Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Цуркан Мария
Căutare avansată
foto: captura imagini video jurnaltv.md

Vavrin Galina

Curtea de Apel Cahul, Vicepreședinte

Date biografice

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1972-VII din 17 martie 2016, numită, pe un termen de patru ani, în funcția de vicepreședinte al Curții de Apel Cahul.

Conform Hotărîrii CSM nr. 529/21 din 07 iulie 2015 se desemnează, judecătorul Galina Vavrin, pentru exercitarea interimatului funcţiei de preşedinte al Curţii de Apel Cahul, pînă la completarea ei în modul stabilit de lege.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 472-VI din 13 ianuarie 2012 numită, în funcția de vicepreşedinte la Curtea de Apel Cahul, pe un termen de patru ani.

Anul naşterii: 1961

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1972-VII din 17 martie 2016, numită, pe un termen de patru ani, în funcția de vicepreședinte al Curții de Apel Cahul.

Conform Hotărîrii CSM nr. 529/21 din 07 iulie 2015 se desemnează, judecătorul Galina Vavrin, pentru exercitarea interimatului funcţiei de preşedinte al Curţii de Apel Cahul, pînă la completarea ei în modul stabilit de lege.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 472-VI din 13 ianuarie 2012 numită, în funcția de vicepreşedinte la Curtea de Apel Cahul, pe un termen de patru ani.

Anul naşterii: 1961

Instruire/Diplome
1980 - 1986 facultatea de drept a Universităţii de Stat din Moldova

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
1979 - 1982 secretară la Judecătoria raională din Cahul
1982 - 1984 şefa cancelariei în Judecătoria Cahul
1984 - 1990 şefa secţiei, specialist principal al Comitetului Executiv raional din Cahul
1990 - 1994 judecător la Judecătoria de sector Vulcăneşti, Hot. Sovietului Suprem al RSSM nr. 99
1994 - 1996 judecător la Judecătoria Cahul
07.1996 - 08.1996 vicepreşedinte al Judecătoriei de sector Cahul
08.1996 - 04.2002 preşedinte al Judecătoriei de sector Cahul
27.07.2000 numită în funcţie de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă (Decret nr. 1583-II)
17.04.2002 eliberată din funcţia de preşedinte al Judecătoriei de sector Cahul (Decret nr. 616-III)
22.01.2004 numită în funcţia de judecător la Curtea de Apel Cahul (Decret nr. 1646-III)
06.02.2004 se decernează „Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii”
13.01.2012 numită în funcţia de vicepreşedinte al Curţii de Apel Cahul, pe un termen de 4 ani (Decret nr. 472-VI)

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 106/13 din 27 octombrie 2017 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile adoptate de judecătorul Galina Vavrin care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu s-au atestat.

Conform Hotărârii nr. 50/4 din 28 martie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, două dosare (Cravcenco c. Moldovei și Danalachi c. Moldovei) examinate de către judecătoarea Vavrin Galina au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

CRAVCENCO c. Moldovei, hotărârea din 15.01.2008, cererea nr. 13012/02, violarea art. 6 § 1 al Convenţiei (termen rezonabil) - examinarea cererilor reclamantei privind restabilirea sa în funcţie şi obţinerea compensaţiilor timp de 9 ani şi 7 luni; violarea art. 13 al Convenţiei (dreptul la un recurs efectiv) - imposibilitatea pentru reclamantă de a accelera procedurile sau de a obţine compensaţii la nivel naţional.
DANALACHI c. Moldovei, hotărârea din 17/09/2013, cererea nr. 25664/09, violarea art. 5.1 CEDO - detenția ilegală a reclamantului.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - cauze contestate 9, menținute 8 - 88,88%;
2012 - cauze contestate 15, menținute 14 - 93,33%;
2013 - cauze contestate 48, menținute 31 - 64,58%;
2014 au fost contestate 47 de hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 38, ceea ce constituie 80,85%;
2015 au fost contestate 62 de hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 49, ceea ce constituie 79,03%;
2016 au fost contestate 56 de hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 46, ceea ce constituie 82,14%.
Hotărâri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 188, casate 1 - 0,53%;
2012 - cauze examinate 143, casate 1 - 0,69%;
2013 - cauze examinate 148, casate 17 - 1,48%;
2014, din 257 de cauze examinate, 9 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,50%;
2015, din 312 de cauze examinate, 13 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,16%;
2016, din 189 de cauze examinate, 10 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 5,29%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 106/13 din 27 octombrie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 91 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 4/2 din 15 ianuarie 2016, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor  a admis candidatura judecătorului Vavrin Galina, pentru participare la concursul pentru suplinirea, prin promovare a funcției de vicepreședinte la Curtea de Apel Cahul.

Prin Hotărârea nr. 61/4 din 28 martie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 64 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 50/4 din 28 martie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 85 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 64/3 din 09 februarie 2016, i s-a conferit titlul onorific ,,Veteran al sistemului judiciar’’ doamnei Galina Vavrin, preşedinte interimar al Curţii de Apel Cahul.

La data de 06 februarie 2004 i s-a decernat „Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii”.

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 106/13 din 27 octombrie 2017 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile adoptate de judecătorul Galina Vavrin care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu s-au atestat.

Conform Hotărârii nr. 50/4 din 28 martie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, două dosare (Cravcenco c. Moldovei și Danalachi c. Moldovei) examinate de către judecătoarea Vavrin Galina au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

CRAVCENCO c. Moldovei, hotărârea din 15.01.2008, cererea nr. 13012/02, violarea art. 6 § 1 al Convenţiei (termen rezonabil) - examinarea cererilor reclamantei privind restabilirea sa în funcţie şi obţinerea compensaţiilor timp de 9 ani şi 7 luni; violarea art. 13 al Convenţiei (dreptul la un recurs efectiv) - imposibilitatea pentru reclamantă de a accelera procedurile sau de a obţine compensaţii la nivel naţional.
DANALACHI c. Moldovei, hotărârea din 17/09/2013, cererea nr. 25664/09, violarea art. 5.1 CEDO - detenția ilegală a reclamantului.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - cauze contestate 9, menținute 8 - 88,88%;
2012 - cauze contestate 15, menținute 14 - 93,33%;
2013 - cauze contestate 48, menținute 31 - 64,58%;
2014 au fost contestate 47 de hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 38, ceea ce constituie 80,85%;
2015 au fost contestate 62 de hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 49, ceea ce constituie 79,03%;
2016 au fost contestate 56 de hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 46, ceea ce constituie 82,14%.
Hotărâri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 188, casate 1 - 0,53%;
2012 - cauze examinate 143, casate 1 - 0,69%;
2013 - cauze examinate 148, casate 17 - 1,48%;
2014, din 257 de cauze examinate, 9 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,50%;
2015, din 312 de cauze examinate, 13 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,16%;
2016, din 189 de cauze examinate, 10 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 5,29%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 106/13 din 27 octombrie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 91 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 4/2 din 15 ianuarie 2016, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor  a admis candidatura judecătorului Vavrin Galina, pentru participare la concursul pentru suplinirea, prin promovare a funcției de vicepreședinte la Curtea de Apel Cahul.

Prin Hotărârea nr. 61/4 din 28 martie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 64 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 50/4 din 28 martie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 85 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 64/3 din 09 februarie 2016, i s-a conferit titlul onorific ,,Veteran al sistemului judiciar’’ doamnei Galina Vavrin, preşedinte interimar al Curţii de Apel Cahul.

La data de 06 februarie 2004 i s-a decernat „Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii”.

Hotărârea nr. 106/13 din 27 octombrie 2017

Hotărârea nr. 61/4 din 28 martie 2014

Hotărârea nr. 50/4 din 28 martie 2014

Cauze CtEDO Vavrin G.

Hotărârea nr. 4/2 din 15 ianuarie 2016

Hotărârea nr. 64/3 din 09 februarie 2016

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 106/13 din 27 octombrie 2017”pentru perioada de raportare, în privința judecătorului Galina Vavrin nu au fost intentate proceduri disciplinare”.

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 50/4 din 28 martie 2014, "în perioada anilor 2010-2013 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate careva proceduri disciplinare privind activitatea judecătoarei Curții de Apel Cahul, Vavrin Galina".

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privința judecătorului, în perioada evaluată, au fost înregistrate 14 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010-2014 în privinţa judecătoarei a fost depusă o petiţie neîntemeiată.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 106/13 din 27 octombrie 2017”pentru perioada de raportare, în privința judecătorului Galina Vavrin nu au fost intentate proceduri disciplinare”.

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 50/4 din 28 martie 2014, "în perioada anilor 2010-2013 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate careva proceduri disciplinare privind activitatea judecătoarei Curții de Apel Cahul, Vavrin Galina".

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privința judecătorului, în perioada evaluată, au fost înregistrate 14 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010-2014 în privinţa judecătoarei a fost depusă o petiţie neîntemeiată.

 

Știri
  • Şefii secretariatelor „împart” premii băneşti preşedinţilor instanţelor judecătoreşti

    Cinci preşedinţi de instanţe şi un vicepreşedinte vor primi premii băneşti cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua independenţei” şi „Limba Noastră”, după ce membrii Consiliului Superior al Magistraturii au acceptat demersurile făcute de şefii secretariatelor acelor instanţe. De la început de 2017, membrii Consiliului au aprobat premierea a 19 şefi de instanţe, unii dintre ei primind bani de două sau chiar trei ori.

    În iulie şi august, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a examinat şase demersuri din partea şefilor secretariatelor unor instanţe de judecată prin care se solicita acordarea unor premii băneşti preşedinţilor judecătoriilor, cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”. Toate demersurile au fost acceptate. Hotărârile CSM prin care s-a aprobat premierea judecătorilor conducători sunt motivate la fel, în ele nefiind indicată suma de bani care ar intra în conturile magistraţilor.

    Cinci preşedinţi de instanţe şi un vicepreşedinte vor primi premii băneşti cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua independenţei” şi „Limba Noastră”, după ce membrii Consiliului Superior al Magistraturii au acceptat demersurile făcute de şefii secretariatelor acelor instanţe. De la început de 2017, membrii Consiliului au aprobat premierea a 19 şefi de instanţe, unii dintre ei primind bani de două sau chiar trei ori.

    În iulie şi august, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a examinat şase demersuri din partea şefilor secretariatelor unor instanţe de judecată prin care se solicita acordarea unor premii băneşti preşedinţilor judecătoriilor, cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”. Toate demersurile au fost acceptate. Hotărârile CSM prin care s-a aprobat premierea judecătorilor conducători sunt motivate la fel, în ele nefiind indicată suma de bani care ar intra în conturile magistraţilor.

    Premii de „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră” pentru şase judecători

    La şedinţa din 8 august 2017, membrii CSM au examinat demersurile şefilor secretariatelor Curţii de Apel Cahul şi Judecătoriei Ungheni, prin care se solicita acordarea unor premii băneşti preşedinţilor instanţelor cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”. Dorel Musteaţă, membrul CSM care a făcut o prezentare a demersurilor şefilor secretariatelor, iar ulterior şi CSM, în hotărârea luată, au motivat acceptarea solicitărilor prin faptul că legea despre salarizarea judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că „judecătorii şi procurorii pot beneficia de premii unice cu prilejul jubileelor, al sărbătorilor profesionale şi al zilelor de sărbătoare nelucrătoare, care se plătesc din economiile mijloacelor băneşti destinate retribuirii muncii, alocate pentru anul respectiv, iar suma cumulată a premiilor unice acordate unui judecător sau, respectiv, unui procuror pe parcursul unui an bugetar nu poate depăşi salariul de funcţie al acestuia”.

    CSM a mai făcut referire şi la o hotărâre a sa din noiembrie 2013, prin care a permis anume şefilor secretariatului instanţei judecătoreşti, în calitate de gestionari ai mijloacelor financiare, să înainteze un demers la CSM în vederea premierii preşedintelui instanţei, în cazul în care funcţia de vicepreşedinte al instanţei lipseşte sau este vacantă, asta chiar dacă, şefii secretariatelor sunt în subordinea preşedintelui instanţei de judecată. Totuşi, în hotărârea CSM din 8 august, prin care s-a acceptat premierea Galinei Vavrin, preşedinta interimară a Curţii de Apel Cahul, şi a lui Vasile Şchiopu, preşedintele Judecătoriei Ungheni, nu se spun motivele din care cei doi merită să fie premiaţi, dar nici suma de bani de care aceştia ar urma să beneficieze. O analiză a hotărârilor CSM privind premierea preşedinţilor instanţei arată că acestea sunt, practic, identice, fiind schimbate doar numele premianţilor, dar şi faptul că, unii şefi de instanţe ajung să fie premiaţi chiar şi de trei ori pe an, în timp ce alţii rămân fără premii sau sunt premiaţi doar o singură dată.

    Preşedinta Judecătoriei Orhei, premiată de 3 ori în 2017

    Acum o săptămână, CSM a examinat demersurile şefilor secretariatelor Judecătoriilor Străşeni, Anenii Noi, Orhei prin care se solicita premierea şefilor de instanţe cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”. Membrii CSM au acceptat să fie oferite premii băneşti preşedintelui Judecătoriei Străşeni, Sergiu Osoianu, preşedintei Judecătoriei Orhei, Veronica Cupcea şi preşedintelui interimar al Judecătoriei Anenii Noi, Andrei Mocanu. Veronica Cupcea, de exemplu, e la al treilea premiu în 2017. În temeiul demersurilor similare, semnate, aparent, de şefa secretariatului instanţei, Cupcea a beneficiat de un premiu de Paşti, în aprilie, dar şi în februarie, cu prilejul Zilei Internaţionale a Femeii. Am încercat să discutăm cu şefa secretariatului Judecătoriei Orhei, dar, la un număr de telefon al instanţei am fost anunţaţi că funcţia de şef al secretariatului este vacantă de vreo 2 luni. Am insistat să aflăm cine, în aceste condiţii, a semnat demersul prin care s-a solicitat premierea preşedintei instanţei. În final, am fost redirecţionaţi la Natalia Chirtoacă, responsabilă de relaţiile cu publicul de la Judecătoria Orhei. După ce ne-a cerut timp pentru un răspuns, a doua zi, ne-a anunţat că nu ne poate spune nimic, deoarece „nu v-am văzut, nu vă cunosc şi nu sunt sigură că sunteţi, de fapt, cel drept care vă prezentaţi. Trimiteţi-ne o scrisoare oficială, prin poşta electronică, cu ataşarea legitimaţiei, sau prin Poşta Moldovei şi vă vom răspunde oficial”, ne-a transmis aceasta, făcând referire la faptul că informaţiile pe care le solicităm ar fi „date cu caracter personal”.

    Într-o situaţie similară sunt Zinaida Talpalaru, preşedinta interimară a Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie, şi Galina Vavrin, preşedinta interimară a Curţii de Apel Cahul, premiate de câte două ori. Talpalaru a primit bani cu ocazia sărbătorilor de iarnă, fiind singura magistrată premiată printr-o hotărâre a CSM din 10 ianuarie, dar şi cu ocazia sărbătorii de 8 Martie, iar Vavrin, care a primit premiu cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”, a fost premiată şi de Paşti. Cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”, de un premiu bănesc urmează să beneficieze şi Igor Botezatu, vicepreşedintele Judecătoriei Comrat. „Aţi citit hotărârea? Acolo se face referire la lege. Totul s-a făcut legal. Chiar dacă dna Vavrin a fost premiată de două ori, premiile, în total, nu depăşesc salariul mediu al unui judecător”, zice Svetlana Hamcea, şefa secretariatului Curţii de Apel Cahul.

    În 2017: 9 hotărâri prin care s-au premiat şefii instanţelor

    În 2017, CSM a emis deja 9 hotărâri prin care s-a acceptat oferirea premiilor băneşti în privinţa a 19 preşedinţi sau vicepreşedinţi de instanţe, unii dintre care au beneficiat de aceste facilităţi de două sau de trei ori. Premiile s-au oferit cu diverse ocazii, în special la sărbători importante. Au fost însă şi excepţii. În martie 2017, şeful Secretariatului Judecătoriei Edineţ s-a adresat cu un demers la CSM pentru premierea lui Eugeniu Pşeniţa, preşedinte interimar al Judecătoriei, cu prilejul decernării Diplomei de onoare a CSM şi al jubileului de 45 de ani. Printr-o hotărâre a CSM din 21 martie, plenul CSM a respins demersul în partea ce ţine de acordarea unui premiu bănesc preşedintelui interimar al Judecătoriei Edineţ, cu prilejul decernării Diplomei de onoare a CSM, dar l-a acceptat în partea ce ţine de acordarea premiului bănesc cu prilejul jubileului de 45 de ani.

    Membrul CSM, Dorel Musteaţă, precizează că practica acordării premiilor băneşti şefilor instanţelor este una normală pentru sistemul judecătoresc. Chiar dacă în hotărâri nu este indicată suma de bani care ajunge în conturile magistraţilor, iar unii sunt premiaţi chiar şi de trei ori, Musteaţă susţine că totul se face legal, iar premiile anuale nu pot depăşi un salariu mediu lunar. „Fiecare judecător are dreptul la premiu. Preşedintele instanţei nu este o excepţie. Premiul anual nu trebuie să depăşească un salariu. Aşa că, totul se face în limita prevederilor legale”, spune Musteaţă. „În instanţele în care nu sunt vicepreşedinţi, şefii secretariatelor se adresează la CSM. Acolo unde sunt vicepreşedinţi, premiul pentru preşedinte, în mod normal, se acordă de către vicepreşedinte. Faptul că unii judecători sunt premiaţi de mai multe ori, nu-i o problemă. Oricum, în sumă, anual, premiile nu ar trebui să depăşească un salariu. CSM nu acordă premii pentru că nu ştie care este posibilitatea instanţei şi dacă ea are sau nu resurse financiare să acorde premii. Contabilitatea verifică să nu se depăşească acel salariu mediu stabilit de regulament. Sunt controale financiare. Se mai şi prezintă rapoarte la CSM”, menţionează Musteaţă. Acesta susţine că dacă vreun şef de secretariat se simte influenţat de către preşedintele instanţei să semneze demers pentru premiere la CSM, acesta se poate adresa la Centrul Naţional Anticorupţie. „Să se ducă să declare. Care-i problema? Dacă mergem pe pista asta, înseamnă că fiecare persoană poate să fie influenţată”, remarcă membrul CSM.

    „Practica soluţionării solicitărilor individuale ar putea duce la decizii arbitrare”

    Premierea conducătorilor instanţelor de judecată în urma unor demersuri ale şefilor secretariatelor a fost abordată şi de Centrul pentru Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în raportul de monitorizare privind transparenţa şi eficienţa CSM-ului publicat în 2016. „CSM nu are o politică scrisă şi publică cu privire la criteriile şi procedura de acordare a premiilor unice în sistemul judecătoresc cu prilejul jubileelor, sărbătorilor profesionale şi zilelor de sărbătoare nelucrătoare. CSM nu practică publicarea în avans a proiectelor bugetelor instanţelor de judecată, ceea ce ştirbeşte substanţial din transparenţa activităţii CSM. Discutarea bugetelor instanţelor judecătoreşti trebuie să aibă loc în şedinţă publică, cu excluderea deliberărilor. În lipsa unor reguli clare şi transparente, practica soluţionării solicitărilor individuale ar putea duce la decizii arbitrare”, remarcau experţii CRJM.

    „După publicarea raportului, nu au fost elaborate careva reguli unitare referitor la alocarea premiilor şi altor ajutoare preşedinţilor de instanţă şi judecătorilor, bazate pe criterii şi proceduri transparente. Această recomandare va asigura inclusiv implementarea Recomandărilor OSCE cu privire la independenţa judiciară în Europa de Est, Caucazul de Sud şi Asia Centrală, care recomanda, ca „pe termen lung, premiile şi privilegiile ar trebui să fie eliminate, iar salariile să fie ridicate la un nivel adecvat, care să satisfacă nevoile judecătorilor”. În această situaţie, vom exclude orice dubii referitor la eventualele conflicte de interese, dar vom asigura şi transparenta utilizării banilor publici. Lipsa publicării sumelor de bani pentru premiere, ridică dubii asupra distribuirii uniforme a resurselor financiare şi valorificării sumelor în mod echitabil pe întreg sistemul judecătoresc, indiferent de mărimea bugetului instanţelor de judecată. Mai mult, în unele instanţe judecătoreşti angajaţii instanţei ar putea să aibă un venit lunar mai mare decât al judecătorilor începători”, declară Ion Guzun, consilier juridic la CRJM.
    sursa: zdg.md

  • Judecători premiați de CSM. Cine a primit distincții

    Mai mulți judecători au primi astăzi titluri onorifice din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, titlul de ”Decan al autorităţii judecătoreşti” le-a fost decernat judecătorilor Xenofon Ulianovschi și Petru Ursachi. Titlul de ”Veteran al sistemului judiciar” a fost primit de: Ala Cobăneanu, Valentina Clevadă, Ion Muruianu, Galina Vavren, Luisa Gafton, Iulia Sîrbu, Ion Sicrieru, Iurie Codruță, Nadejda Mazur și Vasile Stihii. Distincțiile au fost decernate la Adunarea Generală a Judecătorilor.

    Cu Diplome de onoare din partea CSM s-au ales judecătorii Ion Druță, Constantin Alerguș, Oxana Robu, Ghenadie Lîsîi, Aurelia Toderaș, Oleg Moraru, Lidia Dașchevici, Nina Arabadji, Dorin Dulgheru, Valeriu Pădurari, Svetlana Uzun, Lucia Lupașcu, Eugeniu Pșenița, Veronica Cupcea, Igor Chiroșca, Vitalie Movilă, Sergiu Drăguță și Serghei Dimitriu.

    Mai mulți judecători au primi astăzi titluri onorifice din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, titlul de ”Decan al autorităţii judecătoreşti” le-a fost decernat judecătorilor Xenofon Ulianovschi și Petru Ursachi. Titlul de ”Veteran al sistemului judiciar” a fost primit de: Ala Cobăneanu, Valentina Clevadă, Ion Muruianu, Galina Vavren, Luisa Gafton, Iulia Sîrbu, Ion Sicrieru, Iurie Codruță, Nadejda Mazur și Vasile Stihii. Distincțiile au fost decernate la Adunarea Generală a Judecătorilor.

    Cu Diplome de onoare din partea CSM s-au ales judecătorii Ion Druță, Constantin Alerguș, Oxana Robu, Ghenadie Lîsîi, Aurelia Toderaș, Oleg Moraru, Lidia Dașchevici, Nina Arabadji, Dorin Dulgheru, Valeriu Pădurari, Svetlana Uzun, Lucia Lupașcu, Eugeniu Pșenița, Veronica Cupcea, Igor Chiroșca, Vitalie Movilă, Sergiu Drăguță și Serghei Dimitriu.

    În timp ce unii au fost apreciați cu distincții și diplome, alți magistrați au venit cu critici dure în adresa sistemului de justiție. Printre aceștia a fost și magistratul Gheorghe Balan, de la Judecătoria municipiului Chișinău. În discursul său, judecătorul a declarat că ”justiția se transformă într-o stână”. Balan a îndemnat judecătorii să aplice corect legea pentru a-i face pe oameni să creadă în justiție.

    ”Cetățenii se roagă să aibă parte de un complet de judecată corect. Oare mai este cineva în această sală care nu știe că în acest stat de drept se arestează și se eliberează persoanele în funcție de mofturile unui individ?”, a declarat Gheorghe Balan.

    Potrivit președintelui CSM, Victor Micu, pe parcursul anului trecut, peste 130 de judecători au fost evaluați de Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor. Astfel, 50 dintre aceștia au fost apreciați cu calificativul excelent, 72 – foarte bine și 12 – bine.

    ”La capitolul sancționarea disciplinară a judecătorilor, cele mai multe cauze de indisciplină au avut loc la instanțele de primul nivel. Astfel, la judecătoriile din țară au fost intentate 78 de cauze disciplinare. La curțile de apel au fost 5, iar la Curtea Supremă de Justiție 3 cauze. Astfel, 7 judecători au primit avertisment – cea mai blândă sancțiune”, a menționat Victor Micu.

    Sancțiunea de mustrare a fost aplicată în privința a 6 pentru că au încălcălcat din motive imputabile, a termenelor de examinare a cauzelor aflate în procedură sau încălcarea normelor imperative ale legislației, încălcarea termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești și de transmitere a copiilor către părți din proces, încălcarea normelor Codului de etică al judecătorului.

    Cel mai indisciplinat judecător din 2016, conform raportului Colegiului disciplinar, are la activ 5 cauze intentate și examinate și activează la Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău. El este urmat de doi judecători de la Judecătoria Orhei, cu câte 4 cauze fiecare.

    Colegiul disciplinar a stabilit că, cele mai dese abateri comise de judecători au vizat încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției. Această abatere a fost constatată în 41 de cauze. O altă abatere comisă frecvent a fost încălcarea din motive imputabile judecătorului a termenelor de îndeplinire a acțiunilor de procedură, inclusiv a termenelor de redactare a hotărârilor de redactare a hotărârilor judecătorești și de transmitere a copiilor acestora participanților la proces. Această încalcare a fost stabilită în 30 de cauze.

    Alte încălcări constatate au fost:

    • aplicarea în mod intenționat, cu rea-voință sau aplicarea repetată din neglijență gravă a legislației contrar practicii judiciare uniforme (15 cauze disciplinare);
    • acțiunile judecătorului în procesul de înfăptuire a justiției care fac dovada incompetenței profesionale grave și evidente (9 cauze);
    • alte manifestări care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori, prestigiului justiției, comise în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în afara acestora (8 cauze);
    • neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întârziere, imputabilă judecătorului, a unei obligații de serviciu (6 cauze);
    • atitudinea nedemnă în procesul de înfăptuire a justiției față de colegi, avocați, experți, martori sau alte persoane (5 cauze);
    • utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătorești ori, motivarea în mod vădit contrară raționamentului juridic de natură să afecteze prestigiul justiției sau demnitatea funcției de judecător (4 cauze);
    • nerespectarea îndatoririi de a se abține atunci când judecătorul știe sau trebuia să știe că există una dintre circumstanțele prevăzute de lege pentru abținerea sa, precum și formularea de declarații repetate nejustificate de abținere în aceeași cauză, care are ca efect tergiversarea examinării cauzei (2 cauze disciplinare);
    • încălcarea prevederilor privitoare la incompatibilități, interdicții și restricții care îl privesc pe judecător (2 cauze);
    • imixtiunea în activitatea de înfăptuire a justiției a altui judecător (1 cauză).

    Astăzi a avut loc Adunarea Generală a Judecătorilor, la care au participat 288 de magistrați, dintre cei 367 câți activează în prezent. În cadrul evenimentului, au fost prezentate rapoartele de activitate ale CSM, Colegiului disciplinar, Colegiului de evaluare a judectărilor, dar și cel al Inspecției judiciare.
    Sursa: bizlaw.md

  • Motivele judecătorilor în dosarul condamnării primarului de Taraclia

    Joi, 5 mai 2016, jude­că­to­rii Curţii de Apel (CA) Cahul au făcut publică moti­va­rea deci­ziei de con­dam­nare emise cu o lună îna­inte pe numele pri­ma­ru­lui or. Tara­clia, Ser­ghei Fili­pov, deci­zie care a pro­vo­cat un ade­vă­rat scan­dal între brea­sla jude­că­to­rească şi şeful Dele­ga­ţiei UE în R. Mol­dova, Pir­kka Tapi­ola. Deci­zia CA din Cahul este secre­ti­zată la maxi­mum, sin­gu­rul nume care poate fi des­prins din ea fiind cel al pri­ma­ru­lui de Tara­clia. În rest, în tex­tul deci­ziei sunt blu­rate numele tutu­ror mar­to­ri­lor, dar şi al com­ple­tu­lui de jude­cată, pro­cu­ro­ru­lui sau avo­ca­tu­lui.

    Ser­ghei Fili­pov este pri­mar al or. Tara­clia din 2011, când câş­tiga ale­ge­rile din par­tea PCRM, după pri­mul tur de scru­tin, cu 64,08% din voturi. Anul tre­cut, în luna iunie, în cali­tate de can­di­dat inde­pen­dent, Fili­pov a acu­mu­lat 69,88% din votu­rile ale­gă­to­ri­lor din Tara­clia, obţinând, din pri­mul tur, un nou man­dat în frun­tea oră­şe­lu­lui din sudul Mol­do­vei. Oame­nii l-au votat deşi, înce­pând cu anul 2013, edi­lul era figu­rant într-un dosar penal. Mai exact, pro­cu­ro­rii l-au învi­nuit pe Fili­pov de fap­tul că, fiind pri­mar şi „per­soană cu dem­ni­tate publică”, în peri­oada 31 octom­brie – 1 noiem­brie 2013, „ignorând pre­ve­de­rile punc­tu­lui 2 al deci­ziei Con­si­li­u­lui Oră­şe­nesc Tara­clia din 24 octom­brie 2013 pri­vind con­fir­ma­rea acte­lor de cer­ce­tare fito­sa­ni­tară a spa­ţi­i­lor verzi şi efec­tu­a­rea lucră­ri­lor de tăiere, potri­vit căruia, pen­tru resurse natu­rale şi mediu, se per­mi­tea tăie­rea arbo­ri­lor doar prin coor­do­na­rea cu Inspe­cţia Eco­lo­gică de Stat, acţionând intenţio­nat, fără coor­do­na­rea acţiu­ni­lor sale cu Inspe­cţia…, fără mar­ca­rea pre­a­la­bilă pe teren a arbo­ri­lor pre­co­ni­zaţi pen­tru tăiere, ignorând legea…, a ordo­nat şi, la indi­ca­ţia sa, au fost tăi­aţi ile­gal 31 de arbori din spe­cia „tuia occi­den­tală” din scu­a­rul ampla­sat vis-a-vis de Pri­mă­ria ora­şu­lui Tara­clia, prin care au fost cau­zate daune în pro­porţii con­si­de­ra­bile inte­re­se­lor publice şi mediu­lui încon­ju­ră­tor, eva­lu­ate în suma de 164,88 mii de lei”. Pro­cu­ro­rii au înca­drat infra­cţiu­nea în baza art. 328 din Codul Penal, exces de putere sau depă­şi­rea atri­bu­ţi­i­lor de ser­vi­ciu.

    Joi, 5 mai 2016, jude­că­to­rii Curţii de Apel (CA) Cahul au făcut publică moti­va­rea deci­ziei de con­dam­nare emise cu o lună îna­inte pe numele pri­ma­ru­lui or. Tara­clia, Ser­ghei Fili­pov, deci­zie care a pro­vo­cat un ade­vă­rat scan­dal între brea­sla jude­că­to­rească şi şeful Dele­ga­ţiei UE în R. Mol­dova, Pir­kka Tapi­ola. Deci­zia CA din Cahul este secre­ti­zată la maxi­mum, sin­gu­rul nume care poate fi des­prins din ea fiind cel al pri­ma­ru­lui de Tara­clia. În rest, în tex­tul deci­ziei sunt blu­rate numele tutu­ror mar­to­ri­lor, dar şi al com­ple­tu­lui de jude­cată, pro­cu­ro­ru­lui sau avo­ca­tu­lui.

    Ser­ghei Fili­pov este pri­mar al or. Tara­clia din 2011, când câş­tiga ale­ge­rile din par­tea PCRM, după pri­mul tur de scru­tin, cu 64,08% din voturi. Anul tre­cut, în luna iunie, în cali­tate de can­di­dat inde­pen­dent, Fili­pov a acu­mu­lat 69,88% din votu­rile ale­gă­to­ri­lor din Tara­clia, obţinând, din pri­mul tur, un nou man­dat în frun­tea oră­şe­lu­lui din sudul Mol­do­vei. Oame­nii l-au votat deşi, înce­pând cu anul 2013, edi­lul era figu­rant într-un dosar penal. Mai exact, pro­cu­ro­rii l-au învi­nuit pe Fili­pov de fap­tul că, fiind pri­mar şi „per­soană cu dem­ni­tate publică”, în peri­oada 31 octom­brie – 1 noiem­brie 2013, „ignorând pre­ve­de­rile punc­tu­lui 2 al deci­ziei Con­si­li­u­lui Oră­şe­nesc Tara­clia din 24 octom­brie 2013 pri­vind con­fir­ma­rea acte­lor de cer­ce­tare fito­sa­ni­tară a spa­ţi­i­lor verzi şi efec­tu­a­rea lucră­ri­lor de tăiere, potri­vit căruia, pen­tru resurse natu­rale şi mediu, se per­mi­tea tăie­rea arbo­ri­lor doar prin coor­do­na­rea cu Inspe­cţia Eco­lo­gică de Stat, acţionând intenţio­nat, fără coor­do­na­rea acţiu­ni­lor sale cu Inspe­cţia…, fără mar­ca­rea pre­a­la­bilă pe teren a arbo­ri­lor pre­co­ni­zaţi pen­tru tăiere, ignorând legea…, a ordo­nat şi, la indi­ca­ţia sa, au fost tăi­aţi ile­gal 31 de arbori din spe­cia „tuia occi­den­tală” din scu­a­rul ampla­sat vis-a-vis de Pri­mă­ria ora­şu­lui Tara­clia, prin care au fost cau­zate daune în pro­porţii con­si­de­ra­bile inte­re­se­lor publice şi mediu­lui încon­ju­ră­tor, eva­lu­ate în suma de 164,88 mii de lei”. Pro­cu­ro­rii au înca­drat infra­cţiu­nea în baza art. 328 din Codul Penal, exces de putere sau depă­şi­rea atri­bu­ţi­i­lor de ser­vi­ciu.

    De ce a fost achitat de prima instanţă?!

    Prin sen­tinţa Jude­că­to­riei Tara­clia din 16 apri­lie 2015, Ser­ghei Fili­pov a fost achi­tat de către jude­că­to­rul Andrei Miro­nov, pe motiv că fapta incul­pa­tu­lui nu întru­neşte ele­men­tele infra­cţiu­nii. Instanţa a reţi­nut că nu au fost pre­zen­tate probe care ar demon­stra vina pri­ma­ru­lui. Con­form deci­ziei Con­si­li­u­lui Oră­şe­nesc Tara­clia din 24 octom­brie 2013, res­pon­sa­bil pen­tru exe­cu­ta­rea deci­ziei a fost numit pădu­ra­rul Pri­mă­riei Tara­clia. „Drept urmare, rezultă că acţiu­nea pri­vind tăie­rea arbo­ri­lor nece­sita a fi coor­do­nată cu Inspe­cţia Eco­lo­gică de către pădu­rar, şi nu de către pri­mar”, con­stata jude­că­to­rul Miro­nov, care menţiona că pri­ma­rul nu ar fi fost înves­tit cu careva drep­turi sau obli­ga­ţii pen­tru exe­cu­ta­rea ace­lei deci­zii şi că nu ar fi fost pre­zen­tate probe că incul­pa­tul a influ­enţat pădu­ra­rul Pri­mă­riei la efec­tu­a­rea tăie­rii celor 31 de arbori. Prima instanţă a ajuns la con­clu­zia că, în orice cir­cum­stanţe, acei arbori tre­bu­iau tăi­aţi, fapt ce exclude cau­za­rea pre­ju­di­ci­u­lui mediu­lui încon­ju­ră­tor.

    Inspe­cţia Eco­lo­gică Tara­clia şi pro­cu­ro­rii au ata­cat la CA din Cahul sen­tinţa pri­mei instanţe, considerând-o ile­gală. Inspe­cţia menţiona că vino­vă­ţia pri­ma­ru­lui era demon­strată prin decla­ra­ţi­ile mar­to­ri­lor, care ar fi spus că acei arbori erau „în cre­ş­tere”. Aceş­tia au pre­zen­tat un act al Minis­te­ru­lui Mediu­lui, care a con­sta­tat că tăie­rea celor 31 de arbori a fost ile­gală, dar şi măr­tu­rii prin care pădu­ra­rul care tre­buia să exe­cute deci­zia Con­si­li­u­lui menţiona că a pri­mit indi­ca­ţii de la pri­mar pen­tru a tăia acei arbori şi că acesta, deşi s-ar fi opus, ar fi fost ame­ninţat cu demi­te­rea. Pro­cu­ro­rii au cerut 6 ani şi 6 luni de închi­soare cu exe­cu­tare pen­tru Fili­pov în peni­ten­ciar de tip semiîn­chis cu pri­va­rea de a ocupa anu­mite fun­cţii publice pe un ter­men de cinci ani.

    Numele judecătorilor a fost „secretizat”

    Jude­că­to­rii de la CA din Cahul care au luat deci­zia în dosa­rul Fili­pov sunt Tatiana Dimi­tri­adi, preşe­dinta instanţei, tot ea, preşe­dinta com­ple­tu­lui de jude­cată, şi jude­că­to­rii Galina Vavrin şi Ion Dănă­ilă. Infor­ma­ţia ne-a fost ofe­rită în scris de către repre­zen­tanţii CA abia în urma unei soli­ci­tări, deşi numele magis­tra­ţi­lor tre­buie să fie făcut public întot­dea­una în actul jude­că­to­resc.

    În cadrul exa­mi­nă­rii dosa­ru­lui la CA din Cahul, Fili­pov s-a decla­rat nevi­no­vat, spunându-le jude­că­to­ri­lor că „subal­ter­nii se ocu­pau de toate ches­tiu­nile legate de per­fec­ta­rea acte­lor şi obţi­ne­rea auto­ri­za­ţi­i­lor”, pre­ci­zând că i-a cerut pădu­ra­ru­lui doar să exe­cute deci­zia Con­si­li­u­lui Oră­şe­nesc, deci­zie în care fami­lia sa nu este indi­cată. El susţine că a aflat abia după tăie­rea arbo­ri­lor de fap­tul că nu exista o auto­ri­za­ţie nece­sară pen­tru tăie­rea lor, dar a menţio­nat totuşi că acţiu­nea a fost jus­ti­fi­cată, pen­tru că aceş­tia aveau peste 45 de ani şi şi-au pier­dut din cali­tate. Fili­pov a mai decla­rat că nu a făcut pre­siuni asu­pra pădu­ra­ru­lui, admi­ţând însă că i-a zis aces­tuia că, dacă nu-şi va onora obli­ga­ţiu­nile de ser­vi­ciu, ar putea fi demis. Pri­ma­rul a susţi­nut că au fost tăi­aţi 26 şi nu 31 de arbori, la eva­lu­a­rea pre­ju­di­ci­u­lui fiind numă­rate şi tul­pi­nile unor arbori tăi­aţi ante­rior.

    Pădurarul şi viceprimarul „l-au îngropat” pe primar

    Cei trei jude­că­tori au casat inte­gral sen­tinţa pri­mei instanţe, ei menţionând că, deşi „incul­pa­tul nu-şi recu­noa­şte vina, din cumu­lul de probe directe şi indi­recte rezultă fap­tul că acesta îşi dădea per­fect seama de acţiu­nile pe care le-a comis, de gra­vi­ta­tea aces­tora, pre­cum şi de pena­li­ta­tea lor. Jude­că­to­rii susţin că vino­vă­ţia incul­pa­tu­lui Fili­pov se demon­strează prin decla­ra­ţi­ile pădu­ra­ru­lui, care a spus în instanţă că a refu­zat să taie arbo­rii, dar a fost ame­ninţat cu demi­te­rea, prin decla­ra­ţi­ile vice­pri­ma­ru­lui, care a asis­tat la această dis­cu­ţie şi care a con­fir­mat că pădu­ra­rul s-a opus ini­ţial exe­cu­tă­rii deci­ziei Con­si­li­u­lui, dar şi, parţial, prin înseşi decla­ra­ţi­ile incul­pa­tu­lui, care a admis că i-a cerut pădu­ra­ru­lui să exe­cute acea deci­zie, în caz con­trar, ar putea fi demis.

    Fiind audiat, pădu­ra­rul (şeful de atunci al Oco­lu­lui Sil­vic Tara­clia) a susţi­nut că nu şi-a mani­fes­tat dorinţa de a tăia copa­cii, explicându-i pri­ma­ru­lui Fili­pov că lip­seşte auto­ri­za­ţia, dar ar fi fost pre­în­tâm­pi­nat de pri­mar că în caz de nesu­pu­nere va fi con­ce­diat. El a susţi­nut însă că majo­ri­ta­tea arbo­ri­lor erau în stare deplo­ra­bilă, semi­us­caţi şi putrezi. Pădu­ra­rul a mai decla­rat că el a fost desem­nat exe­c­u­tor, dar că pre­gă­ti­rea acte­lor ţinea de com­pe­tenţa pri­mă­riei. Vice­pri­ma­rul de Tara­clia a con­fir­mat, la rându-i, că pri­ma­rul i-a dat indi­ca­ţii ver­bale pădu­ra­ru­lui să exe­cute deci­zia Con­si­li­u­lui, spunându-i că, în caz con­trar, va fi dat afară.

    „Rolul activ şi prin­ci­pal al incul­pa­tu­lui în tăie­rea ili­cită a arbo­ri­lor se demon­strează şi prin cir­cum­stanţele de până, din tim­pul şi de după efec­tu­a­rea tăie­rii lor, pen­tru că anume incul­pa­tul în cali­tate de pri­mar a orga­ni­zat tăie­rea arbo­ri­lor din scuar şi trans­por­ta­rea lor. Pre­zenţa la faţa locu­lui a demon­strat intenţia de a efec­tua tăie­rea ili­cită de arbori. Instanţa a ajuns la con­clu­zia că argu­men­tele lui Fili­pov pre­cum că nu a fost res­pon­sa­bil şi nu cunoş­tea că lip­seşte auto­ri­za­ţia sunt „decla­ra­tive”, pen­tru că pădu­ra­rul l-ar fi înş­ti­inţat des­pre asta, fapt con­fir­mat şi de vice­pri­mar”, moti­vează jude­că­to­rii din Cahul. Ast­fel, au fost admise ape­lu­rile Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie şi Inspe­cţiei Eco­lo­gice Tara­clia, iar pri­ma­rul a fost recu­nos­cut cul­pa­bil, cu sta­bi­li­rea unei pedepse penale sub formă de amendă în mărime de 400 u. c. (8 mii de lei) şi cu pri­va­rea de a ocupa fun­cţii publice pe un ter­men de doi ani. Tot­o­dată, s-a sta­bi­lit că tre­buie înca­sat pre­ju­di­ciul mate­rial în sumă de 164,88 mii de lei din con­tu­rile con­dam­na­tu­lui Fili­pov.

    Decizia executorie va fi pusă în aplicare după CSJ

    Deci­zia Curţii de Apel Cahul este una exe­c­u­to­rie, însă nu a fost exe­cu­tată, deşi a tre­cut aproape o lună şi jumă­tate de la emi­te­rea ei. Ser­ghei Fili­pov este acum în con­ce­diu pre­lun­git, până pe data de 17 iulie 2016. Până atunci, dosa­rul ar urma să fie exa­mi­nat şi de Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie (CSJ). A ata­cat deci­zia CA din Cahul la CSJ avo­cata Ana Ursachi, cea care va repre­zenta inte­re­sele lui Fili­pov în instanţa supremă. Avo­cata con­si­deră moti­va­rea deci­ziei în dosa­rul cli­en­tu­lui său „abe­rantă”. „Tăie­rea copa­ci­lor nu a fost o deci­zie luată uni­la­te­ral, ci una cole­gi­ală. În al doi­lea rând, nu poţi imputa negli­jenţă în ser­vi­ciu, care este o acţiune din impru­denţă. Lui i se impută că a făcut ceva intenţio­nat. Sunt abe­ra­ţii. Indis­cu­ta­bil, este o deci­zie poli­tică şi are la bază vizita depu­ta­tu­lui Con­stan­tin Bot­nari şi pro­pu­ne­rea aces­tuia de cola­bo­rare, refu­zată de dl Fili­pov”, zice Ana Ursachi.

    La rân­dul său, Ser­ghei Fili­pov pre­ci­zează, într-o inter­venţie pen­tru presa locală, că nu va exe­cuta de bună­voie deci­zia Curţii de Apel Cahul şi că în peri­oada exa­mi­nă­rii dosa­ru­lui la CSJ, după ce va reveni din con­ce­diu, până la o deci­zie defi­ni­tivă, va con­ti­nua să-şi exer­cite fun­cţia de pri­mar. La rân­dul său, Vale­riu Sârbu, pro­cu­ror în Pro­cu­ra­tura de nive­lul Curţii de Apel Cahul, ne-a anu­nţat că, deşi deci­zia în cazul Fili­pov este exe­c­u­to­rie, ea ar putea fi exe­cu­tată după şi dacă va deveni defi­ni­tivă, res­pec­tiv, după ce pe caz se va pro­nu­nţa şi CSJ.

    Filipov, acuzat de către procurori şi de nedeclararea intereselor personale

    După deci­zia Curţii de Apel Cahul pe mar­gi­nea aces­tui dosar, Con­gre­sul Auto­ri­tă­ţi­lor Locale din Mol­dova (CALM) a adop­tat o decla­ra­ţie în susţi­ne­rea lui Ser­ghei Fili­pov. Pir­kka Tapi­ola, şeful Dele­ga­ţiei UE în R. Mol­dova, s-a ară­tat şi el uimit de deci­zia jude­că­to­ri­lor de la Cahul. El a scris, în ziua sen­tinţei, pe o reţea de soci­a­li­zare că este „deru­tat şi dez­a­mă­git de sen­tinţă”, menţionând că aceasta are „moti­va­ţie poli­tică”. La scurt timp, Aso­ci­a­ţia Jude­că­to­ri­lor, printr-o scri­soare des­chisă sem­nată de Ion Druţă, jude­că­tor la CSJ, instanţă care urmează acum să exa­mi­neze dosa­rul, a venit cu un comu­ni­cat de presă prin care l-a învi­nuit pe Tapi­ola de imi­x­tiune în jus­ti­ţie şi pre­siune asu­pra instanţei. Druţă l-a invi­tat pe ofi­ci­a­lul euro­pean, dacă acesta are infor­ma­ţii des­pre influ­enţa poli­tică asu­pra deci­ziei, să se adre­seze la Con­si­liul Supe­rior al Magis­tra­tu­rii.

    Recent, pro­cu­ro­rii i-au mai găsit „păcate” lui Fili­pov. Luna tre­cută, Pro­cu­ra­tura de nive­lul Curţii de Apel Cahul a sesi­zat Comi­sia Naţio­nală de Inte­gri­tate (CNI), soli­ci­tând să se inves­ti­gheze dacă Fili­pov şi-a decla­rat inte­re­sele per­so­nale, referindu-se la cali­ta­tea aces­tuia de mem­bru al Comi­te­tu­lui Cen­tral al PCRM şi de prim-secretar al PCRM din Tara­clia. Repre­zen­tanţii CNI ne-au anu­nţat că la această etapă acu­mu­lează probe în acest caz. În decla­ra­ţia cu pri­vire la inte­rese per­soane pe anul 2014, Ser­ghei Fili­pov nu a indi­cat că ar fi mem­bru de par­tid şi că ar avea fun­cţii de con­du­cere în cadrul PCRM, el can­di­dând în cali­tate de inde­pen­dent la fun­cţia de pri­mar de Tara­clia în 2015.

    Mariana Kalughin, expert, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei:

    Aleşii locali, în mod tra­di­ţio­nal, obţin pozi­ţii „de onoare” în cla­sa­men­tele agenţi­i­lor anti­co­ru­pţie. Cu titlu de exem­plu, potri­vit Rapor­tu­lui de acti­vi­tate al CNI pen­tru anul 2014, în peri­oada de refe­rinţă, în vizo­rul auto­ri­tă­ţii au fost 42 pri­mari şi vice­pri­mari, fiind avan­saţi doar de fun­cţio­na­rii publici cu sta­tut spe­cial din cadrul Minis­te­ru­lui Afa­ce­ri­lor Interne, Cen­tru­lui Naţio­nal Anti­co­ru­pţie, Ser­vi­ciul Vamal, Depar­ta­men­tu­lui Insti­tu­ţii Peni­ten­ci­are al Minis­te­ru­lui Jus­ti­ţiei (în pri­vinţa aces­tei cate­go­rii de agenţi publici, au fost ini­ţi­ate 55 dosare de con­trol). Din păcate, nu putem eva­lua „per­for­manţele” aleşi­lor locali în menţi­ne­rea pro­priei inte­gri­tăţi în anul 2015. Deşi sun­tem la mij­lo­cul lunii mai, CNI nu a dat încă publi­ci­tă­ţii rapor­tul pri­vind acti­vi­ta­tea sa pen­tru anul 2015. În fond, sta­tis­tici simi­lare sunt fur­ni­zate şi de CNA.

    Ast­fel, pen­tru ace­eaşi peri­oadă de refe­rinţă, anul 2014 (nu recur­gem la datele pen­tru anul 2015, pen­tru a păs­tra com­pa­ra­bi­li­ta­tea infor­ma­ţi­i­lor CNA cu cele ale CNI), au fost înre­gis­trate infra­cţiuni de coru­pţie comise de 82 pri­mari. Mai sus, în cla­sa­ment se pozi­ţio­nează doar con­du­că­to­rii între­prin­de­ri­lor de stat (89 per­soane) şi anga­ja­ţii orga­ne­lor de drept şi jus­ti­ţie (131 per­soane). La moment, ne este greu să con­chi­dem care sunt cau­zele unei corup­ti­bi­li­tăţi spo­rite a aleşi­lor locali. Cu regret, este prac­tic impo­si­bil, în lipsa unor ana­lize fun­damen­tale a san­cţiu­ni­lor apli­cate şi exe­cu­tate, să măsu­răm efi­cienţa acti­vi­tă­ţii agenţi­i­lor anti­co­ru­pţie, inclu­siv să apre­ciem efor­tu­rile aces­tora în res­pon­sa­bi­li­za­rea aleşi­lor locali. Un recent arti­col în acest sens ne face sa cre­dem că sunt sufi­ciente rezerve, care urmează a fi valo­ri­fi­cate de orga­nele com­pe­tente pen­tru a deveni cu ade­vă­rat per­for­mante. Cau­zele se inves­ti­ghează şi se exa­mi­nează greoi, pedep­sele apli­cate (care sunt rare) mai degrabă sunt exce­pţii de la regulă decât regulă. Pe acest fun­dal, este evi­dentă sen­za­ţia că auto­ri­tă­ţile sunt selec­tive în tra­ta­men­tul aleşi­lor locali, cri­te­riu esenţial fiind apar­te­nenţa aces­tuia la un par­tid sau altul. Cazul Fili­pov nu răs­to­arnă aceste per­ce­pţii atât timp, cât nu sunt atraşi la răs­pun­dere şi mem­brii con­si­li­u­lui oră­şe­nesc pen­tru deci­zia din 24.10.2013, ulte­rior, la 02.06.2014, anu­lată ca ile­gală de o instanţă jude­că­to­rească. Toc­mai pen­tru ast­fel de motive, auto­ri­tă­ţile nu se bucură de cre­di­bi­li­tate, iar dosa­rele penale inten­tate aleşi­lor locali, de cele mai multe ori, sunt pri­vite ca ten­ta­tive ale pute­rii cen­trale de a inti­mida aleşii locali necon­ve­na­bili”.
    sursa: zdg.md

  • Dosarul Norma, din nou amânat

    În cadrul şedinţei, părțile implicate în dosarul Norma urmau să-şi prezinte pledoaria finală, în baza cărora judecătorii Galina Vavrin, Tatiana Dimitriadi și Ion Dănăilă aveau să anunțe decizia finală. Dar... nu a fost să fie. Reprezentantul firmei Norma, Constantin Marian a cerut amânarea şedinţei, pe motiv că avocatul său a fost internat în spital.

    În cadrul şedinţei, părțile implicate în dosarul Norma urmau să-şi prezinte pledoaria finală, în baza cărora judecătorii Galina Vavrin, Tatiana Dimitriadi și Ion Dănăilă aveau să anunțe decizia finală. Dar... nu a fost să fie. Reprezentantul firmei Norma, Constantin Marian a cerut amânarea şedinţei, pe motiv că avocatul său a fost internat în spital.

  • Membrele Asociatiei FEMIDA

    Galina Vavrin, Curtea de Apel Cahul, judecător

    Galina Vavrin, Curtea de Apel Cahul, judecător

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU