. În cursă s-au înscris13 magistrați care vor lupta pentru șase fotolii disponibile. Printre candidați se numără patru judecători care activează la Curtea de Apel Chișinău, patru magistrați din cadrul Judecătoriei sectorului Botanica, în frunte cu președintele instanței, Ion Druță, un judecător din […]

  Подробнее

   Judecătorii care vor să devină membri permanenți ai Consiliului Superior al Magistraturii și-au depus dosarele la secretariatul instituției. În cursă s-au înscris13 magistrați care vor lupta pentru șase fotolii disponibile. Printre candidați se numără patru judecători care activează la Curtea de Apel Chișinău, patru magistrați din cadrul Judecătoriei sectorului Botanica, în frunte cu președintele instanței, Ion Druță, un judecător din Nisporeni, unul din Bălți și o magistrată a Curții Supreme de Justiției.

  Precizăm că și-au depus candidaturile și patru actuali membri ai CSM-ului: Nichifor Corochii, Dumitru Visternicean, Dina Rotarciuc şi Anatolie Ţurcan. Membrii CSM urmează a fi selectați prin vot la Adunarea Generală a Judecătorilor care va fi convocată la 18 octombrie. Consiliul Superior al Magistraturii are 12 membri permanenți, trei fiind delegaţi din oficiu: ministrul Justiţiei, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie şi procurorul general. Alţi trei sunt aleşi de către Parlament.

• CSM a discutat astăzi despre bugetele instanţelor de judecată pentru 2014

   Din cele 370 de milioane cerute de judecători, o bună parte sunt destinate construcţiilor sau reparaţiilor capitale. Cel mai mult cere Curtea de Apel Chişinău – peste 70 de milioane de lei – bani necesari pentru reconstrucţia blocului vechi al instituţiei. Majoritatea investiţiilor capitale însă nu au fost planificate de guvern, acesta oferind 235 de milioane pentru 2014. Preşedinţii judecătoriilor […]

  Подробнее

   Din cele 370 de milioane cerute de judecători, o bună parte sunt destinate construcţiilor sau reparaţiilor capitale. Cel mai mult cere Curtea de Apel Chişinău – peste 70 de milioane de lei – bani necesari pentru reconstrucţia blocului vechi al instituţiei. Majoritatea investiţiilor capitale însă nu au fost planificate de guvern, acesta oferind 235 de milioane pentru 2014. Preşedinţii judecătoriilor speră că suma totuşi va creşte. Oleg Sternioală, Preşedintele Judecătoriei Botanica: “Suntem în speranţă. În cazul în care nu, vom rămâne la aceleaşi condiţii care sunt la moment.

  Şi cetăţenii se vor indigna că nu au acces dat fiind că biroul este mic, că nu toţi participa la şedinţă.” Lilia Ţurcan, Preşedintele Judecătoriei Donduşeni: “Avem şi un veceu afară, am constuit veceu nou în interior, dar afară pentru justiţiabili ne trebuie, şi trebuie să facem reparaţie. Avem nevoie pentru reparaţia acoperişului şi sistemul de canalizare şi încălzire, în rest la noi reparaţia este făcută şi s-a preconizat 1 mln 500 mii, pînă cînd mergem în minus.”

• Astăzi vor fi aleși 6 membri noi ai CSM

  Judecătorii se vor convoca astăzi, 18 octombrie, într-o Adunare Generală a judecătorilor, în cadrul căreia vor fi aleși 6 membri noi ai Consiliului Superior al Magistraturii, anunță Politik.md. În concurs s-au înscris 15 judecători, printre care și membrii Curții Supreme de Justiție: Dumitru Visternicean, Tatiana Răducanu, Ion Druță, dar și actualul președinte al CSM, Nichifor Corochii. În concurs au mai […]

  Подробнее

  Judecătorii se vor convoca astăzi, 18 octombrie, într-o Adunare Generală a judecătorilor, în cadrul căreia vor fi aleși 6 membri noi ai Consiliului Superior al Magistraturii, anunță Politik.md. În concurs s-au înscris 15 judecători, printre care și membrii Curții Supreme de Justiție: Dumitru Visternicean, Tatiana Răducanu, Ion Druță, dar și actualul președinte al CSM, Nichifor Corochii. În concurs au mai intrat: din partea Curților de Apel – Vera Toma, Dina Rotarciuc, Anatolie Țurcan, Liliana Catan, Anatolie Minciună; din partea judecătoriilor – Grigore Șișcanu, Gheorghe Balan, Viorica Puică, Maria Chervas, Mihail Macar și Lilia Țurcan. CSM are 12 membri, dintre care: 3 din oficiu, fiind vorba de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, procurorul general şi ministrul Justiţiei. În actuala componența a CSM lucrează doar 10 membri, alţi doi cu statut permanent urmând a fi aleşi la Adunarea Generală a Judecătorilor, la care vor fi numiţi şi membrii supleanţi ai instituţiei.

  Trei dintre ei sunt aleşi de Parlament din rândul profesorilor de drept titulari. Alţi trei membri sunt numiţi din oficiu — preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul Justiţiei şi procurorul general. Ceilalţi şase sunt aleşi din rândul magistraţilor prin vot secret de Adunarea generală a judecătorilor. Pentru ca procedura de vot să aibă loc, la adunare trebuie să fie prezenţi cel puţin jumătate dintre cei 421 de judecători din ţară.

• Глава ВСП попрекнул судей затягиванием рассмотрения судебных дел

  Руководство судебных инстанций получило накануне нагоняй от председателя Высшей судебной палаты Михая Поалелунжь. Досталось служителям Фемиды за затягивание рассмотрений судебных дел. Глава ВСП предупредил, что последуют жесткие наказания в случае, если до конца года не будут приняты решения по делам, которые рассматриваются уже больше года. Предупреждение было сделано в ходе встречи с руководителями судебных инстанций страны. «У вас есть срок […]

  Подробнее

  Руководство судебных инстанций получило накануне нагоняй от председателя Высшей судебной палаты Михая Поалелунжь. Досталось служителям Фемиды за затягивание рассмотрений судебных дел. Глава ВСП предупредил, что последуют жесткие наказания в случае, если до конца года не будут приняты решения по делам, которые рассматриваются уже больше года. Предупреждение было сделано в ходе встречи с руководителями судебных инстанций страны. «У вас есть срок до нового года. Передайте всем судьям, у которых на рассмотрении затяжные дела, что с 1 января мы начинаем проверку этих дел, и тогда последуют санкции. Это будет справедливо», — отметил Поалелунжь.

  Судьи говорят, что постараются вписаться в сроки, которые назначил им Михай Поалелунжь. «Решающий фактор не всегда вина судей. Или стороны не приходят, или адвокаты, потому что заняты другими делами в других судах», — заявила председатель Дондюшанского суда Лилия Цуркан. «Надо решить проблему текучести кадров, а также заинтересовать сотрудников судебной системы, чтобы они оставались в системе. А то они работают по два-три месяца и уходят, и приходится учить другого работника», — утверждает председатель Каларашского суда Григорий Дашкевич.

  На заседании также обсуждался вопрос обязательной аудиозаписи всех слушаний, и необходимость публикации принятых решений на сайтах судебных инстанций.