Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Балан Георге
Căutare avansată

Valeriu Arhip

Judecătorie Străşeni, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 04 Decembrie 2019

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 1342-VII din 4 decembrie 2019, numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător în cadrul Judecătoriei Strășeni.

Prin Hotărârea nr. 321/19 din 06 august 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea domnului Valeriu Arhip în funcția de judecător la Judecătoria Strășeni, pe un termen de 5 ani.

Instruire/Diplome
13 martie - 06 aprilie 2018 a susținut examenul pentru persoanele care candidează la funcția de judecător în baza vechimii în muncă la Institutul Naţional al Justiţiei obţinând media generală 9,02

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
16 iulie 1990 grefier în cadrul Judecătoriei Botanica din mun. Chișinău;
3 februarie 2014 a fost promovat din funcţia de jurist la Sovhozul-fabrica „Biruința”;
2 februarie 1993 - 16 martie 1994 șeful biroului juridic S.A. „Zorile”;
26 iulie 994 judecător popular la Judecătoria Strășeni;
03 august 2000 judecător la Tribunalul Chișinău;
1 iulie 2003 este numit judecător la Curtea de Apel Chișinău unde activează până pe 10 noiembrie 2006;
10 noiembrie 2006 - 26 decembrie 2012 judecător la Curtea Supremă de Justiție;
13 septembrie 2013 – 31 octombrie 2015 administrator la SRL „Justice Solution Group”;
02 noiembrie 2015 Șeful secției penale din cadrul Direcției generalizare și sistematizare a practicii judiciare din Curtea Supremă de Justiție;
4 Decembrie 2019, numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător în cadrul Judecătoriei Strășeni.

Data numirii în funcție: 04 Decembrie 2019

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 1342-VII din 4 decembrie 2019, numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător în cadrul Judecătoriei Strășeni.

Prin Hotărârea nr. 321/19 din 06 august 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea domnului Valeriu Arhip în funcția de judecător la Judecătoria Strășeni, pe un termen de 5 ani.

Instruire/Diplome
13 martie - 06 aprilie 2018 a susținut examenul pentru persoanele care candidează la funcția de judecător în baza vechimii în muncă la Institutul Naţional al Justiţiei obţinând media generală 9,02

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
16 iulie 1990 grefier în cadrul Judecătoriei Botanica din mun. Chișinău;
3 februarie 2014 a fost promovat din funcţia de jurist la Sovhozul-fabrica „Biruința”;
2 februarie 1993 - 16 martie 1994 șeful biroului juridic S.A. „Zorile”;
26 iulie 994 judecător popular la Judecătoria Strășeni;
03 august 2000 judecător la Tribunalul Chișinău;
1 iulie 2003 este numit judecător la Curtea de Apel Chișinău unde activează până pe 10 noiembrie 2006;
10 noiembrie 2006 - 26 decembrie 2012 judecător la Curtea Supremă de Justiție;
13 septembrie 2013 – 31 octombrie 2015 administrator la SRL „Justice Solution Group”;
02 noiembrie 2015 Șeful secției penale din cadrul Direcției generalizare și sistematizare a practicii judiciare din Curtea Supremă de Justiție;
4 Decembrie 2019, numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător în cadrul Judecătoriei Strășeni.

Conform Hotărârii nr. 29/02 din 15 februarie 2019, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura solicitantului Valeriu Arhip pentru participare la concursul în vederea suplinirii funcției vacante de judecător, cu 79 (şaptezeci și nouă) puncte.

Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 802/35 din 05 decembrie 2017 materialele în privința solicitantului Valeriu Arhip au fost expediate Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de selectare pentru accederea în funcția de judecător.

Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 56/3 din 05 februarie 2019 materialele în privința solicitantului Valeriu Arhip au fost expediate repetat Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de selectare pentru accederea în funcția de judecător.

Conform Hotărârii nr. 29/02 din 15 februarie 2019, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura solicitantului Valeriu Arhip pentru participare la concursul în vederea suplinirii funcției vacante de judecător, cu 79 (şaptezeci și nouă) puncte.

Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 802/35 din 05 decembrie 2017 materialele în privința solicitantului Valeriu Arhip au fost expediate Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de selectare pentru accederea în funcția de judecător.

Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 56/3 din 05 februarie 2019 materialele în privința solicitantului Valeriu Arhip au fost expediate repetat Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de selectare pentru accederea în funcția de judecător.

Hotărârea nr. 29/02 din 15 februarie 2019

Hotărârea nr. 321/19 din 06 august 2019

Știri
  • Demisii în rândul judecătorilor. Cine sunt și cu ce averi pleacă din sistem

    Șapte judecători au decis să plece din sistem. Cererile lor de demisie urmează să fie examinate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în ședința din 16 aprilie. Printre magistrații care au decis să lase robele se numără cinci judecători de la Curtea de Apel Chișinău. Este vorba despre fostul președinte al instanței, Ion Pleșca, magistrații Ghenadie Lîsîi, Anatol Pahopol, Ion Bulhac și Iurie Melinteanu. Unii dintre ei au fost vizați în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice.

    Ion Pleșca a ajuns judecător în iunie 1987. Între 1990 și 2001 a fost președinte al Judecătoriei Botanica. În 2005 a întrerupt activitatea de magistrat și a fost, până în 2010, deputat din partea blocului Moldova Democrată. În 2011 îmbracă din nou roba de judecător, de această dată la Curtea de Apel Chișinău. Din iulie 2011, timp de două mandate, a exercitat funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău. Pleșca a fost unul dintre participanţii la vânătoarea din decembrie 2012 din Pădurea Domnească, soldată cu decesul omului de afaceri Sorin Paciu. Deşi Comisia parlamentară care a anchetat acest caz a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să-l suspende din funcţie, membrii acestei instituţii nu au dat curs solicitării.

    Șapte judecători au decis să plece din sistem. Cererile lor de demisie urmează să fie examinate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în ședința din 16 aprilie. Printre magistrații care au decis să lase robele se numără cinci judecători de la Curtea de Apel Chișinău. Este vorba despre fostul președinte al instanței, Ion Pleșca, magistrații Ghenadie Lîsîi, Anatol Pahopol, Ion Bulhac și Iurie Melinteanu. Unii dintre ei au fost vizați în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice.

    Ion Pleșca a ajuns judecător în iunie 1987. Între 1990 și 2001 a fost președinte al Judecătoriei Botanica. În 2005 a întrerupt activitatea de magistrat și a fost, până în 2010, deputat din partea blocului Moldova Democrată. În 2011 îmbracă din nou roba de judecător, de această dată la Curtea de Apel Chișinău. Din iulie 2011, timp de două mandate, a exercitat funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău. Pleșca a fost unul dintre participanţii la vânătoarea din decembrie 2012 din Pădurea Domnească, soldată cu decesul omului de afaceri Sorin Paciu. Deşi Comisia parlamentară care a anchetat acest caz a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să-l suspende din funcţie, membrii acestei instituţii nu au dat curs solicitării.

    Ion Pleşca a fost vizat în câteva anchete realizate de Centrul de Investigaţii Jurnalistice. Într-o investigație realizată în colaborare cu ziarul Adevărul Moldova, jurnaliștii scriau despre împrumuturile de milioane contractate de Ion Pleşca. Oficial, beneficiarul era combinatul de carne Nivali-Prod SRL (până la finele anului 2010 se numea Sembis-Max SRL), la care feciorul magistratului, Igor, deţine acţiuni. El a fost împuternicit de către părinţi să-i reprezinte la contractarea creditelor. Pentru toate împrumuturile, contractate de la Moldindconbank, Pleşca a lăsat drept gaj apartamentul de 87,5 metri. Valoarea de ipotecă a apartamentului gajat constituia 1,178 milioane de lei. 

    În august 2017, portalul Anticoruptie.md scria că Ion Pleşca se judecă cu Casa Naţională de Asigurări Sociale, magistratul solicitând în instanţă obligarea instituţiei să-i recalculeze pensia. CNAS i-a stabilit o pensie de 9.460 de lei. Judecătorul a explicat că ar trebui să aibă o pensie de 13.370 de lei. Judecătoria Chişinău i-a admis cererea de chemare în judecată. Ion Pleşca a făcut trimitere la Legea cu privire la statutul judecătorului potrivit căreia ar trebui să beneficiaze de pensie pentru vechimea în muncă în mărime de 80% din salariul lunar în exerciţiul funcţiei. Reprezentanţii instituţiei i-au răspuns că nu există temei pentru recalcularea pensiei. Totuși, magistrata Maria Ţurcan de la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a admis integral cererea de chemare în judecată a lui Ion Pleşca şi a dispus ca CNAS să recalculeze pensia preşedintelui Curţii de Apel Chişinău. Casa Naţională de Asigurări Sociale a contestat hotărârea, iar Curtea Supremă de Justiţie a admis demersul lui Ion Pleşca, cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanţă de acelaşi grad. Magistraţii CSJ au dispus ca această cauză să fie judecată la Curtea de Apel Comrat. Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 18 octombrie 2017 s-a respins apelul declarat de CNAS și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău. În noiembrie 2017, CNAS a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel și a solicitat emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă. La 23 mai 2018, printr-o decizie irevocabilă, CSJ a declarat inadmisibil recursul înaintat de CNAS.

    În declarația de avere și interese personale pentru 2019, Ion Pleșca a raportat venituri de 578 de mii de lei, din salariul de magistrat, onorariul de avocată al soției, pensie și activitatea didactică. Pleșca pleacă din funcția de magistrat cu un teren intravilan de opt ari, evaluat la 708 mii de lei, un apartament, o casă de 237 de metri pătrați și un spațiu de 34,8 metri pătrați. Valoarea totală a imobilelor se cifrează la 2,8 milioane de lei. La bancă Pleșca depozitează 8.000 de euro. 

    Anatolie Pahopol este judecător din 1995, prima instanţă la care a fost angajat fiind Judecătoria sectorului Râşcani din Capitală. În 2005, a fost numit prin transfer magistrat la Curtea de Apel Chişinău, instanţă în cadrul căreia a activat până în prezent. Magistratul a făcut parte din completul de judecată care a examinat litigiul Intercomsoft LTD, controlată de omul de afaceri Boris Birştein, şi Întreprinderea de stat Registru. În 2012, Curtea de Apel Chişinău a obligat CRIS Registru să achite un prejudiciu de circa şapte milioane de dolari companiei. Decizia a scandalizat opinia publică. Atunci, fostul premier Vlad Filat a dat indicaţii reprezentanţilor Ministerului Justiţiei să intervină în acest caz şi să conteste decizia la CSJ. Ulterior, CSJ a lăsat însă în vigoare decizia Curţii de Apel Chişinău. În urma unei cereri de revizuire, dosarul a fost întors la Curtea de Apel Chişinău, iar un nou complet de judecători, printre care şi Nina Cernat, a casat hotărârea primei instanţe şi a decis scoaterea de pe rol a cererii depuse de Intercomsoft LTD. Anatolie Pahopol a avut în 2019 un salariu de peste 343 de mii de lei, iar soţia sa, avocată, peste 147 de mii de lei. Alţi 459 de mii de lei au constituit pensia magistratului. Cei doi sunt proprietarii a două terenuri. Soţii Pahopol au în proprietate două vile. 

    Iurie Melinteanu este judecător din 1987. Până în iulie 1994 a activat la Judecătoria Dondușeni, după care a fost transferat la Judecătoria sectorului Râșcani din Capitală. În august 1996 este numit judecător la Curtea de Apel.

    Despre Melinteanu presa a scris că este pro­pri­e­ta­rul unei case de locuit cu două nivele, man­sardă şi terasă, esti­mată de expe­rţii imo­bi­li­ari la peste patru mili­oane de lei, iar fiul său, avo­ca­tul Dorin Melin­teanu, a fost acuzat că a luat mită pen­tru a influ­enţa jude­cătorii din instanța în care activează tatăl său.

    Iurie Melinteanu a declarat pentru 2019 venituri de 294 de mii de lei din salariu și 139 de mii din pensie. Soția sa a completat bugetul familiei cu 201 mii de lei. Magistratul pleacă din funcție cu două terenuri extravilane de patru ari fiecare, casa de locuit evaluată la 1,3 milioane de lei și un depozit bancar de 70 de mii de lei.

    Ion Bulhac a fost numit judecător în iulie 2002. Până în decembrie 2004 a activat la Judecătoria Anenii Noi, după care a fost transferat la Judecătoria Ciocana din Chișinău. În aprilie 2017 a fost numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. 

    Numele lui Bulhac a ajuns în atenția publică în 2010, când mai multe persoane s-au plâns că magistratul ar fi examinat dosare în incinta Comisariatelor de poliţie a mun. Chişinău în zilele de 8 – 10 aprilie 2009. „Judecătorul Ion Bulhac, din judecătoria sectorului Ciocana al mun. Chişinău, în ziua de 10 aprilie 2009 a aplicat arest administrativ pentru patru zile lui Andrei Chilari, ignorând faptul că reţinerea acestuia a avut loc în incinta Comisariatului”, se arăta în plângerile depuse se Institutul pentru Drepturile Omului şi Asociaţia Promo-LEX la Consiliul Superior al Magistraturii.

    În 2019 magistratul a avut venituri de aproape 400 de mii de lei, din salariul său și al soției, dobânda la bancă, precum și darea în locațiune a unui apartament. Judecătorul pleacă din funcție cu un teren intravilan de 10 ari, trei loturi agricole, o casă de locuit cu acareturi, un apartament și un automobil Land Rover. La bancă Bulhac păstrează 27 de mii de euro și opt mii de dolari.

    Ghenadie Lîsîi a fost numit judecător în octombrie 1996. În decembrie 2005 a fost numit, prin transfer, în funcția de magistrat la Curtea de Apel Chișinău. 

    A ajuns în atenția opiniei publice după ce, alături de alți doi judecători, a decis, în decembrie 2015, să menţină decizia Judecătoriei sectorului Buiucani al Capitalei prin care fostul deputat democrat Valeriu Guma a scăpat de pușcărie, fiind condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare, pentru trafic de influenţă, luare şi dare de mită, infracţiuni comise pe teritoriul României. Asta după ce Guma a fost condamnat anterior de justiţia din România la patru ani de închisoare cu executare. 

    În declarația de avere și interese personale pentru 2019, judecătorul a indicat venituri în mărime de 293 de mii de lei din salariu, la care se adaugă salariul soției, de 74 de mii, 100 de mii de lei din vânzarea unui bun și pensia în mărime de 188 de mii. Lîsîi pleacă din funcția de magistrat cu un apartament și o mașină procurată în 2019 cu 265 de mii de lei.

    Maria Iftodi este magistrată la Judecătoria Edineț din 1991. Ea a fost vizată în Raportul Colegiului disciplinar al CSM pentru anul 2016 pentru „incompetență profesională gravă şi evidentă”. În document se arată că magistrata, în procesul de înfăptuire a justiţiei, a „utilizat expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori a emis motivări în mod vădit contrare raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător”. Astfel, în februarie 2016, judecătoarea a fost sancționată cu mustrare aspră de Colegiul Disciplinar, după ce, în mai 2015, a emis o hotărâre prin care a recunoscut Crimeea ca parte a Federației Ruse.

    Magistrata pleacă din funcție cu o casă de locuit de 130 de metri pătrați, un spațiu de 600 de metri pătrați și un automobil. Veniturile acumulate împreună cu soțul său anul trecut se cifrează la 506 mii de lei.

    Valeriu Arhip a fost numit în iulie 1994 judecător popular la Judecătoria Strășeni. În 2000 a ajuns magistrat la Tribunalul Chișinău, iar trei ani mai târziu a fost numit judecător la Curtea de Apel Chișinău unde activează până în noiembrie 2006, când este transferat la Curtea Supremă de Justiție, unde activează până în decembrie 2012. Este demis de Parlament, după ce un raport al Serviciului de Informații și Securitate arăta că el nu și-a declarat mai multe proprietăți ale familiei, iar Consiliul Superior al Magistraturii l-a declarat incompatibil cu funcția deținută. După o pauză de șapte ani, în decembrie 2019 îmbracă din nou roba de magistrat. fiind numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător în cadrul Judecătoriei Strășeni. 

    Potrivit declarației de avere și interese personale, în 2019 Arhip a încasat venituri de peste un milion de lei din salariul său și al soției, pensie și înstrăinarea unor bunuri moștenite. Judecătorul are în proprietate un automobil Land Rover, opt loturi agricole și două intravilane, două case de locuit cu acareturi, pe care le-a moștenit, un apartament de 103 metri pătrați, precum și o altă casă, construită în anii 90. La bancă magistratul păstrează 50 de mii de lei.
    Sursa: anticoruptie.md

  • 31 de judecători noi în instanțele din țară. Cine a primit acceptul CSM pentru a îmbrăca mantia de magistrat

    Unii au schimbat roba de avocat pe mantia de magistrat, alții sunt absolvenți ai INJ, iar unii s-au săturat să mai fie asistenți judiciari sau procurori. Consiliul Superior al Magistraturii a numit 31 de judecători noi în mai multe instanțe din țară. Viitorii magistrați au fost selectați din 56 de candidați care au luptat pentru cele  35 de funcții vacante. Decizia a fost luată la ședința din 6 august. Totuși, candidaturile acestora trebuie să fie acceptate de către șeful statului.

    Astfel, potrivit deciziei, CSM a propus preşedintelui numirea în funcţia de judecător a următorilor candidați, la următoarele instanțe:

    Unii au schimbat roba de avocat pe mantia de magistrat, alții sunt absolvenți ai INJ, iar unii s-au săturat să mai fie asistenți judiciari sau procurori. Consiliul Superior al Magistraturii a numit 31 de judecători noi în mai multe instanțe din țară. Viitorii magistrați au fost selectați din 56 de candidați care au luptat pentru cele  35 de funcții vacante. Decizia a fost luată la ședința din 6 august. Totuși, candidaturile acestora trebuie să fie acceptate de către șeful statului.

    Astfel, potrivit deciziei, CSM a propus preşedintelui numirea în funcţia de judecător a următorilor candidați, la următoarele instanțe:

    Judecătoria Chișinău - Eugenia Culinca, Alina Gorceac și Elisaveta Buzu;
    Judecătoria Anenii Noi - Andrei Cașcaval și Olga Fiodorov;
    Judecătoria Hîncești - Viorica Alexeeva;
    Judecătoria Strășeni - Valeriu Arhip;
    Judecătoria Cahul  - Aliona Sîrbu, Cristina Salagor, Victoria Bogomolova, Ana Bologan și Valeriu Curicheru;
    Judecătoria Ungheni - Constantin Chilian și Angela Gherman;
    Judecătoria Criuleni - Alina Arapu-Buțco;
    Judecătoria Cimișlia - Vladislav Negru;
    Judecătoria Bălți - Snejana Dubceac, Vitalie Moroșanu, Diana Balan și Mihaela Scripliuc;
    Judecătoria Orhei - Veronica Cuculescu, Dorina Cebanița și Nicolae Chirilov;
    Judecătoria Drochia - Victoria Robu și Stanislav Grosu;
    Judecătoria Ocnița - Natalia Vameș;
    Judecătoria Căușeni - Aliona Postu;
    Judecătoria Soroca - Elena Marandici, Dinu Brașoveanu și Alexandru Zadorojniuc;
    Judecătoria Comrat - Denis Guțu.

    La interviurile organizate în ședința CSM, candidații și-au expus opțiunile de a candida la mai multe instanțe. Totuși, ultimul cuvânt l-au avut de spus membrii CSM, care au decis unde vor activa potențialii judecători.

    Tot în ședința din 6 august, CSM a propus preşedintelui numirea prin transfer, în funcţia de judecător la Judecătoria Ungheni a magistratului Ion Ghizdari de la Judecătoria Bălți.
    Sursa: bizlaw.md

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU