Новости

• Al doilea judecător condamnat la închisoare cu executare rămâne în libertate

  Curtea Supremă de Justiție a admis recursurile din dosarul judecătorului Valeriu Ghedreuțan, a casat decizia instanței de Apel care menținea condamnarea magistratului la 7 ani de închisoare cu executare și a remis cauza la rejudecare. 

  La 23 ianuarie 2020, un complet de judecători din cadrul Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție (CSJ) a decis să admită toate recursurile depuse de părțile din dosarul judecătorului Valeriu Ghedreuțan, să caseze integral decizia Curții de Apel (CA) Bălți și să trimită dosarul magistratului la rejudecare. CSJ își va motiva decizia pe 21 februarie. Până atunci, Ion Vâzdoagă, avocatul judecătorului, afirmă că acesta este acasă și așteaptă finalizarea dosarului. 

  Подробнее

  Curtea Supremă de Justiție a admis recursurile din dosarul judecătorului Valeriu Ghedreuțan, a casat decizia instanței de Apel care menținea condamnarea magistratului la 7 ani de închisoare cu executare și a remis cauza la rejudecare. 

  La 23 ianuarie 2020, un complet de judecători din cadrul Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție (CSJ) a decis să admită toate recursurile depuse de părțile din dosarul judecătorului Valeriu Ghedreuțan, să caseze integral decizia Curții de Apel (CA) Bălți și să trimită dosarul magistratului la rejudecare. CSJ își va motiva decizia pe 21 februarie. Până atunci, Ion Vâzdoagă, avocatul judecătorului, afirmă că acesta este acasă și așteaptă finalizarea dosarului. 

  Avocatul: „El nu a primit bani pentru a lua acea hotărâre judecătorească

  „Din start, el a fost amenințat că va sta la pușcărie și nu și-a exercitat corect dreptul la apărare, prevăzut de lege. El nu a primit bani pentru a lua acea hotărâre judecătorească, așa cum susține acuzarea, ci cu mult înainte ca acel proces să fie pornit, pentru a împăca părțile. Oamenii au venit la el, i-au dat o sumă de bani pentru ca el să încerce să-i împace. Anterior, el a fost avocat. Dl Ghedreuțan este în țară, acasă, nu a fugit și nu s-a ascuns niciodată”, susține Ion Vâzdoagă, avocatul magistratului. 

  Valeriu Ghedreuțan, judecător în cadrul Judecătoriei Drochia, suspendat din funcție pe perioada examinării dosarului penal, era cel de-al doilea magistrat condamnat efectiv la închisoare în ultimii 10 ani, după ce, în martie 2016, a fost reținut pentru corupere pasivă. Acesta s-a aflat însă în libertate chiar și după pronunțarea deciziei CA, care a decis ca sentința primei instanțe să fie pusă în aplicare, iar termenul pedepsei să fie calculat din data reținerii, după epuizarea tuturor căilor ordinare de atac, cu includerea perioadei de reținere din 22 martie 2016 și până pe 25 martie 2016.

  Inițial, judecătorul și-a recunoscut vina. Ulterior, însă, s-a răzgândit

  Judecătorul Valeriu Ghedreuțan a fost reținut, dar eliberat peste trei zile, în primăvara anului 2016, după ce, inițial, și-a recunoscut vina. Urmărirea penală a început la 15 februarie 2016, în baza plângerii depuse de o petiționară – cetățeană a R. Moldova, stabilită cu traiul în Italia, care reclama acțiunile coruptibile ale magistratului. Aceasta declara că i-a dat judecătorului 6,2 mii de euro pentru ca acesta să emită o hotărâre în favoarea ei. Pe 17 noiembrie 2014, în urma examinării litigiului nominalizat, judecătorul a emis hotărârea judecătorească prin care a dispus recunoașterea dreptului de proprietate al femeii asupra a 75,26% din valoarea unui imobil, fără a se pronunța însă și asupra sechestrului care era aplicat asupra imobilului în litigiu. 

  Procurorii susțin că magistratul ar fi pretins de la femeie încă o mie de euro, motivând că banii transmiși anterior nu au fost suficienți pentru soluționarea pozitivă a cazului. Atunci, aceasta a depus o plângere penală, iar Procuratura Anticorupție a purces la efectuarea măsurilor speciale de investigație, fiind probată și înregistrată convorbirea în care judecătorul confirma recepționarea sumelor de bani de la femeie în vederea îndeplinirii acțiunilor în exercitarea funcției sale. 

  Condamnat de prima instanță la 7 ani de închisoare

  Dacă, inițial, și-a recunoscut vina, ulterior, în instanța de judecată și-a schimbat depozițiile și s-a declarat nevinovat. Acesta a punctat că „niciun euro din cei transmiși lui nu au fost destinați pentru exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, respectiv pentru examinarea cauzei civile, care, la acel moment, nici nu exista. Toată sumă de bani transmisă era destinată pentru a încerca să rezolve problema partajării imobilului (casei) în procedură amiabilă”, a precizat magistratul. Judecătorii însă nu l-au crezut, iar Judecătoria Soroca și, ulterior, CA Bălți l-au condamnat la 7 ani de închisoare, i-au aplicat o amendă în sumă de 160 mii de lei și l-au privat de dreptul de a ocupa anumite funcții publice pentru o perioadă de 10 ani. Acum, după decizia CSJ, dosarul va fi reexaminat de CA Bălți.

  Valeriu Ghedreuţan este judecător din anul 2000. În aprilie 2016, el a fost suspendat din funcție de către Consiliul Superior al Magistraturii până la rămânerea definitivă a sentinței în cauza penală deschisă pe numele său. Anterior, o altă judecătoare, Elena Roibu de la Judecătoria Criuleni, a fost condamnată la opt ani de închisoare cu executare.
  Aceasta însă a plecat din țară înainte de pronunțarea sentinței și nu a fost găsită nici până astăzi, deși de atunci au trecut aproape șase ani. În ultimii ani, o parte dintre judecătorii reținuți în flagrant pentru corupere pasivă au fost achitați, iar dosarele altor magistrați încă se află pe rolul instanțelor de judecată.

  Sursa: zdg.md

• Dosarele judecătorilor: cu sentinţe, condamnări, amânări, dar fără magistraţi în puşcării

  În ultimii opt ani, nu mai puţin de 40 de judecători din R. Moldova au fost prinşi în flagrant, reţinuţi, arestaţi, anchetaţi, iar unii, chiar au fost condamnaţi. Cu toate acestea, niciun magistrat nu se află astăzi după gratii.

  Valeriu Ghedreuţan, judecător din cadrul Judecătoriei Drochia, a fost condamnat vineri, 26 ianuarie 2018, la 7 ani de închisoare, amendat cu 160 mii de lei şi privat de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice timp de 10 ani. Magistratul a fost reţinut, dar eliberat la scurt timp, în primăvara anului 2016, urmărirea penală fiind pornită la 15 februarie 2016, în baza plângerii depuse de o petiţionară – cetăţeancă a R. Moldova, stabilită cu traiul în Italia, care reclama acţiunile coruptibile ale magistratului.

  Подробнее

  În ultimii opt ani, nu mai puţin de 40 de judecători din R. Moldova au fost prinşi în flagrant, reţinuţi, arestaţi, anchetaţi, iar unii, chiar au fost condamnaţi. Cu toate acestea, niciun magistrat nu se află astăzi după gratii.

  Valeriu Ghedreuţan, judecător din cadrul Judecătoriei Drochia, a fost condamnat vineri, 26 ianuarie 2018, la 7 ani de închisoare, amendat cu 160 mii de lei şi privat de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice timp de 10 ani. Magistratul a fost reţinut, dar eliberat la scurt timp, în primăvara anului 2016, urmărirea penală fiind pornită la 15 februarie 2016, în baza plângerii depuse de o petiţionară – cetăţeancă a R. Moldova, stabilită cu traiul în Italia, care reclama acţiunile coruptibile ale magistratului.

  Negocierile judecătorului cu o cetăţeancă a R. Moldova stabilită în Italia

  Astfel, la începutul lunii aprilie 2010, judecătorul i-a acordat petiţionarei o consultaţie privată referitoare la căile şi modul de revendicare în instanţă a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ce constituia obiectul unui litigiu dintre ea şi concubinul său. În cadrul acestei discuţii judecătorul i-a comunicat că o va ajuta să-şi recupereze casa şi va aranja modalitatea prin care dosarul civil să-i fie repartizat lui, urmând ca detaliile să le discute ulterior. Tot atunci, acesta a pretins şi a primit de la femeie 200 de euro „pentru consultaţie”. Peste două zile, în cadrul următoarei întâlniri, magistratul i-a comunicat că pentru suma de 6200 de euro va examina cazul şi va adopta o hotărâre în favoarea declarantei. În aprilie 2014, femeia a transferat, din Italia, pe numele magistratului, suma integrală solicitată, pe care ultimul a ridicat-o şi a primit-o de la o instituţie bancară.

  Astfel, pe 17 noiembrie 2014, în urma examinării litigiului nominalizat, judecătorul a emis hotărârea judecătorească prin care a dispus recunoaşterea dreptului de proprietate al femeii asupra a 75,26% din valoarea imobilului, însă nu s-a pronunţat şi asupra sechestrului care era aplicat asupra imobilului în litigiu. În continuare, motivând că banii transmişi anterior nu au fost suficienţi pentru soluţionarea pozitivă a cazului, acesta a pretins de la femeie încă 1000 de euro. Atunci, aceasta a depus o plângere penală, iar Procuratura Anticorupţie a purces la efectuarea măsurilor speciale de investigaţie, fiind probată şi înregistrată convorbirea în care judecătorul confirma faptul primirii sumelor estorcate de la femeie în vederea îndeplinirii acţiunilor în exercitarea funcţiei sale.

  „Sentinţa va putea fi pusă în aplicare după expirarea tuturor căilor de atac”

  Iniţial, Valeriu Ghedreuţan şi-a recunoscut vina şi a fost imediat eliberat din arest. În instanţa de judecată şi-a schimbat însă depoziţiile şi a respins acuzaţiile aduse de procuror. Sentinţa de condamnare pe numele judecătorului a fost pronunţată de magistratul Ghenadie Mîţu, de la Judecătoria Soroca, după 24 de şedinţe de judecată şi la doi ani de la iniţierea dosarului penal pe numele său. Valeriu Ghedreuţan nu s-a prezentat însă la ultima şedinţă. Procurorul Victor Muntean, cel care a reprezentat acuzarea de stat în acest dosar, a declarat pentru ZdG că sentinţa va putea fi pusă în aplicare „după expirarea tuturor căilor de atac”.

  Procurorul a precizat că a solicitat instanţei o pedeapsă de 10 ani de puşcărie. Ghedreuţan a fost cercetat în libertate în acest dosar şi va rămâne liber dacă instanţele ierarhic superioare nu vor menţine sentinţa Judecătoriei Soroca. Valeriu Ghedreuţan este judecător din anul 2000. El a fost suspendat din funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii în aprilie 2016 până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza penală deschisă pe numele său.

  Un fost judecător, achitat, cu sentinţă nepublicată

  Valeriu Ghedreuţan este unul din cei 40 de magistraţi care, în perioada 2009-2017, au fost vizaţi în dosare penale. Unele dintre aceste dosare s-au finalizat cu ordonanţe de neîncepere a urmăririi penale, altele, cu achitarea inculpaţilor, iar unele dosare încă se examinează în instanţe de mai mulţi ani, fără a fi pronunţate sentinţe. După ce Gheorghe Popa, primul judecător prins cu mită în ultimul deceniu, a fost achitat şi restabilit în funcţie în vara anului 2017, la sfârşitul anului 2017, Dorin Coval, magistrat la Judecătoria Căuşeni, a fost achitat de Judecătoria Chişinău, într-un dosar similar.

  Deşi, recent, procurorii au anunţat că au reuşit condamnarea la închisoare a lui Valeriu Ghedreuţan, aceştia au evitat să anunţe public despre achitarea fostului judecător al Judecătoriei Orhei, Vasile Negruţă, cercetat penal încă din 2015 pentru emiterea cu bună ştiinţă a unei hotărâri ilegale. Pe site-ul Judecătoriei Criuleni, unde a fost examinat dosarul, lipsesc referinţele la acest dosar, angajaţii Cancelariei anunţându-ne că nu cunosc motivele din care sentinţa nu a fost făcută publică. Verbal, aceştia ne-au anunţat că Negruţă, care şi-a dat demisia din sistemul judecătoresc în decembrie 2016, pe când dosarul său era în examinare, a fost achitat. Victor Muntean, procurorul care a gestionat dosarul lui Negruţă, a confirmat faptul că fostul magistrat a fost achitat, sentinţa fiind atacată de procurori la Curtea de Apel Chişinău.

  Fără sentinţă în dosarul judecătorului urmărit penal după un articol din ZdG

  Dosarul lui Ion Cazacu, fostul preşedinte al Judecătoriei Glodeni, reţinut în flagrant cu 10 mii de lei în aprilie 2014, se examinează încă la Curtea de Apel Chişinău, după ce a fost trimis la rejudecare de către CSJ. Prima instanţă l-a achitat pe magistrat. Dosarul lui Veaceslav Panfilii, magistrat la Judecătoria Anenii Noi, prins în flagrant în aprilie 2015, în momentul primirii ultimei tranşe, de 400 de euro, mită, din 1000 de euro pe care i-ar fi estorcat, este examinat de aproape 3 ani la Judecătoria Chişinău. Următoarele şedinţe pe dosar sunt programate la începutul lunii februarie 2018. Fără sentinţe sunt şi cei 14 foşti sau actuali judecători, învinuiţi pentru complicitate la spălarea banilor în proporţii deosebit de mari şi pronunţarea cu bună ştiinţă a unor hotărâri contrare legii, soldate cu urmări grave. Prin hotărârile lor, prin intermediul instanţelor de judecată din R. Moldova, au fost spălaţi aproximativ 20 de miliarde USD.

  Fără o sentinţă este şi dosarul lui Serghei Ciobanu, fost judecător al Judecătoriei Militare, cercetat penal după un articol din ZdG în care se menţiona că a revizuit o sentinţă pe numele colonelului Ivan Grosu, emisă acum 16 ani, şi a hotărât încetarea procesului penal în privinţa acestuia. Următoarea şedinţă din dosarul lui Ciobanu, demis din sistem în septembrie 2017, e programată pentru mijloc de februarie 2018.

  În ultimii 10 ani, în R. Moldova, un singur judecător a fost condamnat la închisoare cu executare printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă. Se întâmpla pe 26 iunie 2014, când Elena Roibu, pe atunci magistrată la Judecătoria Criuleni, şi avocata Tatiana Mostovoi-Filimancov erau condamnate la opt şi, respectiv, şapte ani şi jumătate de închisoare cu executare. De la condamnare, au trecut aproape patru ani, fără ca avocata şi judecătoarea să fie găsite, deşi organele de drept au anunţat în nenumărate rânduri că le-ar căuta. Sentinţa emisă pe numele celor două de prima instanţă a fost menţinută de CA Chişinău şi CSJ, între timp, Roibu fiind demisă din funcţie.
  Sursa: Zdg.md

• Numele judecătorului condamnat la 7 ani de închisoare

  Un judecător din cadrul Judecătoriei Drochia a fost condamnat astăzi la 7 ani închisoare, amendat cu 160 mii de lei şi privat de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice timp de 10 ani. Verdictul a fost dictat după ce Procuratura Anticorupţie a demonstrat vinovăţia acestuia de comiterea infracţiunii de corupere pasivă, anunță Procuratura Generală într-un comunicat de presă. Deși nu este făcut public numele judecătorului, în comunicat se face referire la judecătorul Valeriu Ghedreuțan, magistratul suspendat din funcție de la Judecătoria Drochia. 

  Magistratul a fost reţinut în primăvara anului 2016, după ce procurorul general a primit acordul Consiliului Superior al Magistraturii la efectuarea percheziţiilor domiciliului, automobilului, biroului de serviciu, percheziţiei corporale şi reţinerii respectivului judecător, anunță Procuratura Generală.

  Подробнее

  Un judecător din cadrul Judecătoriei Drochia a fost condamnat astăzi la 7 ani închisoare, amendat cu 160 mii de lei şi privat de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice timp de 10 ani. Verdictul a fost dictat după ce Procuratura Anticorupţie a demonstrat vinovăţia acestuia de comiterea infracţiunii de corupere pasivă, anunță Procuratura Generală într-un comunicat de presă. Deși nu este făcut public numele judecătorului, în comunicat se face referire la judecătorul Valeriu Ghedreuțan, magistratul suspendat din funcție de la Judecătoria Drochia. 

  Magistratul a fost reţinut în primăvara anului 2016, după ce procurorul general a primit acordul Consiliului Superior al Magistraturii la efectuarea percheziţiilor domiciliului, automobilului, biroului de serviciu, percheziţiei corporale şi reţinerii respectivului judecător, anunță Procuratura Generală.

  În același comunicat se mai precizează că urmărirea penală pe acest caz a fost pornită de procurorul general pe 15 februarie 2016, în baza plângerii depuse de o petiţionară – cetăţeancă a R. Moldova, stabilită cu traiul în Italia, care reclama acţiunile coruptibile ale magistratului. Din actul de sesizare prezentat de procurorul general şi probele administrate rezultă că, la începutul lunii aprilie 2010, judecătorul a acordat petiţionarei o consultaţie în ordine privată referitoare la căile şi modul de revendicare în instanţă a dreptului de proprietate asupra bunului imobil, care constituia obiectul unui litigiu dintre ea şi concubinul său. În cadrul acestei discuţii, judecătorul i-a comunicat, că o va ajuta să-şi recupereze casa şi va aranja modalitatea prin care dosarul civil să-i fie repartizat lui, urmînd ca detaliile să le discute ulterior. Tot atunci, acesta a pretins şi a primit de la femeie 200 euro precum că pentru consultaţie.

  Peste două zile, în cadrul următoarei întâlniri, magistratul i-a comunicat că pentru suma de 6200 euro va examina cazul şi va adopta o hotărîre în favoarea declarantei. În aprilie 2014, femeia a transferat din Italia pe numele magistratului suma integrală solicitată, pe care ultimul a ridicat-o şi a primit-o de la o instituţie bancară. Astfel, pe 17 noiembrie 2014, în rezultatul examinării litigiului nominalizat, judecătorul a emis hotărîrea judecătorească prin care a dispus recunoaşterea după femeie a dreptului de proprietate asupra a 75,26% din valoarea imobilului, însă nu s-a expus şi asupra sechestrului care era aplicat asupra imobilului din litigiu. În continuare, motivînd că banii transmişi anterior nu au fost suficienţi pentru soluţionarea pozitivă a cazului, acesta a pretins de la femeie încă 1000 euro. În aceiaşi zi, Procuratura Anticorupţie a purces la efectuarea măsurilor speciale de investigaţie, fiind probată şi înregistrată convorbirea în care judecătorul confirma faptul primirii sumelor estorcate de la femeie în vederea îndeplinirii acţiunilor în exercitarea funcţiei sale. Sentinţa este cu drept de atac în condiţiile legii.

  Sentința pe numele judecătorului a fost luată de Judecătoria Soroca. Valeriu Ghedreuțan nu a fost prezent la pronunțarea ei. Procurorul Victor Muntean, cel care a reprezentat acuzarea de stat în acest dosar, a declarat pentru ZdG că sentința va putea fi pusă în aplicare după expirarea tuturor căilor de atac. Deși în cadrul urmăririi penale magistratul și-a recunoscut vina, în instanța de judecată, judecătorul a avut o altă versiune, prin care a respins acuzațiilor procurorilor. Procurorul Victor Muntean a precizat că a solicitat instanței o pedeapsă de 10 ani de închisoare pentru Valeriu Ghedreuțan. Acesta a fost judecat în stare de libertate și va ajunge după gratii doar dacă instanțele ierarhic superioare vor menține sentința luată de Judecătoria Soroca. 

  Vale­riu Ghe­dre­u­țan este jude­că­tor din anul 2000. El este și pre­șe­din­tele Aso­ci­a­ției regio­nale de fotbal din Dro­chia, dar și fon­da­to­rul clu­bu­lui de fotbal „Spe­ranţa Plus”.
  Sursa: Zdg.md

• Judecătorul din Drochia, bănuit de corupere pasivă, şi-a recunoscut vinovăţia

  Vale­riu Ghe­dre­u­țan (foto stânga), jude­că­tor la Jude­că­to­ria Dro­chia, bănuit de coru­pere pasivă, şi-a recu­nos­cut vino­vă­ţia. Acesta a fost eli­be­rat în baza ordo­nanţei pro­cu­ro­ru­lui şi are obli­ga­ţia de a nu părăsi loca­li­ta­tea şi de a se pre­zenta la cita­rea orga­nu­lui de urmă­rire penală.

  Amin­tim, că acum două zile, Vale­riu Ghe­dre­u­țan a fost reți­nut de pro­cu­rori și ofi­ţe­rii CNA, fiind  bănuit de comi­te­rea coru­pe­rii pasive. Pro­cu­ro­rul Gene­ral inte­ri­mar, Edu­ard Haru­n­jen, a pri­mit marți, 22 mar­tie, acor­dul Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii la efec­tu­a­rea per­che­zi­ţi­i­lor domi­ci­li­u­lui, auto­mo­bi­lu­lui, biro­u­lui de ser­vi­ciu, per­che­zi­ţiei cor­po­rale şi reţi­ne­rii res­pec­ti­vu­lui jude­că­tor.

  Urmă­ri­rea penală pe acest caz a fost por­nită de Pro­cu­ro­rul Gene­ral pe 15 febru­a­rie 2016, în baza plîn­ge­rii depuse de o peti­ţio­nară – cetă­ţeancă a Repu­bli­cii Mol­dova, sta­bi­lită cu tra­iul în Ita­lia, care reclama acţiu­nile corup­ti­bile ale magis­tra­tu­lui.

  Подробнее

  Vale­riu Ghe­dre­u­țan (foto stânga), jude­că­tor la Jude­că­to­ria Dro­chia, bănuit de coru­pere pasivă, şi-a recu­nos­cut vino­vă­ţia. Acesta a fost eli­be­rat în baza ordo­nanţei pro­cu­ro­ru­lui şi are obli­ga­ţia de a nu părăsi loca­li­ta­tea şi de a se pre­zenta la cita­rea orga­nu­lui de urmă­rire penală.

  Amin­tim, că acum două zile, Vale­riu Ghe­dre­u­țan a fost reți­nut de pro­cu­rori și ofi­ţe­rii CNA, fiind  bănuit de comi­te­rea coru­pe­rii pasive. Pro­cu­ro­rul Gene­ral inte­ri­mar, Edu­ard Haru­n­jen, a pri­mit marți, 22 mar­tie, acor­dul Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii la efec­tu­a­rea per­che­zi­ţi­i­lor domi­ci­li­u­lui, auto­mo­bi­lu­lui, biro­u­lui de ser­vi­ciu, per­che­zi­ţiei cor­po­rale şi reţi­ne­rii res­pec­ti­vu­lui jude­că­tor.

  Urmă­ri­rea penală pe acest caz a fost por­nită de Pro­cu­ro­rul Gene­ral pe 15 febru­a­rie 2016, în baza plîn­ge­rii depuse de o peti­ţio­nară – cetă­ţeancă a Repu­bli­cii Mol­dova, sta­bi­lită cu tra­iul în Ita­lia, care reclama acţiu­nile corup­ti­bile ale magis­tra­tu­lui.

   

  Din actul de sesi­zare pre­zen­tat şi pro­bele admi­nis­trate rezultă că, la înce­pu­tul lunii apri­lie 2010, jude­că­to­rul a acor­dat peti­ţio­na­rei o con­sul­ta­ţie în ordine pri­vată refe­ri­toare la căile şi modul de reven­di­care în instanţă a drep­tu­lui de pro­pri­e­tate asu­pra bunu­lui imo­bil, care con­sti­tuia obiec­tul unui liti­giu din­tre ea şi  con­cu­bi­nul său.
  În cadrul aces­tei dis­cu­ţii, jude­că­to­rul i-a comu­ni­cat, că o va ajuta să-şi recu­pe­reze casa şi va aranja moda­li­ta­tea prin care dosa­rul civil să-i fie repar­ti­zat lui, urmînd ca deta­li­ile să le dis­cute ulte­rior. Tot atunci, acesta a pre­tins şi a pri­mit de la femeie 200 euro pre­cum că  pen­tru con­sul­ta­ţie.

  Peste două zile, în cadrul urmă­toa­rei întîl­niri, magis­tra­tul i-a comu­ni­cat că pen­tru suma de 6200 euro va exa­mina cazul şi va adopta o hotă­rîre în favoa­rea decla­ran­tei. În apri­lie 2014, femeia a trans­fe­rat din Ita­lia pe numele magis­tra­tu­lui suma inte­grală soli­ci­tată, pe care ulti­mul a ridicat-o şi primit-o de la o insti­tu­ţie ban­cară.
  Ast­fel, pe 17 noiem­brie 2014, în rezul­ta­tul exa­mi­nă­rii liti­gi­u­lui nomi­na­li­zat, jude­că­to­rul a emis hotă­rîrea jude­că­to­rească prin care a dis­pus recu­noa­ş­te­rea după femeie a drep­tu­lui de pro­pri­e­tate asu­pra a 75,26% din valoa­rea imo­bi­lu­lui, însă nu s-a expus şi asu­pra seches­tru­lui care era apli­cat asu­pra imo­bi­lu­lui din liti­giu. În con­ti­nu­are, moti­vînd că banii trans­mişi ante­rior nu au fost sufi­cienţi pen­tru solu­ţio­na­rea pozi­tivă a cazu­lui, acesta a pre­tins de la femeie încă 1000 euro.

  În ace­iaşi zi, Pro­cu­ra­tura Anti­co­ru­pţie a pur­ces la efec­tu­a­rea măsu­ri­lor spe­ci­ale de inves­ti­ga­ţie, fiind pro­bată şi înre­gis­trată con­vor­bi­rea în care jude­că­to­rul con­firma fap­tul pri­mi­rii sume­lor esto­rcate de la femeie în vede­rea înde­pli­ni­rii acţiu­ni­lor în exer­ci­ta­rea fun­cţiei sale.

  Ope­ra­ţiu­nea de reţi­nere a avut loc în seara zilei de marți, acesta fiind reţi­nut pre­ven­tiv pen­tru 72 de ore şi pla­sat în Izo­la­to­rul CNA. Urmă­ri­rea penală pe acest caz este exer­ci­tată de Pro­cu­ra­tura Anti­co­ru­pţie.
  Vale­riu Ghe­dre­u­țan este jude­că­tor din anul 2000. El este și pre­șe­din­tele Aso­ci­a­ției regio­nale de fotbal din Dro­chia, dar și fon­da­to­rul clu­bu­lui de fotbal „Spe­ranţa Plus”.
  sursa: zdg.md

• Are un CLUB de FOTBAL. Despre ce JUDECĂTOR este vorba?

  Judecătorul Valeriu Ghedreuțanu de Judecătoria Drochia este fondator al unui club de fotbal.

  În declarația de interese depusă la Comisia Națională de Integritate, magistratul menționează că este fondator al clubului „Speranța Plus” din Drochia, scrie magistrat.md.

  Clubul de fotbal nu este unul foarte cunoscut, însă este membru al Federației Moldovenești de Fotbal.

  Подробнее

  Judecătorul Valeriu Ghedreuțanu de Judecătoria Drochia este fondator al unui club de fotbal.

  În declarația de interese depusă la Comisia Națională de Integritate, magistratul menționează că este fondator al clubului „Speranța Plus” din Drochia, scrie magistrat.md.

  Clubul de fotbal nu este unul foarte cunoscut, însă este membru al Federației Moldovenești de Fotbal.

  Dincolo de acest club, Ghedreuțanu mai deține două apartamente, o casă și un birou în Drochia. Magistratul are în proprietate un Mercedes din 2004,pe care îl estimează la 80 de mii de lei.

  În declarația de avere pentru 2012, judecătorul mai indica și o datorie la bancă de 200 de mii de euro a soției sale. Creditul nu se mai regăsește însă în declarația de avere pentru anul curent.

   

• Каждый второй судья Молдовы берет взаймы у банков

  "Каждый второй судья в Молдове берет взаймы у банков, а среди служителей Фемиды есть владельцы футбольных клубов и десятков участков земли", - рассказала автор веб-реестра судей, адвокат общественной организации "Юристы - за права человека" Татьяна Пую в интернет передаче "Без мифов" газеты "Панорама". Как передает агентство "Инфотаг", цитируя издание, Пую отметила, что в базе данных любому пользователю Интернета уже доступны сведения о 402 судьях, а еще 102 профиля пустуют, поскольку именно столько мест пока вакантны. "Почти каждый второй судья берет взаймы у банков. К примеру, Валериу Гедреуцан из Дрокии в 2012 г. задекларировал задолженность в виде кредита в 200 тыс. евро.

  Подробнее

  "Каждый второй судья в Молдове берет взаймы у банков, а среди служителей Фемиды есть владельцы футбольных клубов и десятков участков земли", - рассказала автор веб-реестра судей, адвокат общественной организации "Юристы - за права человека" Татьяна Пую в интернет передаче "Без мифов" газеты "Панорама". Как передает агентство "Инфотаг", цитируя издание, Пую отметила, что в базе данных любому пользователю Интернета уже доступны сведения о 402 судьях, а еще 102 профиля пустуют, поскольку именно столько мест пока вакантны. "Почти каждый второй судья берет взаймы у банков. К примеру, Валериу Гедреуцан из Дрокии в 2012 г. задекларировал задолженность в виде кредита в 200 тыс. евро.

  Или, допустим, Мария Гузун из Апелляционной палаты получила кредит на 120 тыс. евро", - привела примеры Пую, добавив, что "Гедрецуан располагает не совсем обычным имуществом - целым футбольным клубом". Адвокат пояснила, что информацию (при создании реестра - "И.") собирали на сайте Национальной антикоррупционной комиссии, где размещаются все декларации о доходах госслужащих.

  "Еще мы представили дисциплинарные санкции, жалобы на судей, оценки Высшего совета магистратуры", - сообщила Пую, выразив удивление тем, что "немало тех, кто при проигранных в ЕСПЧ делах, удостоен ордена Gloria Muncii". "В единой базе данных представлены и решения судей, отмененные вышестоящими инстанциями. Они, кстати, не учитываются при профессиональной оценке судьи Высшим советом магистратуры", - рассказала автор реестра, пояснив, что "есть судьи, 60% решений которых были признаны незаконными".

  "Во время рассмотрения таким судьей какого-либо дела у меня сразу появляются сомнения в том, сможет ли он принять объективное решение, если большая часть его работы аннулируется вышестоящими инстанциями", - заметила адвокат.

• Николае Тимофти назначил 8 судей

  Президент страны Николай Тимофти подписал указ о назначении 13 судей до достижения ими предельного возраста пребывания в должности. Судьями были назначены: Ольга Кожокару, Кристина Кептя, Виталий Которобай, Сергей Димитриу, Людмила Холевицкая, Марчел Жуганарь, Светлана Лазарь, Лилия Лупашко, Лучия Лупашку, Ион Пыкалеу, Юрий Потынга, Виталий Стратан, Нина Велевая. Президент принял решение о назначении вышеперечисленных лиц после отдельного обсуждения с каждым.

  Подробнее

  Президент страны Николай Тимофти подписал указ о назначении 13 судей до достижения ими предельного возраста пребывания в должности. Судьями были назначены: Ольга Кожокару, Кристина Кептя, Виталий Которобай, Сергей Димитриу, Людмила Холевицкая, Марчел Жуганарь, Светлана Лазарь, Лилия Лупашко, Лучия Лупашку, Ион Пыкалеу, Юрий Потынга, Виталий Стратан, Нина Велевая. Президент принял решение о назначении вышеперечисленных лиц после отдельного обсуждения с каждым.

  Он призвал судей честно выполнять свое дело, чтобы восстановить доверие граждан к правосудию. Тимофти также подчеркнул важность реформирования судебной системы, что позволит искоренить коррупцию. "На основании моей прерогативы назначать судей, я устраню из системы тех магистратов, которые бросают вызов закону", - сказал Николай Тимофти.

   

Оставь комментарий