Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Мыцу Георге
Căutare avansată
sursa: magistrat.md

Bejenari Olga

Judecătoria Chișinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcţie: 18 decembrie 2014

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 1452-VIII din 12 Februarie 2020, doamna Bejenari Olga a fost numită în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

Potrivit Hotărârii Plenului CSM nr. 584/27 din 11 decembrie 2018, doamna Olga Bejenari, a fost desemnată judecător în materie de drept penal la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani), începând cu 01 ianuarie 2019.

Conform Hotărârii nr. 33/2 din 17 ianuarie 2017, se suspendă judecătorul Olga Bejenari, de la Judecătoria Chișinău (sediul Rîşcani) din funcţia deţinută, pe perioada aflării în concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului minor cu durata de 1 (unu) ani, începînd cu 19 februarie 2017 pînă la 19 februarie 2018 inclusiv.

Prin Hotărîrea CSM nr. 1053/35 din 30 decembrie 2014 suspendată din funcţia de judecător la Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău, pe perioada aflării în concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului, începînd cu 30 decembrie 2014 pînă la 18 februarie 2017.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1416-VII din 18 decembrie 2014 numită, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Rîșcani, municipiul Chișinău.

Instruire/Diplome
A absolvit Institutul Național al Justiției, obținînd la examenul de absolvire media 9,34

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
02.01.2007 - 28.09.2010 jurist la IM ,,Andeziv" S.R.L.

Data numirii în funcţie: 18 decembrie 2014

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 1452-VIII din 12 Februarie 2020, doamna Bejenari Olga a fost numită în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

Potrivit Hotărârii Plenului CSM nr. 584/27 din 11 decembrie 2018, doamna Olga Bejenari, a fost desemnată judecător în materie de drept penal la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani), începând cu 01 ianuarie 2019.

Conform Hotărârii nr. 33/2 din 17 ianuarie 2017, se suspendă judecătorul Olga Bejenari, de la Judecătoria Chișinău (sediul Rîşcani) din funcţia deţinută, pe perioada aflării în concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului minor cu durata de 1 (unu) ani, începînd cu 19 februarie 2017 pînă la 19 februarie 2018 inclusiv.

Prin Hotărîrea CSM nr. 1053/35 din 30 decembrie 2014 suspendată din funcţia de judecător la Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău, pe perioada aflării în concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului, începînd cu 30 decembrie 2014 pînă la 18 februarie 2017.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1416-VII din 18 decembrie 2014 numită, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Rîșcani, municipiul Chișinău.

Instruire/Diplome

A absolvit Institutul Național al Justiției, obținînd la examenul de absolvire media 9,34

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
02.01.2007 - 28.09.2010 jurist la IM ,,Andeziv" S.R.L.

 

Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 107/11 din 11 Octombrie 2019, hotărîri adoptate de judecătorul Olga Bejenari de la Judecătoria Chişinău (sediul Buiucani), care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Hotărârile/sentințele/încheierile menținute din cele contestate:
2018 au fost contestate în total 125 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 104 ceea ce constituie 83,2%.
Hotărârile/sentințele/încheierile casate din cele examinate:
2018, din 361 cauze examinate, 18 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,98%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 107/11 din 11 Octombrie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Olga Bejenari de la Judecătoria Chişinău (sediul Buiucani), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Foarte bine cu punctajul acumulat în final de 75 de puncte.

Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 353/20 din 19 septembrie 2019 materialele, în privința judecătorului Olga Bejenari de la Judecătoria Chişinău (sediul Buiucani), au fost remise la Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor în vederea evaluării extraordinare, în baza cererii judecătorului privind numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

Prin Hotărîrea nr. 21/4 din 13 mai 2014, a fost admisă candidatura doamnei Bejenari Olga la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător.

Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 107/11 din 11 Octombrie 2019, hotărîri adoptate de judecătorul Olga Bejenari de la Judecătoria Chişinău (sediul Buiucani), care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Hotărârile/sentințele/încheierile menținute din cele contestate:
2018 au fost contestate în total 125 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 104 ceea ce constituie 83,2%.
Hotărârile/sentințele/încheierile casate din cele examinate:
2018, din 361 cauze examinate, 18 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,98%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 107/11 din 11 Octombrie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Olga Bejenari de la Judecătoria Chişinău (sediul Buiucani), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Foarte bine cu punctajul acumulat în final de 75 de puncte.

Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 353/20 din 19 septembrie 2019 materialele, în privința judecătorului Olga Bejenari de la Judecătoria Chişinău (sediul Buiucani), au fost remise la Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor în vederea evaluării extraordinare, în baza cererii judecătorului privind numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

Prin Hotărîrea nr. 21/4 din 13 mai 2014, a fost admisă candidatura doamnei Bejenari Olga la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător.

Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 1452-VIII din 12 Februarie 2020

Hotărârea nr. 107/11 din 11 Octombrie 2019

Hotărârea nr. 353/20 din 19 Septembrie 2019

Hotărârea nr. 584/27 din 11 Decembrie 2018

Hotărârea nr. 21/4 din 13 mai 2014

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (anul 2018), în privința judecătorului Olga Bejenari nu au fost intentate proceduri disciplinare.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (anul 2018), nu au fost înregistrate sesizări.

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (anul 2018), în privința judecătorului Olga Bejenari nu au fost intentate proceduri disciplinare.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (anul 2018), nu au fost înregistrate sesizări.

Știri
  • Doi judecători vor fi numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar alții patru au primit grade de calificare

    Magistratele Cristina Prisacari, de la Judecătoria Edineț și Olga Jamba, de la Judecătoria Soroca urmează să fie numite în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Ambele au primit calificativul foarte bine din partea Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor. O decizie în acest sens a fost luată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul reuniunii de astăzi.

    Magistratele Cristina Prisacari, de la Judecătoria Edineț și Olga Jamba, de la Judecătoria Soroca urmează să fie numite în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Ambele au primit calificativul foarte bine din partea Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor. O decizie în acest sens a fost luată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul reuniunii de astăzi.

    Totodată, membrii Consiliului a acordat gradul cinci de calificare pentru alți patru magistrați. Toți patru au primit, anterior, calificativul foarte bine. Este vorba despre:

    Valeri Hudoba, de la Judecătoria Comrat;
    Valentin Lastavețchi, de la Judecătoria Chișinău;
    Olga Bejenari, de la Judecătoria Chișinău;
    Tatiana Bivol, de la Judecătoria Chișinău.

    În cadrul reuniunii de astăzi, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a examinat și trei cereri depuse de magistrați pentru a fi evaluați pentru o eventuală promovare în funcție administrativă sau confirmare în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Lilia Lupașcu și Vitalie Budeci, de la Judecătoria Chișinău, optează pentru ocuparea funcțiilor administrative, iar Silvia Slobodzean, de la Judecătoria Strășeni vrea să fie numită în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.
    Sursa: bizlaw.md

  • Плахотнюк, Шор, поддельные документы и ложный след. Почему суд согласился пересмотреть дело Платона

    Решение прокуратуры и суда пересмотреть дело Вячеслава Платона вызвало неоднозначную реакцию в обществе. NM изучил решение об этом суда Буюкан и рассказывает, на каких основаниях дело решили пересмотреть, а также о том, как в 2017 году расследование направили по ложному следу, какие поддельные документы появились в деле, и какое отношение к этому имеют Владимир Плахотнюк и Илан Шор.

    Почему пересмотрят дело Платона

    Суд сектора Буюканы 7 октября одобрил ходатайство Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью о пересмотре дела Вячеслава Платона, которого в 2017 году признали виновным в мошенничестве и отмывании денег, связанных с кражей миллиарда. Платона приговорили к 18 годам тюрьмы.

    Решение прокуратуры и суда пересмотреть дело Вячеслава Платона вызвало неоднозначную реакцию в обществе. NM изучил решение об этом суда Буюкан и рассказывает, на каких основаниях дело решили пересмотреть, а также о том, как в 2017 году расследование направили по ложному следу, какие поддельные документы появились в деле, и какое отношение к этому имеют Владимир Плахотнюк и Илан Шор.

    Почему пересмотрят дело Платона

    Суд сектора Буюканы 7 октября одобрил ходатайство Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью о пересмотре дела Вячеслава Платона, которого в 2017 году признали виновным в мошенничестве и отмывании денег, связанных с кражей миллиарда. Платона приговорили к 18 годам тюрьмы.

    Из опубликованного на сайте суда решения о пересмотре дела следует, что во время ревизионной проверки прокуроры обнаружили сведения, которые не учел суд, рассматривая дело в 2017 году.

    Например, в 2017 году прокуроры не проверили, что известно о компаниях, между которыми проводили транзакции и об администраторах этих компаний. Во время ревизионной проверки дела несколько свидетелей рассказали, что получили по €100-200 за то, что эти компании оформляли на них. Одна из таких свидетельниц отбывает срок за  употребление и хранение героина. По ее словам, из-за нехватки денег ей пришлось согласиться подписать документы. Такую же фирму оформили и на ее сожителя. Он тоже подтвердил, что получил вознаграждение за то, что на него оформили одну из компаний. Свидетели сообщили, что подписывали документы в офисе на улице Тигина.

    Ранее, отметим, NM писал о том, что документы на пять компаний, через которые вывели часть украденного миллиарда, оформили в офисе холдинга Илана Шора на улице Тигина, 12. Граждане, на которых оформили эти компании, тоже рассказали, что получили за это по €100-200.

     

    Кроме того, во время ревизионной проверки несколько свидетелей подтвердили, что компанией Х, на счета которой перечислили $3 млн, руководил Илан Шор (в опубликованном решении суда о пересмотре дела засекречены большинство имен свидетелей, подозреваемых и названий компаний).
    Другой свидетель, имя которого тоже скрыто, рассказал прокурорам, что он находился под арестом, когда дело Платона расследовали в первый раз, и прокуроры предложили перевести его под домашний арест, если он подпишет нужные им показания.

    Во время ревизионной проверки прокуроры допросили 16 свидетелей. Кроме того, как отмечается в решении суда, прокуроры получили из Великобритании ответ на вопрос, кому на самом деле принадлежит компания Z****t. Судя по всему, речь идет о компании Zenit Managment. В период правления Демпартии прокуратура утверждала, что эта компания принадлежит Вячеславу Платону. Он, в свою очередь, настаивал, что конечные владельцы Zenit Managment — Шор и Плахотнюк.

    Экс-лидер Демпартии Владимир Плахотнюк несколько раз упоминается в решении суда, кроме того, там говорится о «преступной группировке «Плахотнюк»».
    В судебном решении также отмечается, что 10 ноября 2014 года компания Y с фискальным кодом 1013600020353 получила кредит 375.5 млн леев (это код компании Provolirom, которая, согласно отчету Kroll, входит в «группу Шора»). Затем, как указано в судебном решении, эти деньги перевели на счета других фирм, а 11 ноября на счета компании Y поступил кредит €2.7 млн, полученный в одном из молдавских банков.
    Также, как отмечается в решении суда, есть обоснованные подозрения, что «заинтересованные лица» намеренно внесли правки в регистр нотариуса Ольги Бондарчук, «чтобы увести органы уголовного преследования по ложному следу и создать видимость», что компания Y (Zenit Managment) принадлежит Вячеславу Платону.
    «Это сделали умышленно, чтобы скрыть реальных бенефициаров этих компаний», — цитируют судьи выводы прокуроров, проводивших ревизионную проверку дела. По информации прокуроров, правку в регистр нотариуса внесли после 2014 года. Прокуроры также отметили, что в регистре нотариуса были данные Плахотнюка, Платона и Шора, которые «можно было легко скопировать и поместить в свободных рубриках этого регистра». Эти махинации, по информации прокуратуры, расследуют в рамках отдельного уголовного дела.

    Кто будет пересматривать дело Платона

    Дело Платона рассмотрит судейская коллегия под председательством Ольги Беженарь. Докладчиком по делу выступит судья Анжела Василенко. Также в коллегию входит судья Татьяна Бивол. Эта же коллегия судей одобрила ходатайство прокуроров о пересмотре дела Платона.

    Судья Ольга Беженарь

    Ольга Беженарь стала судьей в 2014 году. С 1 января 2019 года она специализируется на уголовных делах и работает в суде Буюкан. Осенью 2019 года ее назначили судьей до достижения 65 лет.
    Беженарь получила известность в июне 2020 года, когда вынесла приговор по делу о драке со смертельным исходом с участием бойцов K1 Михаила Пыргару и Аурела Игната. Хотя обвинение просило для них по 18 лет лишения свободы, судья оправдала Пыргару, а Игнату назначила штраф 50 тыс. леев. Приговор возмутил гражданское общество, а министр юстиции Фадей Нагачевский потребовал, чтобы дисциплинарные органы проверили действия судьи и прокурора, которые вели это дело.
    Согласно декларации о доходах, судья заработала в 2019 году 238 тыс. леев. Также ее семья получила пожертвование €3 тыс. и выручила €20 тыс. от продажи автомобиля. Кроме того, семья Беженарь получила денежный перевод €15 тыс. В декларации также указаны две квартиры площадью 51,5 кв.м. и 116 кв.м и дом.

    Судья Анжела Василенко

    Анжела Василенко работает судьей с 2017 года. В 2003 году работала помощником и.о. прокурора Резины. В 2004 году Василенко перевели работать в прокуратуру Яловен. Через некоторое время она стала прокурором района.
    Согласно декларации о доходах, в 2019 году Василенко заработала 240,6 тыс. леев. У ее семьи есть две квартиры площадью 44,7 кв.м. и 121,1 кв.м. Официально на судью оформлены по ¼ каждой квартиры.

    Судья Татьяна Бивол

    Татьяна Бивол с 2008 года работала адвокатом. В 2015 году стала судьей. В 2016 году Бивол взяла отвод по делу бывшего и.о. генпрокурора Андрея Пынти. (его обвиняли в том, что он передал в Россию уголовное дело, главным фигурантом которого был Григорий Карамалак). По информации realitatea.md, самоотвод был связан с тем, что ее отец был одним из адвокатов Карамалака.
    Бивол входит в судейскую коллегию, к которой в 2019 году поступило на рассмотрение второе уголовное дело экс-премьера Владимира Филата. Его до сих пор рассматривает суд Буюкан.
    Согласно декларации о доходах, в 2019 году Бивол заработала 240,8 тыс. леев. Также семья судьи получила €41 тыс. от продажи недвижимости. В 2019 году семья Бивол взяла два кредита — 600 тыс. леев и 1,5 млн. леев. Также в 2019 году семья судьи купила дом площадью 200 кв.м. за 1,5 млн леев. Кроме того, у семьи судьи есть квартира площадью 88 кв.м.

    ***

    По уголовному делу, которое будет пересматривать суд, Вячеслава Платона обвиняют в мошенничестве в особо крупных размерах и отмывании денег (ст. 190 и 243 Уголовного кодекса РМ). Согласно первоначальной версии следствия, компании, которые Платон контролировал через своих людей, получали необеспеченные залогом кредиты, которые позже погашали за счет средств Banca de Economii. Речь шла о сумме примерно 800 млн леев. 20 апреля 2017 года Платона приговорили к 18 годам лишения свободы. 18 декабря 2017 Апелляционная палата оставила приговор в силе. В мае 2020 года подтвердила приговор и Высшая судебная палата.

    А 20 мая 2020 генпрокурор Александр Стояногло сообщил, что по делу Платона проведут ревизионную проверку. Генпрокурор заявил, что прокуратура «изучила факты, которые раньше намеренно игнорировали», и пришла к выводу, что обвинение против Платона строилось на «искаженных показаниях» Илана Шора.

  • Crima de la Atrium: cine este judecătoarea care i-a achitat pe cei doi luptători K1 și în gestiunea cărui procuror se află dosarul

    Magistrata Olga Bejenari de la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a decis să îi achite pe cei doi luptători K1, Mihail Pîrgaru și Aurel Ignat, cercetați penal în dosarul dosarul morții lui Serghei Bejenari, omorât în bătaie în 2018. Deși procurorii au cerut câte 15 ani de închisoare pentru cei doi, judecătoarea i-a achitat pe motiv că „fapta nu întrunește elementele infracțiunii”.

    Olga Bejenari a fost numită în funcția de judecătoare pe un termen de cinci ani la 18 decembrie 2014, iar peste două săptămâni a fost suspendată din funcție pe perioada aflării în concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului. Magistrata s-a aflat în concediu până la 18 februarie 2017, potrivit portalului magistrat.md. În ianuarie 2017, judecătoarea a fost din nou suspendată din funcţia deţinută, pe perioada aflării în concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului minor. De această dată, concediul a durat până în februarie 2018.

    Magistrata Olga Bejenari de la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a decis să îi achite pe cei doi luptători K1, Mihail Pîrgaru și Aurel Ignat, cercetați penal în dosarul dosarul morții lui Serghei Bejenari, omorât în bătaie în 2018. Deși procurorii au cerut câte 15 ani de închisoare pentru cei doi, judecătoarea i-a achitat pe motiv că „fapta nu întrunește elementele infracțiunii”.

    Olga Bejenari a fost numită în funcția de judecătoare pe un termen de cinci ani la 18 decembrie 2014, iar peste două săptămâni a fost suspendată din funcție pe perioada aflării în concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului. Magistrata s-a aflat în concediu până la 18 februarie 2017, potrivit portalului magistrat.md. În ianuarie 2017, judecătoarea a fost din nou suspendată din funcţia deţinută, pe perioada aflării în concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului minor. De această dată, concediul a durat până în februarie 2018.

    În toamna anului 2018, în timp ce examina deja dosarul crimei de la Atrium, magistrata decide să își depună cererea de demisie, însă ulterior hotărăște să și-o retragă.

    Prin Hotărârea nr. 107/11 din 11 Octombrie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătoarei Olga Bejenari, în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Foarte bine cu punctajul acumulat în final de 75 de puncte. Câteva luni mai târziu, în februarie 2020, Bejenari a fost numită în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

    Magistrata a indicat în declarația sa de avere și interese personale că a obținut anul trecut un salariu de circa 238 de mii de lei, la care s-a adăugat și o donație în mărime de 3 mii de euro. Familia judecătoarei a mai obținut 20 de mii de euro din vânzarea unor autoturisme, dar și 15 mii de euro sub formă de remitențe. Olga Bejenari mai trece în declarație două apartamente, o casă de locuit și încă o avere imobiliară. Totodată, magistrata mai declară patru autoturisme, trei dintre care sunt în proprietate.

    Cât privește partea acuzării, dosarul crimei de la Atrium a fost gestionat de către procurora Angela Pleșca, care activează în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău și care a cerut condamnarea celor doi luptători K1 la 15 ani de închisoare.

    Reprezentanții Procuraturii susțin că vor contesta sentința și vor insista pe condamnarea celor doi luptători în corespundere cu faptele comise.

    Pleșca Angela declară pentru anul trecut un salariu de circa 226 de mii de lei. În declarația sa de avere și interese personale, procurora trece doar cota parte dintr-un apartament, fără a indica alte bunuri imobile sau mobile.

    Noaptea de 18 spre 19 mai 2018 a fost fatală pentru Serghei Bejenari, un tânăr de 30 de ani, ucis în bătaie în apropierea centrului comercial Atrium din capitală. Bejenari petrecea alături de fratele său Ion, de polițistul Serghei Bradu și trei femei ziua de naștere a omului legii în într-un club din capitală. În urma unui conflict transformat în bătaie între cei trei și un grup de sportivi, Bejenari a fost transportat de urgență la Institutul de Medicină Urgentă, acolo unde a decedat în dimineața din 25 mai.
    Sursa: zdg.md

  • 6 magistrați urmează să fie numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Cine sunt aceștia

    Membrii revocați ai Consiliului Superior al Magistraturii se întrunesc, din nou, în ședință marți, 19 noiembrie. Pe ordinea de zi au fost incluse 27 de subiecte, inclusiv solicitarea depusă de șase magistrați de a fi numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

    Cererile au fost semnate de către judecătorii:

    Membrii revocați ai Consiliului Superior al Magistraturii se întrunesc, din nou, în ședință marți, 19 noiembrie. Pe ordinea de zi au fost incluse 27 de subiecte, inclusiv solicitarea depusă de șase magistrați de a fi numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

    Cererile au fost semnate de către judecătorii:

    Mihaela Grosu, de la Judecătoria Strășeni;
    Olga Bejenari, de la Judecătoria Chișinău;
    Sergiu Suvac, de la Judecătoria Chișinău;
    Iurie Malcoci, de la Judecătoria Bălți;
    Sofia Aramă, de la Judecătoria Cimișlia;
    Valentina Stratulat, de la Judecătoria Ungheni.

    Toți șase magistrați au primit calificativul foarte bine de la Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor. Cinci dintre magistrați au fost numiți în funcție la sfârșitul anului 2014, iar unul la începutul anului 2015.

    Mihaela Grosu, Olga Bejenari, Sergiu Suvac și Valentina Stratulat au devenit judecători după ce au absolvit Institutul Național al Justiției. La examenele de absolvire aceștia au obținut media generală între 9,29 și 9,63. Ceilalți doi magistrați care au solicitat să fie numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă au ajuns în funcțiile de judecători în baza experienței de muncă acumulată anterior. Iurie Malcoci a fost procuror timp de 20 de ani, iar Sofia Aramă a activat ca avocat.

    Amintim că, în luna august Consiliul Superior al Magistraturii a propus ca Sofia Aramă să fie numită în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Cimișlia pentru un mandat de patru ani.
    Sursa: bizlaw.md

  • Plecările din sistemul judiciar continuă. Încă doi magistrați au depus cereri de demisie

    În ședința din 12 noiembrie a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) urmează a fi examinate cererile de demisie a două judecătoare. Este vorba despre magistrata Marina Galupa de la Curtea de Apel Comrat și magistrata Olga Bejenari de la Judecătoria Chișinău.

    În ședința din 12 noiembrie a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) urmează a fi examinate cererile de demisie a două judecătoare. Este vorba despre magistrata Marina Galupa de la Curtea de Apel Comrat și magistrata Olga Bejenari de la Judecătoria Chișinău.

    În ultimii patru ani Marina Galupa a făcut justiție la Judecătoria Leova și Curtea de Apel Comrat. Anterior, a activat în calitate de avocată, juristă la Primăria Cahul și la în cadrul proiectul „Clinica Juridică” a AO Pro Cetățean. Robă de magistrat însă, Galupa a purtat și între 1991-2002, potrivit informațiilor de pe magistrat.md, când a deținut funcții la Judecătoria Cahul și Tribunalul Cahul.

    În 2013, pe numele Marinei Galupa, care activa în calitate de avocată, a fost depusă o plângere penală de către un papucar, pe motiv că într-un dosar de judecată, aceasta și clienta sa, o grefieră de la Judecătoria Cahul,  ar fi prezentat probe false. Judecătoarea a negat că ar fi fost vorba despre un fals în acte. În 2015, Procuratura Generală semnala că Procuratura şi Inspectoratul de Poliţie din oraşul Taraclia au tergiversat ancheta pe acel dosar.

    Olga Bejenari a devenit judecătoare la 18 decembrie 2014, iar peste două săptămâni a fost suspendată din funcție pe perioada aflării în concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului, până la 18 februarie 2017, potrivit portalului magistrat.md. În următorul an, judecătoarea s-a aflat în concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului.

    Opt judecători, dintre care cinci de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) au depus, în ultima săptămână, cereri de demisie din funcţie. Unul dintre ei s-a răzgândit, astfel că marţi, şase noiembrie, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat demisiile a şapte magistraţi. 

    Unii dintre magistrați au declarat că au decis să plece din sistem după reforma salarială, fiind informaţi că vor primi mai puţini bani. Temerea acestora este însă negată de reprezentanţii Ministerului Finanţelor, care susţin că nu vor exista bugetari care să primească în 2019 mai puţini bani decât în acest an, 2018.
    Sursa: magistrat.md

  • Au cumpărat într-un an cât alții în șapte: ce achiziții fac judecătorii din Moldova

    Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind că le-au procurat din salariu. Unii dintre magistrați au avut câştiguri mult sub valoarea achiziţiilor pe care le-au făcut pe parcursul anului trecut.

    Salariul de funcţie al unui magistrat variază între trei și cinci salarii medii pe economie. Mărimea retribuției depinde de nivelul instanţei judecătoreşti în care acesta activează şi de vechimea în muncă. Salariul mediu pe economie în 2017 a fost de 5.600 de lei, prin urmare lefurile judecătorilor au variat între 16.800 și 28.000 de lei. Cu toate acestea, achizițiile pe care unii dintre magistraţi le-au făcut în 2017 sunt mult peste câştigul lor pentru câţiva ani.

    Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind că le-au procurat din salariu. Unii dintre magistrați au avut câştiguri mult sub valoarea achiziţiilor pe care le-au făcut pe parcursul anului trecut.

    Salariul de funcţie al unui magistrat variază între trei și cinci salarii medii pe economie. Mărimea retribuției depinde de nivelul instanţei judecătoreşti în care acesta activează şi de vechimea în muncă. Salariul mediu pe economie în 2017 a fost de 5.600 de lei, prin urmare lefurile judecătorilor au variat între 16.800 și 28.000 de lei. Cu toate acestea, achizițiile pe care unii dintre magistraţi le-au făcut în 2017 sunt mult peste câştigul lor pentru câţiva ani.

     Apartament, două garaje şi un BMW, procurate într-un singur an

    Ruxanda Pulbere de la Judecătoria Chișinău este una dintre cele mai înstărite judecătoare din Capitală. Veniturile familiei, în care ambii soți sunt bugetari, s-au ridicat anul trecut la aproape jumătate de milion de lei (circa 458.000 de lei). Soțul magistratei este șef-adjunct de departament la Serviciul Vamal. Cheltuielile familiei magistratei Pulbere în anul trecut au depășit de patru ori veniturile. Un simplu calcul arată că familia Ruxandei Pulbere a făcut procurări masive, pentru care a cheltuit peste două milioane de lei. Deși nu menționează eventuale împrumuturi, anul trecut magistrata s-a pricopsit cu un apartament de 209,1 metri pătrați, evaluat la peste 1,2 milioane de lei, și cu două garaje, pentru care a mai scos din buzunar alte 410.000 de lei. Locuința a fost înregistrată pe numele fiicei judecătoarei. Tot în 2017 familia Pulbere a procurat un BMW X4, produs în 2014, pentru care a plătit 400.000 de lei.

    Având venituri de circa 223.000 de lei din salariul său și al soțului, magistrata Mariana Fondos-Frațman de la Judecătoria Chișinău și-a cumpărat anul trecut un apartament de 97,1 metri pătrați și tocmai trei terenuri agricole, cu suprafața totală de aproape un hectar. Costul achizițiilor se ridică la peste 535.000 de lei. O mică parte din această sumă, mai exact 30.000 de lei, a fost acoperită din vânzarea a trei automobile, iar cea mai mare parte din ea – 400.000 de lei – a venit sub formă de donație de la soacra judecătoarei.

    Eugeniu Ciubotaru, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, în 2017 a procurat un apartament de 64 de metri pătrați pentru care a achitat 655.000 de lei, conform declarației de avere. Un alt apartament, cu aceeași suprafață, i-a revenit printr-un contract de uzufruct. Menționăm că până a deveni judecător, în martie 2018, Eugeniu Ciubotaru a fost jurist la SA Moldovagaz.

    Judecătoarea Inga Gorlenco de la instanța din Cahul și-a cumpărat anul trecut o casă, pentru care ar fi achitat 277.000 de lei, ceea ce reprezintă 90 la sută din veniturile familiei sale obținute în 2017, în mărime de 307.000 de lei.

    Corina Ursachi de la instanța din Chișinău a plătit aproximativ 446.000 de lei pentru un spațiu comercial de 35,4 metri pătrați. Tot cu un spațiu comercial s-a pricopsit anul trecut și Ecaterina Silivestru de la Judecătoria Chișinău, care a achitat 13.450 de euro pentru un imobil cu suprafața de 26,9 metri pătrați. O parte din acești bani a provenit din vânzarea cu 150.000 de lei a unui automobil.

    Şi-a luat apartament în centrul Capitalei după numai doi ani de lucru în instanţă 

    Eleonora Badan-Melnic, magistrată la Judecătoria Chișinău din aprilie 2015, şi-a cumpărat anul trecut un apartament cu două odăi, cu suprafața de 80,2 metri pătrați, într-un bloc nou din strada Gheorghe Cașu. Locuința este evaluată cadastral la circa 555.000 de lei. Datele de la Cadastru arată că apartamentul a fost înregistrat în august 2017, în urma semnării, în luna februarie a aceluiași an, a unui contract de investiții. La 20 iunie 2017 a fost semnat un contract de ipotecă în valoare de 411.000 de lei. Conform declarației de avere pentru 2017 a magistratei creditul are o rată a dobânzii de zece la sută și este scadent în 2037. Pe de altă parte, declarația cu privire la venituri și proprietate din 2015 completată de Eleonora Badan-Melnic arată că judecătoarea a investit în apartament încă în 2015, anul în care a devenit magistrată. În actul pentru 2015 prezentat la Comisia Națională de Integritate (actuala Autoritate Națională de Integritate) ea a indicat un credit în valoare de 25.700 de euro luat de la Lagmar în 2015, scadent în 2017.

    Au optat pentru locuințe în Capitală, deși muncesc în centre raionale

    Chiar dacă activează într-un centru raional, Ghenadie Mîra, președintele Judecătoriei Anenii Noi, și-a cumpărat în martie 2017 un apartament în Chișinău. Locuința cu două odăi are 64,9 metri pătrați, se află într-un bloc de pe șoseaua Hâncești și a fost procurată, potrivit declarației de avere a judecătorului, cu 375.000 de lei. Alte 36.000 de lei au fost cheltuite pentru achiziționarea unui spațiu de 13,8 metri pătrați. Spre comparație, veniturile din 2017 ale familiei Mîra, din salariul judecătorului, indemnizația pentru creșterea copilului și diurne obținute după participarea la diferite seminare constituie circa 368.000 de lei și 1.400 de euro.

    La fel ca și Ghenadie Mîra, magistratul Mihail Ulinici de la Judecătoria Ungheni a optat anul trecut pentru un apartament în Capitală. Chiar dacă mai are două case cu acareturi de 84, respectiv 110 metri pătrați în Nisporeni, judecătorul a mai achiziționat un apartament de 70,7 metri pătrați într-un bloc din sectorul Ciocana al Capitalei. Potrivit declarației de avere, noua achiziție l-ar fi costat circa 366.000 de lei.

    Au renunțat la unele locuințe ca să-și cumpere altele

    Judecătorul de instrucție Serghei Papuha a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 72 de metri pătrați în aprilie 2015, iar un an mai târziu l-a vândut cu 25.920 de euro. În ianuarie 2017 acesta a cumpărat un alt apartament de 55,4 metri pătrați, într-un bloc de pe strada Florilor din Capitală, pentru care a achitat circa 303.000 de lei.

    Un alt magistrat, Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament de 94,1 metri pătrați pentru care a achitat 45.000 de euro, conform declarației de avere și interese personale. În același act el a indicat un credit în mărime de 12.000 de lei pe care l-a contractat pentru un an și pe care trebuie să-l întoarcă cu o rată a dobânzii de 10%. Grosul banilor însă, mai exact 42.000 de euro, au venit din vânzarea unui apartament de 53,1 metri pătrați, moștenit de soția sa. Curios este că în declarația de avere pentru 2016judecătorul indica faptul că locuința respectivă ar valora de patru ori mai puțin – doar 278.000 de lei.

    În 2017, judecătoarea Maria Negru de la Curtea de Apel Chișinău a vândut casa de la Cricova cu 700.000 de lei, asta chiar dacă, în declarația de avere pentru 2016, imobilul era estimat la doar 450.000 de lei. Cu o parte din acești bani magistrata a cumpărat o casă cu suprafața de 100,8 metri pătrați, amplasată pe un teren de trei ari. Noua locuință a sărăcit bugetul Mariei Negru cu circa 664.000 de lei.

    Şi judecătorul Ghenadie Liulca de la Curtea de Apel Bălți s-a pricopsit anul trecut cu un apartament de 67,7 metri pătrați pentru care a scos din buzunar aproape 182.000 de lei. În aceeași zi judecătorul şi-a vândut casa, câştigând doar 20.000 de lei de pe urma acestei tranzacții.

    S-au ales cu imobile după ce s-au angajat să întrețină proprietarii 

    Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Strășeni anul trecut a intrat în proprietatea unui apartament de 39,5 metri pătrați din sectorul Ciocana al Capitalei. Imobilul i-a revenit de la mătușa sa, după ce, la 19 iunie 2017, a fost semnat un contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Patru luni mai târziu, locuința a fost vândută contra sumei de 219.000 de lei, conform declarației de avere și interese personale a judecătoarei.

    Până anul trecut magistrata Elena Bolocan de la Strășeni nu avea nici casă, nici terenuri, nici apartament. În 2017 însă a obținut o avere întreagă. Pe lângă cele 11 terenuri cu suprafața totală de circa 5,2 hectare, care valorează peste 61.000 de lei, magistrata a intrat în proprietatea unei case de locuit de 104,2 metri pătrați cu acareturi și a unui garaj cu suprafața de 14,4 metri pătrați în urma semnării unui contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Valoarea totală a imobilelor dobândite se ridică la doar aproximativ 61.000 de lei.

    S-au împrumutat ca să-și cumpere imobile

    Cele mai mari credite pentru a-și mări averea au fost contractate de magistratul Valeriu Hudoba de la Judecătoria Comrat. În 2017 el a luat nu mai puțin de șase împrumuturi. Primul, cel mai mare, în valoare de jumătate de milion de lei, urmează a fi restituit până în 2021, cu o rată a dobânzii de 7%. Alte împrumuturi, în valoare de 4.000, 36.000, 3.000, 100.000, și, respectiv, de 70.000 de lei, urmează să fie întoarse, pe rând, până în 2025, cu rata dobânzii zero. Cu acești bani, Valeriu Hudoba a procurat două terenuri intravilane cu suprafața totală de 18 ari, o casă de locuit de 57,6 metri pătrați, precum și două spații comerciale, de 28,4, şi respectiv 76,1 metri pătrați (acest spațiu comercial îi revine judecătorului în proporție de 48,7%). Achizițiile se ridică la peste 700.000 de lei.

    1.131.000 de lei este valoarea totală a două apartamente de 72,8 şi, respectiv, 38,8 metri pătrați, care în 2017 au intrat în proporție de 50% în proprietatea magistratului Dumitru Bosîi de la Judecătoria Cahul. Pentru a face achizițiile respective, omul legii a luat trei credite anul trecut – unul în valoare de 1,1 milioane de lei, pe care va trebui să-l întoarcă timp de 20 de ani cu rata dobânzii de 10 la sută, și altele două de 30.000, respectiv 20.000, pe care va trebui să le restituie până în 2020, cu rata dobânzii de 14%. Veniturile lunare ale familiei magistratului, formate din salariul său și cel al soției, constituie 40.000 de lei.

    A trecut la casă nouă şi judecătorul Constantin Damaschin de la instanța din Capitală. Acesta a cumpărat un apartament de 82,1 metri pătrați, care îi revine în proporție de 50 la sută. Achiziția a costat 40.000 de euro. O sumă similară a fost luată cu împrumut un an mai devreme și urmează să fie restuită, fără dobândă, până în 2026.

    În 2017, judecătorul Mihail Bușuleac de la Cahul a luat un împrumut în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l stingă în trei ani, cu o rată a dobânzii de 13%. O parte din acești bani magistratul i-a investit într-o construcție cu suprafața de 43,9 metri pătrați, pe care a cumpărat-o cu 305.000 de lei. Tranzacția a avut loc la doar o lună după ce Mihail Buşuleac a devenit judecător.

    Judecătoarea Natalia Bobu de la instanța de la Edineț s-a ales în februarie 2018 cu un apartament de 66,5 metri pătrați, pentru care ar fi achitat, conform declarației de avere, 19.000 de euro. De asemenea, patru terenuri agricole, cu suprafața totală de peste un hectar, ce valorează peste 36.000 de lei, au intrat în proprietatea familiei Bobu anul trecut. În 2018 judecătoarea a luat două împrumuturi – unul în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2023, cu o rată a dobânzii de 9%, și altul în valoare de 350.000 de lei, pe care trebuie să-l restituie până în 2038, cu o rată de cinci la sută.

    La sfârșitul anului trecut, judecătorul Veaceslav Negurita de la Strășeni a intrat în proprietatea unui spațiu comercial cu suprafața de 173,4 metri pătrați. Achiziția a costat 17.232 de euro. În 2016 magistratul a luat un împrumut în valoare de 18.000 de euro pentru doi ani, cu rata dobânzii zero.

    Anul trecut, judecătorul Ștefan Starciuc de la Curtea de Apel Comrat a împrumutat 4.000 de euro pe care trebuie să-i întoarcă până în 2019 cu rata dobânzii zero. Suma respectivă l-a ajutat să-și cumpere un automobil de modelToyota Avensis, fabricat în 2007, pentru care a achitat 6.500 de euro. Magistratul a mai scos din buzunar încă aproape 20.000 de lei pentru a procura un garaj cu suprafața de 25,2 metri pătrați.

    Au finalizat construcția caselor

    Iurie Iordan, magistrat la Curtea de Apel Chișinău, a finalizat construcția casei de locuit anul trecut. La sfârșitul lunii decembrie el a înregistrat la Oficiul Cadastral imobilul de 210,4 metri pătrați cu acareturi și terenul de șase ari pe care sunt amplasate acestea. Bunurile îi aparțin în proporție de 50 la sută și valorează în jur de 911.000 de lei.

    Și Vadim Belous, magistrat de la Judecătoria Soroca, a terminat anul trecut construcția casei de 159,3 metri pătrați, evaluată cadastral la circa 800.000 de lei. Tot în 2017, familia Belous a cumpărat încă o casă, de 58,6 metri pătrați, împreună cu terenul pe care se află, de 11 ari, și alte două acareturi. Investiția pentru noile achiziții a fost de doar 170.000 de lei.

    Judecătorii cu apartamente și case moștenite, donate sau în folosință gratuită

    Despre faptul că mai mulți judecători de la diferite instanțe din țară au declarat în 2017 că fie au primit în folosință gratuită, fie au moștenit apartamentele în care locuiesc, reporterii CIJM au scris în ancheta „Sponsorii generoși ai judecătorilor”. Este cazul lui Vasili Hrapacov de la Judecătoria Comrat, care a obținut un contract de folosire cu titlu gratuit a unui apartament de 68 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de aproape 200.000 de lei. El a precizat că locuinţa aparține cumnatei sale. Judecătorul a mai primit gratuit în 2017 și un teren agricol de opt ari.

    Anul trecut Vitalie Silviu Midrigan a primit dreptul de abitație într-un imobil cu două niveluri, situat pe strada Lacului din centrul Capitalei și înregistrat pe numele socrului său, care oficial nu deține afaceri în Moldova. Casa a fost procurată de Victor Beța în 2013 și, la acel moment, avea un singur nivel, cu suprafața de 64,4 metri pătrați, și două construcții accesorii, de 40,8, respectiv 12,9 metri pătrați. Acum la casa de pe strada Lacului au loc lucrări în curte. În declarația sa de avere, Midrigan a indicat că imobilul ar avea o suprafață de 336,2 metri pătrați și ar fi evaluat cadastral la peste un milion de lei.

    Și magistrata Olga Jamba, de la Judecătoria Soroca, s-a ales cu o donație generoasă în 2017 – un apartament de 45,4 metri pătrați, evaluat la 41.804 lei. Ea a menționat că e vorba despre o locuință în care au trăit anterior socrii săi și care a fost donată de către aceștia soțului ei. O casă de locuit cu suprafața de 110 metri pătrați a intrat în proprietatea magistratei Rodica Costrude la Judecătoria Ungheni printr-un contract de donație cu titlu gratuit. Ea a precizat că imobilul i-a revenit după decesul tatălui. Un teren agricol de 23 de ari a intrat de asemenea în proprietatea magistrate contra sumei de 2.200 de lei.

    Și judecătorul Sergiu Caraman, care în prezent este detașat la Judecătoria Criuleni, a intrat în proprietatea unei case de locuit de 150 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de 603.000 de lei. Conform declarației de avere a magistratului, nu există la zi un act juridic în formă scrisă pentru imobilul respectiv. El a subliniat că e vorba despre casa părintească a soției, unde locuiește în prezent. Locuința se află în orașul Durlești și e înregistrată pe numele socrilor magistratului, Veronica și Nicolae Ivanov.

    Familia lui Eugeniu Beșelea, magistrat la Judecătoria Chișinău din martie 2017, a dobândit anul trecut un apartament de 47 de metri pătrați, cu valoarea cadastrală de 262.227 de lei. Donația a venit din partea mamei judecătorului. Magistrata Alina Brăgaru, colega lui Eugeniu Beșelea, a obținut în 2017 dreptul de abitație a unei jumătăți dintr-un spațiu comercial de 314 metri pătrați, evaluat la 925.875 de lei. Este vorba despre o încăpere în care e amplasată afacerea soțului judecătoarei, Victor Patrașcu, - Vatanservice Grup SRL. Construcția a intrat în proprietatea partenerului de afaceri al lui Victor Patrașcu în 2010, iar un an mai târziu a fost trecută pe numele firmei. Terenul alăturat i-a fost donat lui Patrașcu tot în 2010, de asemenea fiind trecut pe numele companiei un an mai târziu. Atât construcția, cât și terenul sunt puse în prezent în gaj pentru un credit în valoare de 1.250.000 de lei.

    Pe lângă cei care au obținut anul trecut donații, există magistrați care și-au făcut averi din imobile care le-au revenit ca moștenire. Astfel, judecătorul Oleg Sternioală de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a moștenit anul trecut un apartament, un garaj și o construcție unde deține mai multe cote-părți. Este vorba despre bunurile de la Florești care au aparținut tatălui său, decedat recent.

    Anul trecut a fost unul bogat și pentru Victoria Railean de la Judecătoria Căușeni. În aprilie 2017 aceasta a moștenit jumătate din casa de locuit de 111 metri pătrați a părinților săi, amplasată în satul Todirești, raionul Anenii Noi. Cealaltă jumătate de casă era înregistrată pe numele mamei sale, Ala Nigai. O lună mai târziu, Ala Nigai i-a donat fiicei partea sa de casă. În același timp, Railean a primit cheile de la un apartament de 67,4 metri pătrați, amplasat în blocul destinat judecătorilor de pe strada Ceucari și procurat la preț preferențial. Potrivit declarației de avere, „parcul de mașini” al judecătoarei a fost completat cu tocmai patru unități în 2017: un Mercedes Sprinter din 2005, cumpărat cu 76.300 de lei, un ZIL 130, fabricat în 1988, procurat cu 17.300 de lei, o mașină agricolă IUMZ-6, fabricată în 1983, achiziționată cu 21.100 de lei și o mașină agricolă de model T-40 din 1987, cumpărată cu 14.000 de lei.

    Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, a moștenit, în 2017, după decesul tatălui său, un teren intravilan și unul extravilan, precum și o treime dintr-un apartament amplasat în orașul Ungheni. O altă treime din apartamentul respectiv îi revenea de drept, iar în aprilie 2017, judecătorul și-a vândut cotele din locuința de la Ungheni mamei sale, Maria Malanciuc, care este magistrat la Judecătoria Ungheni. Tot în 2017, Ion Malanciuc a mai vândut un apartament amplasat în sectorul Botanica al Capitalei, și a obținut venituri de 2.300 de euro din locațiunea unei alte locuințe de pe strada Korolenko. Cei doi judecători, mamă și fiu, au mai cumpărat împreună un apartament de 133 de metri pătrați pentru care au achitat 907.000 de lei și un garaj de 21 de metri pătrați, care i-a costat 124.000 de lei.

    Mihail Macar, magistrat la Judecătoria Hâncești a moștenit anul trecut un teren intravilan, o casă de locuit de 96,3 metri pătrați și trei construcții, de 17, 76, respectiv 36 de metri pătrați. Valoarea totală a imobilelor constituie circa 374.000 de lei. Alte aproape 30 de mii de lei judecătorul le-a cheltuit pentru achiziționarea unui lot intravilan de cinci ari. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și dintr-o construcție. Imobilele au 150, respectiv 9,5 metri pătrați. O casă și un teren amplasate în Belarus a moștenit în 2017 și judecătorul Andrei Mironov de la Judecătoria Cahul. La scurt timp, acesta le-a vândut.

    Lexus de 20.000 de lei și BMW de 10.000 de lei

    95 de judecători din toată țara au intrat anul trecut în proprietatea unor automobile. În declarațiile de avere pentru 2017, unii magistrați au indicat prețuri vădit subestimate la autovehiculele pe care le-au cumpărat. Astfel, „recordul” a fost stabilit în 2017 de magistratul Ion Cotea de la Judecătoria Cahul. Potrivit declarației de avere și interese personale a acestuia, el ar fi achitat doar o mie de lei, adică circa 50 de euro, pentru un Opel Vectra fabricat în 1995. Circa 700 de dolari este cel mai mic preț pe care l-am găsit pe site-urile de publicitate pentru un automobil de acest model. Lilia Trocin de la Judecătoria Bălți susține că și-a cumpărat un autoturism de model Nissan Almera, fabricat în 2001, cu doar 800 de euro. Prețul de piață al unui automobil de această marcă pornește de la 2.600 de euro. Și Ana Panov, judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2017 un Kamaz, din 1982, contra sumei de 20.000 de lei.

    Judecătoarea Ludmila Holevițcaia de la instanța din Chișinău indică în declaraţia de avere că în 2017 şi-a procurat un BMW (produs în 2002), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În prezent, un automobil de acest tip poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 5.000 de euro.

    Doar 4.000 de lei ar fi dat pentru o remorcă anul trecut judecătorul Ghenadie Eremciuc de la Judecătoria Bălți, în timp ce colegul său, Valeriu Pădurari, a scos din buzunar doar 20.000 de lei pentru un Lexus fabricat în 2007. Pe site-urile de publicitate, un astfel de autoturism, în dependență de starea în care se află, costă nu mai puțin de 5.700 de euro. 10.000 de lei, adică aproximativ 500 de euro ar fi costat și automobilul de marcă Nissan Micra, produs în 2005 și cumpărat în 2017 de Dan Dubcovețchi, magistrat la Judecătoria Căușeni. Prețul de piață al unui astfel de automobil este de cel puțin patru ori mai mare. Tot 10.000 de lei ar fi dat și judecătorul Constantin Crețu de la instanța din Hâncești, pentru un Opel Antara, fabricat acum zece ani, în timp ce prețul de piață al acestui tip de automobile este de circa 10.000 de euro. 25.000 de lei ar fi costat o Toyota Yaris (anul de fabricație – 2008) achiziționată anul trecut de Ala Ucraințeva de la Judecătoria Strășeni. Cu 10.000 de lei mai puțin ar fi fost cumpărat Fordul Corinei Albu de la Judecătoria Hâncești, fabricat în 2004. În realitate, prețurile automobilelor, conform site-urilor de publicitate, sunt de cinci ori mai mari pentru fiecare unitate de transport.

    Irina Dragulean de la Judecătoria Edineț din 2017 este proprietara a două automobile. Unul e Skoda Roomster (anul de fabricație 2008), în valoare de 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit la preț de cel puțin 4.400 de dolari. A doua mașină, un Volkswagen Passat, fabricat în 2007, figurează în declarația de avere ca fiind luat în folosință. Colega sa din aceeaşi instanţă, Cristina Prisacari, indică în declaraţia de avere pentru 2017 că deţine în folosință un autoturism de model Toyota Camri, produs în anul 2014 și un Nissan Terrano, fabricat în 1995, pentru care ar fi achitat 6.000 de lei.

    Magistrata Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți indică în declaraţia de avere că deține un automobil de model Toyota Auris (fabricat în 2011), pe care l-ar fi cumpărat în 2017 cu doar 20.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model la preț de 7.000 de euro.

    Din 2017 mai mulţi magistrați conduc automobile prin mandat sau aflate în folosință. E vorba despre Anatolie Rusu de la Judecătoria Ungheni, care are în posesie un Volkswagen fabricat în 2005, magistratul Oleg Sternioală de la CSJ, care din 2018 conduce prin mandat o Skoda Superb fabricată în 2017, precum și magistrații Judecătoriei Chișinău, Serafim VasilacheTatiana AvasiloaieSergiu Ciobanu și Ludmila Barbos, care au în folosință un Opel Astra din 2005, un Mitsubishi ASX fabricat în 2015, un Volvo produs în 2009, respectiv un Nissan Juke din 2013.

    Mașinile de lux procurate de judecătorii moldoveni în 2017

    De partea cealaltă, un șir de magistrați au cheltuit sume exorbitante în 2017, pentru a-și completa parcul de mașini. De departe, cea mai scumpă achiziție a făcut-o Veaceslav Caragia, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, care a scos din buzunar 983.520 de lei, adică aproape un milion de lei pentru un BMW 520D XDrive Sedan nou-nouț. Îl urmează în top magistratul Curții de Apel Chișinău, Eugeniu Clim, care, după ce și-a vândut un Mercedes cu 30.200 de euro, a achiziționat un altul nou-nouț, pentru care a achitat 50.000 de euro. Cu 2.000 de euro mai puțin a cheltuit, pentru a-și completa parcul de automobile, Olga Bejenari de la Judecătoria Chișinău. Magistrata și-a procurat un Mercedes și o Skoda, pentru care a scos din buzunar 28.000, respectiv 20.000 de euro.

    Xenofon Ulianovschii de la Curtea de Apel Chișinău anul trecut și-a cumpărat cu 38.900 de euro un Jaguar F-Pace proaspăt scos din uzină. Având venituri de doar 169.000 de lei în 2017 și beneficiind de o donație de 200.000 de lei de la părinți, Dragoș Crigan de la Judecătoria Chișinău anul trecut s-a încumetat să cheltuie 650.000 de lei pentru a intra în proprietatea unei Skoda Superb fabricate un an mai devreme. Cu 20.000 de lei mai puțin a cheltuit Ion Țurcan de la Curtea de Apel Chișinău pentru a-și cumpăra un Mercedes Benz ML 250 (anul de fabricație 2012). Ceva mai puțin a cheltuit magistratul Curții de Apel Chișinău Ion Secrieru, care și-a procurat o Toyota Camri nou-nouță cu aproape 526.000 de lei. Gheorghe Stratulat de la instanța din Capitală și-a completat garajul anul trecut cu tocmai patru autoturisme – o Toyota RAV4 nou-nouță, pentru care a scos din buzunar aproape 453.000 de lei, și trei camioane, fabricate în 2005, 2006, respectiv 2007, pentru care a plătit 84.500, 92.000, respectiv 91.000 de lei. Un parc întreg de automobile și-a cumpărat în 2017 și Corina Ursachi, de asemenea magistrată la Judecătoria Chișinău. Astfel, în garajul acesteia au ajuns un Audi A6, fabricat în 2013, pentru care ar fi achitat doar 15.000 de lei (!), un Mercedes Viano, produs în 2012 și procurat cu 80.000 de lei, și un Mercedes E250 din 2013, pentru care ar fi scos din buzunar 420.000 de lei. O Toyota RAV4 fabricată în 2014 și-a luat anul trecut și Iurie Potîngă, de la aceeași instanță. După ce a vândut un apartament cu 40.000 de euro, magistratul a cheltuit jumătate din suma respectivă pentru noua sa bijuterie pe patru roți. Colega sa, Ina Dutca, a intrat anul trecut în proprietatea unui Volvo XC (anul de fabricație 2012), contra sumei de 21.139 de euro.

    Taisia Prutean de la instanța din Capitală s-a pricopsit anul trecut cu un Hyundai Santa Fe, produs în 2013, pentru care a achitat 450.000 de lei. După ce a obținut 855.000 de lei de la Primăria municipiului Chișinău, în urma executării hotărârii instanței de judecată, magistratul Victor Olărescu de la Judecătoria Hâncești și-a cumpărat în 2017 un Mercedes GLK 220 CDI fabricat patru ani mai devreme, pentru care a achitat, conform declarației de avere, 22.700 de euro. Vladislav Clima, judecător la Curtea de Apel Chișinău, s-a ales în 2017 cu un Volkswagen Passat Confortline nou-nouț, pentru care a scos din buzunar 20.000 de euro. 395.000 de lei a costat BMW-ul produs în 2013, care a intrat anul trecut în proprietatea soților Ion și Maria Guzun, magistrați la CSJ, respectiv Curtea de Apel Chișinău.

    Cât au costat automobilele procurate în 2017 de ceilalți 65 de magistrați, aflați de aici.

    Magistrații latifundiari

    Anul trecut, mai mulți magistrați s-au căpătuit cu terenuri agricole, extravilane sau intravilane. De departe, cel mai mare latifundiar printre judecători este magistrata Ana Panov de la Curtea de Apel Chișinău. Ea deține împreună cu soțul peste 180 de terenuri intravilane și extravilane, dintre care 15 au fost cumpărate în ultimul an. Suprafața loturilor achiziționate în 2017-2018 constituie 20,1 hectare, iar prețul cu care au fost cumpărate se ridică la 214.000 de lei. 45.700 de lei judecătoarea a adunat anul trecut din vânzarea altor șase terenuri. Magistrata Adriana Garbuz de la Curtea de Apel Bălți, care deține zeci de hectare de pâmânt, în 2017 și-a mai cumpărat șase loturi, cu suprafața totală de 2,3 hectare, pentru care a achitat 36.500 de lei. Și judecătorul de la Bălți Ghenadie Eremciuc, care la fel ca și Garbuz mai avea în proprietate câteva zeci de terenuri, în 2017 s-a mai pricopsit cu 13 terenuri extravilane, cu suprafața totală de peste patru hectare, pentru care a scos din buzunar circa 56.000 de lei. 

    Trei terenuri agricole cu suprafața totală de 1,7 hectare au intrat în proprietatea magistratului Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti, pentru aproximativ 20.000 de lei. 10.000 de euro pentru un teren intravilan de șase ari a scos din buzunar și judecătorul Ion Ghizdari de la Bălți. O parte din suma respectivă, mai exact 4.800 de euro, a fost acoperită din vânzarea automobilului său. Două terenuri intravilane, de 0,4, respectiv 0,25 ari au intrat în 2018 în proprietatea judecătorului Afanasi Curdov de la Curtea de Apel Comrat. Magistratul și-a mai cumpărat anul trecut un spațiu de aproape 40 de metri pătrați. Tranzacțiile l-au costat 40.000 de lei. Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți și-a cumpărat anul trecut un automobil – o Toyota Auris, pentru care ar fi achitat doar 20.000 de lei (!). Pentru a avea unde să-și adăpostească mașina, judecătoarea a cumpărat un garaj de 34 de metri pătrați și terenul pe care se află acesta. Tranzacțiile „au sărăcit-o” cu încă 55.000 de lei. 

    Dacă e să credem declarațiilor de avere și interese personale, unii judecători au devenit anul trecut latifundiari, fără a achita vreo sumă de bani sau au scos din buzunar sume simbolice. Bunăoară, Ghenadie Tocaiuc de la Judecătoria Soroca a cumpărat anul trecut un teren agricol de 1,7 hectare cu doar 23 de lei. Colega sa, Marcela Nicorici, s-a pricopsit cu o cotă de 3/15 dintr-un lot de șapte ari fără să plătească ceva. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a ajuns proprietara unei jumătăți dintr-un teren de șase ari, fără să scoată ceva din economii. Ea a mai moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și tot atâta dintr-o construcție. Imobilele au 150 și, respectiv, 9,5 metri pătrați. Cu o jumătate dintr-un lot de teren intravilan de 10 ari s-a pricopsit anul trecut și magistrata Lidia Bulgac de la Curtea de Apel Chișinău.

    Expert: „Orice diferențe substanțiale dintre veniturile judecătorilor și bunurile achiziționate de aceștia trebuie să fie stabilite de către Autoritatea Națională de Integritate”

    În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, în prezent mingea este în terenul Autorității Naționale de Integritate (ANI). „Acum ANI are nu doar conducerea selectată, dar și inspectori de integritate independenți și cu competențe extinse, comparativ cu CNI. Ar fi bine, dacă noii inspectori s-ar concentra pe declarațiile persoanelor cu funcții de demnitate publică, așa cum scrie și Legea 132/2016 că „cel puțin 40% dintre controalele declarațiilor de avere și interese personale efectuate în decursul unui an calendaristic vor viza persoanele cu funcții de demnitate publică, care vor fi selectate în mod aleatoriu pentru controlul din oficiu al acestora”. Dar, se pare că acum inspectorii sunt concentrați mai mult pe funcționarii locali (cel puțin așa arată actele de constatare publicate pe pagina ANI). E regretabil acest fapt, pentru că așteptările societății de la o ANI reformată au fost și încă rămân a fi mari. Poate investigațiile ziaristice vor fi un imbold pentru inițierea controalelor în privința unor demnitari mai înalți”, punctează experta.

    Sursa: anticorupție.md

  • Doi judecători recent numiți în funcție au depus jurămîntul în fața Consiliului Superior al Magistraturii

    Sofia Aramă și Olga Bejenari, numite în funcția de judecător la 18 decembrie 2014, au depus jurămîntul în faţa Consiliului Superior al Magistraturii la 23 decembrie 2014, în ședință solemnă.

    Sofia Aramă și Olga Bejenari, numite în funcția de judecător la 18 decembrie 2014, au depus jurămîntul în faţa Consiliului Superior al Magistraturii la 23 decembrie 2014, în ședință solemnă.

    Noii judecători au jurat să respecte Constituţia şi legile ţării, drepturile şi libertăţile omului, să-și îndeplinească cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce le revin. 
    Depunerea jurămîntului a fost consemnată într-un proces-verbal, fiind semnat de către preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu şi de către noii magistrați.
    Sofia Aramă a fost numită în funcția de judecător la Judecătoria Cimișlia, iar Olga Bejenari la Judecătoria Rîșcani, municipiul Chișinău, pe un termen de 5 ani, de către Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

  • Trei judecători numiți în funcție de șeful statului

    La propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, președintele R. Moldova, Nicolae Timofti, a semnat astăzi, 18 decembrie, decretele de numire în funcție a trei judecători.
    Pe un termen de cinci ani au fost numiți în funcție doi magistrați:
    Doamna Sofia Aramă – judecător la Judecătoria Cimișlia;
    Doamna Olga Bejenari – judecător la Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău.

    La propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, președintele R. Moldova, Nicolae Timofti, a semnat astăzi, 18 decembrie, decretele de numire în funcție a trei judecători.
    Pe un termen de cinci ani au fost numiți în funcție doi magistrați:
    Doamna Sofia Aramă – judecător la Judecătoria Cimișlia;
    Doamna Olga Bejenari – judecător la Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău.

    Totodată, domnul Petru Vacula a fost numit, pe un termen de patru ani, în funcția de președinte al Judecătoriei Leova.

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU