База данных судей Республики Молдовa
Пример: Гурицану  Силвия
Расширенный поиск

Бурденюк Руслана

Curtea de Apel Bălţi, Judecătoare

Биографические данные

Дата назначения на должность: 21.07.1998 г.

Указом Президента РМ  2214-III от 02 февраля 2005 г. назначена переводом на должность судьи Апелляционной палаты Бэлць.

Год рождения: 1971

Обучение/Дипломы
1990 — 1996 гг. юридический факультет, Государственный университет Молдовы

Соответствующая профессиональная деятельность
Юридическая деятельность
1988 г. — секретарь суда, Суд мун. Бэлць
1996 — 1997 гг. стажер Суда мун. Бэлць
1997 — 1998 гг. срок стажировки продлен до 01.03.1998 г.

Неизвестный объект21.07.1998 г. назначена на должность судьи Суда Сынджерей, на пятилетний срок (Указ №682-II)
03.16.2000 г. назначена переводом на должность судьи Суда  Бэлць (Решение ВСМ №5)
08.07.2003 г. — назначена на должность судьи, до достижения предельного возраста (Указ №1358-III)
02.02.2005 г. назначена переводом на должность судьи Апелляционной палаты Бэлць (Указ №2214-III )
12.02.2013 г. — удостаивается Почетного диплома Высшего совета магистратуры ( Решение ВСМ №151/6)

Подробнее

Дата назначения на должность: 21.07.1998 г.

Указом Президента РМ  2214-III от 02 февраля 2005 г. назначена переводом на должность судьи Апелляционной палаты Бэлць.

Год рождения: 1971

Обучение/Дипломы
1990 — 1996 гг. юридический факультет, Государственный университет Молдовы

Соответствующая профессиональная деятельность
Юридическая деятельность
1988 г. — секретарь суда, Суд мун. Бэлць
1996 — 1997 гг. стажер Суда мун. Бэлць
1997 — 1998 гг. срок стажировки продлен до 01.03.1998 г.

Неизвестный объект21.07.1998 г. назначена на должность судьи Суда Сынджерей, на пятилетний срок (Указ №682-II)
03.16.2000 г. назначена переводом на должность судьи Суда  Бэлць (Решение ВСМ №5)
08.07.2003 г. — назначена на должность судьи, до достижения предельного возраста (Указ №1358-III)
02.02.2005 г. назначена переводом на должность судьи Апелляционной палаты Бэлць (Указ №2214-III )
12.02.2013 г. — удостаивается Почетного диплома Высшего совета магистратуры ( Решение ВСМ №151/6)

Дела ЕСПЧ
Согласно Решению №18/2 от 28 июня 2014 г. Коллегии по оценке деятельности судей, одно дело, рассмотренное судьей Бурденюк Русланой, стало предметом рассмотрения в Европейском суде.

По информации, размещенной на странице «Юристы за права человека», одно решение состава суда с участием судьи Бурденюк Русланы стало предметом рассмотрения в ЕСПЧ.

ФОМИН против Молдовы решение от 11.10.2011 г., заявление №36755/06, нарушение ст. 6 § 1 ЕСПЧ — недостаточная мотивация судебного решения о привлечении ответчика к ответственности за правонарушение.

ПРОЦЕНТ ОСТАВЛЕННЫХ В СИЛЕ РЕШЕНИЙ ПО ОБЖАЛОВАННЫМ ДЕЛАМ
2013 г. — опротестованных дел 28, оставленных в силе решений 27 — 96,42%
Отмененные решения/определения по рассмотренным делам:
2011 г. — рассмотренных дел 52, отмененных 5 — 9,61%
2012 г. — рассмотренных дел 47, отмененных 8 — 17,02%
2013 г. — рассмотренных дел 58, отмененных 1 — 1,72%

ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ
Решением №18/2 от 28 февраля 2014 г., Коллегия по оценке деятельности судей присвоила ей квалификационную оценку Очень хорошо с 77 баллами в активе.

НАГРАДЫ
Решением ВСМ №151/6 от 12 февраля 2013 г., она была удостоена Почетного диплома Высшего совета магистратуры.

Решением №597/36 от 21 декабря 2010 г., Высший совет магистратуры утвердил Решение Квалификационной коллегии о присвоении II (второго) квалификационного класса судьи.

Решением №33/3 от 26 февраля 2009 г., Высший совет магистратуры утвердил Решение Квалификационной коллегии о присвоении III (третьего) квалификационного класса судьи.

Дела ЕСПЧ
Согласно Решению №18/2 от 28 июня 2014 г. Коллегии по оценке деятельности судей, одно дело, рассмотренное судьей Бурденюк Русланой, стало предметом рассмотрения в Европейском суде.

По информации, размещенной на странице «Юристы за права человека», одно решение состава суда с участием судьи Бурденюк Русланы стало предметом рассмотрения в ЕСПЧ.

ФОМИН против Молдовы решение от 11.10.2011 г., заявление №36755/06, нарушение ст. 6 § 1 ЕСПЧ — недостаточная мотивация судебного решения о привлечении ответчика к ответственности за правонарушение.

ПРОЦЕНТ ОСТАВЛЕННЫХ В СИЛЕ РЕШЕНИЙ ПО ОБЖАЛОВАННЫМ ДЕЛАМ
2013 г. — опротестованных дел 28, оставленных в силе решений 27 — 96,42%
Отмененные решения/определения по рассмотренным делам:
2011 г. — рассмотренных дел 52, отмененных 5 — 9,61%
2012 г. — рассмотренных дел 47, отмененных 8 — 17,02%
2013 г. — рассмотренных дел 58, отмененных 1 — 1,72%

ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ
Решением №18/2 от 28 февраля 2014 г., Коллегия по оценке деятельности судей присвоила ей квалификационную оценку Очень хорошо с 77 баллами в активе.

НАГРАДЫ
Решением ВСМ №151/6 от 12 февраля 2013 г., она была удостоена Почетного диплома Высшего совета магистратуры.

Решением №597/36 от 21 декабря 2010 г., Высший совет магистратуры утвердил Решение Квалификационной коллегии о присвоении II (второго) квалификационного класса судьи.

Решением №33/3 от 26 февраля 2009 г., Высший совет магистратуры утвердил Решение Квалификационной коллегии о присвоении III (третьего) квалификационного класса судьи.

Решение №651/29 от 03.10.2017 г.

Решение №65/8 от 02.06.2017 г.

Решение №18/2 от 28 февраля 2014 г.

Дела ЕСПЧ с участием Бурденюк Р.

Решение ВСМ №151/6 от 12 февраля 2013 г.

Решение №597/36 от 21 декабря 2010 г.

Решение №33/3 от 26 февраля 2009 г.

Новости
  • Maşinile preferate ale magistraţilor din instanţele ierarhic superioare

    Mai mulţi judecători moldoveni şi-au procurat în anul trecut automobile. Radiografia declarațiiilor pe avere ale magistraților, depuse pentru anul 2020, scoate în evidență preferințele magistraților pentru bolizii pe patru roți. Bunăoară, dacă judecătorii din instanţele de fond şi-au luat maşini mai vechi, la preţuri accesibile şi pentru cetățenii de rând, cei din instanţele ierarhic superioare au preferat automobile scumpe, de […]

    Mai mulţi judecători moldoveni şi-au procurat în anul trecut automobile. Radiografia declarațiiilor pe avere ale magistraților, depuse pentru anul 2020, scoate în evidență preferințele magistraților pentru bolizii pe patru roți. Bunăoară, dacă judecătorii din instanţele de fond şi-au luat maşini mai vechi, la preţuri accesibile şi pentru cetățenii de rând, cei din instanţele ierarhic superioare au preferat automobile scumpe, de lux, cu care se deplasează la serviciu. 

    Curtea Supremă de Justiţie

    În 2020, trei judecători de la Curtea Supremă de Justiţie şi-au cumpărat maşini noi. Judecătorul Victor Boico şi-a procurat anul trecut un suv proaspăt adus din fabrică, de model Hyundai Tucson.

    Preţul declarat al automobilului este de 430.000 de lei (peste 20 de mii de euro). Magistratul susţine că maşina a fost procurată în leasing. Până a se vedea la volanul suv-lui, Victot Boico s-a deplasat cu un Mitsubishi Outland, fabricat în 2009, pe care magistratul l-a cumpărat în 2011 cu doar 20.000 de lei.

    Ca şi colegul său, magistrata Liliana Catan a dat preferenţă unui suv. Judecătoarea şi-a cumpărat anul trecut un automobil de model Toyota RAV 4, fabricat în 2016, pentru care a scos din buzunar 375.000 de euro (aproape 18 mii de euro).

    Liliana Catan mai deţine în proprietate un automobil Toyota Camry, fabricat în 2016 şi procurat în 2018 cu 300.000 de lei.

    Şi Tamara Chişcă-Doneva a optat pentru un suv, doar că mai vechi şi mai modest decât ale colegilor săi. Este vorba de un automobil de model Dacia-Duster, fabricat cu 10 ani în urmă, estimat la 130 de mii de lei (peste 6000 de euro). Magistrata mai deţine în proprietate, din 2017, un automobil de model Audy, fabricat în 2013, estimat la 283.029 de lei.

    Printre maşinile preferate ale magistraţilor de la Curtea Supremă se numără cele de model Mercedes şi de producţie japoneză. Anii trecuţi, unii au scos din buzunare sume de peste jumătate de milion de lei ca să ajungă la volanul unui bolid.

    Singurul magistrat din instituţie care nu a raportat niciun mijloc de transport este Nina Vascan.

    Curtea de Apel Chişinău

    Magistraţii de la Curtea de Apel Chişinău nu au rămas mai prejos decât colegii lor din instanţa ierarhic superioară.

    Cu cel mai costisitor automobil se poate lăuda magistrata Nelea Budăi. Aaceasta şi-a procurat o TOYOTA LAND CRUISER PRADO 150, adusă proapăt de la uzină, pentru care s-a achitat 846.253 lei (peste 40.000 de euro).

    Oxana Robu a intrat în posesia unui automobil de model Volvo, fabricat în 2019, care costă 480.000 de lei (cca 23 de mii de euro). Magistrata mai dţine în posesie două maşini de model Mercedes Universal, produse în 2003, raportate la câte 30.000 de lei fiecare (puţin peste 1400 de euro).

    Stelian Teleucă a scos din buzunar anul trecut 200.000 (9523 euro) pentru un automobil  BMW 520, fabricat cu aproape 9 ani în urmă. Stelian Teleucă mai deţine în proprietate un autoturism de model BMWX1 produs în 2014, raportat în 2017 la preţul de 300.000 de lei.

    Elena Cojocari conduce din 2020 un Hyundai Santa Fe, nou-nouţ.

    Doar că, spre deosebire de colegi care au achitat bani grei pentru maşinile lor, Elena Cojocari nu a plătit niciun bănuţ. Magistrata susţine că automobilul care costă cel puţin 20.000 de euro, i-a fost oferit de o rudă să se folosească gratuit de el.

    Maria Negru a dat preferenţă unui suv. Magistrata şi-a cumpărat anul trecut o Toyota RAV4, fabricată în 2017. pentru care a achitat 300.000 lei (14.285 euro).

    Acelaşi model de maşină şi-a ales anul trecut şi Boris Bârca. Doar că, spre deosebire de Maria Negru, al lui este mai nou cu un an şi l-a costat mai ieftin cu aproape 35.000 de lei.

    Denis Băbălău a declarat două automobile de model Şkoda, dintre care una produsă în anul trecut. Magistratul susţine că ambele i-au fost transmise în folosinţă gratuită şi nu le cunoaşte preţul de achiziţie.

    Angela Bostan, magistrata ajunsă recent în atenţia opiniei publice pentru că a fost filată de oamenii lui Platon, la fel, şi-a cumpărat anul trecut maşină. Aceasta a declarat un Lexus NX200T, fabricat în 2014, pentru care a achitat 250.000 de lei.

    Steliana Iorgov şi-a procurat  autoturism de model Nissan Qashqai, fabricat în 2019, în valoare de 20 700 de euro.

    Nu a rataat să se înnoiască în 2020 şi Ala Malâi care şi-a procurat cu 26 de mii de euro un automobil de  model Mazda CX-5, produs în 2018.

    Silvia Vrabie a preferat modelul Mercedes. Magistrata s-a împrumutat cu aproape 17 mii de dolari ca să-şi cumpere o maşină de acest model, chiar dacă a fost fabricată în 2008.

    Olga Cojocaru şi-a cumpărat anul trecut două maşni. Este vorba de o Skoda Superb, fabricată în 2018, la preţul de 15.653 de euro, şi de un PEUGEOT 208, care ar fi costat mai puţin de o mie de euro.

    Cel mai mult pare-se că i-a mers anul trecut Silviei Gârbu. Magistrata şi-a procurat un automobil Renault Megane, fabricat în 2011, pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei.

    Curtea de Apel Bălţi

    Spre deosebire de colegii de la instanţa de apel din Chişinău, magistraţii de la Curtea de Apel Bâlţi au maşini mai modeste, iar numărul celor care şi-au cumpărat anul trecut maşini noi este mai mic.

    Oxana Burdeniuc a scos din buzunar 350.000 de lei pentru a-şi cumpăra Mercedes GLC-220, fabricat în 2016.

    Maşina a costat-o pe magistrată cu 62 de mii de lei mai mult decât întreg salariul pe care l-a câştigat anul trecut.

    Andrian Ciobanu a optat pentru o maşină mai ecologică. Magistratul a renunţat la 25.300 euro pentru un Ford Mondeo Hybrid care, pe lângă benzină, mai poate fi alimentat şi cu electricitate.

    Dumitru Puşca şi-a cumpărat un suv, model Volvo XC 60, fabricat în 2013. în valoare de 200.000 de lei.

    Colegul său, Eduard Răţoi, a optat pentru Mercedes E270, deşi vechi de 20 de ani, dar care l-a costat mai ieftin cu 122.000 de lei decât automobilul lui Puşca.

    Cea mai norocoasă printre magistraţii de la Curtea de Apel Bălţi pare să fi fost Stela Procopciuc. Judecătoarea a reuşit să-şi cumpere cu 45.000 de lei un automobil de model Renault Kadjar aproape nou.

    Rotaru Ala însă nu s-a zgârcit pentru automobil. Magistrata a cheltuit 20,320 de dolari pentru plăcerea de a conduce un automobil nou-nouţ, de model Toyota C-HR.

    Doi dintre magistraţii de la Curtea de Apel Bălţi au declarat că nu deţin niciun automobil.

    Curţile de apel din Cahul şi Comrat

    Cu totul alta este situaţia la curţile de apel din Cahul şi din Comrat. unde numărul de magistraţi este mai mic decât în Chişinău şi Bălţi.

    Anul trecut, doi magistraţi de la instanşele respective au raportat mijloace de transport noi.

    Este vorba despre Vitalie Movilă de la Curtea de Apel Cahul. Acesta şi-a procurat autoturism de model Renault Megane Scenic, fabricat în 2016, pentru care a plătit 173 880 lei.

    Ludmila Caraianu de la Curtea de Apel Comrat şi-a ales o Toyota Corolla nou-nouţă, în valoare de 15 600 USD. Pentru aşi cumpăra automobilul dorit, magistrata s-a împrumutat cu 100.000 de lei.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Anul 2015: Judecătorii la cumpărături

    În 2015, jude­că­to­rii din R. Mol­dova, în spe­cial cei care acti­vează în instanţele din Chi­şi­nău, şi-au cum­pă­rat case de mili­oane, apar­ta­mente şi maşini de lux. Unii din­tre ei au bene­fi­ciat, con­co­mi­tent, de dona­ţii gene­roase, în valoare de sute de mii de lei. ZdG a sca­nat decla­ra­ţi­ile cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe anul 2015 ale magis­tra­ţi­lor, care au fost publi­cate pe […]

    În 2015, jude­că­to­rii din R. Mol­dova, în spe­cial cei care acti­vează în instanţele din Chi­şi­nău, şi-au cum­pă­rat case de mili­oane, apar­ta­mente şi maşini de lux. Unii din­tre ei au bene­fi­ciat, con­co­mi­tent, de dona­ţii gene­roase, în valoare de sute de mii de lei.

    ZdG a sca­nat decla­ra­ţi­ile cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe anul 2015 ale magis­tra­ţi­lor, care au fost publi­cate pe site-ul Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), şi vă pre­zintă „achi­zi­ţi­ile” deloc modeste ale aces­tora făcute în 2015.

    Două apartamente „din testament” pentru judecătorul Mardari

    Înce­pem de la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie (CSJ). La înce­put de 2016, Dumi­tru Mar­dari a intrat în pose­sia a două apar­ta­mente în sect. Cio­cana, de 120 şi, res­pec­tiv, 87 m.p. Ambele au intrat în pose­sia sa prin „suc­ce­siune tes­ta­men­tară” de la tatăl său, Vasile. În ambele apar­ta­mente, tatăl jude­că­to­ru­lui a inves­tit în 2007-2008, pe când avea 71-72 de ani. Ambele apar­ta­mente se află într-un com­plex loca­tiv din str. Mihail Sado­veanu, foarte aproape de Jude­că­to­ria Cio­cana, acolo unde Mar­dari a lucrat până în 2013, până a fi pro­mo­vat la CSJ. Dumi­tru Mar­dari, în peri­oada în care tatăl său inves­tea în apar­ta­mente, era preşe­din­tele Jude­că­to­riei Cio­cana. Tot anul tre­cut, jude­că­to­rul a deve­nit bene­fi­ci­a­rul a patru hec­tare de teren agri­col prin „suc­ce­siune legală”, dar şi pro­pri­e­ta­rul a nu mai puţin de 11 încă­peri nelo­ca­tive, obţi­nute, la fel, prin suc­ce­siune legală şi tes­ta­men­tară. În anii pre­ce­denţi, jude­că­to­rul a obţi­nut ast­fel şi alte pro­pri­e­tăţi, majo­ri­ta­tea în ora­şul Cup­cini, r. Edi­neţ.

    Nico­lae Gor­dilă, vice­preşe­din­tele CSJ, a cum­pă­rat, în 2015, două auto­mo­bile, un BMW fabri­cat în 1993, cu apro­xi­ma­tiv 50 mii de lei, şi un Volvo din 2012, cu 313 mii de lei. Şi Ion Guzun, care acti­vează la CSJ din 2014, şi-a cum­pă­rat anul tre­cut un Volvo XC70, fabri­cat în 2011, cu 255 mii de lei. Soţia sa este jude­că­toa­rea de la Cur­tea de Apel (CA) Chi­şi­nău, Maria Guzun. Cei doi îşi con­stru­iesc acum o casă în comuna Tru­şeni, mun. Chi­şi­nău. Jude­că­to­rul Iurie Beje­naru a inves­tit 23 mii de euro, prima tranşă, într-o con­stru­cţie care urmează să fie ter­mi­nată la finele anu­lui 2016. Tot într-un apar­ta­ment a inves­tit, anul tre­cut, şi colega lui Beje­naru, Elena Cova­lenco. Aceasta însă nu indică suma pe care a scos-o din buzu­nar pen­tru această achi­zi­ţie. Ghen­a­die Nico­laev a pri­mit cu titlu de dona­ţie 1/2 dintr-un apar­ta­ment în or. Cri­u­leni, dar şi o parte dintr-un teren din ace­laşi oraş. Oleg Ster­ni­oală a decla­rat că în 2015, soţia sa a pri­mit de la părinţi o dona­ţie în valoare de 10 mii de euro. Anul tre­cut, magis­tra­tul a obţi­nut în „folo­sinţă” şi un apar­ta­ment de 89 m. p.. Nadejda Toma susţine că anul tre­cut şi-a cum­pă­rat un Peu­geot 307 cu doar 15 mii de lei, pro­dus în 2004.

    Toţi jude­că­to­rii de la CSJ au ridi­cat, în 2015, sala­rii de peste 250 mii de lei, majo­ri­ta­tea pri­mind şi pen­sii de 10 mii de lei pe lună.

    Ciugureanu şi Clim, judecătorii de la CA Chişinău, în case noi

    2015 a fost pros­per şi pen­tru unii jude­că­tori de la CA Chi­şi­nău. Mihail Ciu­gu­reanu s-a mutat anul tre­cut în casă nouă, de lux, cu o valoare cadas­trală de 4,5 mili­oane de lei. El menţio­nează în decla­ra­ţia cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe anul 2015 că a obţi­nut casa în schim­bul unui teren esti­mat la 3,8 mili­oane de lei. Şi Euge­niu Clim a intrat, la înce­put de 2016, în casă nouă. El declară că şi-a cum­pă­rat casa şi tere­nul afe­rent, aflate în Chi­şi­nău, cu doar 850 mii de lei. Sve­tlana Bal­muş a obţi­nut anul tre­cut un spa­ţiu loca­tiv în r. Stră­şeni, cu doar 6 mii de lei. Colega sa, Angela Bos­tan, şi-a cum­pă­rat o Honda CRV, fabri­cată în 2009, cu 175 mii de lei. Tot în 2015, ea a con­trac­tat un cre­dit de 100 mii de lei.Nelea Budăi a obţi­nut drept moş­te­nire o casă cu teren afe­rent la Edi­neţ. Jude­că­toa­rea şi soţul său au deve­nit, în ace­laşi an, pro­pri­e­ta­rii unui apar­ta­ment cu o valoare de 1 milion de lei, în con­di­ţi­ile în care fami­lia deţine deja o casă de lux.

    Magis­tra­tul de la CA Chi­şi­nău, Iurie Melin­teanu, a deve­nit pro­pri­e­ta­rul unui teren pen­tru con­stru­cţii de 520 m. p.. Ana­to­lie Min­ciună şi-a cum­pă­rat o Skoda Fabia, plă­tind 90 mii de lei. Ghen­a­die Moro­zan şi-a pro­cu­rat un Ford Ran­ger, fabri­cat în 2004, iar Ana Panov a achi­zi­ţio­nat nu mai puţin de 20 ha de teren agri­col la Cău­şeni, în con­di­ţi­ile în care avea deja alte câteva zeci de hec­tare. În 2015, jude­că­toa­rea a şi vân­dut 67 ha cu 1,1 mili­oane de lei, cumpărându-şi o Toyota RAV 4, fabri­cată în 2011 cu 345 mii de lei. Dina Rotar­ciuc şi-a cum­pă­rat în 2015 un teren pen­tru con­stru­cţii cu 80 de mii de lei, iar magis­trata Elena Cob­zac a pri­mit o dona­ţie de la fiica sa, aflată în Emi­ra­tele Arabe Unite, în valoare de 8 mii USD. În 2015, ea şi-a pro­cu­rat o Mazda 2 din 2007 cu doar 15 mii de lei şi a inves­tit 26,2 mii de euro în con­stru­cţia unui apar­ta­ment cu două camere. Ste­lian Tele­ucă a pri­mit de la mama sa, sta­bi­lită în stră­i­nă­tate, 4 mii de euro, fami­lia sa cumpărându-şi un apar­ta­ment de 51 m. p. anul tre­cut. În 2015, Tele­ucă a con­trac­tat un cre­dit de 900 mii de lei. Mama jude­că­to­ru­lui Iurie Ior­dan i-a trans­fe­rat aces­tuia, din Ita­lia, trei mii de euro anul tre­cut, an în care jude­că­to­rul şi-a cum­pă­rat o Toyota RAV 4, fabri­cată în 2007. Oxana Robu a obţi­nut, prin con­tracte de dona­ţie, o căsuţă de 65 m. p. şi un teren pen­tru con­stru­cţii în mun. Chi­şi­nău.

    Cumpărături modeste la Curţile de Apel din afara Chişinăului

    Jude­că­toa­rea Ruslana Bur­de­niuc de la CA Bălţi a moş­te­nit, în 2015, două apar­ta­mente şi două tere­nuri. Ea şi-a cum­pă­rat cu 160 mii de lei şi o maşină, doar că a blu­rat mode­lul, asta deşi legea spune că această infor­ma­ţie nu conţine date cu carac­ter per­so­nal. Şi cole­gii săi, Tatiana Duca, Ghen­a­die Liulca, Ghe­or­ghe Scu­tel­nic, Aure­lia Tode­raş sau Sve­tlana Şli­a­h­ti­ţki, şi-au luat, în 2015, maşini, blu­rând însă denu­mi­rile lor.

    Ion Dănă­ilă de la CA Cahul şi-a cum­pă­rat anul tre­cut o Skoda Yeti nouă, din 2015, cu 473 mii de lei. Colega sa, Tatiana Timi­tri­adi, a obţi­nut un teren, din dona­ţie, dar şi o casă de locuit, în urma unui con­tract de întreţi­nere pe viaţă. Gri­gore Colev de la CA Ben­der a cum­pă­rat anul tre­cut un apar­ta­ment de 52 m. p., iar cole­gul său, Şte­fan Star­ciuc, un Opel Vec­tra din 1997 cu 20 mii de lei.

    Judecătoarea Carpenco/Costiuc, casă de 1 milion la Stăuceni

    Dorin Dul­ghi­eru, preşe­din­tele Jude­că­to­riei Buiu­cani, a înca­sat anul tre­cut 30 mii de euro, în urma unui „con­tract de dona­ţie con­di­ţio­nată”. Cole­gul său, Ghen­a­die Pav­liuc, a intrat anul tre­cut în pose­sia unui Vol­s­kwa­gen Tiguan Uni­ver­sal din 2010, cumpărându-l cu 130 mii de lei. Liuba Pru­teanu a achi­zi­ţio­nat în 2015 două tere­nuri pen­tru con­stru­cţii, iar colega sa, Corina Ursachi, a obţi­nut un BMW 520 D, fabri­cat în 2013, gra­tuit, prin con­tract de como­dat. Ciprian Valah, care este jude­că­tor din ianu­a­rie 2015, şi-a cum­pă­rat anul tre­cut o Skoda Room­ster cu 120 mii de lei.

    Ale­xan­dru Arhip de la Jude­că­to­ria sect. Cen­tru a obţi­nut în 2015 450 mii de lei de la o „cere­mo­nie civilă”, achi­zi­ţionând tot­o­dată un apar­ta­ment de 103 m. p. prin con­tract de como­dat. Colega sa,Elena Cos­tiuc, fostă Car­penco, şi-a cum­pă­rat o căsuţă în comuna Stă­u­ceni cu aproape un milion de lei. Djeta Chis­tol a cum­pă­rat, cu 10 mii de euro, un auto­mo­bil, nespe­ci­fi­când însă marca aces­tuia. Irina Maxim împre­ună cu soţul său au achi­zi­ţio­nat două tere­nuri şi o casă de locuit în comuna Dăn­ceni, r. Ialo­veni, iar cole­gul aces­teia, Dorin Mun­teanu, şi-a luat un auto­mo­bil, o Honda Insi­ght, cu 50 mii de lei. Ser­giu Stra­tan a inves­tit într-un apar­ta­ment de 42 m. p., Inga Veş­ti­man a obţi­nut un apar­ta­ment de 52 m. p., iar Sve­tlana Vâşcu – mai multe tere­nuri agri­cole. Anul tre­cut, magis­tra­tul Ser­giu Bularu a pri­mit 18 mii de euro prin trans­fer ban­car din Ita­lia.

    Donaţii impresionante la Judecătoria Râşcani

    Ala Malîi, de la Jude­că­to­ria Cio­cana, şi-a cum­pă­rat anul tre­cut un Che­vro­let Cap­ti­via, fabri­cat în 2013, cu doar 110 mii de lei, deşi un ase­me­nea auto­mo­bil, la preţul de piaţă, costă de aproape trei ori mai mult. Jude­că­toa­rea pare însă „spe­cia­li­zată” în ast­fel de tranza­cţii. Anul tre­cut, ea spune că a vân­dut un Hyun­dai Santa Fe cu doar 10 mii de lei, deşi o ase­me­nea maşină ar costa cel puţin 10 mii de euro, la mâna a doua. Colega ei, Vic­to­ria Sârbu, şi-a pro­cu­rat un Nis­san X-Trail cu aproape 200 mii de lei. Ea a con­trac­tat anul tre­cut şi două cre­dite în valoare de 80 mii de lei.

    La Jude­că­to­ria Râş­cani, mun. Chi­şi­nău, în 2015, au fost la modă dona­ţi­ile. Ast­fel, Tatiana Vasi­lică, prin inter­me­diul soţu­lui său, Petru, a pri­mit o dona­ţie de 60 mii de euro de la părinţi (!). Ste­lla Bleş­ceaga a pri­mit o dona­ţie de 14,5 mii de euro de la sora sa, Ina, din Franţa, Cor­ne­liu Guzun, prin inter­me­diul soţiei, o dona­ţie de 10361 de euro, iar Vero­nica Jomiru-Niculiţă – două tere­nuri în r. Flo­reşti. Magis­trata şi-a cum­pă­rat anul tre­cut şi un apar­ta­ment de 70 m. p. pe str. Igor Vieru din Chi­şi­nău. Anul tre­cut, nu mai puţin de 10 jude­că­tori de la Jude­că­to­ria sect. Râş­cani au inves­tit în con­stru­cţia de apar­ta­mente, în cadrul unui pro­iect ini­ţiat de Oleg Mel­ni­ciuc, preşe­din­tele Jude­că­to­riei Râş­cani. Blo­cu­rile sunt ridi­cate de com­pa­nia Exfac­tor Grup, pe str. Hristo Botev din Chi­şi­nău.

    Oleg Mel­ni­ciuc a pri­mit şi el, anul tre­cut, 150 mii de lei drept dona­ţie de la mama sa, pen­sio­nară, des­pre care ZdG scria ante­rior că este mili­o­nară, fiind pro­pri­e­tara în acte a mai mul­tor con­stru­cţii nelo­ca­tive din Chi­şi­nău, asta deşi femeia locu­ieşte în s. Mân­dâc, Dro­chia. În 2015, după dez­vă­lu­i­rile ZdG, inclu­siv SIS a soli­ci­tat Comi­siei Naţio­nale de Inte­gri­tate să inves­ti­gheze aceste aspecte, însă insti­tu­ţia nu a găsit nicio încăl­care. Anul tre­cut, preşe­din­tele Jude­că­to­riei Râş­cani a deve­nit pro­pri­e­ta­rul unui spa­ţiu nelo­ca­tiv de 81 m. p. în blo­cul con­struit în cadrul pro­iec­tu­lui ini­ţiat de el.

    Con­form decla­ra­ţi­i­lor cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe 2015, jude­că­to­rii de la Jude­că­to­ria Bota­nica, nu au făcut achi­zi­ţii în 2015. Un alt aspect inte­re­sant pe care l-am reţi­nut se referă la jude­că­toa­rea Nata­lia Ber­bec, pro­mo­vată în fun­cţie după mai multe scan­da­luri. Jude­că­toare la Hân­ceşti, aceasta susţine că anul tre­cut copi­lul ei minor a pri­mit 800 mii de lei pen­tru „întreţi­nere” de la tatăl aces­tuia.
    sursa: zdg.md

  • JUDECĂTORI CU CASE „FĂRĂ PREŢ” ŞI PĂMÂNTURI „FĂRĂ VALOARE”

    Spre deosebire de colegii judecători care nu declară valoarea cadastrală a bunurilor pe care le au în proprietate, alţi judecători trăiesc mai sărac, neavând case şi terenuri. Cel puţin aşa reiese din declaraţiile judecătorilor Ion Dănăilă de la CA Cahul, Ruslana Burdeniuc şi Stela Procopciuc de la CA Bălţi, şi Ion Secrieru de la Curtea de Apel Chişinău.  

    Spre deosebire de colegii judecători care nu declară valoarea cadastrală a bunurilor pe care le au în proprietate, alţi judecători trăiesc mai sărac, neavând case şi terenuri. Cel puţin aşa reiese din declaraţiile judecătorilor Ion Dănăilă de la CA Cahul, Ruslana Burdeniuc şi Stela Procopciuc de la CA Bălţi, şi Ion Secrieru de la Curtea de Apel Chişinău.

     

LASĂ UN COMENTARIU