Știri

• 6 magistrați urmează să fie numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Cine sunt aceștia

  Membrii revocați ai Consiliului Superior al Magistraturii se întrunesc, din nou, în ședință marți, 19 noiembrie. Pe ordinea de zi au fost incluse 27 de subiecte, inclusiv solicitarea depusă de șase magistrați de a fi numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Cererile au fost semnate de către judecătorii: Mihaela Grosu, de la Judecătoria Strășeni; Olga Bejenari, de […]

  Citiţi mai departe

  Membrii revocați ai Consiliului Superior al Magistraturii se întrunesc, din nou, în ședință marți, 19 noiembrie. Pe ordinea de zi au fost incluse 27 de subiecte, inclusiv solicitarea depusă de șase magistrați de a fi numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

  Cererile au fost semnate de către judecătorii:

  Mihaela Grosu, de la Judecătoria Strășeni;
  Olga Bejenari, de la Judecătoria Chișinău;
  Sergiu Suvac, de la Judecătoria Chișinău;
  Iurie Malcoci, de la Judecătoria Bălți;
  Sofia Aramă, de la Judecătoria Cimișlia;
  Valentina Stratulat, de la Judecătoria Ungheni.

  Toți șase magistrați au primit calificativul foarte bine de la Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor. Cinci dintre magistrați au fost numiți în funcție la sfârșitul anului 2014, iar unul la începutul anului 2015.

  Mihaela Grosu, Olga Bejenari, Sergiu Suvac și Valentina Stratulat au devenit judecători după ce au absolvit Institutul Național al Justiției. La examenele de absolvire aceștia au obținut media generală între 9,29 și 9,63. Ceilalți doi magistrați care au solicitat să fie numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă au ajuns în funcțiile de judecători în baza experienței de muncă acumulată anterior. Iurie Malcoci a fost procuror timp de 20 de ani, iar Sofia Aramă a activat ca avocat.

  Amintim că, în luna august Consiliul Superior al Magistraturii a propus ca Sofia Aramă să fie numită în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Cimișlia pentru un mandat de patru ani.
  Sursa: bizlaw.md

• CSM a decis: 13 judecători, evaluați cu ”foarte bine”, vor primi grade de calificare mai mari

  Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat în ședința de astăzi solicitările de acordare a gradelor de calificare mai mari pentru 13 judecători, amânând totodată examinare solicitării pentru magistratul Ghenadie Mîțu de la Judecătoria Soroca. Potrivit deciziei CSM, vor primi grade de calificare mai mari următorii magistrați: Gradul de calificare III: Daria Șușchevici – judecător la Judecătoria Chișinău, care a […]

  Citiţi mai departe

  Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat în ședința de astăzi solicitările de acordare a gradelor de calificare mai mari pentru 13 judecători, amânând totodată examinare solicitării pentru magistratul Ghenadie Mîțu de la Judecătoria Soroca.

  Potrivit deciziei CSM, vor primi grade de calificare mai mari următorii magistrați:

  Gradul de calificare III:

  • Daria Șușchevici – judecător la Judecătoria Chișinău, care a deținut până în prezent gradul IV;
  • Mihail Bușuleac – judecător la Judecătoria Cahul,  care a deținut până în prezent gradul V;
  • Andrei Mironov – judecător la Judecătoria Cahul, care a deținut până în prezent gradul IV;
  • Svetlana Uzun – judecător la Judecătoria Cahul, care a deținut până în prezent gradul IV.

  Gradul de calificare IV:

  • Dumitru Bosîi – judecător la Judecătoria Cahul, care deținea gradul V;
  • Natalia Iordachi – judecător la Judecătoria Chișinău.

  Gradul de calificare V:

  • Leonid Turculeț – judecător la Judecătoria Cahul;
  • Inga Gorlenco – judecător la Judecătoria Cahul;
  • Sergiu Suvac – judecător la Judecătoria Chișinău;
  • Igor Bațalai – judecător la Judecătoria Chișinău;
  • Ioana Chironeț – judecător la Judecătoria Chișinău;
  • Iraida Secrieru – judecător la Judecătoria Chișinău;
  • Angela Ciubotaru – judecător la Judecătoria Chișinău.

  Cei treisprezece magistrați au primit calificativul ”foarte bine” la ultima evaluare.

  Magistratul Ghenadie Mîțu, de la instanța din Soroca, care a solicitat gradul de calificare III și pentru care CSM a amânat examinarea solicitării pentru altă ședință a fost evaluat și admis, recent, pentru a participa la concursul pentru ocuparea funcției de președinte al Judecătoriei Soroca, care este vacantă.

  Conform prevederilor legale, gradele de calificare V, IV și III se acordă judecătorilor și vicepreședinților instanțelor de prim nivel.
  Sursa: bizlaw.md

• Interviu cu judecătorul Sergiu Suvac

  Judecătorul, Sergiu Suvac, activează în cadrul Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău, din anul 2014. Consideră că cea mai gravă problemă a sistemului judecătoresc e lipsa de încredere în justiţie şi doar informaţiile obiective, expuse de mass media, cît de neplăcute n-ar fi pentru judecătorii, pot avea doar un impact pozitiv. Această activitate face parte din Strategia de reformare a sectorului justiț […]

  Citiţi mai departe

  Judecătorul, Sergiu Suvac, activează în cadrul Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău, din anul 2014. Consideră că cea mai gravă problemă a sistemului judecătoresc e lipsa de încredere în justiţie şi doar informaţiile obiective, expuse de mass media, cît de neplăcute n-ar fi pentru judecătorii, pot avea doar un impact pozitiv. Această activitate face parte din Strategia de reformare a sectorului justiț iei, realizată în Republica Moldova cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.

  – Domnule judecător, care a fost parcursul dumneavoastră profesional pînă la numirea în funcţia de judecător?
  Pînă a fi numit judecător am activat în funcţia de asistent judiciar în Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ din cadrul Curţii Supreme de Justiţie. Experienţa obţinută în funcţia dată a contat enorm în cariera ulterioară de judecător.

  – Cît timp solicită exercitarea profesie de magistrat?
  – Este evident că pentru exercitarea profesiei de magistrat este necesar să depui foarte multă muncă. O zi de lucru pentru mine înseamnă în medie 10 ore petrecute în interes profesional. Important e să-ţi organizezi corect timpul. Planificarea timpului de lucru este un element vital. De altfel, petreci nopţile la biroul de serviciu. Există şi perioade foarte aglomerate sau cînd e nevoie de reacţii prompte, rapide, care presupun uneori muncă pe timpul nopţii sau în zilele de week-end.

  – Care ar fi motivele care îngreunează munca judecătorului în ziua de azi?
  – Lipsa conştiinţei juridice adecvate a societăţii, raportată la comportamentul abuziv şi incorect al unor participanţi la proces, precum şi lipsa stringentă de angajaţi calificaţi cu o bună pregătire profesională care să ajute judecătorul în actul justiţiei, consider a fi principalele motive care îngreunează munca judecătorului. Deşi, consider că e mai puţin valabil pentru instanţa în care activez, totuşi îşi păstrează importanţa şi îi actuală pentru o mare parte din instanţe, problema ce ţine de infrastructură. Aici mă refer la faptul că sediul instanţei este neadaptat activităţii pe care o presupune îndeplinirea actului de justiţie.

  – Credeţi că asistăm în prezent la limitări ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, atît la nivel naţional, cît şi la nivel internaţional?
  – Această activitate face parte din Strategia de reformare a sectorului justiț iei, realizată în Republica Moldova cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Consider că tot timpul au existat şi există limitări ale drepturilor şi libertăţilor omului, atît la nivel naţional, cît şi la nivel internaţional. După cum bine se cunoaşte, libertatea ta sfîrşeste acolo unde începe libertatea lui. Însăşi existenţa şi activitatea instanţelor, atît la nivel naţional, cît şi la nivel internaţional, menite să prevină, să constate şi să sancţioneze orice încălcare săvîrşită în acest sens, confirmă existenţa limitărilor drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

  – Este medierea mai mult o necesitate judiciară sau o oportunitate profesională?
  – Justiţiabilii apelează aproape direct şi invariabil la justiţie, în loc să apeleze şi la mijloacele de rezolvare alternativă a disputelor, cum ar fi medierea. Indiferent de faptul dacă medierea va fi făcută de judecătorul căruia i-a fost repartizată cauza sau de către un mediator, aceasta va pune la dispoziţie multiple aspecte pozitive precum obţinerea mai multor beneficii precum menţinerea relaţiilor amiabile între părţi, reducerea cheltuielilor de judecată şi a timpului de soluţionare a cauzei, şi nu în ultimul rînd, reducerea volumului de muncă a instanţelor de judecată. E nevoie, însă, de ceva timp pentru că aceasta formulă alternativă să inspire mai multă încredere populaţiei.

  – Care este factorul care ameninţă cel mai tare, în momentul de faţă, vicierea calităţii actului de justiţie?
  – Consider că actul de justiţie este alterat de volumul tot mai mare de dosare parvenite în instanţă, raportat la numărul scăzut de magistraţi. Or, lărgirea indiscutabilă a sferei raporturilor juridice a dus la creşterea treptată a gradului de încărcare a instanţelor cu mai multe dosare, astfel încît judecătorul dispune de un timp mai redus la examinarea unei cauze. Această activitate face parte din Strategia de reformare a sectorului justiț iei, realizată în Republica Moldova cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.

  – Consideraţi oportună optimizarea hărţii instanţelor judecătoreşti din Republica Moldova?
  – Sunt pentru optimizarea hărţii instanţelor judecătoreşti din Republica Moldova reieşind din faptul că odată cu realizarea acestui proces va fi asigurată repartizarea uniformă a volumului de lucru în instanţele judecătoreşti din ţară, iar odată cu aceasta, în opinia mea, va spori eficienţa instanţei de judecată prin îmbunătăţirea calităţii justiţiei şi a actului de justiţie.

  – Ce schimbări aţi efectua în sistemul judecătoresc şi care ar fi cele mai prioritate?
  – Una dintre schimbări ar ţine de instituirea medierii obligatorii în cazul cererilor în materie civilă în afara instanţelor de judecată, dar pentru aceasta urmează a fi amplu promovată cultura medierii în rîndul populaţiei. Fără o înţelegere adecvată din partea societăţii a beneficiilor ce le oferă această instituţie, nu vor fi înregistrate careva succese în acest sens. De asemenea, odată cu creşterea volumului de lucru al instanţelor judecătoreşti, cu complexitatea tot mai mare a legislaţiei, mă face să cred că ar fi oportună specializarea judecătorilor cel puţin în materia civilă şi materie penală, fapt care ar permite judecătorilor să-şi restrângă domeniul de activitate cotidiană. Acest fapt, la rîndul său, ar trebui să sporească calitatea procesului de luare a deciziilor.

  – Care este experienţa cea mai memorabilă din cadrul activităţii de magistrat?
  – Personal, cred că un caz memorabil este acel în care nu există precedent, căci presupune practic inventarea cap-coadă a unei soluţii juridice, atît din punct de vedere procedural, cît şi în ce priveşte fondul problematicii. Cauze civile în care să fiu pus în dificultate în a lua o soluţie sau alta nu am întîlnit deocamdată. Această activitate face parte din Strategia de reformare a sectorului justiț iei, realizată în Republica Moldova cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Cazuri memorabile mai sunt şi acelea în care din banca acuzaţilor fac parte minori, care în pofida vîrstei, au săvîrşit fapte, pentru care urmează să răspundă penal. Deşi am examinat mai multe cauze penale cu inculpaţi şi părţi vătămate minore, le-am memorat pe fiecare în parte reieşind din categoria specială a subiectului şi raportat la un şir de chestiuni sensibile abordate în respectivele speţe.

  – Optaţi pentru o specializare a judecătorilor din sistemul judecătoresc?
  – După cum am şi lăsat să se înţeleagă la una din întrebările precedente optez pentru specializarea judecătorilor din sistemul judecătoresc, cel puţin specializarea în materie civilă şi în materie penală. Argumentul forte constă în faptul că aprofundarea cunoştinţelor într-un anumit domeniu juridic va contribui indiscutabil la luarea unor decizii de o mai bună calitate de către judecătorul în cauză, ceea ce va spori autoritatea instanţei de judecată.

  – Consideraţi că informaţiile difuzate de mijloacele de informare în masă cu privire la sistemul judecătoresc au un impact negativ asupra încrederii publicului în actul de justiţie?
  – Informaţiile obiective, cît de neplăcute n-ar fi pentru noi judecătorii, în final pot avea doar un impact pozitiv. Informaţiile neobiective, manipulatorii, tendenţioase, făcute doar cu scopul obţinerii unui rating cît mai mare prin prezentarea unor ştiri denigratoare la adresa sistemului judiciar, fiindcă publicul larg ar aştepta astfel de ştiri, însă care denaturează realitatea, evident că pot duce doar la un impact negativ asupra încrederii publicului în actul de justiţie. Cu părere de rău, la noi în societate avem foarte multe instituţii mass-media şi jurnalişti care cunosc foarte prost codul lor deontologic sau care, în genere, consideră că codul deontologic are un singur articol – ştirea e bună dacă duce la mărirea ratingului. Această activitate face parte din Strategia de reformare a sectorului justiț iei, realizată în Republica Moldova cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.

  – Cum comentaţii atenţia sporită a mass media privind activitatea judecătorilor şi dacă acestea influenţează opinia publică privind calitatea actului judecătoresc?
  – Este evident că mass media influenţează în mod esenţial opinia publică privind activitatea judecătorilor şi calitatea actului judecătoresc. Este regretabil, că unele dintre acestea se folosesc de opinia publică pentru a-şi atinge anumite scopuri, care nu tot timpul reflectă realitatea obiectivă. Sunt pentru o critică constructivă a activităţii judecătorilor din partea mass media, critici care să nu depăşească limita bunului simţ, de altfel în viziunea oamenilor se creează false standarde şi stereotipuri care nu duc decît la subminarea nejustificată a credibilităţii justiţiei.

  – Care sunt cele mai mari şi grave probleme cu care se confruntă justiţia în acest moment?
  – Pe lîngă aspectele anterior abordate consider că suferim la capitolul încredere în justiţie. În general, oamenii nu percep exact ce se întâmplă în justiţie. E foarte complicat să le explici dinamica unui proces, chestiuni de procedură, chestiuni care ţin de conflictul legilor. Omul vine cu gîndul că are dreptate şi încearcă să-şi impună dreptatea sa în faţa tuturor. Toată lumea crede că are dreptate. Astfel, într-un proces, partea care a piedut litigiul, va considera că a fost nedreptăţită, încercînd totodată să submineze credibilitatea justiţiei. De asemenea, vorbind despre problemele cu care se confruntă justiţia în acest moment nu poate fi trecută cu vederea nici coerenţa legislativă, legile care se contrazic uneori, aspectele legiferate în mai multe acte normative, lipsa personalului suficient şi calificat în sistem.

  – Relataţi-ne, în cîteva cuvinte, despre calităţile dumneavoastră care consideraţi că sunt primordiale pentru un judecător şi care a fost motivaţia principală ce va determinat să îmbrăţişa-ţi profesia de judecător?
  – Această activitate face parte din Strategia de reformare a sectorului justiț iei, realizată în Republica Moldova cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Am ales profesia de judecător datorită independenţei care o caracterizează. Întotdeauna mi-am dorit să am o meserie apreciată, să devin un om cult, cu o profesie respectată în societate. Am apreciat că judecătorul este un profesionist specializat în soluţionarea problemelor pe căi legale şi mi s-a părut ceva deosebit să reuşeşti să găseşti căile potrivite pentru atingerea rezultatului urmînd prevederile normelor legale. Piatra de temelie în ceea ce priveşte calităţile pe care un judecător trebuie să le deţină este pregătirea teoretică temeinică. Foarte important este să ai un respect pentru valorile umane. În plus trebuie să fii serios, tenace şi decis. Capacitatea de a păstra secretul profesional este deosebit de importantă, deoarece fiecare dosar devine parte din viaţa ta, părticică din suflet, pentru că ţi s-au încredinţat secrete.

  – Care ar fi aspectele care doriţi să le cunoască societatea civilă despre sistemul judecătoresc şi considera-ţi că nu sunt cunoscute suficient sau sunt puţin mediatizate?
  – Judecătorii ca elemente, celule ale sistemului judecătoresc trăiesc aceeaşi viaţă ca toti ceilalţi. Şi ei sunt oameni. Şi ei au griji şi familii şi nevoi. Nu sunt nici mai presus şi nici mai prejos decît restul oamenilor. În asigurarea zilei de mîine, cu toţii muncesc. Unii reuşesc mai bine, alţii mai puţin.

  – Care ar fi aspiraţiile dumneavoastră pentru viitorul apropiat, în ceea ce priveşte realizarea profesională?
  – Aspiratia mea primară pentru viitorul apropiat ar fi aceea de a continua dezvoltarea profesională transpusă într-o continuă pregătire, încercând mereu să-mi îmbogăţesc bagajul de cunoştinţe. 
  sursa: csm.md

• Nouă judecători numiți în funcție de șeful statului

  Pe un termen de cinci ani au fost numiți în funcție: Mihaela Grosu – judecător la Judecătoria Strășeni; Sergiu Suvac – judecător la Judecătoria Ciocana, municipiul Chișinău. Pe un termen de patru ani au fost numiți în funcție: Valentin Trișnevschi – președinte al Judecătoriei Fălești; Steliana Lazari – vicepreședinte al Judecătoriei Orhei; Gheorghe Scutelnic – vicepreședinte al Curții de Apel […]

  Citiţi mai departe

  Pe un termen de cinci ani au fost numiți în funcție:
  Mihaela Grosu – judecător la Judecătoria Strășeni;
  Sergiu Suvac – judecător la Judecătoria Ciocana, municipiul Chișinău.

  Pe un termen de patru ani au fost numiți în funcție:
  Valentin Trișnevschi – președinte al Judecătoriei Fălești;
  Steliana Lazari – vicepreședinte al Judecătoriei Orhei;
  Gheorghe Scutelnic – vicepreședinte al Curții de Apel Bălți.
  Totodată, prin decrete prezidențiale, doamna Maria Negru și domnul Stelian Teleucă au fost numiți în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chișinău, iar domnul Ghenadie Liulca și doamna Aurelia Toderaș au fost numiți în funcţia de judecător la Curtea de Apel Bălți.