Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Moscalciuc Galina
Căutare avansată
sursa foto: csm.md

Mocanu Andrei

Judecătorie Anenii Noi, Vicepreședinte

Date biografice

Data numirii în funcție: 05.08.2015

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1707-VII din 05 august 2015 numit, pe un termen de cinci ani, în funcţia de judecător la Judecătoria Anenii Noi. 

Conform Hotărîrii nr. 523/21 din 07 iulie 2015 Consiliul Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea domnului Andrei Mocanu, în funcţia de judecător la Anenii Noi, pe un termen de 5 ani.

Instruire/Diplome
31 octombrie 2014 - a susținut examenul la INJ cu media 7,85 

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

10.01.2009 consultant principal în secția civolă și de Contecios Administrativ, Direcția de generalizare a practicii judiciare și analiză a statisticii judiciare
21.10.2013 - transferat în funcția de referent al judecătorului din Colegiul Civil și de contecios administrativ al CSJ
28.10.2013 - asistent judiciar în aceeași instanță
2015 - numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Anenii Noi

Data numirii în funcție: 05.08.2015

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1707-VII din 05 august 2015 numit, pe un termen de cinci ani, în funcţia de judecător la Judecătoria Anenii Noi. 

Conform Hotărîrii nr. 523/21 din 07 iulie 2015 Consiliul Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea domnului Andrei Mocanu, în funcţia de judecător la Anenii Noi, pe un termen de 5 ani.

Instruire/Diplome
31 octombrie 2014 - a susținut examenul la INJ cu media 7,85 

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

10.01.2009 consultant principal în secția civolă și de Contecios Administrativ, Direcția de generalizare a practicii judiciare și analiză a statisticii judiciare
21.10.2013 - transferat în funcția de referent al judecătorului din Colegiul Civil și de contecios administrativ al CSJ
28.10.2013 - asistent judiciar în aceeași instanță
2015 - numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Anenii Noi

 

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii nr. 34/4 din 05 mai 2018, nu s-au atestat Hotărâri adoptate de judecătorul Andrei Mocanu care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2015 au fost contestate în total 12 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 7 ceea ce constituie 58,33%;
2016 au fost contestate în total 70 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 47, ceea ce constituie 67,14%;
2017 au fost contestate în total 93 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 79 ceea ce constituie 84,94%.
Hotărârile/sentințele/încheierile casate din cele examinate:
2015, din 277 cauze examinate, 5 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,80%;
2016, din 974 cauze examinate, 23 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,36%;
2017, din 704 cauze examinate, 14 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,98%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 38/07 din 31 mai 2018, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Mocanu Andrei, pentru promovarea în funcţie administrativă – vicepreşedinte la Judecătoria Anenii - Noi, cu 29 (douăzeci și nouă) puncte.

Conform Hotărârii nr. 34/4 din 05 mai 2018, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 77 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 74/6 din 02 aprilie 2015, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura domnului Mocanu Andrei la concurs, pentru suplinirea funcţiei vacante de judecător.

ACTIVITAȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 559/25 din 08 august 2017,  Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a desemnat, pentru participare la Atelierul de lucru privind standardele de performanţă judiciară şi informaţia de interes public generate de ele, care va avea loc la 06 septembrie 2017, în incinta Hotelului Jolly Alon următorii reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii și judecători: 
- Visternicean Dumitru, membru al Consiliului Superior al Magistraturii; 
-  Cernat Nina, membru al Consiliului Superior al Magistraturii; 
- Crigan Dragoş, judecător al Judecătoriei Chişinău (sediul Botanica);
- Beşelea Eugeniu, judecător al Judecătoriei Chişinău (sediul Botanica);
- Manoli Grigore, judecător al Judecătoriei Chişinău (sediul Centru); 
- Cupcea Veronica, preşedinte al Judecătoriei Orhei;
- Mocanu Andrei, judecător al Judecătoriei Anenii Noi (sediul Central).

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii nr. 34/4 din 05 mai 2018, nu s-au atestat Hotărâri adoptate de judecătorul Andrei Mocanu care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2015 au fost contestate în total 12 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 7 ceea ce constituie 58,33%;
2016 au fost contestate în total 70 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 47, ceea ce constituie 67,14%;
2017 au fost contestate în total 93 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 79 ceea ce constituie 84,94%.
Hotărârile/sentințele/încheierile casate din cele examinate:
2015, din 277 cauze examinate, 5 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,80%;
2016, din 974 cauze examinate, 23 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,36%;
2017, din 704 cauze examinate, 14 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,98%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 38/07 din 31 mai 2018, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Mocanu Andrei, pentru promovarea în funcţie administrativă – vicepreşedinte la Judecătoria Anenii - Noi, cu 29 (douăzeci și nouă) puncte.

Conform Hotărârii nr. 34/4 din 05 mai 2018, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 77 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 74/6 din 02 aprilie 2015, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura domnului Mocanu Andrei la concurs, pentru suplinirea funcţiei vacante de judecător.

ACTIVITAȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 559/25 din 08 august 2017,  Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a desemnat, pentru participare la Atelierul de lucru privind standardele de performanţă judiciară şi informaţia de interes public generate de ele, care va avea loc la 06 septembrie 2017, în incinta Hotelului Jolly Alon următorii reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii și judecători: 
- Visternicean Dumitru, membru al Consiliului Superior al Magistraturii; 
-  Cernat Nina, membru al Consiliului Superior al Magistraturii; 
- Crigan Dragoş, judecător al Judecătoriei Chişinău (sediul Botanica);
- Beşelea Eugeniu, judecător al Judecătoriei Chişinău (sediul Botanica);
- Manoli Grigore, judecător al Judecătoriei Chişinău (sediul Centru); 
- Cupcea Veronica, preşedinte al Judecătoriei Orhei;
- Mocanu Andrei, judecător al Judecătoriei Anenii Noi (sediul Central).

 

 

Hotărârea nr. 38/07 din 31 mai 2018

Hotărârea nr. 34/4 din 4 mai 2018

Hotărârea nr. 110/6 din 20 februarie 2018

Hotărârea nr. 559/25 din 08 august 2017

Hotărârea nr. 74/6 din 02 aprilie 2015

Potrivit Hotărârii nr. 34/4 din 05 mai 2018, de către Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare, în privința judecătorului Andrei Mocanu nu au fost intentate proceduri disciplinare.

Potrivit informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în privința judecătorului, în perioada evaluată, nu au fost înregistrate sesizări

Potrivit Hotărârii nr. 34/4 din 05 mai 2018, de către Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare, în privința judecătorului Andrei Mocanu nu au fost intentate proceduri disciplinare.

Potrivit informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în privința judecătorului, în perioada evaluată, nu au fost înregistrate sesizări

.
 

Știri
  • Mai mulți judecători, inclusiv un vicepreședinte de instanță, au fost numiți în funcție. Decretele președintelui, publicate în Monitorul Oficial

    Judecătoria Anenii Noi are, de astăzi, un nou vicepreședinte. Este vorba despre Andrei Mocanu, care a fost numit în funcție pentru un termen de patru ani. Decretul președintelui Republicii Moldova în acest sens a fost publicat în Monitorul Oficial.

    Andrei Mocanu a fost numit în funcția de magistrat în anul 2015, la instanța de prin-nivel din Anenii Noi. Potrivit portalului magistrat.md, acesta a activat anterior în diferite funcții publice la Curtea Supremă de Justiție. Examenul la Institutul Național al Justiției l-a susținut cu media 7,85. La concursul pentru ocuparea funcției de vicepreședinte al Judecătoriei Anenii Noi, organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, Andrei Mocanu a fost singurul candidat înscris.

    Judecătoria Anenii Noi are, de astăzi, un nou vicepreședinte. Este vorba despre Andrei Mocanu, care a fost numit în funcție pentru un termen de patru ani. Decretul președintelui Republicii Moldova în acest sens a fost publicat în Monitorul Oficial.

    Andrei Mocanu a fost numit în funcția de magistrat în anul 2015, la instanța de prin-nivel din Anenii Noi. Potrivit portalului magistrat.md, acesta a activat anterior în diferite funcții publice la Curtea Supremă de Justiție. Examenul la Institutul Național al Justiției l-a susținut cu media 7,85. La concursul pentru ocuparea funcției de vicepreședinte al Judecătoriei Anenii Noi, organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, Andrei Mocanu a fost singurul candidat înscris.

    Totodată, Judecătoria Chișinău are, de astăzi, șase magistrați noi. Patru dintre aceștia, Aurelia Cazacliu, Ana Cucerescu, Nicolae Corcea și Renata Popescu-Balta au fost transferați de la alte instanțe de același nivel. Și anume, acești judecători au activat până acum la instanțele din Criuleni, Bălți și Anenii Noi. Ceilalți doi magistrați noi de la Judecătoria Chișinău au fost numiți în funcție pentru un termen de cinci ani. Aceștia sunt Veaceslav Cernalev și Denis Guzun, care au activat anterior ca procuror în cadrul Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Buiucani și, respectiv, asistent judiciar la Curtea Supremă de Justiție.

    De asemenea, în funcția de magistrat pentru un termen de cinci ani au fost numite:

    • Svetlana Bubuioc, la Judecătoria Bălți;
    • Maria Ganganu, la Judecătoria Cimișlia;
    • Tatiana Sobolschi, la Judecătoria Edineț;
    • Ludmila Tetiu, la Judecătoria Orhei.

    În Monitorul Oficial a mai fost publicat Decretul președintelui Republicii Moldova privind eliberarea din funcția a magistratului Gheorghe Balan, de la Judecătoria Chișinău, în legătură cu comiterea unei abateri desciplinare.
    Sursa: bizlaw.md

  • Magistrații și „afacerea” cu apartamentele la preț avantajos

    Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.

    Peste 120 de angajați ai sistemului judiciar au obținut anul trecut locuințe la preț redus în trei blocuri construite pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev din Capitală. Un metru pătrat a costat între 360 și 300 de euro (cele mai ieftine fiind apartamentele de la ultimul etaj).  Pentru comparaţie, site-urile de publicitate propun prețuri  cu câteva sute de euro mai mari în casele respective  - între 500 și 550 de euro pentru un metru pătrat în cele din străzile Romană și Ceucari și, respectiv, circa 700 de euro în cea din strada Hristo Botev.

    Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.

    Peste 120 de angajați ai sistemului judiciar au obținut anul trecut locuințe la preț redus în trei blocuri construite pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev din Capitală. Un metru pătrat a costat între 360 și 300 de euro (cele mai ieftine fiind apartamentele de la ultimul etaj).  Pentru comparaţie, site-urile de publicitate propun prețuri  cu câteva sute de euro mai mari în casele respective  - între 500 și 550 de euro pentru un metru pătrat în cele din străzile Romană și Ceucari și, respectiv, circa 700 de euro în cea din strada Hristo Botev.

    Apartamentul nedeclarat al magistratei Nadejda Toma, de la CSJ

    Judecătoarea Curții Supreme de Justiție, Nadejda Toma, avea o casă la sol cu suprafața de 107,9 metri pătrați, în orașul Codru, când a obținut un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 101,1 metri pătrați În blocul din strada Hristo Botev, construit pentru magistrații Judecătoriei Sectorului Râșcani. Conform datelor de la Cadastru, noua locuință este evaluată la aproape 689 de mii de lei. Contractul privind investiţiile în construcţii a fost semnat la sfârșitul lunii mai 2017, iar actul de transmitere-primire, la mijlocul lunii februarie 2018. Ziua în care apartamentul a fost înregistrat la Cadastru - 15 martie curent - coincide cu data la care a fost completată declarația de avere și interese personale a Nadejdei Toma, în care nu se regăsește noua locuință. În 2017, veniturile anuale ale familiei Toma s-au ridicat la 320 de mii de lei - sumă formată din salariul judecătoarei, pensia soțului și vânzarea unui automobil. La capitolul datorii, Nadejda Toma a trecut sume impresionante - două împrumuturi au fost luate în 2016, unul în valoare de 20.160 de euro, care trebuia întors până în 2017, și unul în valoare de 15.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2026. În 2017 judecătoarea a mai luat un împrumut în valoare de 36.000 de euro, scadent în 2018, iar în anul curent, un al patrulea împrumut, în valoare de 10.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2028. Pentru toate împrumuturile rata dobânzii este zero. Am sunat la Curtea Supremă de Justiție pentru a obține un comentariu de la Nadejda Toma. După ce a ascultat întrebarea noastră, asistenta din anticamera CSJ ne-a anunțat că îi va transmite solicitarea și vor reveni ulterior cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat. 

    Trei apartamente, în doi ani

    Și Sergiu Daguța de la Judecătoria Chișinău s-a ales cu un apartament la preț redus cu suprafața de 66 de metri pătrați situat în blocul de pe strada Ceucari, construit pentru magistrații care nu dispun de spațiu locativ. Acesta a obținut locuința chiar dacă, din 2005, deține un apartament de 41,9 metri pătrați în sectorul Râșcani al Capitalei. Locuința respectivă a fost vândută în ianuarie 2016, cu patru luni înainte ca Direcția generală locativ-comunală și amenajare să-i fi eliberat un apartament pentru domiciliere permanentă pe strada Zadnipru, din sectorul Ciocana, în conformitate cu Hotărârea Instanței de contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău. În prezent apartamentul respectiv este dat în chirie. Deși avea deja un apartament de la stat, iar al doilea urma să-l primească, la preț preferențial, în 2016, Sergiu Daguța și-a mai procurat o locuință cu suprafața de 97 de metri pătrați, în sectorul Ciocana al Capitalei. Noul imobil l-ar fi costat 974.600 de lei. Veniturile familiei Daguța în 2017 au constituit 333 de mii de lei. Alte 2.160 de euro au ajuns în bugetul familiei din locațiunea unui apartament, în timp ce 4.000 de euro au fost primite ca donație. L-am contactat pe Sergiu Daguța pentru a obține un comentariu. Grefiera ne-a promis că îi va transmite mesajul nostru, iar judecătorul va reveni cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat.

    Și-a cumpărat apartament mai ieftin ca să îl doneze fiului

    În timp ce unii judecători au vândut apartamentele pe care le-au obținut la prețuri mai mici decât cele de pe piață, alții le-au făcut cadou rudelor și apropiaților. Este și cazul membrului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Petru Moraru, care a donat anul trecut un apartament de 74,2 metri pătrați, fiului său, care are același nume și prenume. Este vorba despre o locuință din blocul situat pe str. Hristo Botev 6, construit pentru magistrații fostei Judecătorii a sectorului Râșcani al Capitalei și ai Curții Constituționale. Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anterior despre proiectul imobiliar în cadrul unei anchete. În urma unui contract privind investiţiile în construcţii, în iulie 2017, apartamentul, evaluat la 505 mii de lei, a intrat în proprietatea membrului CSM și a soției sale. Locuința a fost înregistrată la Cadastru la 24 iulie, iar trei săptămâni mai târziu a fost trecută, cu titlu de donație, pe numele fiului magistratului. Tot pe numele acestuia este înregistrat un alt apartament, de 74,2 metri pătrați, situat pe strada Trandafirilor. Locuința a fost cumpărată de Petru Moraru în noiembrie 2013, și vândută oficial, la începutul lui iunie 2014, fiului său. În 2017 judecătorul a mai făcut o achiziție - un spațiu comercial pentru care a achitat 30.000 de lei. Moraru mai deține trei case de locuit și mai multe spații comerciale. Unele dintre acestea au fost obținute anterior prin donații și sunt situate în orașul Cahul, unde magistratul a locuit până a fi numit judecător la CSJ. Despre achizițiile celorlalți membri ai CSM, făcute în 2017, citiți aici. L-am contactat pe Petru Moraru pentru a-i solicita un comentariu. El ne-a spus că este ocupat și ne-a rugat să revenim  mai târziu, ulterior însă nu a mai răspuns la apelurile noastre.

    Au obținut locuințe la preț redus deși mai aveau case sau apartamente

    În iunie 2018, Liudmila Holevițcaia de la Judecătoria Chișinău a obținut cheile de la un apartament de 55,2 metri pătrați din blocul pentru magistrați din strada Hristo Botev. Achiziția figurează în declarația de avere a judecătoarei ca investiție în mărime de 20.160 de euro făcută încă în 2015. Holevițcaia a obținut dreptul la apartament la preț redus deși mai avea cote părți în alte trei apartamente și un garaj. Un imobil de 57,2 metri pătrați de pe strada Ismail a fost privatizat de soțul judecătoarei în 2006, în timp ce un altul, de 68,1 metri pătrați, situat într-un bloc de pe bulevardul Ștefan cel Mare, aparține familiei Liudmilei Holevițcaia din 1995.

    S-au ales cu apartamente în blocul de pe strada Hristo Botev și magistratele Curții Supreme de Justiție Elena Cobzac și Elena Covalenco. Prima a obținut în ianuarie 2018 un apartament de 75,6 metri pătrați pentru care a achitat circa 515 mii de lei. Ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de locuințe la preț redus deși mai deține un apartament de 86,2 metri pătrați, înregistrat din 2010 pe numele fiicelor sale. De partea cealaltă, Elena Covalenco a obținut, în ianuarie 2018 cheile de la un apartament de 79,9 metri pătrați, pentru care a scos din buzunar peste 544 de mii de lei. Ca și colega sa, Covalenco mai deține un apartament de 73,7 metri pătrați, situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei. Anterior, jurnaliștii de la RISE Moldova scriau că Elena Covalenco a fost inclusă în lista magistraților Judecătoriei sectorului Râșcani care vor primi apartamente, chiar dacă e magistrată la CSJ, pentru că aceasta a deținut anterior funcția de președinte al Judecătoriei sect. Râșcani și că „în blocurile locative contractate de Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a fost alocat spațiu locativ”. „De facto, inițial Covalenco a figurat printre judecătorii selectați de CSM pentru obținerea unui apartament la preț preferential, ulterior însă aceasta a refuzat contractarea unei locuințe”, mai scriau reporterii RISE Moldova.

    Și judecătoarea Svetlana Caitaz de la instanța de la Cahul, sediul Cantemir, a beneficiat de un apartament la preț preferențial deși din 2001 ea deține o casă de locuit de 187,2 metri pătrați în orașul Cantemir. La 21 august 2017 ea a devenit proprietara unui apartament de 87,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Achiziția a costat, potrivit declarației de avere a magistratei, puțin peste 623 de mii de lei.

    Tot în blocul de pe strada Romană a obținut un apartament de 76,4 metri pătrați, cu valoarea de 27.504, și magistrata Curții de Apel Chișinău, Aliona Danilov. La acel moment, judecătoarea avea deja un apartament de 60,4 metri pătrați în sectorul Buiucani al Capitalei.

    Marcel Juganari, vicepreședintele Judecătoriei Hâncești, care activează la sediul Ialoveni, a investit 23.000 de euro într-un apartament de 66,9 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari. Din 2000, judecătorul mai deține o locuință de 37,8 metri pătrați, situată în sectorul Buiucani al Capitalei.

    În august 2017, Nicolae Șova, magistrat la Judecătoria Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Investiția se ridică la 525 de mii de lei. Judecătorul a obținut dreptul la apartament la preț preferențial chiar dacă mai are un imobil în sectorul Râșcani al Capitalei, înregistrat pe numele soției sale și obținut cu titlu de donație în 1996.

    Judecătorul Vitalie Stratan, vicepreședintele instanței din Capitală, avea un garaj, o treime dintr-un apartament de 61,4 metri pătrați și un apartament de 50,2 metri pătrați când a primit dreptul la o locuință nouă, la preț redus. Astfel, în mai 2017, acesta a intrat în proprietatea unui apartament de 66,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat puțin peste 410 mii de lei.

    Și Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, avea deja un un apartament când a primit dreptul la o nouă locuință, la preț preferențial. Anterior RISE Moldova a scris că magistratul a obținut o hotărâre a Curții de Apel Chişinău prin care instanţa obliga autorităţile să-i dea o locuință. Doi ani mai târziu, Primăria mun. Chişinău i-a atribuit lui Ţurcan un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 61,3 metri pătrați, într-un bloc de pe bulevardul Traian din Capitală. În iulie 2017, judecătorul a intrat în proprietatea unui apartament de 114,6 metri pătrați din blocul de pe strada Romană, pentru care a plătit circa 590 de mii de lei. În martie 2018, magistratul a mai făcut o achiziție, un spațiu de 38 de metri pătrați în blocul respectiv, pe care nu l-a menționat în declarația de avere și interese personale. L-am contactat pe Radu Țurcanu pentru a obține un comentariu. După ce a auzit întrebarea noastră, judecătorul a zis că este ocupat și ne-a rugat să revenim mai târziu. Ulterior, acesta a închis de fiecare dată când a fost apelat.

    Boris Talpă, magistrat la Judecătoria Criuleni, din noiembrie 2017 este proprietarul unui apartament de 70,6 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Ceucari. El a obținut noua locuință cu suma de 26.064 de euro. Judecătorul mai deține a treia parte dintr-un apartament de 50,3 metri pătrați într-un bloc din sectorul Centru al Capitalei.

    Un garaj și o jumătate dintr-o casă de 114 metri pătrați avea în proprietate și magistratul Sergiu Osoianu de la Judecătoria Strășeni când a obținut dreptul la apartament la preț redus. Noua locuință de 75,6 metri pătrați a fost procurată cu 527 de mii de lei. Tot anul trecut Osoianu a mai scos din buzunar 2.130 de lei pentru 23 de ari de teren agricol.

    Magistratul Vitalie Guțan de la Judecătoria Chișinău s-a ales anul trecut cu un apartament de 52,9 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 19.044 de euro, potrivit declarației de avere. Un apartament de 45 de metri pătrați situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei este înregistrat din 2010 pe numele soției judecătorului.

    „Eu nu am timp și nici dorință să discut despre asta”

    Angela Braga, magistrată la Judecătoria Chișinău din martie 2014, pe 9 august 2017 a devenit proprietara unui apartament de 70,3 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 25.569 de euro. În aprilie 2014, la doar o lună după ce a fost transferată de la Judecătoria Hâncești la Judecătoria sectorului Botanica, Braga împreună cu soțul a cumpărat un apartament de 66,7 metri pătrați într-un bloc de locuit din sectorul Botanica al Capitalei. Cu toate acestea, la doar două săptămâni după tranzacție, ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de apartamente la preț redus. Astfel, în 2014, proaspăta judecătoare Angela Braga a reușit să achite costul a două apartamente din Capitală. Pe atunci salariul magistratei constituia 11 mii de lei pe lună, mărindu-se în următorii ani până la 17 mii de lei în 2017. În ultima declarație de avere a Angelei Braga sunt trecute mai multe datorii: în 2013 ea a luat un împrumut de 5.000 de euro pe care trebuie să-l întoarcă până în 2020, în 2016 a împrumutat 10.000 de euro până în 2020, iar anul trecut a luat un împrumut de 112.000 de lei cu o dobândă de 14,48%, tot până în 2020. Am încercat să obținem o reacție de la judecătoare. „Toată informația este cuprinsă în declarația de avere. Eu acum chiar nu am timp și nici dorință să discut despre asta”, ne-a tăiat-o scurt magistrata și a închis telefonul.

    „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, am trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit”

    Ghenadie Pavliuc de la Judecătoria Chișinău a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. RISE Moldova scria că magistratul mai deține o casă cu două niveluri cu suprafața de 155 metri pătrați, amplasată într-o zonă de elită din sectorul Ciocana al Capitalei. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni. L-am contactat pe Ghenadie Pavliuc pentru a obține un comentariu, acesta însă a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor cu privire la averea sa. „Pentru dumneavoastră este o activitate, a suna, a pune întrebări, pentru mine, în timpul orelor de muncă, atâta timp cât statul îmi plătește pentru a face altceva, eu trebuie să mă ocup cu alte lucruri decât să vorbesc la telefon, să vă dau niște explicații”, ne-a declarat Ghenadie Pavliuc. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit. „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit în raport cu averea mea”, a adăugat judecătorul.

    Au cumpărat ieftin și au vândut scump

    Într-o anchetă din august 2017, despre chilipirurile imobiliare pentru judecători, reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au descoperit mai multe cazuri în care beneficiarii de apartamente mai ieftine s-au grăbit să le vândă după ce au primit cheile. Până în acel moment, „cel puțin 12 reprezentanți ai sistemului judecătoresc au vândut deja apartamentele”, constatau reporterii. Este vorba despre judecătorii Valeriu Efros, Ecaterina Palanciuc, Natalia Mămăligă, Dorel Musteață, Virgiliu Buhnaci, Stelian Teleucă, Ion Tutunaru, Ghenadie Morozan, Igor Barbacaru și alții. Între timp, numărul judecătorilor care au vândut locuințele obținute la preț redus s-a ridicat la 18, în timp ce în rândul angajaților sistemului judiciar, numărul a ajuns la 22.

    Judecătoarea Elena Cojocari de la instanța din Capitală a semnat, în iulie 2014, un contract de investiții pentru procurarea unui apartament de 66,7 metri pătraţi. În iulie 2017 apartamentul a fost înregistrat la Cadastru pe numele magistratei, iar în decembrie acesta a fost vândut cu 409 mii de lei. Potrivit declarației de avere și interese personale pentru 2017, Elena Cojocari nu deţine o altă locuinţă. Am încercat să facem legătura cu ea pentru a lua un comentariu, magistrata însă nu a răspuns la apelurile noastre.

    La data de 17 iulie 2017, Lillia Lupașco, magistrată la Judecătoria Chișinău, devenea proprietara unui apartament de 46,2 metri pătrați din blocul de pe strada Hristo Botev. În aceeași zi ea a vândut imobilul respectiv. În declarația de avere și interese personale pentru anul trecut însă, această tranzacție nu este reflectată. Am contactat-o pe Lilia Lupașco la telefonul de serviciu pentru a obține o reacție. Grefiera ne-a anunțat că îi va transmite magistratei solicitarea noastră, iar ulterior ea ne va contacta, lucru care nu s-a întâmplat până în prezent. Colega sa, Iraida Secrieru, şi-a vândut apartamentul la trei luni după ce a semnat actul de predare-primire a locuinţei de 48,5 metri pătraţi. În declaraţia de avere pentru anul 2017, aceasta a indicat că a investit în apartament peste 338 de mii de lei. În documentul respectiv magistrata nu a menționat faptul că apartamentul a fost vândut, imobilul figurând încă la categoria clădiri și construcții. Când am contactat-o pentru a obține un comentariu, grefiera judecătoarei ne-a cerut să expediem întrebările în scris, mesajul nostru însă a rămas fără răspuns.

    Andrei Mocanu, judecător la instanța de la Anenii Noi, la sfârșitul lunii august 2017, a devenit proprietarul unui apartament de 55 de metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pe care l-a vândut la numai două săptămâni distanță. Conform datelor de la Cadastru, locuința este evaluată la 337 de mii de lei. În declarația sa de avere, magistratul menționează apartamentul de două ori, o dată la categoria clădiri și construcții, unde indică faptul că valoarea imobilului ar fi de 402 mii de lei, și o dată la capitolul venituri obținute din înstrăinarea bunurilor imobile, unde menționează suma de 425.800 de lei. „În 2014 lucram la Curtea Supremă de Justiție și asta mi-a permis să depun actele pentru a obține dreptul la apartament la preț preferențial. Ulterior am vândut locuința pentru că aveam nevoie de bani pentru o intervenție chirurgicală la copil”, a precizat Andrei Mocanu.

    La sfârșitul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Serghei Dimitriu, a devenit proprietar cu acte în regulă al unui apartament de 70,8 metri pătrați în complexul rezidențial Ceucari. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 37.500 de euro, conform declarației de avere a judecătorului. Cu o parte din acești bani, mai exact 31.200 de euro, la sfârșitul lunii octombrie 2017, Serghei Dimitriu a achiziționat un apartament mai mare, cu suprafața de 78 de metri pătrați.

    La sfârșitul lunii septembrie 2017, judecătorul Curții Constituționale, Veaceslav Zaporojan, s-a ales cu un apartament de 73,6 metri pătrați în ansamblul rezidențial Hristo Botev, care ar valora 496 de mii de lei, conform declarației de avere și interese personale a magistratului. Trei luni mai târziu, el s-a despărțit de imobilul respectiv, vânzându-l fiicei sale contra sumei de 509 mii de lei. „Nu am nicio remușcare. Eu am un stagiu mare și dacă s-a ivit posibilitatea de a beneficia de un apartament, de ce să nu mă folosesc? Nu am luat altor colegi posibilitatea de a-și îmbunătăți condițiile de trai. Nu am luat apartamentul la un preț mai mic decât sine-costul”, ne-a spus magistratul. El ne-a declarat că mai are un apartament la Drochia, două camere în cămin la Chișinău, iar locuința de pe strada Hristo Botev a achiziționat-o pentru fiica sa. Zaporojan nu a putut preciza dacă s-a îmbogățit de pe urma tranzacției, dată fiind diferența de 10.000 de lei între prețul cu care a fost cumpărat apartamentul și cel cu care a fost vândut. „Am făcut un contract de vânzare-cumpărare. Sunt chestiile noastre personale deja. Diferența respectivă posibil e din cauza diferenței de curs, pentru că apartamentul a fost cumpărat în euro”, a subliniat Veaceslav Zaporojan.

    La mijlocul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Eduard Galușceac, împreună cu soția sa, Viorica Galușceac, care este consultant principal în cadrul Curții Supreme de Justiție, a intrat în posesia unui apartament de 75,4 metri pătrați în complexul rezidențial din strada Romană. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 539.732 de lei, conform declarației de avere a judecătorului. În lista beneficiarilor de apartamente la preț preferențial a fost introdus numele soției magistratului, chiar dacă cei doi soți mai aveau în proprietate o casă de locuit de 149,1 metri pătrați și un apartament de 56,8 metri pătrați, amplasat pe strada Grenoble din sectorul Botanica al Capitalei. Ultimul a fost pus în gaj acum trei ani pentru un credit de 160.000 de lei. Contactat pentru a ne oferi un comentariu, Eduard Galușceac ne-a transmis, prin intermediul grefierei, că este ocupat și nu poate vorbi cu noi.

    Dorin Dulghieru s-a ales cu un chilipir de 10.000 de euro la vânzarea apartamentului la preț redus.

    În iulie 2014, Dorin Dulghieru, ex-preşedintele Judecătoriei Buiucani din municipiul Chişinău, a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 87,4 metri pătrați din complexul rezidențial de pe strada Romană, asta chiar dacă mai avea în proprietate un apartament de 74,5 metri pătrați în sectorul Ciocana al Capitalei. În ianuarie 2017 magistratul a vândut apartamentul respectiv cu suma de 414 mii de lei. Aproape două săptămâni mai târziu, Dulghieru a cumpărat un al treilea apartament, în secorul Râșcani, cu suprafața de 168,6 metri pătrați, care a golit bugetul familiei judecătorului cu 1,1 milioane de lei. Peste circa o lună, în februarie 2017, magistratul și-a cumpărat și un garaj de 22,7 metri pătrați, pentru care a achitat circa 87 de mii de lei. La un an distanță, pe 3 martie 2018, Dorin Dulghieru vinde apartamentul care i-a revenit la preț preferențial, contra sumei de 41.000 de euro, cu aproape 10.000 de euro mai mult decât a fost achiziționat, potrivit declarației de avere și interese personale a magistratului.

    Despre magistrații Silvia Vrabii, de la Curtea de Apel Chișinău, și Grigore Dașchevici, fost președinte al Judecătoriei Călărași, care au procurat câte două apartamente la preț preferențial, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au scris în august 2017 aici.

    În ansamblul rezidențial de la Ceucari s-a ales cu două apartamente și magistratul Judecătoriei Chișinău, Andrei Ojoga. Primul, de 40,9 metri pătraţi, pentru care în septembrie 2014 a fost semnat un contract de investiție în valoare de 15.000 de euro, în iunie 2017 a fost donat soacrei judecătorului. Cel de-al doilea apartament, de 54,8 metri pătraţi, în care a investit 19.500 de euro, magistratul l-a păstrat. Deocamdată imobilul nu a fost dat în exploatare, arată datele de la Cadastru. L-am contactat pe Andrei Ojoga pentru a obține un comentariu, magistratul însă a insistat să-i adresăm întrebările în scris. Ulterior, acesta ne-a răspuns printr-un email. „Vă comunic că apartamentele au fost repartizate în modul stabilit, lui Andrei Ojoga și Marianei Ceban (Ojoga), până la încheierea căsătoriei, ţinând cont că subsemnatul activează în sistemul judecătoresc din februarie 2011 și soția, în același sistem, din octombrie 2011, iar la acel moment niciunul dintre aceștia nu deținea careva imobile în proprietate individuală”, se arată în mesajul judecătorului. El a evitat să răspundă de ce a donat unul dintre apartamente soacrei sale.

    A obținut apartament la preț redus și Oxana Robu de la Curtea de Apel Chișinău, care, la momentul încheierii tranzacției, deținea o casă cu două nivele pe strada Fierarilor din Capitală. În 2017 magistrata a primit cheile de la un apartament de 70,8 metri pătrați în blocul de pe strada Romană din Capitală, destinat judecătorilor. Datele cadastrale arată că imobilul cu două etaje, cu lucrările recepționate în mai 2015, are 65 de metri pătrați și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 de metri pătrați, din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt, potrivit unui articol semnat de jurnaliștii de la RISE Moldova din iulie 2015 (https://www.rise.md/judecatori-la-bloc/). Ulterior, Oxana Robu a trecut casa de locuit și jumătate din terenul pe care se află aceasta la capitolul donații. În prezent imobilul e înregistrat pe numele fiului magistratei, în vârstă de 18 ani. Pe lângă casă și apartamentul obținut în 2017, Robu a mai indicat în declarația de avere că a vândut un alt apartament și un automobil, cu doar 20.000 de lei, dar și că a intrat în posesia unui Mercedes GLK, fabricat în 2013, care ar costa 326.000 de lei.

    Din număru total de 120 de angajați ai sistemului judecătoresc, care au obținut apartamente în blocurile de pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev, doar 36 de judecători și respectiv circa 50 de angajați ai sistemului judecătoresc nu le-au vândut și continuă să le aibă în proprietate.

    Magistratul Veniamin Chihai de la Judecătoria Chișinău, a achitat 37.802 euro pentru un apartament de 80,2 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Hristo Botev, dat în exploatare în noiembrie 2017.

    În februarie 2018, în același bloc a obținut un apartament de 80,3 metri pătrațiși magistratul Gheorghe Mîțu, de la instanța din Capitală. El a achitat aproape 547 de mii de lei pentru noua locuință. Colega sa, Natalia Clevadî, și-a cumpărat în același bloc un apartament de 73,9 metri pătrați, pentru care ar fi achitat puțin sub 26 de mii de euro. În ianuarie 2018, cumnata sa, Olesea Clevadî, care este asistent judiciar la Curtea Supremă de Justiție, de asemenea a intrat în proprietatea unui apartament de 67,2 metri pătrați, amplasat în blocul din strada Ceucari. În timp ce se construia blocul de locuit respectiv, în aprilie 2015, Olesea Clevadî a mai procurat un apartament în sectorul Râșcani al Capitalei.

    Oleg Melniciuc, fostul președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani, pare să fie principalul beneficiar al proiectului imobiliar din strada Hristo Botev, demarat la inițiativa sa. Magistratul nu și-a luat vreun apartament, dar a investit în construcția unor spații comerciale cu suprafața de 85,53 de metri pătrați, la parterul blocului. În declarația de avere pentru anul trecut este specificat că valoarea investiției se ridică la 30.790 de euro. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris anterior despre faptul că în ansamblul rezidenţial din strada Hristo Botev s-au ales cu apartamente și câteva rude ale magistratului. Mama acestuia, Elena Melniciuc, a dobândit un apartament de 80 de metri pătrați, pe când alte trei rude - Anna Bobeică, Andrei Melinciuc și Aurelia Melenciuc - au contractat apartamente de 72-73 de metri pătrați fiecare. Directorul firmei Exfactor Grup, Vladimir Tonu, le-a confirmat atunci jurnaliștilor că rudele lui Melniciuc au beneficiat de reduceri la procurarea imobilelor.

    Și Rodica Berdilo, devenită cunoscută după ce nu a validat scrutinul din luna mai pentru Primăria Capitalei, a beneficiat de apartament la preț redus în blocul din strada Ceucari. Inițial, i-a revenit o locuință de 53,5 metri pătrați, pentru care a semnat un contract de investiții la 24 septembrie 2014. În iulie 2015 judecătoarea însă a renunțat la apartamentul respectiv, după ce cu doar două luni mai devreme, în mai 2015, Berdilo a semnat un alt contract de investiții, în valoare de aproape 400 de mii de lei pentru un apartament mai spațios, cu suprafața de 71,5 metri pătrați. În ianuarie 2017 magistrata a investit alte 5.500 de euro în construcția unei parcări.

    Un apartament de 48,8 metri pătrați, cu valoarea de 17.532 euro, în blocul din strada Romană a intrat, în iulie 2017, în proprietatea Nataliei Lupașcu de la Judecătoria Chișinău. O altă magistrată - Natalia Sandu-Moldovanu, a achitat 17.424 de euro pentru un apartament cu suprafața de 48,3 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. În același bloc are un apartament de 69,8 metri pătrați și judecătorul Octavian Dvornic din Capitală. Acesta ar fi luat un credit de jumătate de milion de lei ca să cumpere locuința.

    Colega sa, Ina Dutca, în februarie 2018 a devenit proprietara unui apartament de 67,3 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, care a costat 24.228 de euro. Anterior, reporterii de la RISE Moldova scriau că magistrata se numără printre judecătorii care aşteaptă să fie asiguraţi cu spaţiu locativ, după ce au obţinut hotărâri definitive în acest sens. În 2018 judecătoarea a mai procurat, cu 133 de mii de lei, un lot intravilan de șase ari. Tot în blocul de pe strada Ceucari, un apartament de 66,3 metri pătrați i-a revenit judecătoarei din Capitală Nadejda Mazur. Pentru noua locuință, magistrata a scos din buzunar 24.300 de euro. Și Viorica Puica de la instanța din Capitală a obținut, în iulie 2017, un apartament de 71,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari. Investiția s-a ridicat la aproape 410 mii de lei. Colegei ei, Oxanei Parfeni, i-a revenit un apartament de 42,4 metri pătrați în blocul respectiv, care a costat aproape 313 mii de lei. 70,5 metri pătrați are apartamentul amplasat în blocul de pe strada Ceucari, care în aprilie 2017 a intrat în proprietatea Ninei Traciuc de la Curtea de Apel Chișinău, contra sumei de 25.380 de euro. Colegul său, Igor Mânăscurtă, a procurat, cu 31.500 de euro, un apartament de 87 de metri pătrați în blocul de pe strada Romană, în timp ce Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chișinău a investit aproape 26 de mii de euro într-o locuință nouă cu suprafața de 70,1 metri pătrați, amplasată în blocul de pe strada Ceucari. Tot anul trecut, două spații, de 15, respectiv 30 de metri pătrați (un beci și o terasă) au ajuns în proprietatea judecătorului.

    Printre beneficiarii de spațiu locativ la prețuri reduse se numără 11 ex-judecători care nu mai activează în sistemul de justiție. Aceștia au obținut locuințe în complexele rezidențiale din străzile Ceucari și Romană. Patru dintre ei au reușit deja să vândă noile imobile. Este vorba despre Ion Tutunaru, fost magistrat de la Judecătoria Floreşti, plecat din sistem în 2016, care şi-a vândut locuinţa de 48 de metri pătraţi de pe strada Romană. Oficial, tranzacţia a avut loc peste aproape două săptămâni după ce, în acte, ex-judecătorul a obţinut dreptul de proprietate asupra apartamentului. Și Mihail Buruian, ex-judecător al Curții de Apel Chișinău, plecat din sistem în aprilie 2014, s-a despărțit de apartamentul de 70,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari. Contractul privind investițiile a fost semnat în iulie 2014, după ce decretul privind eliberarea fusese deja semnat. Noua locuință a intrat în proprietatea lui Buruian la sfârșitul lunii mai 2017 și a fost vândută la sfârșitul lunii decembrie.

    S-au despărțit de proprietățile obținute la preț redus și doi ex-magistrați suspendați din sistem după ce au fost implicați în spălătoria de miliarde de dolari prin băncile din Moldova. Este vorba despre Sergiu Lebediuc, judecătorul de la Comrat care a semnat pe o ordonanţă de 300 milioane de dolari. Ulterior acesta a ajuns la Judecătoria Militară din Chişinău. Lebediuc a primit cheile de la apartamentul de 71 de metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari la sfârșitul lunii august 2017, iar patru luni mai târziu l-a vândut. Serghei Popovici, de asemenea magistrat la Judecătoria Comrat, care semna, în 2011 şi 2013, două ordonanţe în sumă de 1,2 miliarde de dolari, și ajuns în 2014, preşedinte al instanței respective, a fost suspendat din funcție. Ca și colegul său, Popovici a vândut apartamentul de 77,3 metri pătrați obținut la preț preferențial. Locuința de pe strada Romană a fost înstrăinată la aproape un an după ce a intrat în proprietatea magistratului.

    Veaceslav Panfilii, judecătorul care în 2015 a fost suspendat din funcție fiind suspectat de luare de mită, a rămas proprietar al apartamentului care i-a fost repartizat de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la preț redus. Imobilul de 67,2 metri pătrați este situat în blocul din strada Ceucari care încă nu a fost dat în exploatare.

    Și-au păstrat imobilele primite la preț redus și foștii magistrați Adela Andronic (apartament de 72,4 metri pătrați în ansamblul rezidențial Ceucari, care încă nu a fost dat în exploatare), Oleg Cojocari (locuință de 65,2 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Nichifor Corochii (imobil de 87,3 metri pătrați în blocul din strada Romană), Ana Gavrilița (apartament de 67,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Tatiana Troianovschi (locuință de 70,2 metri pătrați în blocul de pe strada Romană) și Iuliana Oprea (apartament de 86,5 metri pătrați, în blocul din strada Romană), recent plecată din sistem.

    CSM: „Fiecare e în drept să facă ce vrea cu apartamentul său”

    Contactat pentru a oferi un comentariu, membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteață, care îl înlocuiește pe președintele CSM, Victor Micu, cât acesta se află în concediu, ne-a transmis, prin intermediului serviciului de presă, că judecătorii trebuie întrebați de ce au decis să-și vândă apartamentele cumpărate la preț preferențial. „Fiecare e în drept să decidă ce vrea să facă cu imobilele sale. CSM nu are dreptul să decidă pentru ei”, ne-a spus magistratul.

    Expert: „Apare întrebarea moralității acțiunilor judecătorilor: cei care trebuie să facă dreptate găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile care le au”

    În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, soluția identificată de autorități, de a oferi magistraților apartamente la preț preferențial, construite pe terenurile statului, pare să nu fie pe măsura așteptărilor lor. „Odată cu modificarea în 2010 a legislației prin care inclusiv judecătorii au fost lipsiți de privilegiul de a obține locuințe de serviciu de la stat, constant a fost invocat faptul că aceștia au fost lipsiți de importante beneficii sociale, lipsa cărora le afectează activitatea. Soluția identificată ulterior de CSM, deși controversată (obținerea unor terenuri în condiții mai puțin clare), părea totuși să satisfacă necesitățile și doleanțele judecătorilor și să le ofere dreptul procurării spațiului locativ la preț privilegiat. Dar, la câțiva ani de la punerea în aplicare a acestei soluții, vedem că aceasta nu a fost pe măsura așteptărilor exponenților justiției și ei preferă să renunțe la locuințele oferite. Apare o întrebare firească, de ce ar fi renunțat: fie regiunea orașului nu e cea mai potrivită, fie calitatea blocurilor lasă de dorit, fie chiar nu au avut nevoie de acest spațiu locativ și au urmărit alte scopuri, inclusiv de a obține beneficii pecuniare”, comentează experta. Ea subliniază că în această situație judecătorii nu încalcă legea, apare însă mai degrabă o problemă de moralitate. „Apare întrebarea moralității acțiunilor lor: cei care trebuie să facă și să împartă dreptatea își fac doar lor dreptate și găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile pe care le au. Este vorba de mesajele transmise societății, mesaje care descurajează comportamentele drepte și integre și e trist că astfel procedează cei care ne fac dreptate. Dacă statul ți-a oferit acest privilegiu – fă uz de el, dar nu abuz”, susține Lilia Ioniță. Potrivit expertei, o altă problemă este costul apartamentelor respective, care, deși e mai mic decât cel de pe piață, este peste veniturile unei bune părți din judecători, iar cei care au cea mai mare nevoie de locuințe, nu ajung să beneficieze de ele. „La apartamentele astea cu preț preferențial oricum au aplicat cei care puteau să-și permită, să aibă suma inițială. Dar unii judecători, dar și angajați nici nu au îndrăznit să aplice, pentru că, oricum, prețul apartamentelor raportat la veniturile lor era prea mare. Așa că au intrat în joc doar cei care și-au putut permite să achite plățile, restul au rămas în afară”, a conchis experta.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Opt magistrați, apreciați cu ”foarte bine”. Cine sunt judecătorii și unde activează

    Opt magistrați au primit recent calificativul ”foarte bine” în urma evaluării. Hotărârile Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor au fost publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.

    Astfel, magistrații au obținut următorul punctaj:

    Eugeniu Pșenița, de la Judecătoria Edineț, sediul Edineț – 81 de puncte;
    Nadejda Mazur, de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru – 78 de puncte;
    Andrei Mocanu, de la Judecătoria Anenii Noi, sediul Anenii Noi – 77 de puncte;

    Opt magistrați au primit recent calificativul ”foarte bine” în urma evaluării. Hotărârile Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor au fost publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.

    Astfel, magistrații au obținut următorul punctaj:

    Eugeniu Pșenița, de la Judecătoria Edineț, sediul Edineț – 81 de puncte;
    Nadejda Mazur, de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru – 78 de puncte;
    Andrei Mocanu, de la Judecătoria Anenii Noi, sediul Anenii Noi – 77 de puncte;

    Mihail Țurcan, de la Judecătoria Căușeni, sediul Ștefan Vodă – 77 de puncte;
    Svetlana Tizu, de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru – 77 de puncte;
    Constantin Roșca, de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru – 77 de puncte;
    Cornelia Vîrlan, de la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – 76 de puncte;
    Marina Anton, de la Curtea de Apel Chișinău – 76 de puncte.

    Șase dintre ei au trecut prin procedura de evaluare ordinară. În același timp, Andrei Mocanu, de la Judecătoria Anenii Noi, sediul Anenii Noi, a fost evaluat în baza cererii privind promovarea în funcție administrativă, iar Eugeniu Pșenița, de la Judecătoria Edineț, sediul Edineț, în baza cererii privind promovarea la o instanță ierarhic superioară.

    Conform prevederilor legale, judecătorii sunt supuși evaluării periodice a performanţelor o dată la trei ani. În cazul acordării calificativului “insuficient”, magistratul este supus evaluării extraordinare în termenul stabilit de Colegiul de evaluare. Acordarea calificativului “insuficient” la două evaluări extraordinare consecutive constituie temei pentru iniţierea, din partea Consiliului Superior al Magistraturii, a procedurii de eliberare din funcţie a judecătorului.

    Amintim că, recent Consiliul Superior al Magistraturii a modificat regulamentele de evaluare a judecătorilor, iar în unele cazuri punctajul maxim a fost redus de două ori.
    Sursa: bizlaw.md

  • Şefii secretariatelor „împart” premii băneşti preşedinţilor instanţelor judecătoreşti

    Cinci preşedinţi de instanţe şi un vicepreşedinte vor primi premii băneşti cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua independenţei” şi „Limba Noastră”, după ce membrii Consiliului Superior al Magistraturii au acceptat demersurile făcute de şefii secretariatelor acelor instanţe. De la început de 2017, membrii Consiliului au aprobat premierea a 19 şefi de instanţe, unii dintre ei primind bani de două sau chiar trei ori.

    În iulie şi august, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a examinat şase demersuri din partea şefilor secretariatelor unor instanţe de judecată prin care se solicita acordarea unor premii băneşti preşedinţilor judecătoriilor, cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”. Toate demersurile au fost acceptate. Hotărârile CSM prin care s-a aprobat premierea judecătorilor conducători sunt motivate la fel, în ele nefiind indicată suma de bani care ar intra în conturile magistraţilor.

    Cinci preşedinţi de instanţe şi un vicepreşedinte vor primi premii băneşti cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua independenţei” şi „Limba Noastră”, după ce membrii Consiliului Superior al Magistraturii au acceptat demersurile făcute de şefii secretariatelor acelor instanţe. De la început de 2017, membrii Consiliului au aprobat premierea a 19 şefi de instanţe, unii dintre ei primind bani de două sau chiar trei ori.

    În iulie şi august, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a examinat şase demersuri din partea şefilor secretariatelor unor instanţe de judecată prin care se solicita acordarea unor premii băneşti preşedinţilor judecătoriilor, cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”. Toate demersurile au fost acceptate. Hotărârile CSM prin care s-a aprobat premierea judecătorilor conducători sunt motivate la fel, în ele nefiind indicată suma de bani care ar intra în conturile magistraţilor.

    Premii de „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră” pentru şase judecători

    La şedinţa din 8 august 2017, membrii CSM au examinat demersurile şefilor secretariatelor Curţii de Apel Cahul şi Judecătoriei Ungheni, prin care se solicita acordarea unor premii băneşti preşedinţilor instanţelor cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”. Dorel Musteaţă, membrul CSM care a făcut o prezentare a demersurilor şefilor secretariatelor, iar ulterior şi CSM, în hotărârea luată, au motivat acceptarea solicitărilor prin faptul că legea despre salarizarea judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că „judecătorii şi procurorii pot beneficia de premii unice cu prilejul jubileelor, al sărbătorilor profesionale şi al zilelor de sărbătoare nelucrătoare, care se plătesc din economiile mijloacelor băneşti destinate retribuirii muncii, alocate pentru anul respectiv, iar suma cumulată a premiilor unice acordate unui judecător sau, respectiv, unui procuror pe parcursul unui an bugetar nu poate depăşi salariul de funcţie al acestuia”.

    CSM a mai făcut referire şi la o hotărâre a sa din noiembrie 2013, prin care a permis anume şefilor secretariatului instanţei judecătoreşti, în calitate de gestionari ai mijloacelor financiare, să înainteze un demers la CSM în vederea premierii preşedintelui instanţei, în cazul în care funcţia de vicepreşedinte al instanţei lipseşte sau este vacantă, asta chiar dacă, şefii secretariatelor sunt în subordinea preşedintelui instanţei de judecată. Totuşi, în hotărârea CSM din 8 august, prin care s-a acceptat premierea Galinei Vavrin, preşedinta interimară a Curţii de Apel Cahul, şi a lui Vasile Şchiopu, preşedintele Judecătoriei Ungheni, nu se spun motivele din care cei doi merită să fie premiaţi, dar nici suma de bani de care aceştia ar urma să beneficieze. O analiză a hotărârilor CSM privind premierea preşedinţilor instanţei arată că acestea sunt, practic, identice, fiind schimbate doar numele premianţilor, dar şi faptul că, unii şefi de instanţe ajung să fie premiaţi chiar şi de trei ori pe an, în timp ce alţii rămân fără premii sau sunt premiaţi doar o singură dată.

    Preşedinta Judecătoriei Orhei, premiată de 3 ori în 2017

    Acum o săptămână, CSM a examinat demersurile şefilor secretariatelor Judecătoriilor Străşeni, Anenii Noi, Orhei prin care se solicita premierea şefilor de instanţe cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”. Membrii CSM au acceptat să fie oferite premii băneşti preşedintelui Judecătoriei Străşeni, Sergiu Osoianu, preşedintei Judecătoriei Orhei, Veronica Cupcea şi preşedintelui interimar al Judecătoriei Anenii Noi, Andrei Mocanu. Veronica Cupcea, de exemplu, e la al treilea premiu în 2017. În temeiul demersurilor similare, semnate, aparent, de şefa secretariatului instanţei, Cupcea a beneficiat de un premiu de Paşti, în aprilie, dar şi în februarie, cu prilejul Zilei Internaţionale a Femeii. Am încercat să discutăm cu şefa secretariatului Judecătoriei Orhei, dar, la un număr de telefon al instanţei am fost anunţaţi că funcţia de şef al secretariatului este vacantă de vreo 2 luni. Am insistat să aflăm cine, în aceste condiţii, a semnat demersul prin care s-a solicitat premierea preşedintei instanţei. În final, am fost redirecţionaţi la Natalia Chirtoacă, responsabilă de relaţiile cu publicul de la Judecătoria Orhei. După ce ne-a cerut timp pentru un răspuns, a doua zi, ne-a anunţat că nu ne poate spune nimic, deoarece „nu v-am văzut, nu vă cunosc şi nu sunt sigură că sunteţi, de fapt, cel drept care vă prezentaţi. Trimiteţi-ne o scrisoare oficială, prin poşta electronică, cu ataşarea legitimaţiei, sau prin Poşta Moldovei şi vă vom răspunde oficial”, ne-a transmis aceasta, făcând referire la faptul că informaţiile pe care le solicităm ar fi „date cu caracter personal”.

    Într-o situaţie similară sunt Zinaida Talpalaru, preşedinta interimară a Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie, şi Galina Vavrin, preşedinta interimară a Curţii de Apel Cahul, premiate de câte două ori. Talpalaru a primit bani cu ocazia sărbătorilor de iarnă, fiind singura magistrată premiată printr-o hotărâre a CSM din 10 ianuarie, dar şi cu ocazia sărbătorii de 8 Martie, iar Vavrin, care a primit premiu cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”, a fost premiată şi de Paşti. Cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”, de un premiu bănesc urmează să beneficieze şi Igor Botezatu, vicepreşedintele Judecătoriei Comrat. „Aţi citit hotărârea? Acolo se face referire la lege. Totul s-a făcut legal. Chiar dacă dna Vavrin a fost premiată de două ori, premiile, în total, nu depăşesc salariul mediu al unui judecător”, zice Svetlana Hamcea, şefa secretariatului Curţii de Apel Cahul.

    În 2017: 9 hotărâri prin care s-au premiat şefii instanţelor

    În 2017, CSM a emis deja 9 hotărâri prin care s-a acceptat oferirea premiilor băneşti în privinţa a 19 preşedinţi sau vicepreşedinţi de instanţe, unii dintre care au beneficiat de aceste facilităţi de două sau de trei ori. Premiile s-au oferit cu diverse ocazii, în special la sărbători importante. Au fost însă şi excepţii. În martie 2017, şeful Secretariatului Judecătoriei Edineţ s-a adresat cu un demers la CSM pentru premierea lui Eugeniu Pşeniţa, preşedinte interimar al Judecătoriei, cu prilejul decernării Diplomei de onoare a CSM şi al jubileului de 45 de ani. Printr-o hotărâre a CSM din 21 martie, plenul CSM a respins demersul în partea ce ţine de acordarea unui premiu bănesc preşedintelui interimar al Judecătoriei Edineţ, cu prilejul decernării Diplomei de onoare a CSM, dar l-a acceptat în partea ce ţine de acordarea premiului bănesc cu prilejul jubileului de 45 de ani.

    Membrul CSM, Dorel Musteaţă, precizează că practica acordării premiilor băneşti şefilor instanţelor este una normală pentru sistemul judecătoresc. Chiar dacă în hotărâri nu este indicată suma de bani care ajunge în conturile magistraţilor, iar unii sunt premiaţi chiar şi de trei ori, Musteaţă susţine că totul se face legal, iar premiile anuale nu pot depăşi un salariu mediu lunar. „Fiecare judecător are dreptul la premiu. Preşedintele instanţei nu este o excepţie. Premiul anual nu trebuie să depăşească un salariu. Aşa că, totul se face în limita prevederilor legale”, spune Musteaţă. „În instanţele în care nu sunt vicepreşedinţi, şefii secretariatelor se adresează la CSM. Acolo unde sunt vicepreşedinţi, premiul pentru preşedinte, în mod normal, se acordă de către vicepreşedinte. Faptul că unii judecători sunt premiaţi de mai multe ori, nu-i o problemă. Oricum, în sumă, anual, premiile nu ar trebui să depăşească un salariu. CSM nu acordă premii pentru că nu ştie care este posibilitatea instanţei şi dacă ea are sau nu resurse financiare să acorde premii. Contabilitatea verifică să nu se depăşească acel salariu mediu stabilit de regulament. Sunt controale financiare. Se mai şi prezintă rapoarte la CSM”, menţionează Musteaţă. Acesta susţine că dacă vreun şef de secretariat se simte influenţat de către preşedintele instanţei să semneze demers pentru premiere la CSM, acesta se poate adresa la Centrul Naţional Anticorupţie. „Să se ducă să declare. Care-i problema? Dacă mergem pe pista asta, înseamnă că fiecare persoană poate să fie influenţată”, remarcă membrul CSM.

    „Practica soluţionării solicitărilor individuale ar putea duce la decizii arbitrare”

    Premierea conducătorilor instanţelor de judecată în urma unor demersuri ale şefilor secretariatelor a fost abordată şi de Centrul pentru Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în raportul de monitorizare privind transparenţa şi eficienţa CSM-ului publicat în 2016. „CSM nu are o politică scrisă şi publică cu privire la criteriile şi procedura de acordare a premiilor unice în sistemul judecătoresc cu prilejul jubileelor, sărbătorilor profesionale şi zilelor de sărbătoare nelucrătoare. CSM nu practică publicarea în avans a proiectelor bugetelor instanţelor de judecată, ceea ce ştirbeşte substanţial din transparenţa activităţii CSM. Discutarea bugetelor instanţelor judecătoreşti trebuie să aibă loc în şedinţă publică, cu excluderea deliberărilor. În lipsa unor reguli clare şi transparente, practica soluţionării solicitărilor individuale ar putea duce la decizii arbitrare”, remarcau experţii CRJM.

    „După publicarea raportului, nu au fost elaborate careva reguli unitare referitor la alocarea premiilor şi altor ajutoare preşedinţilor de instanţă şi judecătorilor, bazate pe criterii şi proceduri transparente. Această recomandare va asigura inclusiv implementarea Recomandărilor OSCE cu privire la independenţa judiciară în Europa de Est, Caucazul de Sud şi Asia Centrală, care recomanda, ca „pe termen lung, premiile şi privilegiile ar trebui să fie eliminate, iar salariile să fie ridicate la un nivel adecvat, care să satisfacă nevoile judecătorilor”. În această situaţie, vom exclude orice dubii referitor la eventualele conflicte de interese, dar vom asigura şi transparenta utilizării banilor publici. Lipsa publicării sumelor de bani pentru premiere, ridică dubii asupra distribuirii uniforme a resurselor financiare şi valorificării sumelor în mod echitabil pe întreg sistemul judecătoresc, indiferent de mărimea bugetului instanţelor de judecată. Mai mult, în unele instanţe judecătoreşti angajaţii instanţei ar putea să aibă un venit lunar mai mare decât al judecătorilor începători”, declară Ion Guzun, consilier juridic la CRJM.
    sursa: zdg.md

  • Președintele Timofti a semnat decretele de numire în funcție a 14 magistrați

    Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a semnat, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, decretele de numire în funcție a 14 magistrați.

    Domnul Eugeniu Bejenaru a fost numit, pe un termen de patru ani, în funcţia de președinte al Judecătoriei Ocnița;

    Domnii Alexandru Arhip, Sergiu Stratan și Oleg Tănase – judecători la  Judecătoria  Centru, municipiul Chișinău, pe un termen de cinci ani;

    Doamna Viorica Caduc – președinte la Judecătoria Briceni, pe un termen de patru ani;

    Domnul Ghenadie Comerzan – vicepreședinte la Judecătoria Briceni, pe  un termen de patru ani;

    Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a semnat, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, decretele de numire în funcție a 14 magistrați.

    Domnul Eugeniu Bejenaru a fost numit, pe un termen de patru ani, în funcţia de președinte al Judecătoriei Ocnița;

    Domnii Alexandru Arhip, Sergiu Stratan și Oleg Tănase – judecători la  Judecătoria  Centru, municipiul Chișinău, pe un termen de cinci ani;

    Doamna Viorica Caduc – președinte la Judecătoria Briceni, pe un termen de patru ani;

    Domnul Ghenadie Comerzan – vicepreședinte la Judecătoria Briceni, pe  un termen de patru ani;

    Doamnele Tatiana Bivol și Olesea Țurcan – judecători la  Judecătoria  Râșcani, municipiul Chișinău, pe un termen de cinci ani;

    Domnul Vladimir Brașoveanu – judecător la Curtea de Apel Chișinău;

    Domnii Vitalie Budeci și Roman Pascari – judecători la Judecătoria Buiucani, municipiul Chișinău, pe un termen de cinci ani;

    Doamnele Ioana Chironeț și Iraida Secrieru – judecător i la Judecătoria  Ciocana, municipiul Chișinău , pe un termen de cinci ani;

    Doamna Iana Talmaci – judecător la  Judecătoria  Strășeni, pe un termen de  cinci  ani.
    sursa: presedinte.md

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU