Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Ифтоди Мария
Căutare avansată
Foto: captura imagini video publika.md

Carapirea Veronica

Judecătorie Cimişlia, Judecător de instrucție

Date biografice

Data numirii în funcţie: 17.12.2003

Conform Hotărârii nr. 932/38 din 27 decembrie 2016, se desemnează pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Cimișlia, sediul Basarabeasca, pentru perioada 01 ianuarie 2017-31 decembrie 2017.

Prin Hotărîrea CSM nr. 427/17 din 02 mai 2015 a fost desemnată pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Basarabeasca, Veronica Carapirea, iar în perioada de imposibilitate a acestuia sarcinile judecătorului de instrucţie al instanţei vor fi îndeplinite de preşedintele judecătoriei, Gheorghe Burdujan.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 2203-IV din 21 aprilie 2009 numită în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Data numirii în funcţie: 17.12.2003

Conform Hotărârii nr. 932/38 din 27 decembrie 2016, se desemnează pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Cimișlia, sediul Basarabeasca, pentru perioada 01 ianuarie 2017-31 decembrie 2017.

Prin Hotărîrea CSM nr. 427/17 din 02 mai 2015 a fost desemnată pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Basarabeasca, Veronica Carapirea, iar în perioada de imposibilitate a acestuia sarcinile judecătorului de instrucţie al instanţei vor fi îndeplinite de preşedintele judecătoriei, Gheorghe Burdujan.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 2203-IV din 21 aprilie 2009 numită în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Anul naşterii 1973

Instruire/Diplome
1992 - 1995 facultatea de drept, Colegiul Republican deInformatică şi Drept
1996 - 1999 facultatea de drept, Universitatea de Stat „A.Russo” or. Bălţi
Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
1990 - 1999 grefieră la Judecătoria Basarabeasca
1999 - 2001 stagiară la BA, Basarabeasca
2001 - 2003 avocat Biroul Individual de avocaţi „Veronica Lupaşcu”
17.12.2003 numită în funcţia de judecător la Judecătoria Basarabeasca, pe termen de 5 ani (Decret nr. 1588-III)
30.09.2008 numită în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Basarabeasca, pe un termen de 4 ani (Decret nr. 1860-IV)
21.04.2009 numită în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă (Decret nr. 2203-IV)

 

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii nr. 1/1 din 26 ianuarie 2018, nu s-au atestat hotărâri adoptate de judecătorul Carapirea Veronica care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 130/9 din 20 iunie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătoarei Judecătoriei Basarabeasca, Carapirea Veronica, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - hotărâri contestate 22, menținute 12 - 54,54%;
2012 - hotărâri contestate 27, menținute 12 - 44,44%;
2013 - hotărâri contestate 25, menținute 15 - 60%;
2014 au fost contestate în total 16 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 11 ceea ce constituie 68,75%;
2015 au fost contestate în total 48 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 29, ceea ce constituie 60,41%;
2016 au fost contestate în total 40 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 29 ceea ce constituie 72,5%.
Judecător de instrucție:
2016 au fost contestate în total 2 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 2 ceea ce constituie 100%.
Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 269, casate 10 - 3,72%;
2012 - cauze examinate 233, casate 15 - 6,44%;
2013 - cauze examinate 202, casate 10 - 4,95%;
2014, din 242 cauze examinate, 5 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,06%;
2015, din 445 cauze examinate, 17 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,82%;
2016, din 451 cauze examinate, 14 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,10%.
Judecător de instrucție:
2014, din 4 cauze examinate, 0 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0%;
2015, din 105 cauze examinate, 0 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0%;
2016, din 153 cauze examinate, 2 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,30%. 

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Conform Hotărârii nr. 1/1 din 26 ianuarie 2018, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 89 de puncte.

Potrivit Hotărârii nr. 525/24 din 01 august 2017, se consideră compatibilă cu interesele funcției de judecător, Carapirea Veronica Igor.

Prin Hotărîrea nr. 130/9 din 20 iunie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Bine acumulînd un total de 71 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 597/36 din 21 decembrie 2010 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul III (trei) de calificare al judecătorului.

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii nr. 1/1 din 26 ianuarie 2018, nu s-au atestat hotărâri adoptate de judecătorul Carapirea Veronica care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 130/9 din 20 iunie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătoarei Judecătoriei Basarabeasca, Carapirea Veronica, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - hotărâri contestate 22, menținute 12 - 54,54%;
2012 - hotărâri contestate 27, menținute 12 - 44,44%;
2013 - hotărâri contestate 25, menținute 15 - 60%;
2014 au fost contestate în total 16 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 11 ceea ce constituie 68,75%;
2015 au fost contestate în total 48 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 29, ceea ce constituie 60,41%;
2016 au fost contestate în total 40 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 29 ceea ce constituie 72,5%.
Judecător de instrucție:
2016 au fost contestate în total 2 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 2 ceea ce constituie 100%.
Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 269, casate 10 - 3,72%;
2012 - cauze examinate 233, casate 15 - 6,44%;
2013 - cauze examinate 202, casate 10 - 4,95%;
2014, din 242 cauze examinate, 5 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,06%;
2015, din 445 cauze examinate, 17 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,82%;
2016, din 451 cauze examinate, 14 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,10%.
Judecător de instrucție:
2014, din 4 cauze examinate, 0 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0%;
2015, din 105 cauze examinate, 0 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0%;
2016, din 153 cauze examinate, 2 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,30%. 

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Conform Hotărârii nr. 1/1 din 26 ianuarie 2018, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 89 de puncte.

Potrivit Hotărârii nr. 525/24 din 01 august 2017, se consideră compatibilă cu interesele funcției de judecător, Carapirea Veronica Igor.

Prin Hotărîrea nr. 130/9 din 20 iunie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Bine acumulînd un total de 71 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 597/36 din 21 decembrie 2010 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul III (trei) de calificare al judecătorului.

 

Hotărârea nr. 1/1 din 26 ianuarie 2018

Hotărârea nr. 525/24 din 01 august 2017

Hotărîre nr. 130/9 din 20.06.2014

Hotărîrea nr. 597/36 din 21 decembrie 2010

Potrivit Hotărârii nr. 1/1 din 26 ianuarie 2018, de către Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2014-2016), în privința judecătorului Veronica Carapirea nu au fost intentate proceduri disciplinare.

Prin Hotărîrea nr. 45/11 din 07.12.2012, Colegiul disciplinar i-a aplicat sancţiunea disciplinară sub formă de "mustrare".

Procedura disciplinară a fost intentată la 25.04.2012 de către membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Igor Dolea, în baza art. 21 alin. (1), art. 22 alin. (1) lit. f), f1), h), k) al Legii nr.544/ 1995 cu privire la statutul judecătorului. Conform hotărîrii Consiliului Superior al Magistraturii, inspecţia judiciară a efectuat un control la Judecătoria Basarabeasca privind respectarea legislaţiei de distribuire aleatorie a dosarelor. În urma acestei verificări s-a constatat că în perioada 29 martie-09 aprilie, 17-29 mai 2012,18-29 iunie 2012 şi 11iulie-14 august 2012, Programul integrat de gestionare a dosarelor la Judecătoria Basarabeasca nu funcţiona, însă dosarele penale în această perioadă nu au fost repartizate conform cerinţelor art. 344 CPP. Mai mult ca atît, la 21 iunie 2012 judecătorului Burdujan Gh. i s-a repartizat pricinile civile 2-200/12 şi 2-201/12 ambele privind desfacerea căsătoriei. La 13 iulie 2012 preşedintele judecătoriei, Veronica Carapirea, a solicitat dosarul 2-201/12 cu privire la cererea de chemare în judecată a lui Chiciuc Alexandru către Chiciuc Diana preluînd fără temei legal şi la 13.07.2012 a petrecut o şedinţă de judecată, iar la 07 august 2012 a examinat cauza în fond. În dosar lipseşte încheierea de reţinere a dosarului nr. 2-201/12 în procedură şi de fixare a datei şedinţei de judecată pentru 16 iulie 2012, emisă de judecătorul Burdujan, de asemenea lipseşte încheierea de retragere a dosarului de la judecătorul Burdujan, încheierea de stabilire a unei date noi a şedinţei de judecată, conform prevederilor art. 191 CPC, sau alte acte, ce ar confirma că dosarul anterior a fost în procedură la judecătorul Burdujan. Prin Hotărîrea nr. 174/7 din 26 febuarie 2013, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 45/11 din 07 decembrie 2012.

Potrivit informaţiei Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2014-2016), au fost înregistrate 10 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010-2014 în privinţa judecătoarei au fost depuse 4 petiții, toate fiind neîntemeiate.

Potrivit Hotărârii nr. 1/1 din 26 ianuarie 2018, de către Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2014-2016), în privința judecătorului Veronica Carapirea nu au fost intentate proceduri disciplinare.

Prin Hotărîrea nr. 45/11 din 07.12.2012, Colegiul disciplinar i-a aplicat sancţiunea disciplinară sub formă de "mustrare".

Procedura disciplinară a fost intentată la 25.04.2012 de către membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Igor Dolea, în baza art. 21 alin. (1), art. 22 alin. (1) lit. f), f1), h), k) al Legii nr.544/ 1995 cu privire la statutul judecătorului. Conform hotărîrii Consiliului Superior al Magistraturii, inspecţia judiciară a efectuat un control la Judecătoria Basarabeasca privind respectarea legislaţiei de distribuire aleatorie a dosarelor. În urma acestei verificări s-a constatat că în perioada 29 martie-09 aprilie, 17-29 mai 2012,18-29 iunie 2012 şi 11iulie-14 august 2012, Programul integrat de gestionare a dosarelor la Judecătoria Basarabeasca nu funcţiona, însă dosarele penale în această perioadă nu au fost repartizate conform cerinţelor art. 344 CPP. Mai mult ca atît, la 21 iunie 2012 judecătorului Burdujan Gh. i s-a repartizat pricinile civile 2-200/12 şi 2-201/12 ambele privind desfacerea căsătoriei. La 13 iulie 2012 preşedintele judecătoriei, Veronica Carapirea, a solicitat dosarul 2-201/12 cu privire la cererea de chemare în judecată a lui Chiciuc Alexandru către Chiciuc Diana preluînd fără temei legal şi la 13.07.2012 a petrecut o şedinţă de judecată, iar la 07 august 2012 a examinat cauza în fond. În dosar lipseşte încheierea de reţinere a dosarului nr. 2-201/12 în procedură şi de fixare a datei şedinţei de judecată pentru 16 iulie 2012, emisă de judecătorul Burdujan, de asemenea lipseşte încheierea de retragere a dosarului de la judecătorul Burdujan, încheierea de stabilire a unei date noi a şedinţei de judecată, conform prevederilor art. 191 CPC, sau alte acte, ce ar confirma că dosarul anterior a fost în procedură la judecătorul Burdujan. Prin Hotărîrea nr. 174/7 din 26 febuarie 2013, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 45/11 din 07 decembrie 2012.

Potrivit informaţiei Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2014-2016), au fost înregistrate 10 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010-2014 în privinţa judecătoarei au fost depuse 4 petiții, toate fiind neîntemeiate.

 

 

 

Hotărîrea nr. 45/11 din 07.12.2012

Hotărîrea nr. 174/7 din 26 februarie 2013

Știri
  • Magistrați cu onoarea pătată, distinși cu diplome și titluri onorifice

    Magistrați cu probleme de integritate, respinși de la promovare de către șeful statului, sancționați disciplinar sau vizați în anchete ale jurnaliștilor de investigație se numără printre cei 22 de judecători, cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, marți, 20 martie, să le acorde diplome și titluri onorifice. Centrul de Investigații Jurnalistice a radiografiat parcursul profesional al celor 16 magistrați de la Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și instanțele de fond din republică, care vor primi „Diploma de onoare a CSM” și al celor șase magistrați care vor primi titlul de „Veteran al sistemului judiciar” și vă prezintă cine sunt și ce „păcate” au unii dintre „cei mai buni judecători din țară”.

    Judecători respinși de șeful statului de la promovare, distinși cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”

    Magistrați cu probleme de integritate, respinși de la promovare de către șeful statului, sancționați disciplinar sau vizați în anchete ale jurnaliștilor de investigație se numără printre cei 22 de judecători, cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, marți, 20 martie, să le acorde diplome și titluri onorifice. Centrul de Investigații Jurnalistice a radiografiat parcursul profesional al celor 16 magistrați de la Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și instanțele de fond din republică, care vor primi „Diploma de onoare a CSM” și al celor șase magistrați care vor primi titlul de „Veteran al sistemului judiciar” și vă prezintă cine sunt și ce „păcate” au unii dintre „cei mai buni judecători din țară”.

    Judecători respinși de șeful statului de la promovare, distinși cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”

    Magistrații Lidia Bulgac și Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chișinău, Vera Toma, judecătoare la Curtea de Apel Bălți, care a demisionat recent, Maria Iftodi și Lucia Danilișin, judecătoare la instanța de la Edineț, și Mihail Macar, președinte al Judecătoriei Hâncești vor primi titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”, care se acordă pentru „devotamentul faţă de sistemul judiciar”, în semn de „stimulare morală a muncii îndelungate a judecătorului şi a devotamentului lui faţă de profesia aleasă”.

    Conferirea titlului onorific, potrivit regulamentului, are ca scop „educarea stimei faţă de funcţia de judecător, păstrarea unităţii sistemului judiciar, încurajarea judecătorilor de a-şi aduce contribuţia personală la înfăptuirea încrederii societăţii în actul de justiţie”. Acest titlu onorific se decernează magistraților care au o vechime în funcţia de judecător mai mare de 25 de ani și care, pe parcursul activităţii în cadrul sistemului au manifestat un comportament ireproşabil, au susţinut evaluarea performanţelor judecătorilor, nu au fost supus răspunderii disciplinare pe parcursul ultimului an de activitate și nu au fost suspendați din funcţie în baza pornirii urmării penale pe numele lor.

    Maria Iftodi, magistrată în Judecătoria Edineț, a fost vizată în Raportul Colegiului disciplinar al CSM pentru anul 2016 pentru „incompetență profesională gravă şi evidentă”. În document se arată că magistrata, în procesul de înfăptuire a justiţiei, a „utilizat expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori a emis motivări în mod vădit contrare raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător”. Astfel, în februarie 2016, judecătoarea a fost sancționată cu mustrare aspră de Colegiul Disciplinar, după ce, în mai 2015, a emis o hotărâre prin care a recunoscut Crimeea ca parte a Federației Ruse (!).

    Anatolie Minciuna a fost promovat în 2008 la Curtea de Apel Chișinău, în pofida faptului că șeful de atunci al statului, Vladimir Voronin, a respins candidatura lui, pentru că, potrivit unor informații primite de la SIS, acesta ar fi dat dovadă de comportament nedemn statutului de magistrat. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice arăta că magistratul l-a achitat pe David Mereşinschi, alias „Debil”, cunoscut drept o autoritate criminală, dar şi pe membrii grupării conduse de acesta. Judecătorul Minciuna a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la Curtea de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități.

    Tot judecătorul Minciuna a făcut parte din suita de participanți la vânătoarea ilegală din 23 decembrie 2012, în Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească”, în cursul căreia a fost omorât un om.

    În august 2015, presa scria că Minciuna ar fi fost vizat într-un caz privind reținerea unui avocat suspectat că ar mai fi pretins de la o persoană 15.000 de euro pentru a-i influenţa pe magistraţii Curții de Apel să emită o încheiere privind excluderea unor agenţi economici din lista creditorilor în procesul de insolvabilitate. Oamenii legii ar fi percheziționat atunci biroul de serviciu al lui Anatolie Minciuna. Tot în 2015, portalul Moldova Curată scria că  magistratul a solicitat apartament la preț redus în Capitală, chiar dacă avea o casă de apoximativ 50 de metri pătraţi în municipiul Chişinău. Judecătorul a declarat atunci că imobilul respectiv este de fapt o vilă situată într-o suburbie a orașului.

    Cu toate acestea,  judecătorul Anatolie Minciuna a fost decorat acum un an cu Diploma de onoare a CSM și a fost desemnat de CSM în februarie 2017 să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce noua Lege privind evaluarea integrității instituționale a intrat în vigoare, în noiembrie 2016. 

    Mihail Macar, un alt judecător distins cu titlul de „Veteran al sistemului judiciar”, în 2012, a fost respins de președintele Nicolae Timofti pentru a fi numit în funcția de președinte al Judecătoriei Hâncești. Drept temei pentru respingerea candidaturii lui Macar a servit lipsa din declarația sa de avere a unor proprietăți ce aparțin membrilor familiei sale.

    De „Diploma de onoare a CSM” s-au învrednicit Liliana Catan, Iuliana Oprea și Iurie Diaconu de la Curtea Supremă de Justiție, Gheorghe Iovu de la Curtea de Apel Chișinău, Aliona Miron și Constantin Roșca de la Judecătoria Chișinău, Iulia Grosu și Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Bălți, Ion Păcăleu și Viorel Pușcaș de la Judecătoria Bălți, Lilia Țurcan de la Judecătoria Edineț, Svetlana Caitaz de la Judecătoria Cahul, Vasile Hrapacov, judecător de instrucție la Judecătoria Comrat, ​Igor Negreanu, judecător de instrucție la Judecătoria Orhei, Emilian Bulat, judecător de instrucție la Judecătoria Hâncești, și Veronica Carapirea, judecător de instrucție la Judecătoria Cimișlia.

    Distincția „Diploma de onoare a CSM”, așa cum arată Regulamentul în baza căruia se acordă, „întruchipează o evidenţiere şi o recunoaştere publică a măiestriei judecătorului, o măsură de încurajare în creşterea profesionalismului şi autorităţii corpului judecătoresc, o stimulare morală şi materială a muncii judecătorului”. La acordarea distincției se ia în considerare „numărul de cauze civile, administrative şi penale examinate pe parcursul anului în termen rezonabil, calitatea actului de justiţie, calitatea lucrărilor de secretariat şi a întocmirii actelor judiciare, corectitudinea faţă de părţi, de cetăţeni, de colaboratori, de alţi judecători și lipsa petiţiilor”.

    Trei dintre judecătorii de la CSJ, cărora li s-au acordat Diploma de Onoare, au fost vizați anterior în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice. Liliana Catan și Iurie Diaconu se numără printre cei care au pus punctul final în dosarul ex-premierului Vlad Filat la Curtea Supremă de Justiție. Cei doi au făcut parte și din completul de judecată care în 2014 l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă, zis şi Vanea Pisateli, judecat pentru faptul că în anul 2000 ar fi comandat asasinarea a trei bărbați. În legătură cu acest caz, membrul CSM, Tatiana Răducanu, a solicitat ca magistrații care l-au eliberat pe Druță să fie trași la răspundere disciplinară. Colegiul disciplinar a examinat încălcările comise de magistrați, însă a decis să claseze procedurile disciplinare fără a-i sancționa. Răducanu nu a fost de acord şi a contestat hotărârea la CSM, iar Consiliul a schimbat hotărârea, aplicând sancțiuni sub formă de avertisment.

    Liliana Catan este membra Colegiului pentru Selecție și Cariera Judecătorilor din cadrul CSM. Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în 2010, Liliana Catan împreună cu soțul său, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. Magistrata indica în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, însă prețul de piață ar fi fost de câteva ori mai mare.

    Iuliana Oprea se numără printre magistrații care în aprilie 2015 au emis hotărârea prin care obligau Ministerul Finanțelor să achite companiei de construcţii Basconslux SRL costul lucrărilor de demolare a Stadionului Republican din centrul Capitalei, efectuate încă în 2007. Decizia a fost luată chiar dacă, potrivit repezentanţilor statului, firma a fost aleasă în lipsa unei licitaţii publice, iar termenul de prescripţie pentru chemare în judecată a expirat, fapt confirmat şi de decizia Curţii de Apel Chișinău. Ulterior, reprezentanții Ministerului Finanțelor au depus o sesizare la CSM prin care solicitau tragerea la răspundere a judecătorilor „responsabili de prejudicierea în proporţii deosebit de mari a bugetului de stat”, iar Colegiul Disciplinar, printr-o hotărâre emisă la 22 aprilie 2016, a decis să le aplice judecătorilor CSJ Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă sancţiunea disciplinară sub formă de mustrare. Magistrații însă au fost scutiți de pedeapsă, întrucât Consiliul Superior al Magistraturii a anulat hotărârea Colegiului disciplinar. Într-o contestație depusă anterior la CSM, Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă solicitau casarea hotărârii Colegiului disciplinar și încetarea procedurii disciplinare „pe motiv că nu a fost comisă vreo abatere”. Hotărârea Colegiului disciplinar a fost contestată și de Inspecția judiciară de pe lângă CSM, care a respins anterior sesizarea Ministerului Finanțelor ca fiind vădit neîntemeiată. După ce Completul de admisibilitate a anulat decizia Inspecției și a transmis cauza în plenul Colegiului, reprezentantul Inspecției a declarat în ședință că niciuna dintre acțiunile invocate de cei de la Finanțe nu reprezintă o abatere disciplinară.

    Gheorghe Iovu, magistrat la Curtea de Apel Chișinău, în februarie 2013, s-a ales cu mustrare aspră, aplicată de Colegiul disciplinar pentru încălcarea normelor imperative ale legislaţiei şi pentru încălcarea gravă a eticii judiciare, după ce, împreună cu alți colegi, i-au redus termenul de detenţie lui Adrian Nichifor, care l-a omorât pe fratele comisarului de Nisporeni, împușcându-l de cinci ori. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din decembrie 2017 scoate la iveală că Gheorghe Iovu a obținut gratuit un apartament în Chișinău, deși mai avea imobile în proprietate. „Consiliul Municipal Chișinău a executat Hotărârea Curții de Apel Chișinău prin care a obligat municipalitatea să-i ofere magistratului apartament gratuit în Capitală. Colegii judecători au decis să-i dea magistratului Iovu apartament gratuit, chiar dacă în acea perioadă familia Iovu avea deja apartament, proprietara fiind soția acestuia”, se arată în investigație. Iovu a făcut parte din completele de judecată care au emis decizii în cele mai răsunătoare dosare de corupție din ultimii ani. El se numără printre judecătorii care au decis eliberarea din arest a lui Ilon Șor și prelungirea arestului în cazul ex-premierului Vlad Filat.

    Aliona Miron, membră a Colegiului Disciplinar din cadrul CSM, figurează într-o investigație semnată de reporterii de la RISE Moldova, care scoate la iveală faptul că judecătoarea a obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount, deși avea în proprietate trei imobile. „Printre judecătorii care au obținut dreptul de a contracta un apartament în „Green City” se numără și Aliona Miron. În 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 de metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație. Cea de-a treia locuință, este de fapt un apartament la sol de 140 de metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în regiunea Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani”, se arată în ancheta jurnalistică.  

    Viorel Pușcaș, de la Judecătoria Bălți, în 2014 a fost sanționat cu avertisment, pentru faptul că nu înregistra ședințele de judecată. Atunci judecătorul a motivat, în cadrul ședinței CSM, că „înregistrarea audio nu s-a efectuat din cauza ocupării sălilor de judecată unde a fost instalat echipamentul”, dar și din cauză că „s-au descărcat acumulatoarele reportofoanelor”. Motivele invocate de acesta însă au fost calificate de Colegiul Disciplinar drept formale și care „denotă o atitudine iresponsabilă față de obligațiile de serviciu”.

    Lilia Țurcan, magistrată la Judecătoria Edineț, a fost vizată într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice privind creditele de milioane pe care judecătorii le contractează de la bănci. „Lilia Țurcan a contractat un credit în valoare de 1,7 milioane de lei. Potrivit declarației de avere și interese pentru anul 2016, datoria trebuie întoarsă până în anul 2024. Magistrata trebuie să plătească și o dobândă de 10% anual. Așadar, Lilia Țurcan trebuie să achite suma de peste 15.500 de lei în fiecare lună, în timp ce anul trecut salariul lunar al acesteia a constituit 19.000 de lei. Anterior magistrata a declarat portalului Moldova Curată că acest credit a fost contractat pentru fiica sa, care este proprietara unui restaurant și că are de unde întoarce banii. Soțul judecătoarei, Vasile Țurcan, fost șef al Poliției Rutiere din raionul Dondușeni, a avut anul trecut un venit de 87.000 de lei, bani adunaţi din pensia de la Ministerul Afacerilor Interne, dar și din leafa de funcție lunară. Lilia Țurcan nu a explicat cum va reuși să stingă creditul de 1,7 milioane  de lei”, se arată în investigația CIJM.

    Svetlana Caitaz, care, la fel ca Anatolie Minciună, este unul dintre magistrații desemnați în 2017 de CSM să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, se numără printre judecătorii care, la sfârșitul anului 2012, au fost obligați de CSM să accepte transferul de la Curtea Supremă de Justiție la Curtea de Apel Chişinău sau la o altă instanţă inferioară, fie să plece onorabil din sistem, prezentându-şi demisia. Decizia a fost luată la aproape un an după ce în fruntea Curții Supreme de Justiție a venit Mihai Poalelungi. Astfel, Caitaz a ajuns magistrată la Judecătoria Cahul, sediul Cantemir.

    Judecătoarea a beneficiat de un apartament spațios la preț redus, potrivit unei anchete semnate de RISE Moldova. Caitaz este proprietara unei case de 187 de metri pătrați, cu tot cu construcțiile accesorii, doar că nu în capitală, ci în Cantemir, oraș în care a activat în anii ‘90.

    În același timp, o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice a scos la iveală faptul că magistrata s-a îndatorat în anul 2014 pentru achitarea apartamentului luat la preţ preferenţial, cu 31.500 de euro, bani pe care trebuia să-i întoarcă până la sfârșitul lui 2017. „În doar trei ani, judecătoarea s-a angajat să întoarcă suma de 630.000 de lei, echivalentul salariului ei pentru trei ani. Anul trecut magistrata Caitaz a mai contractat două credite: unul de 100.000 de lei, scadent în 2021, cu o dobândă de 17,5%. Celălalt credit este de 50.000 de lei, bani care vor fi întorşi până în 2019. Un simplu calcul ne arată că din venitul pe care l-a obținut anul trecut familia Caitaz, peste 451.000 de lei (circa 37.000 de lei lunar - n.r.), mai mult de jumătate din sumă este achitată pentru credite. Întrebată cum va reuși să scape de datorii într-o perioadă de câțiva ani, magistrata nu a vrut să comenteze”, se menționează în anchetă.

    Judecătorul Igor Negreanu a ajuns în vizorul presei acum un an, când a scăpat de urmărire penală, după ce membrii CSM au respins două sesizări ale procurorului general, care a solicitat eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale și tragere la răspundere. Una dintre solicitările procurorului general se referea la pronunțarea unei sentințe, decizii sau hotărâri ilegale, iar cea de-a doua presupusă încălcare, la excesul de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu. În urma examinării sesizărilor de către CSM, membrii Consiliului au decis că abaterile care i se invocă magistratului se referă la încălcarea de procedură, iar acest fapt nu cade sub incidența Codului penal.

    Veronica Carapirea, judecător de instrucție la Judecătoria Cimișlia, sediul Basarabeasca, a figurat anterior într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată în comun cu Ziarul de Gardă. La sfârșitul lui 2008, președintele Vladimir Voronin a refuzat numirea Veronicăi Carapirea în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Conform informațiilor din documentul prezidențial, pe Voronin l-a deranjat faptul că aceasta «admite la examinarea dosarelor încălcări serioase ale procedurii judiciare și ale normelor de etică profesională, achitând nemotivat contravenienți și inculpați sau pronunțând sentințe ce contravin vădit legislației și probelor acumulate de organele de anchetă». Președintele a făcut referire la cazul inculpatei Irina Reihert, căreia magistrata i-a redus termenul pedepsei de la aproape şapte ani de închisoare cu executare la cinci ani de închisoare cu suspendare. În aprilie 2009, Vladimir Voronin a semnat totuşi decretul prin care Veronica Carapirea a devenit judecătoare până la pensionare”, potrivit anchetei. În 2012, Veronica Carapirea a intrat din nou în vizorul presei, după ce Colegiul Disciplinar din cadrul CSM i-a aplicat mustrare, pentru că ar fi preluat şi examinat un dosar care era în procedura unui alt judecător. Carapirea invoca atunci o defecţiune a programului electronic de distribuire aleatorie a dosarelor, care nu ar fi funcţionat aproape jumătate de an.

    Din lista judecătorilor propuși inițial de președinții instanțelor pentru acordarea Diplomei de Onoare a CSM au făcut parte și Ion Guzun, Luiza Gafton, Nadejda Toma și Mariana Pitic, de la CSJ, precum și Ion Muruianu, de la Curtea de Apel Chișinău, și Mihail Macar, de la Judecătoria Hâncești. Aceștia au fost însă respinși de membrii CSM.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Judecătorii „cu nouă vieţi”

    În ultimii zece ani, preşedinţii Republicii Moldova au respins rând pe rând candidaturile a 76 de judecători propuşi de Consiliul Superior al Magistraturii pentru promovare, reconfirmare, numire în funcție sau transfer. Vladimir Voronin, Marian Lupu, Mihai Ghimpu şi Nicolae Timofti au atenţionat în actele trimise la CSM că cei respinşi nu-și au locul în sistemul judecătoresc deoarece discreditează Justiţia, nu sunt obiectivi, deţin averi nejustificate, au probleme de integritate, relaţii cu businessmeni care conduc afaceri dubioase. De cele mai multe ori, constatările s-au bazat pe avizele Serviciului de Informaţii şi Securitate. În pofida argumentelor expuse de mai-marii ţării, CSM a lăsat în funcţie sau chiar a promovat 55 de judecători. Între timp, unii au plecat onorabil din sistem cu tot cu păcate, iar cel puţin 30 continuă şi astăzi să împartă dreptate. Centrul de Investigaţii Jurnalistice și Ziarul de Gardă au obţinut şi analizat toate actele pe care Preşedinţia le-a trimis din 2005 până în prezent Consiliului Superior al Magistraturii. Vă propunem să aflaţi ce au invocat preşedinţii şi ce a întreprins CSM.

    În ultimii zece ani, preşedinţii Republicii Moldova au respins rând pe rând candidaturile a 76 de judecători propuşi de Consiliul Superior al Magistraturii pentru promovare, reconfirmare, numire în funcție sau transfer. Vladimir Voronin, Marian Lupu, Mihai Ghimpu şi Nicolae Timofti au atenţionat în actele trimise la CSM că cei respinşi nu-și au locul în sistemul judecătoresc deoarece discreditează Justiţia, nu sunt obiectivi, deţin averi nejustificate, au probleme de integritate, relaţii cu businessmeni care conduc afaceri dubioase. De cele mai multe ori, constatările s-au bazat pe avizele Serviciului de Informaţii şi Securitate. În pofida argumentelor expuse de mai-marii ţării, CSM a lăsat în funcţie sau chiar a promovat 55 de judecători. Între timp, unii au plecat onorabil din sistem cu tot cu păcate, iar cel puţin 30 continuă şi astăzi să împartă dreptate. Centrul de Investigaţii Jurnalistice și Ziarul de Gardă au obţinut şi analizat toate actele pe care Preşedinţia le-a trimis din 2005 până în prezent Consiliului Superior al Magistraturii. Vă propunem să aflaţi ce au invocat preşedinţii şi ce a întreprins CSM.

    Potrivit legii, magistraţii instanţelor de fond şi cei ai curţilor de apel sunt numiţi în funcţie în urma unui concurs de către preşedintele ţării, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. La începutul carierei vin în post pentru cinci ani, iar dacă îşi fac onest munca sunt numiţi până la atingerea plafonului de vârstă — 65 de ani. Şeful statului poate respinge candidaturile doar în cazul în care depistează probe incontestabile de incompatibilitate a acestora cu funcţia respectivă şi dacă cel care pretinde la post a încălcat legislaţia sau procedurile legale de selectare şi promovare. Totuşi, CSM poate forţa mâna preşedintelui propunând repetat acelaşi candidat, o practică des întâlnită în Republica Moldova.  Centrul de Investigații Jurnalistice a solicitat oficial Președinției și CSM-ului să prezinte actele prin care şefii statului au respins în ultimii zece ani candidaturile judecătorilor. Cele două instituții au refuzat însă să ni le ofere. Reprezentanţii Preşedinţiei au motivate prin faptul ar putea fi afectat „principiul respectării drepturilor și reputației candidaților la funcția de judecător, a vieții private, intime și familiale”. Am reușit să facem rost de aceste documente care conţin informaţii de interes public, iar o parte le publicăm mai jos.

    Dosare examinate în câteva zile

    Candidatura lui Grigore Lungu la funcția de şef al Judecătoriei Ialoveni a fost respinsă la sfârşitul anului 2005 de Vladimir Voronin, președintele ţării de atunci. În actul semnat de șeful statului și expediat Valeriei Șterbeț, președinta CSM în acea perioadă, se arată că în precedentul mandat, Grigore Lungu „nu a reușit să asigure o activitate cel puțin satisfăcătoare a acestei instanțe”. „Atât domnul Lungu, cât și ceilalți judecători comit abateri procedurale grave. (…) Un aspect aparte al activității domnului Lungu îl constituie examinarea de către acesta, fără pregătirea corespunzătoare și într-un termen de la o zi până la o lună a cauzelor pentru care legislația prevede un anumit termen de examinare”, potrivit actului lui Vladimir Voronin. Şeful statului a făcut trimitere la trei dosare, două dintre care se refereau la desfacerea căsătoriei. Magistratul le-a examinat în doar trei zile, lucru nepermis de lege. Un alt caz se referea la decăderea din drepturile părintești, examinat în doar nouă zile. „Mai mult decât atât, sunt relevante neclaritățile privind consumarea a 8.000 de lei din contul extrabugetar pentru reparația automobilului de serviciu, precum și privind transferarea sumei de 411.450 de lei de la contul depozitar al Judecătoriei Ialoveni către o instituție bancară din țară și dispariția actelor privind destinația transferului acestei sume și denumirea beneficiarului”, scria Vladimir Voronin.

    Cu toate că Grigore Lungu ar fi putut fi pedepsit chiar şi penal pentru aceste încălcări, el este judecător până în prezent. Anul trecut, magistratul a încercat să revină în funcția de președinte al Judecătoriei Ialoveni. Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor de pe lângă CSM i-a barat însă acest drum, acordându-i calificativul „insuficient”. „În urmna interviurilor confidențiale întreținute cu angajații instanței, s-a constatat că judecătorul Grigore Lungu în cadrul Judecătoriei laloveni are o reputație proastă, are un comportament, deseori scandalos, din care considerente grefierii se schimbă des. În deliberare judecătorul își permite să intre cu grefierul și asistenul, astfel fiind încălcată taina deliberării. La observațiile colegilor în acest sens, ultimul reacționează neadecvat, ceea ce este o încălcare procedurală flagrantă, știrbind în acest mod imaginea justiției”, potrivit hotărârii Colegiului.

    Tehnică „însușită” de judecător?

    Un alt magistrat care a reușit să dribleze refuzul președintelui Vladimir Voronin de numire în funcție este Andrei Guțu, judecător de instrucție la Judecătoria Bălți. În decembrie 2005, Voronin îşi motiva respingerea de numire în funcţie prin faptul că  că Andrei Guțu, „activând în cadrul Comisariatului de Poliție Bălți s-a manifestat ca o persoană care posedă cunoștințe medii, nu dă dovadă de sârguință și perseverență, nu se bucură de stimă și autoritate și care pune în prim-plan interesele personale”.

    Președintele a adus drept exemplu două cazuri. Bunăoară, fiind anchetator, Andrei Guțu a restituit substanțe chimice în valoare de 500.000 de lei proprietarului, ridicate anterior de polițiști în calitate de corpuri delicte în cadrul unei cauze penale de sustragere de bunuri în proporții deosebit de mari. Acest fapt a pus în pericol desfășurarea urmăririi penale. Un alt exemplu îl constituie cauza penală în privința cetățenilor Gavriliuc și Lungu. În timpul urmăririi penale, de la aceștia au fost ridicate, în calitate de corpuri delicte, un număr mare de unități de tehnică audio și video. Ulterior, instanța a dispus restituirea bunurilor. „Însă, s-a constatat că o parte din această tehnică a dispărut, fiind însușită, conform unor date, de către domnul Guțu”, se arată în document. Peste doar jumătate de an, în ciuda acestor dezvăluiri, Andrei Guțu îmbrăcat  mantia de judecător, Voronin fiind obligat să semneze un decret de numire a acestuia în funcție. În februarie 2014, Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul „foarte bine”, iar în luna mai 2014 a fost reconfirmat în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

    Observat deseori în compania unor persoane suspecte”

    Tot acum zece ani, Vladimir Voronin a respins candidatura lui Valeriu Ciuntu care pretindea la funcția de președinte al Judecătoriei Criuleni. Motivele refuzului invocate în documente ar fi trebuit să-l facă pe Valeriu Ciuntu incompatibil nu doar cu funcția de președinte de instanță, ci și cu cea de judecător. Magistratul activează însă și acum. „S-a constatat că dânsul a prezidat ședința de judecată privind legalitatea înstrăinării la un preț simbolic a Complexului de porcine din s. Cimișeni, Criuleni. În această ședință a fost pronunțată o hotărâre prin care a fost prejudiciat substanțial bugetul raionului”, se menționează în ordin. Ba mai mult, Vladimir Voronin scria că Ciuntu „era observat deseori în compania unor persoane suspecte, cu antecedente penale, în localuri publice și de agrement”. Mai mult, judecătorul ar fi încercat de mai multe ori să intervină în examinarea unor cauze penale în care figurau asemenea persoane, pentru a influenţa luarea deciziilor în favoarea acestora.

    În luna mai 2014, magistratul Ciuntu a fost apreciat de Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor cu calificativul „bine”. Anul acesta, acerea lui Valeriu Ciuntu a ajuns sub lupa Comisiei Naționale de Integritate (CNI). S-a stabilit că magistratul nu a inclus în declarația sa cu privire la venituri și proprietăți pentru anul 2013 şase terenuri extravilane, patru construcții, un autoturism, trei conturi bancare și 552 de acțiuni la o societate comercială. Constatările au fost remise în adresa Procuraturii Generale (PG), care urmează să decidă dacă judecătorul va fi sau nu cercetat penal.

    Refuzat de Voronin, acceptat de Ghimpu, decorat de Timofti

    Alexandru Șpac este acum judecător la Curtea de Apel Chișinău. Pe 20 ianuarie 2006, candidatura acestuia la funcția de judecător era respinsă însă de Vladimir Voronin. Şeful statului scria negru pe alb că în perioada 1996—2002, fiind judecător, Șpac „s-a manifestat drept o persoană care pune propriile interese mai presus de obligațiile funcționale, fapt ce discreditează justiția, compromite independența și imparțialitatea ei, cinstea și demnitatea de judecător”. Voronin a oferit drept exemplu cazul lui Vasile Caras, fost director al Concernului Financiar „Intercapital”, învinuit penal pentru sustragerea depunerilor bănești, într-un dosar în care figurau peste 1.200 de persoane, majoritatea bătrâni și invalizi. Președintele a menționat că Alexandru Șpac, activând la Tribunalul Chișinău, a făcut parte din completul de judecători care l-a eliberat pe Caras din arest, aplicându-i măsura de nepărăsire a localității, fapt ce i-a permis acestuia să fugă din țară.

    Peste aproape doi ani, CSM l-a propus repetat pe Alexandru Șpac la funcția de judecător, iar Voronin l-a respins şi de acea dată. Pe lângă motivele invocate mai sus, șefului statului de atunci a scris că Șpac, „activând în calitate de avocat, practică estorcarea de bani în calitate de mită pentru judecători”. „Unul din aceste cazuri este cel în care dumnealui a reprezentat interesele unui inculpat la Curtea de Apel Chișinău. Inculpatul a refuzat să dea bani în calitate de mită. În consecință, Alexandru Șpac, contrar statului și codului deontologic al avocatului, a solicitat instanței de judecată condamnarea clientului său”, se arată în document. După ce a fost respins de două ori de Vladimir Voronin, Alexandru Șpac s-a făcut avocat. În 2010, a revenit cu o nouă cerere, fiind acceptat la funcția de judecător de Mihai Ghimpu, președinte interimar în acea perioadă. Inițial, Șpac a fost numit judecător la Curtea de Apel Comrat, iar peste aproape doi ani, a fost transferat la Curtea de Apel Chișinău. În octombrie 2012, magistratul a fost decorat de Timofti cu Ordinul „Gloria Muncii”, iar anul trecut, Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul „bine”.

    Refuzat de președinte, promovat de sistem

    În ultimii şase ani cariera judecătorului Nichifor Corochii a fost în ascensiune. Din 2009 acesta a fost detașat în cadrul CSM, iar în 2012 și 2013 a condus această instituție, fiind preşedinte interimar. Printr-un ordin semnat de Nicolae Timofti pe 30 ianuarie 2014, Corochii a ajuns judecător la Curtea de Apel Chișinău, asta după ce nu a reușit să obţină un nou mandat de membru al Consiliului. Puţini ştiu însă că acesta nu a fost acceptat de Vladimir Voronin la funcția de președinte al Judecătoriei Edineț. În aprilie 2006, Voronin scria că Nichifor Corochii „s-a manifestat ca o persoană care pune interesele personale mai presus de obligațiile funcționale, ignoră regulile de etică judecătoarească, discreditând justiţia şi compromiţând independenţa, imparţialitatea, cinstea şi demnitatea de judecător”. Preşedintele mai scria că magistratul întreținea legături cu businessmani implicați în afaceri dubioase, ceea ce a generat nemulțumirea cetățenilor. „Drept exemplu poate servi faptul tutelării de către dumnealui a activității întreprinzătorilor Mina Tomașevschi, Nicolae Tomașevschi și Zinaida Mamaliga. Datorită acestei tutelări, Mina Tomașevschi, care activa și în calitate de manager al pieței agricole locale a reușit să înstrăineze 58 de magazine și gherete din cele 75 care funcționau în piață, precum și să reducă la 25.000 -50.000 de lei pe an suma venitului transferat la buget”, potrivit actului. În acelaşi document se mai arată că în calitate de „tutore” al Minei Tomașevschi, Nichifor Corochii asigura personal examinarea cauzelor privind activitatea ei, „protejându-i interesele, urmărind restabilirea ei în funcția de manager al pieței agricole, funcție din care aceasta a fost eliberată”.

    „De asemenea, s-a constatat că domnul Corochii, făcând uz de relația sa amicală pe care o are cu executorul Țiverenco, asigură executarea hotărârilor judecătorești ce țin de interesele doamnei Tomaşevschi. Totodată, activând în calitatea de judecător și tutelând activitatea doamnei Tomașevschi, domnul Corochii a reușit să-și construiască o casă luxoasă în or. Edineț, pe str. M. Cibotari. Lucrările de construcție a caselor doamnei Tomașevschi și a domnului Corochii s-au desfășurat simultan”, mai scria Voronin. Atunci, aceste acuzaţii au fost verificate de către membrii CSM, care s-au adeverit parțial, așa că Nichifor Corochii nu a mai a fost propus repetat pentru numire în funcția de președinte al Judecătoriei Edineț. La scurt timp acesta a ajuns însă membru al CSM, iar de acolo, la Curtea de Apel Chișinău. În 2011 i s-a conferit medialia „Meritul Civic”.

    „Probabil CSM a verificat informația și ea nu s-a adeverit. Nu mai țin minte exact ce a fost. Toată informatia este la dosarul meu personal. Puteți verifica acolo ce și cum a fost. Președintele are dreptul să respingă, la fel cum CSM-ul are dreptul să înainteze repetat o candidatură”, ne-a spus Nichifor Corochii.

    „După o discuție cu reținutul, judecătorul şi-a anulat propria decizie”

    În noiembrie 2006 şi Iurie Iordan, propus de CSM pentru reconfirmarea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, a fost respins de Vladimir Voronin. „Activând în calitate de judecător, s-a manifestat ca o persoană care posedă cunoștințe medii, poate fi influențată în luarea deciziilor, nu dă dovadă de sârguință și perseverență, nu se bucură de stimă și autoritate, pune interesele personale mai presus de obligațiile funcționale, este orgolios și încalcă în mod brutal normele de etică profesională”, se arată în actul preşedintelui. Potrivit aceluiaşi document, în 2003, examinând cauza penală privind D.Constantin, conducătorul unei grupări criminale, judecătorul Iordan, în prezența polițiștilor din escortă a pronunțat decizia privind arestarea acestuia. Mai târziu, după o discuție cu reținutul, judecătorul şi-a anulat propria decizie. După eliberare, D. Constantin a părăsit țara și în prezent este dat în căutare generală. În iulie 2006, Iurie Iordan ar fi contribuit la absolvirea de răspundere penală a trei infractori — Secrieru, Guștiuc și Andros – toţi aliați ai lui D. Constantin.

    În ianuarie 2005, în timpul ședinței de judecată în care era examinată cauza penală a unui bărbat magistratul a deschis radioul la intensitate maximă, „ignorând în mod demonstrativ regulile de procedură și etică judecătoarească”. Peste doar câteva luni însă, Iordan a fost reconfirmat în funcție. În noiembrie 2013 Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul „foarte bine”. Tot în 2013, magistratul a fost filmat în timp ce primea un plic de la o femeie în ograda Curții de Apel Chişinău. Ulterior, cei doi au precizat că sunt rude, iar în plic ar fi fost o factură pentru achitarea unui impozit. Am vrut să discutăm cu magistratul, însă grefiera sa ne-a spus că acesta, de obicei, nu discută cu presa.

    „…o persoană prin intermediul căreia pot fi clasate dosare penale”

    În 2007, Ștefan Starciuc a fost propus la funcția de președinte al Judecătoriei Cantemir. Voronin însă nu l-a acceptat, menționând că acesta ar avea o reputație pătată. „În perioada activității sale în cadrul Oficiului de Executare Cantemir al Departamentului de Executare, dânsul a fost implicat în acțiuni dubioase, manifestate prin diminuarea prețului de vânzare a unei încăperi ce aparținea Apă-Canal Cantemir. El a intervenit pe lângă colaboratorii CCCEC (actualul CNA – n.r.) în scopul neadmiterii ca acest caz să fie elucidat. De asemenea, în perioada exercitării funcției de judecător, în timpul examinării unui dosar penal pe numele inculpatului Corcimari, care a deținut funcția de șef al Secției asistență socială a Consiliului Raional Cantemir, domnul Starciuc a condiționat achitarea inculpatului și restabilirea lui în funcția deținută anterior prin oferirea unei recompense materiale”, scrie în documentul semnat de Vladimir Voronin.

    Atunci Starciuc nu a mai ajuns președinte. În 2009, Voronin l-a respins din nou, după ce CSM a propus să fie numit judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Pe lângă argumentele din 2007, în 2009 președintele și-a motivat refuzul prin faptul că „printre avocații din r. Cantemir, dl Starciuc este cunoscut drept o persoană prin intermediul căreia pot fi clasate dosare penale, pot fi diminuate sentințele penale, precum și favorizată soluționarea cauzelor civile, contra unei sume de bani care este încasată prin intermediari”. În ciuda acestor acuzații, cu ajutorul CSM, care l-a propus repetat spre numire, în septembrie 2009 Ştefan Starciuc a fost numit de Voronin judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

    Averea judecătorului Minciună de acum 7 ani

    Anatolie Minciună este judecător încă din 1991. Mai întâi a activat la Judecătoria populară a raionului Octombrie din Chişinău, apoi a devenit vicepreşedinte la Judecătoria sectorului Râşcani. În 2008 a fost promovat la Curtea de Apel Chişinău. A obţinut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzaţii grave.

    Potrivit documentelor, în urma investigaţiilor s-a stabilit că cheltuielile şi proprietăţile sale nu corespund veniturilor declarate. „(…) familia Minciună a reuşit să devină proprietara a şase unităţi de transport: Volkswagen Golf, Volkswagen Sharan, Opel Corsa (două unităţi), BMW 318i şi BMW 520i. Totodată, Sergiu Minciună, fiul judecătorului, a devenit cofondator cu 25% la SRL Ilagro Promils (…) În pofida informaţiilor de mai sus, pentru anii precedenţi, domnul Minciună a declarat venit doar din activitatea de judecător (20.000 de lei în 2005)”, se menţionează în actul lui Vladimir Voronin. În acelaşi document, preşedintele de atunci scria că Anatolie Minciună a achitat autoritatea criminală David Mereşinschi, alias „Debil”, şi membrii grupului acestuia, inculpaţi pentru comiterea unor acte de şantaj. La începutul anului 2008, la o solicitare repetată venită din partea CSM, Voronin nu s-a mai opus, iar Anatolie Minciună a ajuns la Curtea de Apel Chişinău.

    În ultima sa declaraţie de venituri şi proprietăţi, cea pentru anul 2014, Anatolie Minciună declară că deţine mai multe terenuri (15 hectare în raionul Briceni – n.r.), o vilă în Truşeni, mun. Chişinău, şi un apartament de 71 de metri pătraţi, dobândit în 2014, în blocul construit special pentru judecători, la un preţ de doar 360 de euro pentru un metru pătrat. Magistratul mai deţine şi trei automobile: un Land Rover fabricat în 2002, un GAZ din 1981 şi o Skoda Fabia din 2008, pe care a cumpărat-o recent. Între timp, fiul acestuia și-a mai deschis o firmă. În ianuarie 2014, magistratul a fost evaluat de Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor de pe lângă CSM, care i-a acordat calificativul „foarte bine”.

    „Văzut în repetate rânduri în stare de ebrietate în locuri publice”

    Xenofon Ulianovschi este de șapte ani vicepreședinte la Curtea de Apel Chișinău. În noiembrie 2007, candidatura sa pentru această funcție era însă respinsă. Acesta motiva prin faptul că Ulianovschi era la Curtea de doar un an. În plus, făcând parte dintr-un complet de judecători, a redus de trei ori pedeapsa aplicată unui cetățean turc de prima instanță, bărbatul fiind acuzat de trafic de copii. În 2008, magistratul a ajuns totuşi în funcția râvnită. În 2012, acesta a obținut un nou mandat. În 2013, CSM a decis intentarea procedurii disciplinare împotriva lui Xenofon Ulianovschi care era acuzat de un avocat de emiterea unor hotărâri falsificate. Pentru că judecătorul a fost anchetat, numele său a fost exclus, temporar, din lista magistraţilor propuşi pentru acordarea distincţiilor de stat. În 2014, Ulianovschi a primit totuși „Ordinul de Onoare”, acordat de președintele țării.

    În aprilie 2008, Alexandru Motricală, propus de CSM la funcția de judecător de instrucție la Judecătoria Dubăsari era respins de șeful statului. Vladimir Voronin scria Consiliului că acesta, „activând în calitate de procuror, s-a manifestat ca o persoană cu cunoștințe medii, pasibilă de a fi influențată în luarea deciziilor”. „Dânsul nu dă dovadă de sârguință și perseverență în muncă, nu se bucură de stimă și autoritate, este orgolios și neglijează în mod brutal normele eticii profesionale”, menţiona preşedintele. În confirmarea celor spuse, Voronin a făcut referire la faptul că Alexandru Motricală ar face abuz de băuturi spirtoase, fiind „văzut în repetate rânduri în stare de ebrietate în locuri publice”. Peste câteva luni, CSM l-a propus reperat pe Motricală, iar președintele Voronin l-a numit judecător de instrucție la Judecătoria Dubăsari, funcție pe care o ocupă și astăzi, după ce, în octombrie 2013 a fost numit magistrat până la atingerea plafonului de vârstă.

    Avea cel mai mare număr de dosare clasate”

    Tot în luna aprilie 2008, Vladimir Voronin a respins și candidatura Tatianei Duca la funcția de vicepreședinte al Curţii de Apel Bălți. După ce a înşirat un text similar ca în cazul altor judecători respinși, preşedintele s-a referit un dosar pe care magistrata l-a examinat în 2004 şi prin care a obligat Biroul Vamal „Nord” să achite în contul unei companii private 1,35 milioane de euro drept pagube morale, rezultate în urma unui litigiu. Ulterior, această hotărâre a fost anulată de instanțele superioare. După acest refuz, Duca nu a ajuns vicepreședinte al Curţii de Apel Bălți, dar continuă și astăzi să activeze în cadrul acestei instanțe.

    Pe 7 august 2014, Petru Triboi a fost numit prin decretul lui Nicolae Timofti în funcția de președinte al Judecătoriei Nisporeni. Şase ani mai devreme, Vladimir Voronin considera că Triboi nu are dreptul să ocupe nici măcar funcția de vicepreședinte, la care a fost înaintat de către CSM. Voronin făcea referire la faptul că Triboi era caracterizat de colegi ca fiind „o persoană ușor influențabilă, ce nu se bucură de respect în colectiv, nu manifestă sârguință și perseverență, este orgolios și subiectiv în aprecieri”. „De asemenea, dânsul nu întotdeauna este exigent față de sine și față de subalterni, nu apreciază obiectiv persoanele din anturajul său, conducându-se în mare măsură de propriile simpatii și antipatii. Din punct de verere profesional, domnul Triboi este caracterizat ca având o competență mediocră (…) Activând în cadrul organelor afacerilor interne, avea cel mai mare număr de dosare clasate din motive, în opinia unora, pur subiective”, menționa Vladimir Voronin, deşi tot el, în decembrie 2005, l-a acceptat în funcția de judecător. În 2010, Petri Triboi a devenit judecător până la atingerea vârstei de pensionare.

    Apartament de la stat pentru judecător

    Nici Eugen Pșenița de la Judecătoria Edineț nu a fost pe placul lui Vladimir Voronin, care a respins candidatura acestuia la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, refuzul însemnând la modul practic demiterea judecătorului din sistem. „Activând în calitate de judecător, domnul Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, scria preşedintele. A adus și un exemplu mai mult decât elocvent. „În 2004, domnul Pșenița a adresat Primăriei Edineț o cerere privind acordarea de spațiu locativ. În iunie 2004 i s-a propus un apartament, pe care Eugen Pșenița nu l-a acceptat. Însă, în decembrie 2004, dânsul a adresat o cerere Judecătoriei Briceni prin care solicita obligarea Consiliului Orășenesc Edineț să-i acorde o despăgubire pentru neatribuirea de spațiu locativ. Din motive ce nu au putut fi stabilite, reprezentantul autorităților publice locale a acceptat pretențiile acestuia”, relata şeful statului.

    Judecătoria Briceni i-a dat câștig de cauză. Concomitent, în februarie 2006, judecătorul a cumpărat în oraşul Edineţ o casă cu două etaje pentru care a plătit 28.000 de dolari şi pe care a înregistrat-o pe numele tatălui său. Preşedintele preciza că veniturile celor doi nu le permiteau să suporte asemenea cheltuieli. Între timp, pentru executarea hotărârii Judecătoriei Briceni, în martie 2006, Oficiul Edineț al Departamentului de Executare a blocat conturile Primăriei, „fapt ce a pus în pericol alocarea de către organizațiile internaționale administrației publice locale a sumei de 3,54 milioane de lei în calitate de investiții în sfera socială”. Doar la insistenţa colegilor Eugen Pșenița a renunțat la pretinsa despăgubire și a acceptat, în schimb, un apartament de serviciu, care i-a fost atribuit la scurt timp de autorități. Mai târziu, Consiliul Orășenesc Edineț, prin decizia din 14 decembrie 2007 a modificat decizia inițială, excluzând după sintagma „spațiu locativ” specificarea „de serviciu”. Astfel, odată cu modificarea statutului apartamentului, Pșenița a obținut dreptul de a-l privatiza. CSM a propus candidatura magistratului repetat, iar Voronin s-a conformat, numindu-l în funcția de judecător până la atingerea vârstei de pensionare.

    Tranzacțiile imobiliare ale familiei

    O simplă verificare a informațiilor prezentate în actul semnat de Voronin ne confirmă faptul că magistratul a fost implicat într-o schemă imobiliară. Conform datelor cadastrale, în februarie 2006, Nicolae Pșenița, tatăl judecătorului, născut în 1940, pe atunci de 66 de ani, devine proprietarul unui apartament (nu casă, aşa cum se arată în actul lui Vladimir Voronin – n.r.) cu patru camere şi cu o suprafaţă de aproape o sută de metri pătraţi pe str. Nikolai Gribov din Edineț. În octombrie 2011, în urma unui contract de schimb între pensionarul Nicolae Pșenița și fiul său, judecătorul Eugeniu Pșenița, acel imobil devine propritatea magistratului și a familiei sale. În schimb, tatăl primește apartamentul fiului, din str. Independenței, unul de 40 de metri pătraţi. Ar putea fi vorba despre locuinţa pe care magistratul a obţinut-o de la autorităţile locale şi pe care, între timp, l-a privatizat. Doar că apartamentul nu a rămas mult timp în posesia tatălui magistratului, fiind vândut peste doar două săptămâni. Cel mai probabil, numele tatălui a fost folosit în acest proces doar pentru ca în tranzacție să nu figureze numele judecătorului.

    Din declarația de avere pentru anul 2014 aflăm că acesta deține un teren în satul Cotiujeni, raionul Briceni, apartamentul primit de la tatăl său în 2011, două garajuri și două automobile pe care le conduce împreună cu soția prin mandat. Din 2012, soția magistratului are o datorie de 30.000 de euro către o persoană fizică. Secretariatul instanței ne-a spus că magistratul se află în concediu și că nu putem discuta cu el.

    „Starea materială a soților Țonov nu corespunde veniturilor”

    În luna august 2008, Vladimir Voronin nu a acceptat-o nici pe Irina Țonov, propusă de CSM la funcția de judecătoare la Căușeni. În scrisoarea sa, șeful statului preciza că „doamna Țonov este caracterizat ca un specialist de competență mediocră, deseori invocându-se faptul că dânsa este mai multe teoretician și mai puțin practician”. „Se consideră că activitatea ei de succes este determinată în mare parte de  protecția factorilor de decizie. Irina Țonov este o persoană impulsivă, lăsându-se ușor provocată, ceea ce generează certuri și conflicte. Un alt aspect ce nu poate fi ignorat îl constituie existența unor date precum că starea materială a soților Țonov nu corespunde veniturilor declarate. Mai mult ca atât, actualmente este verificată informația privind acceptarea de către doamna Țonov, în calitatea de lector la USM, în timpul sesiunii din vara anului 2008, de la mai mulți studenți, a unor sume bănești pentru susținerea examenului și colocviului. Toate mijloacele bănești ar fi fost colectate printr-o persoană de încredere”, susţinea Vladimir Voronin.

    Respinsă de liderul PCRM, Irina Țonov a fost acceptată în decembrie 2011 de un alt președinte, interimarul Marian Lupu. Peste un an Nicolae Timofti a promovat-o la funcţia de vicepreședinte al Judecătoriei Căușeni. Mai nou, magistrata a devenit preşedinte interimar al instanţei. Judecătoarea deține în proprietate două apartamente, un spațiu comercial de peste 1.700 de metri pătraţi, o mașină, iar prin intermediul soțului, Igor Țonov, 100% din SRL Ghidprim, firmă înregistrată în unul din cele două apartamente ale familiei, din str. Pușkin din Capitală.

    Demisă de un președinte, primită înapoi de altul

    Marcela Nicorici a fost numită în funcția de magistrat la Judecătoria Florești în anul 2003, pe un termen de cinci ani, prin decretul lui Vladimir Voronin. În 2007, tot prin decret prezidențial, a ajuns la Judecătoria Bălți. Doar că, în 2008, atunci când a fost propusă de CSM la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, Vladimir Voronin a respins candidatura. „S-a constatat că doamna Nicorici nu asigură examinarea cauzelor în termene rezonabile, examinarea unora dintre ele fiind amânată nejustificat, iar a altora, cu încălcarea procedurii stabilite, ceea ce trezește nemulțumirea participanților la proces”, se arată în act. Voronin a oferit drept exemplu dosarul S.A. Mioara, examinarea căruia a fost amânată timp de jumătate de an, pentru ca ulterior să fie repartizat altui judecător. „Atenționez și asupra faptului că doamna Nicorici, contrar prevederilor Codului de etică profesională, își permite să consume băuturi spirtoase în biroul de serviciu cu amicii săi. Concomitent, este fondator și manager la ÎI Iurist-Nicorici, care acordă asistență juridică, ceea ce contravine prevederilor legisțației”, potrivit aceluiaşi document.

    Drept consecință, pe 26 decembrie 2008, din cauza „expirării împuternicirilor în legătură cu nenumirea judecătorului până la atingerea plafonului de vârstă”, Marcela Nicorici a fost eliberată din funcție. După ce a plecat, potrivit platformei Magistrat.md, a devenit avocat-stagiar, administrator al insolvabilității la Întreprinderea Individuală „Nicorici Marcela”, consultant la Judecătoria Bălți, și jurist la întreprinderea cu capital străin „Moldova zahăr” SRL. Anul acesta, în luna mai, a revenit în sistemul judecătoresc, chiar dacă anterior a fost demisă, fiind acceptată fără probleme de CSM și de președintele Nicolae Timofti în funcția de magistrat la Judecătoria Fălești, pe un termen de cinci ani.

    Capacități profesionale medii și fiind pasibil de a fi influențat”

    Printr-un decret semnat de Vladimir Voronin pe 30 septembrie 2008, Veronica Carapirea devenea președinta Judecătoriei Basarabeasca. Peste doar două luni,  președintele a refuzat numirea ei în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Conform informațiilor din documentul prezidențial, pe Voronin l-a deranjat faptul că aceasta „admite la examinarea dosarelor încălcări serioase ale procedurii judiciare și ale normelor de etică profesională, achitând nemotivat contravenienți și inculpați sau pronunțând sentințe ce contravin vădit legislației și probelor acumulate de organele de anchetă”. Președintele a făcut referire la cazul inculpatei Irina Reihert, căreia magistrata i-a redus termenul pedepsei de la aproape şapte ani de închisoare cu executare la cinci ani de închisoare cu suspendare. În aprilie 2009 Vladimir Voronin a semnat totuşi decretul prin care Veronica Carapirea a devenit judecătoare până la pensionare.

    Vladimir Craveț este un alt candidat respins de Vladimir Voronin. A rămas însă judecător datorită membrilor CSM. „S-a constatat că domnul Craveț în exercitarea atribuțiilor de serviciu plasează interesele personale înaintea obligațiilor funcționale, respingând nejustificat demersurilor procurorilor privind efectuarea măsurilor de urmărire penală, inclusiv sabotând investigarea infracțiunilor legate de droguri și muniții. Concomitent, domnul Craveț admite încălcări ale procedurii judiciare și ale normelor de etică profesională, examinând superficial și iresponsabil cauzele, dând dovadă de capacități profesionale medii și fiind pasibil de a fi influențat la luarea deciziilor prin oferirea unor sume de bani”, menţiona Vladimir Voronin în aprilie 2009.  În același an, fiind propus repetat de către CSM, Voronin a semnat ordinul, iar acesta și-a continuat mandatul de judecător. În 2014, Nicolae Timofti l-a reconfirmat, din prima, în funcție.

    Pune interesele personale mai presus de obligațiile funcționale”

    În iulie 2009 CSM a propus-o pe Aurelia Pleșca la funcția de magistrat la Judecătoria Basarabeasca, pe un termen de cinci ani. „S-a constatat că doamna Pleșca, în calitate de consultant la Judecătoria Bender, s-a dovedit a fi o persoană care pune interesele personale mai presus de obligațiile funcționale, fiind pasibilă de influențe la luarea deciziilor, fapt ce discreditează justiția, compromite independența, imparțialitatea, cinstea și demnitatea de judecător”, se arată în actul prin care Vladimir Voronin a respins această candidatură. Între altele, potrivit documentului de acum șase ani, starea materială a judecătoarei nu corespundea veniturilor declarate. Peste câteva luni însă, în octombrie 2009, Mihai Ghimpu, șef interimar al statului pe atunci, a numit-o printr-un decret judecător la Judecătoria Bender, pe un termen de cinci ani. În 2014, Nicolae Timofti o numește pe Aurelia Pleșca judecător la Bender până la atingerea plafonului de vârstă.

    În martie 2010, CSM a înaintat la președinție un demers prin care i-a cerut lui Mihai Ghimpu să-i numească pe Maria Chiperi și Dorel Musteață de la Judecătoria Anenii Noi și Virgiliu Buhnaci de la Judecătoria Botanica magistrați până la atingerea plafonului de vârstă. „S-a constatat incompatibilitatea candidaturilor respective cu funcția de judecător, deoarece, în timpul exercitării funcțiunii, precum și în afara relațiilor de serviciu, comit fapte ce discreditează justiția și compromit onoarea și demnitatea de judecător, inclusiv care provoacă dubii privind obiectivitatea lor, ignoră regulile eticii judecătorești și încalcă legislația, dând consultații verbale în probleme litigioase”, potrivit documentului semnat de Mihai Ghimpu.

    Ghimpu supărat că … la Anenii Noi, oamenii votau comuniștii

    Peste o lună, membrii CSM, au venit cu un demers repetat, iar președintele țării s-a văzut obligat să semneze decretul. Mai mult, magistrații au avansat în funcții. Bunăoară, în 2011, prin decretul lui Marian Lupu, Maria Chiperi a devenit vicepreședinta Judecătoriei Anenii Noi. Ea și-a păstrat funcția și în 2015, printr-un decret similar semnat de Nicolae Timofti. Tot în 2011, Dorel Musteață a ajuns președintele Judecătoriei Anenii Noi. Peste trei a fost ales membru al CSM.

    „După ce am fost respins, am depus cerere de verificare. S-a verificat informația şi s-a făcut o notă informativă. Ne-au propus a doua oară. Peste un an am devenit președinte. Am trecut fără probleme. Am înțeles că atunci fie a fost ceva pe interior, niște scrisori anonime, fie era o decizie legată de politică. Mai în glumă, mai în serios, am înțeles că Mihai Ghimpu era supărat că noi eram de la Anenii Noi, acolo unde oamenii votau mai mult cu comuniștii.  Real, nu cunosc ce a fost. Dar, de obicei, în aceste situații, este cineva de pe loc care are ciudă și vrea să-i facă un rău judecătorului…Chiar și acum, vin avizurile de la SIS, și apar lucruri stranii. De exemplu, un judecător care cu cinci ani în urmă a trecut verificarea, iar SIS-ul i-a zis că e tot ok, acum, când pretinde la o funcție, îndată apare că, uite, în 2007, el nu știu ce a făcut. Eveniment de acum opt ani. Înseamnă ce, că organele de drept ce au făcut opt ani, au dormit? Și cum acum cinci ani era bun, dar acum nu mai e? Din discuțiile cu judecătorii, acest fenoment ciudat a luat amploare în ultimii ani”, a comentat Dorel Musteaţă. La rândul său, în iunie 2015, Virgiliu Buhnaci a fost desemnat judecător de instrucție la Judecătoria sectorului Botanica al Capitalei.

    Nu se bucură de o reputație ireproșabilă”

    Și Sergiu Godorogea de la Judecătoria raionului Râșcani, potrivit unui act semnat de Mihai Ghimpu, a discreditat justiția și a compromis onoarea și demnitatea de judecător. „Astfel, domnul Godorogea, la solicitările Poliției, în lipsa urmăririlor penale pornite în condițiile legii, precum și a demersurilor procurorilor, a autorizat acțiuni de percheziție, ridicare de obiecte, acțiuni care nu și-au atins efectul scontat, dar au generat adresări ale cetățenilor la organele procuraturii”, se arată în documentul prin care Mihai Ghimpu a respins propunerea de numire a lui Sergiu Godorogea în funcția de judecător de instrucție până la plafonul de vârstă. Peste o lună însă Mihai Ghimpu a semnat documentul, iar Sergiu Godorogea a devenit judecător de instrucție până la atingerea plafonului de vârstă. Peste patru ani, Nicolae Timofti l-a reconfirmat în funcția de judecător la Judecătoria raionului Râșcani.

    În martie 2010, CSM l-a propus pe Vasile Stihi la funcția de președinte al Judecătoriei Telenești. Iată ce arată actul prin care Mihai Ghimpu a respins candidatura: „S-a constatat incompatibilitatea domnului Vasile Stihi cu funcția de președinte al instanței judecătorești”, deoarece la judecarea cauzelor judiciare admite încălcări ale legislației material și procesuale, nu se bucură de o reputație ireproșabilă, încalcă etica profesională. De asemenea, s-au constatat inadvertențe privind dreptul său de proprietate asupra unor bunuri imobile.” În 2011, Marian Lupu îl acceptă la funcția de vicepreședinte al aceleiași instanțe.

    De ce a fost respins „finul” Melniciuc

    Acum doi ani, CSM l-a propus pe Oleg Melniciuc, pe atunci judecător și vicepreședinte al Judecătoriei sectorului Râșcani din Chișinău, la funcția de președinte al aceleiași instanțe. Nicolae Timofti a scris negru pe alb că obiectivitatea magistratului provoacă îndoieli. “În viziunea mea, activitatea domnului Melniciuc în calitatate de vicepreședinte și cea de înfăptuire a justiției în unele cause civile sunt activități desfășurate cu abateri de la normele Legii cu privire la statutul judecătorului și Codului de etică a judecătorului, precum și în condițiile existenței conflictului de interese”, se arată în document. În context, șeful statului a amintit despre un control complex efectuat la acestă instanță în urma căruia activitatea acestei judecătorii a fost apreciată ca fiind nesatisfăcătoare. În iunie 2013 Nicolae Timofti l-a numit șef la Judecătoria sectorului Râșcani. Melniciuc este finul de cununie al președintelui CSJ, Mihai Poalelungi.

    În 2014 Nicolae Timofti a respins candidatura lui Anatolie Galben atunci când CSM a propus reconfirmarea acestuia în funcţia de judecător de drept comun. Galben este unul dintre magistraţii care au judecat tineri în timpul evenimentelor din aprilie 2009. „Datele indicate în avizul de verificare al SIS vizează încălcarea de către judecătorul Anatolie Galben a principiului imparţialităţii în cadrul examinării unor dosare şi trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către acesta (…) CSM a scăpat din vedere unele circumstanţe care trebuie să fie luate în calcul şi coroborate cu statutul judecătorului”, se arată în nota trimisă la Consiliu. În iunie, membrii CSM au înaintat repetat candidatura acestuia, iar Nicolae Timofti ar trebui să emită un decret.

    „Sesizarea SIS nu are vreun suport factologic”

    Acum câteva luni, CSM l-a propus pe Ion Ţurcan la funcţia de preşedinte al Judecătoriei sectorului Centru al Capitalei, post pe care l-a ocupat începând cu 2011. Nicolae Timofti le-a scris însă foştilor colegi că într-o sesizare a Serviciului de Informaţii şi Securitate este vizată integritatea candidatului, iar detaliile expuse „trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către acesta”. Astfel, şeful statului a respins candidatura şi a insistat ca CSM să-l verifice suplimentar. ZdG a dezvăluit anterior că în informaţie parvenită de la SIS se menţiona că magistratul ar fi beneficiat de o vacanţă în România, la Poiana Braşov, pe care ar fi primit-o cadou de la un figurant într-un dosar. „Este dreptul domnului preşedinte de a respinge sau de a promova. Sesizarea SIS nu are vreun suport factologic şi nici nu corespunde adevărului. Tot ce s-a invocat în nota respectivă a constituit obiect de examinare şi ar fi avut loc încă acum trei ani şi ceva. Cu toate acestea, ei din nou scriu minciuni, mă scuzaţi de expresie”, a spus Ion Ţurcan atunci, precizând că nici el, nici familia sa nu a fost vreodată la Poiana Braşov. Nicolae Clima, inspector-judecător principal la CSM ne-a spus că în privinţa lui Ion Ţurcan nu a fost luată încă o decizie finală.

    Acum câteva luni Natalia Berbec, proaspătă absolventă a Institutului Naţional de Justiţie, a fost propusă la funcţia de magistrat la Judecătoria raionului Hânceşti, pe un termen de cinci ani. Asta după ce cu un an înainte candidatura judecătoarei care îşi dorea să ajungă la Judecătoria sectorului Buiucani a fost respinsă. Nicolae Timofti a amintit în actul pe care l-a trimis la CSM despre existenţa unor suspiciuni rezonabile privind integritatea Nataliei Berbec. „(…) astfel de numiri în funcţie pot compromite eficienţa şi imaginea sectorului justiţiei, precum şi efectele pozitive aşteptate ca rezultat al reformei acestui sector”, a menţionat şeful statului.  Potrivit datelor SIS, în perioada 2001-2009, aceasta a activat în funcţie de jurist la ÎM „Regia Transport Electric” (RTEC), întreprindere supusă atunci unor „atacuri raider”. Tot SIS scria că Natalia Berbec s-a aflat anterior în relaţii de concubinaj cu Ruslan Garştea, care, la rându-i, avea relaţii de interese cu afaceristul Veaceslav Platon, cel care ar fi fost implicat în atacurile raider de la RTEC. Anul trecut, în timpul unei şedinţe a CSM, Berbec a negat informaţiile prezentate de SIS. „Cum să demonstrez că nu-l cunosc pe Platon, dacă eu chiar nu-l cunosc?”, a întrebat Berbec reprezentanţii CSM. În iulie, preşedintele ţării a semnat decretul, iar Natalia Berbec a ajuns judecătoare la Hânceşti.

    Judecătorul respins și de Voronin, și de Timofti, promovat de CSM

    Ştefan Starciuc, cel pe care l-a criticat Vladimir Voronin, a ajuns şi în vizorul lui Nicolae Timofti. Judecătorul împreună cu alţi doi colegi — Serghei Gubenco, preşedinte al Judecătoriei Comrat, şi Grigori Colev, magistrat la aceeaşi instanţă, au fost propuşi la funcția de judecător la Curtea de Apel Comrat. Nicolae Timofti nu i-a acceptat, cerând CSM-ului să-i verifice suplimentar.

    „Datele ce se conţin în sesizarea Serviciului de Informaţii şi Securitate vizează integritatea persoanelor propuse pentru numirea în funcţia de judecător la Curtea de Apel Comrat şi generează suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către aceştia”, potrivit actului lui Nicolae Timofti. În aprilie 2015, Consiliul a înaintat repetat candidaturile celor trei preşedintelui. „(…) Constat o situaţie paradoxală în CSM – organ care exercită autoadministrarea judecătorească, nu a examinat conţinutul avizelor consultative ale organului de verificare a titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice – Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova. Cu atât mai mult că iniţierea verificării suplimentare a candidaţilor menţionaţi a fost dispusă de către însuşi CSM”, se arată în scrisoarea prin care a informat CSM că respinge candidaturile celor trei.

    În mai, la o şedinţă a CSM, Starciuc, Gubenco şi Colev au cerut să fie propuși repetat șefului statului. Solicitarea i-a nedumerit însă pe magistraţii din Consiliu care nu au ştiut cum să procedeze. „Avem o problemă. Noi nu avem acces la secretul de stat”, a amintit Teo Cârnaţ, membru al CSM, referindu-se la faptul că preşedintele şi-a bazat decizia pe informațiile primite de la SIS, care pot conţine secrete de stat și la care au acces doar un număr limitat de persoane. „Eu ştiu că mi-am făcut lucrul onest şi că sunt persoane cărora nu le convin unele hotărâri. Asta este situaţia. Poate sunt din organe. Noi emitem o hotărâre în dependenţă de lege, dar nu de interesele cuiva. Eu nu ştiu pe cine a întrebat SIS-ul dacă merit eu sau nu să merg la Curtea de Apel Comrat. Am avut dosare în care au fost implicaţi poliţişti…, alte persoane”, a spus Ştefan Starciuc, în faţa membrilor CSM.  Aceştia s-au lăsat convinşi şi, într-un final, i-au propus repetat șefului statului pe Ştefan Starciuc şi Grogori Colev la funcţia de judecător la Curtea de Apel Comrat. Aşa că preşedintele Timofti a semnat decretul.

    Cu casă de lux și tineri judecați în comisariate, promovat de CSM

    Ghenadie Morozan, magistratul de la Judecătoria sectorului Râșcani al Capitalei, care a judecat tineri în timpul evenimentelor din aprilie 2009, a fost promovat recent la Curtea de Apel Chișinău. Membrii CSM au insistat, deși președintele Nicolae Timofti a respins acum câteva luni candidatura acestuia. În documentul trimis la CSM șeful statului face trimitere la  sesizarea Uniunii organizațiilor neguvernamentale Alianța Anticorupție în care este invocată, între altele, lipsa vădită de integritate, lipsa de reputație profesională și moralitate ireproșabilă a magistratului. Organizațiile neguvernamentale au mai atenționat că judecătorul ar fi discreditat sistemul prin implicarea în acte care încălcă drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

    „Având în vedere că informațiile conținute în sesizare vizează integritatea judecătorului propus pentru a fi numit în funcție și trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunțate de către acesta, consider inoportună promovarea domnului Morozan la Curtea de Apel Chișinău fără ca informațiile comunicate să fie supuse examinării și aprecierii de către organul de autoadministrare judecătorească – Consiliul Superior al Magistraturii”, se arată în actul președintelui. ZdG a scris anterior că Morozan deține în proprietate o casă de lux în sect. Râșcani. Fratele acestuia este căsătorit cu Vera Morozan, sora politicianului și afaceristului Vlad Plahotniuc.

    Pătaţii care au plecat din sistem peste ani

    În cei zece ani au existat mulţi judecători care, respinşi de președinţii ţării, au continuat să profeseze datorită CSM, iar ulterior au plecat onorabil din sistem. Unii au primit şi indemnizații de la stat de sute de mii de lei.  Ion Dandara, de exempplu, a activat în sistemul judecătoresc până în 2014, deși a fost respins de Vladimir Voronin încă în 2006, pe motiv că nu ar fi un judecător imparțial. Şi Andrei Neguriță a fost judecător până în 2014 la Ștefan Vodă. În 2006, el era respins de Voronin pe motiv că ar „menține relații cu membrii lumii interlope din teritoriu, iar în zilele de odihnă ar fi practicat pescuitul împreună cu Leonid Caragia, conducător al grupării criminale «Caragia»”. Mihail Dolghieri a plecat din sistemul judecătoresc abia în 2014, deși Vladimir Voronin menţiona în aprilie 2006 că acesta ar fi fost implicat în „trafic de influență la examinarea unor litigii” și ar fi „promovat interesele reprezentanților lumii criminale”.  Victor Arnăut a fost judecător până în 2013, când a plecat benevol din sistem, deși în 2006 Vladimir Voronin îl respingea, menționând că ar fi „promovat interesele unui grup de persoane”.

    Și Ion Busuioc a fost magistrat la Judecătoria sectorului Centru din Chișinău până în aprilie 2015, când a plecat din sistem, fiind condamnat pentru un accident rutier, soldat cu decesul unui bărbat. În 2006, Vladimir Voronin informa CSM că acesta ar „comite încălcări, se comportă brutal cu participanții la proces și dă dovadă de subiectivism”.Vasile Mânăscurtă a lucrat la Judecătoria raionului Ungheni până acum trei ani, deși candidatura acestuia a fost respinsă de Vladimir Voronin pentru că „manifestă subiectivism și parțialitate și pratică tutelarea afacerilor ginerelui său, favorizând amplasarea a două gherete de produse din tutungerie, una din ele fiind instanlată chiar în zona verde a curții instanței de judecată”. După ce a plecat din sistem s-a făcut avocat, iar în 2014 a fost reținut de către Centrul Național Anticorupție pentru mită.

    Un alt caz interesant este cel al fostului judecător Victor Lanovenco. Acesta a fost demis anul trecut după ce a devenit primul judecător apreciat cu calificativul „negativ” de către Colegiul de calificare de pe lângă CSM. Anterior, acesta s-a ales cu o mustrare aspră după ce a făcut scandal într-un magazin din oraşul Vulcăneşti. În decembrie 2012, el a intrat în alimentară, fiind încălţat doar în ciorapi şi a tulburat ordinea publică, fiind dus la Poliţie. Vladimir Voronin atenţiona însă Consiliul despre comportamentul acestuia încă în 2008, atunci când l-a respins pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Şeful statului menţiona că judecătorul este „arogant, iresponsabil și lipsit de respect”, iar „pe 7 decembrie 2008, fiind de serviciu, a examinat în automobilul personal, în curtea instanței, 12 dosare administrative, stabilind rapid și într-o formă autoritară amenzi minime pentru fiecare contravenient”. „Domnul Lanovenco își permite consumul abuziv de băuturi spirtoase, inclusiv în locuri publice”, nota Voronin.

    Preşedinţia are mâinile legate

    Ion Păduraru, secretarul general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova, susține că atunci când este promovat un judecător cu probleme de integritate, instituția condusă acum de Nicolae Timofti are mâinile legate. „Președintele privește critic aceste situații, pentru că dumnealui consideră că cei din CSM nu își fac pe deplin meseria atunci când propun un candidat pe care l-a respins”, susţine Ion Păduraru. Secretarul general amintește în context că președintele, încă în 2012, a înaintat un proiect de lege în Parlament prin care cerea modificarea normei astfel încât atunci când membrii CSM propun președintelui repetat un judecător pentru numire, candidatura acestuia să fie votată de toți cei 12 membri ai CSM, nu doar de 2/3 dintre aceștia, așa cum este acum.

    „Dacă ar fi aprobat, cred că în multe cazuri, măcar un membru s-ar fi opus, iar acel judecător cu probleme, nu mai trecea. Probabil acest proiect nu a mers pentru că nu le convine. Nu știu de ce și cui. Noi o să cerem acum o urgentare a examinării. Poate subiectul nu a fost luat în serios. Acum șeful statului nu are nicio pârghie, deși el este cel care semnează, în ultima instanță, decretul de numire în funcție”, explică Ion Păduraru.

    CSM: „Nu avem acces la secretul de stat”

    Şi reprezentanții CSM sunt nemulțumiți. Dacă Președinția reclamă faptul că CSM nu ține cont de informațiile șefului statului, atunci Victor Micu, președintele Consiliului, este nemulțumit de faptul că, în scrisorile care vin de la şeful statului, nu se invocă date concrete referitoare la judecătorii respinși.

    „Când examinăm o candidatură, de la SIS vine un aviz care arată că persoana respectivă prezintă factori de risc. Au existat situații când am înaintat a doua oară candidatura și am considerat că președintele nu a avut dreptul să refuze, bazându-ne pe informația dată. Pentru că, era o informație generală. Conform Legii cu privire la secretul de stat, acces la secretul de stat din oficiu, dintre mebrii CSM, îl are numai președintele CSJ, ministrul Justiției și procurorul general. Eu, ca președinte, nu am acces la secret de stat. În aceste condiții, când în avizele SIS-ului și decretele președintelui sunt informații generale, iar judecătorul vine în ședință publică și cere să-i demonstrăm care-s factorii de risc, iar noi nu putem face asta, singura soluție este să propunem persoana repetat”, insistă Victor Micu.

    Magistratul susţine că în documentele semnate de şeful de stat ar trebui să fie prezentate mai multe detalii. „Astfel am putea să-i arătăm judecătorului exact ce acuzaţii i-au fost aduse. Înțeleg când sunt secrete de stat, dar când e vorba de activitatea unui judecător, nu ar trebui să fie secrete. Avizele ar trebui să se refere nu neaparăt la dosarele judecătorului, informație pe care noi o putem lua din computer, ci la personalitatea sa, la faptul că are întâlniri cu persoane dubioase sau că nu duce un mod de viață corect. Oricum, acum, Inspecția Judiciară, care tot nu are acces la secretul de stat, face o notă informativă pe baza informației din aviz, prin care s-a respins candidatura respectivă. Nota este prezentată în ședința CSM. Dacă nu sunt demonstrate cele invocate, noi, cu instrumentele pe care le avem, nu putem face nimic”, menționază Victor Micu.

    „Nu vreau să spun că aceste informații au fost subiective și greșite, dar…”

    Nicolae Clima, fost judecător la CSJ și președinte al CSM  în perioada 2006-2009 consideră că, de multe ori, informațiile care se conțin în refuzurile președintelui nu ar corespund în totalitate adevărului. „De regulă, în perioada mea preşedintele (Vladimir Voronin – n.r.) primea informații de la anumite instituții. Nu vreau să spun că aceste informații au fost subiective și greșite, dar pot să vă spun că noi de fiecare dată porneam o verificare a tuturor circumstanțelor atunci când președintele refuza candidatura unui judecător, care de cele mai multe ori nu se adevereau în măsura în care erau invocate. Dacă ar fi să analizăm toate cazurile prin care președintele a respins, iar CSM a remis materialele repetat pentru a fi numit, vă veţi convinge că tot ce a făcut CSM a fost corect”, ne asigură fostul magistrat.

    Nicolae Clima, acum inspector-judecător principal al Inspecției Judiciare din cadrul CSM, crede că, pe viitor, așa cum este în alte state, președintele ar trebui exclus din procesul de numire în funcție a judecătorilor. „Sigur că noi trebuie să ajungem la acest nivel, pentru că încă suntem departe”, constată el.

    Experţii: „CSM nu apleacă urechea la ce spune SIS și președintele”

    „Motivarea CSM-ului, că Inspecția Judiciară nu a putut constata informațiile care se conțin în acele scrisori este o eludare de la răspundere, deoarece judecătorii-inspectori nu au acces la secretul de stat și, respectiv, nu pot să verifice acele informații. Tocmai de aceea, răspunsul președintelui la numirea în funcție sau promovarea magistratului trebuie să fie suficient de argumentate în măsura în care CSM să fie convins că SIS nu exercită careva influențe negative sau chiar atentează la inviolabilitatea sau independența judecătorului”, crede Ion Guzun, consilier juridic în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova.

    Lilia Ioniță, expert la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, îi dă dreptate. Totuşi, afirmă jurista, Legea cu privire la statutul judecătorului, dar și standardele internaționale și regionale, recomandă ca propunerile de numire a magistraților să vină de la o autoritate independentă, care este constituită în majoritate din magistrați (CSM). „Intervenția politicului (președinte, Parlament) trebuie sa fie minimă. E vorba despre separarea puterilor în stat și basta. E altceva, însă că membrii CSM nu prea apleacă urechea la ce spune SIS și președintele și atunci când în listă apare candidatul «care trebuie», se fac a închide ochii sau îşi astupă urechile”, susţine Lilia Ioniţă.

    În R. Moldova, refuzurile președintelui de numire sau promovare în funcție nu sunt făcute publice. Ion Guzun consideră acest fapt „anormal”. „Cariera și averea judecătorului nu sunt secret de stat. Magistratul a cedat o parte din garanțiile vieții private deoarece este plătit din banii publici, respectiv orice acțiune de protejare ilegală a afacerilor, participarea la vânătoare în locurile sau zonele interzise, diferența vădită dintre venituri și bunurile deținute sunt o chestiune publică”, explică juristul de la CRJM, precizând că CSM este instituția care ar trebui să facă publice aceste documente.
    sursa: zdg.md

  • Preşedintele Judecătoriei Basarabeasca ar putea fi sancţionat disciplinar sau chiar penal

    Veronica Carapirea, riscă să fie sancţionată disciplinar şi chiar penal pentru că ar fi preluat şi examinat un dosar care era în procedura unui alt judecător. Magistratul se declară nevinovat şi invocă o defecţiune a programului electronic de distribuire aleatorie a dosarelor, care nu ar fi funcţionat aproape jumătate de an.

    Veronica Carapirea, riscă să fie sancţionată disciplinar şi chiar penal pentru că ar fi preluat şi examinat un dosar care era în procedura unui alt judecător. Magistratul se declară nevinovat şi invocă o defecţiune a programului electronic de distribuire aleatorie a dosarelor, care nu ar fi funcţionat aproape jumătate de an.

     

  • В отношении председателя суда Бессарабки могут применить санкции

    Дисциплинарные и даже уголовные санкции могут применить в отношении председателя суда Бесарабки Вероники Карапиря. Причиной стало нарушение, которое она допустила, рассмотрев дело, находившееся в производстве другого судьи. В свою очередь Вероника Карапиря заявляет, что не виновна. По ее словам, недоразумение случилось из-за ошибки электронной программы распределения дел, которая не работает вот уже полгода.

    Дисциплинарные и даже уголовные санкции могут применить в отношении председателя суда Бесарабки Вероники Карапиря. Причиной стало нарушение, которое она допустила, рассмотрев дело, находившееся в производстве другого судьи. В свою очередь Вероника Карапиря заявляет, что не виновна. По ее словам, недоразумение случилось из-за ошибки электронной программы распределения дел, которая не работает вот уже полгода.

    Согласно Судебной инспекции, председатель суда Бессарабки Вероника Карапиря забрала дело о разводе у своего коллеги, который уже определил дату первого заседания по нему. У председателя суда есть свое объяснение. «Программа не работала, тогда я распределила дела без помощи программы, вручную. После того, как программа заработала, я машинально нажала, и произошла замена, мое дело попало к Бурдужану, а его ко мне», - объясняет Вероника Карапиря. Недоумение членов Высшего совета магистратуры вызвал тот факт, что судья рассмотрела дело в тот самый день, когда забрала его. Более того, решение по нему было принято в отсутствие одной из сторон. Так как судья не смогла объяснить ясно, при каких обстоятельствах произошел так называемый обмен делами, члены ВСМ решили следующее. «Начать дисциплинарную процедуру в отношении госпожи Карапиря, председателя суда Бесарабки. Уведомить генеральную прокуратуру о необходимости проверки законности судебного действия госпожи Карапиря», - заявил и. о. председателя ВСМ Никифор Корокь.

    Председатель суда Бессарабки Вероника Карапиря, которая уже второй раз выдвигалась на должность председателя суда, была единственным кандидатом на эту должность. После скандала Высший совет магистратуры решил организовать новый конкурс на эту должность.

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU