Новости

• Alți 2 președinți de instanțe vor primi post-factum premii salariale pentru ”Ziua juristului”

  Președintele Judecătoriei Strășeni, Sergiu Osoianu și președintelui Judecătoriei Soroca, Vadim Belous vor primi post-factum premii salariale cu prilejul sărbătorii profesionale ”Ziua juristului”. O decizie în acest sens a fost adoptată de Consiliului Superior al Magistraturii.

  Menționăm că, la începutul lunii noiembrie, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a considerat oportun să acorde premiu salarial, la fel post-factum, președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu și vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, Igor Botezatu cu prilejul zilei profesionale – Ziua Juristului, care a fost marcată în data de 19 octombrie.

  Подробнее

  Președintele Judecătoriei Strășeni, Sergiu Osoianu și președintelui Judecătoriei Soroca, Vadim Belous vor primi post-factum premii salariale cu prilejul sărbătorii profesionale ”Ziua juristului”. O decizie în acest sens a fost adoptată de Consiliului Superior al Magistraturii.

  Menționăm că, la începutul lunii noiembrie, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a considerat oportun să acorde premiu salarial, la fel post-factum, președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu și vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, Igor Botezatu cu prilejul zilei profesionale – Ziua Juristului, care a fost marcată în data de 19 octombrie.

  Ca și în cazul deciziei anterioare, propunerile de premiere a conducerii celor două instanțe au fost înaintate de secretariatele judecătoriilor. Potrivit prevederilor art. 21 din Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, personalul din unităţile bugetare poate beneficia de premii unice cu prilejul sărbătorilor profesionale şi al zilelor de sărbătoare nelucrătoare, care se plătesc din contul economiei mijloacelor alocate pentru retribuirea muncii pe anul respectiv, dar nu mai mult de 5% din fondul anual de salarizare la nivel de unitate bugetară. Cuantumul premiului unic, în fiecare caz în parte, nu va depăşi salariul de bază al persoanei premiate.

  Amintim că, anterior, Consiliul Superior al Magistraturii a respins mai multe demersuri privind acordarea premiior unice cu prilejul sărbătorilor naționale ”Ziua Independenței” și ”Limba Noastră”. Atunci, solicitări în acest sens au venit de la secretariatele Curții de Apel Comrat și a judecătoriilor Comrat, Cahul și Soroca.
  Sursa: bizlaw.md

• Magistrații și „afacerea” cu apartamentele la preț avantajos

  Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.

  Peste 120 de angajați ai sistemului judiciar au obținut anul trecut locuințe la preț redus în trei blocuri construite pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev din Capitală. Un metru pătrat a costat între 360 și 300 de euro (cele mai ieftine fiind apartamentele de la ultimul etaj).  Pentru comparaţie, site-urile de publicitate propun prețuri  cu câteva sute de euro mai mari în casele respective  - între 500 și 550 de euro pentru un metru pătrat în cele din străzile Romană și Ceucari și, respectiv, circa 700 de euro în cea din strada Hristo Botev.

  Подробнее

  Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.

  Peste 120 de angajați ai sistemului judiciar au obținut anul trecut locuințe la preț redus în trei blocuri construite pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev din Capitală. Un metru pătrat a costat între 360 și 300 de euro (cele mai ieftine fiind apartamentele de la ultimul etaj).  Pentru comparaţie, site-urile de publicitate propun prețuri  cu câteva sute de euro mai mari în casele respective  - între 500 și 550 de euro pentru un metru pătrat în cele din străzile Romană și Ceucari și, respectiv, circa 700 de euro în cea din strada Hristo Botev.

  Apartamentul nedeclarat al magistratei Nadejda Toma, de la CSJ

  Judecătoarea Curții Supreme de Justiție, Nadejda Toma, avea o casă la sol cu suprafața de 107,9 metri pătrați, în orașul Codru, când a obținut un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 101,1 metri pătrați În blocul din strada Hristo Botev, construit pentru magistrații Judecătoriei Sectorului Râșcani. Conform datelor de la Cadastru, noua locuință este evaluată la aproape 689 de mii de lei. Contractul privind investiţiile în construcţii a fost semnat la sfârșitul lunii mai 2017, iar actul de transmitere-primire, la mijlocul lunii februarie 2018. Ziua în care apartamentul a fost înregistrat la Cadastru - 15 martie curent - coincide cu data la care a fost completată declarația de avere și interese personale a Nadejdei Toma, în care nu se regăsește noua locuință. În 2017, veniturile anuale ale familiei Toma s-au ridicat la 320 de mii de lei - sumă formată din salariul judecătoarei, pensia soțului și vânzarea unui automobil. La capitolul datorii, Nadejda Toma a trecut sume impresionante - două împrumuturi au fost luate în 2016, unul în valoare de 20.160 de euro, care trebuia întors până în 2017, și unul în valoare de 15.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2026. În 2017 judecătoarea a mai luat un împrumut în valoare de 36.000 de euro, scadent în 2018, iar în anul curent, un al patrulea împrumut, în valoare de 10.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2028. Pentru toate împrumuturile rata dobânzii este zero. Am sunat la Curtea Supremă de Justiție pentru a obține un comentariu de la Nadejda Toma. După ce a ascultat întrebarea noastră, asistenta din anticamera CSJ ne-a anunțat că îi va transmite solicitarea și vor reveni ulterior cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat. 

  Trei apartamente, în doi ani

  Și Sergiu Daguța de la Judecătoria Chișinău s-a ales cu un apartament la preț redus cu suprafața de 66 de metri pătrați situat în blocul de pe strada Ceucari, construit pentru magistrații care nu dispun de spațiu locativ. Acesta a obținut locuința chiar dacă, din 2005, deține un apartament de 41,9 metri pătrați în sectorul Râșcani al Capitalei. Locuința respectivă a fost vândută în ianuarie 2016, cu patru luni înainte ca Direcția generală locativ-comunală și amenajare să-i fi eliberat un apartament pentru domiciliere permanentă pe strada Zadnipru, din sectorul Ciocana, în conformitate cu Hotărârea Instanței de contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău. În prezent apartamentul respectiv este dat în chirie. Deși avea deja un apartament de la stat, iar al doilea urma să-l primească, la preț preferențial, în 2016, Sergiu Daguța și-a mai procurat o locuință cu suprafața de 97 de metri pătrați, în sectorul Ciocana al Capitalei. Noul imobil l-ar fi costat 974.600 de lei. Veniturile familiei Daguța în 2017 au constituit 333 de mii de lei. Alte 2.160 de euro au ajuns în bugetul familiei din locațiunea unui apartament, în timp ce 4.000 de euro au fost primite ca donație. L-am contactat pe Sergiu Daguța pentru a obține un comentariu. Grefiera ne-a promis că îi va transmite mesajul nostru, iar judecătorul va reveni cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat.

  Și-a cumpărat apartament mai ieftin ca să îl doneze fiului

  În timp ce unii judecători au vândut apartamentele pe care le-au obținut la prețuri mai mici decât cele de pe piață, alții le-au făcut cadou rudelor și apropiaților. Este și cazul membrului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Petru Moraru, care a donat anul trecut un apartament de 74,2 metri pătrați, fiului său, care are același nume și prenume. Este vorba despre o locuință din blocul situat pe str. Hristo Botev 6, construit pentru magistrații fostei Judecătorii a sectorului Râșcani al Capitalei și ai Curții Constituționale. Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anterior despre proiectul imobiliar în cadrul unei anchete. În urma unui contract privind investiţiile în construcţii, în iulie 2017, apartamentul, evaluat la 505 mii de lei, a intrat în proprietatea membrului CSM și a soției sale. Locuința a fost înregistrată la Cadastru la 24 iulie, iar trei săptămâni mai târziu a fost trecută, cu titlu de donație, pe numele fiului magistratului. Tot pe numele acestuia este înregistrat un alt apartament, de 74,2 metri pătrați, situat pe strada Trandafirilor. Locuința a fost cumpărată de Petru Moraru în noiembrie 2013, și vândută oficial, la începutul lui iunie 2014, fiului său. În 2017 judecătorul a mai făcut o achiziție - un spațiu comercial pentru care a achitat 30.000 de lei. Moraru mai deține trei case de locuit și mai multe spații comerciale. Unele dintre acestea au fost obținute anterior prin donații și sunt situate în orașul Cahul, unde magistratul a locuit până a fi numit judecător la CSJ. Despre achizițiile celorlalți membri ai CSM, făcute în 2017, citiți aici. L-am contactat pe Petru Moraru pentru a-i solicita un comentariu. El ne-a spus că este ocupat și ne-a rugat să revenim  mai târziu, ulterior însă nu a mai răspuns la apelurile noastre.

  Au obținut locuințe la preț redus deși mai aveau case sau apartamente

  În iunie 2018, Liudmila Holevițcaia de la Judecătoria Chișinău a obținut cheile de la un apartament de 55,2 metri pătrați din blocul pentru magistrați din strada Hristo Botev. Achiziția figurează în declarația de avere a judecătoarei ca investiție în mărime de 20.160 de euro făcută încă în 2015. Holevițcaia a obținut dreptul la apartament la preț redus deși mai avea cote părți în alte trei apartamente și un garaj. Un imobil de 57,2 metri pătrați de pe strada Ismail a fost privatizat de soțul judecătoarei în 2006, în timp ce un altul, de 68,1 metri pătrați, situat într-un bloc de pe bulevardul Ștefan cel Mare, aparține familiei Liudmilei Holevițcaia din 1995.

  S-au ales cu apartamente în blocul de pe strada Hristo Botev și magistratele Curții Supreme de Justiție Elena Cobzac și Elena Covalenco. Prima a obținut în ianuarie 2018 un apartament de 75,6 metri pătrați pentru care a achitat circa 515 mii de lei. Ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de locuințe la preț redus deși mai deține un apartament de 86,2 metri pătrați, înregistrat din 2010 pe numele fiicelor sale. De partea cealaltă, Elena Covalenco a obținut, în ianuarie 2018 cheile de la un apartament de 79,9 metri pătrați, pentru care a scos din buzunar peste 544 de mii de lei. Ca și colega sa, Covalenco mai deține un apartament de 73,7 metri pătrați, situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei. Anterior, jurnaliștii de la RISE Moldova scriau că Elena Covalenco a fost inclusă în lista magistraților Judecătoriei sectorului Râșcani care vor primi apartamente, chiar dacă e magistrată la CSJ, pentru că aceasta a deținut anterior funcția de președinte al Judecătoriei sect. Râșcani și că „în blocurile locative contractate de Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a fost alocat spațiu locativ”. „De facto, inițial Covalenco a figurat printre judecătorii selectați de CSM pentru obținerea unui apartament la preț preferential, ulterior însă aceasta a refuzat contractarea unei locuințe”, mai scriau reporterii RISE Moldova.

  Și judecătoarea Svetlana Caitaz de la instanța de la Cahul, sediul Cantemir, a beneficiat de un apartament la preț preferențial deși din 2001 ea deține o casă de locuit de 187,2 metri pătrați în orașul Cantemir. La 21 august 2017 ea a devenit proprietara unui apartament de 87,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Achiziția a costat, potrivit declarației de avere a magistratei, puțin peste 623 de mii de lei.

  Tot în blocul de pe strada Romană a obținut un apartament de 76,4 metri pătrați, cu valoarea de 27.504, și magistrata Curții de Apel Chișinău, Aliona Danilov. La acel moment, judecătoarea avea deja un apartament de 60,4 metri pătrați în sectorul Buiucani al Capitalei.

  Marcel Juganari, vicepreședintele Judecătoriei Hâncești, care activează la sediul Ialoveni, a investit 23.000 de euro într-un apartament de 66,9 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari. Din 2000, judecătorul mai deține o locuință de 37,8 metri pătrați, situată în sectorul Buiucani al Capitalei.

  În august 2017, Nicolae Șova, magistrat la Judecătoria Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Investiția se ridică la 525 de mii de lei. Judecătorul a obținut dreptul la apartament la preț preferențial chiar dacă mai are un imobil în sectorul Râșcani al Capitalei, înregistrat pe numele soției sale și obținut cu titlu de donație în 1996.

  Judecătorul Vitalie Stratan, vicepreședintele instanței din Capitală, avea un garaj, o treime dintr-un apartament de 61,4 metri pătrați și un apartament de 50,2 metri pătrați când a primit dreptul la o locuință nouă, la preț redus. Astfel, în mai 2017, acesta a intrat în proprietatea unui apartament de 66,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat puțin peste 410 mii de lei.

  Și Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, avea deja un un apartament când a primit dreptul la o nouă locuință, la preț preferențial. Anterior RISE Moldova a scris că magistratul a obținut o hotărâre a Curții de Apel Chişinău prin care instanţa obliga autorităţile să-i dea o locuință. Doi ani mai târziu, Primăria mun. Chişinău i-a atribuit lui Ţurcan un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 61,3 metri pătrați, într-un bloc de pe bulevardul Traian din Capitală. În iulie 2017, judecătorul a intrat în proprietatea unui apartament de 114,6 metri pătrați din blocul de pe strada Romană, pentru care a plătit circa 590 de mii de lei. În martie 2018, magistratul a mai făcut o achiziție, un spațiu de 38 de metri pătrați în blocul respectiv, pe care nu l-a menționat în declarația de avere și interese personale. L-am contactat pe Radu Țurcanu pentru a obține un comentariu. După ce a auzit întrebarea noastră, judecătorul a zis că este ocupat și ne-a rugat să revenim mai târziu. Ulterior, acesta a închis de fiecare dată când a fost apelat.

  Boris Talpă, magistrat la Judecătoria Criuleni, din noiembrie 2017 este proprietarul unui apartament de 70,6 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Ceucari. El a obținut noua locuință cu suma de 26.064 de euro. Judecătorul mai deține a treia parte dintr-un apartament de 50,3 metri pătrați într-un bloc din sectorul Centru al Capitalei.

  Un garaj și o jumătate dintr-o casă de 114 metri pătrați avea în proprietate și magistratul Sergiu Osoianu de la Judecătoria Strășeni când a obținut dreptul la apartament la preț redus. Noua locuință de 75,6 metri pătrați a fost procurată cu 527 de mii de lei. Tot anul trecut Osoianu a mai scos din buzunar 2.130 de lei pentru 23 de ari de teren agricol.

  Magistratul Vitalie Guțan de la Judecătoria Chișinău s-a ales anul trecut cu un apartament de 52,9 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 19.044 de euro, potrivit declarației de avere. Un apartament de 45 de metri pătrați situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei este înregistrat din 2010 pe numele soției judecătorului.

  „Eu nu am timp și nici dorință să discut despre asta”

  Angela Braga, magistrată la Judecătoria Chișinău din martie 2014, pe 9 august 2017 a devenit proprietara unui apartament de 70,3 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 25.569 de euro. În aprilie 2014, la doar o lună după ce a fost transferată de la Judecătoria Hâncești la Judecătoria sectorului Botanica, Braga împreună cu soțul a cumpărat un apartament de 66,7 metri pătrați într-un bloc de locuit din sectorul Botanica al Capitalei. Cu toate acestea, la doar două săptămâni după tranzacție, ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de apartamente la preț redus. Astfel, în 2014, proaspăta judecătoare Angela Braga a reușit să achite costul a două apartamente din Capitală. Pe atunci salariul magistratei constituia 11 mii de lei pe lună, mărindu-se în următorii ani până la 17 mii de lei în 2017. În ultima declarație de avere a Angelei Braga sunt trecute mai multe datorii: în 2013 ea a luat un împrumut de 5.000 de euro pe care trebuie să-l întoarcă până în 2020, în 2016 a împrumutat 10.000 de euro până în 2020, iar anul trecut a luat un împrumut de 112.000 de lei cu o dobândă de 14,48%, tot până în 2020. Am încercat să obținem o reacție de la judecătoare. „Toată informația este cuprinsă în declarația de avere. Eu acum chiar nu am timp și nici dorință să discut despre asta”, ne-a tăiat-o scurt magistrata și a închis telefonul.

  „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, am trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit”

  Ghenadie Pavliuc de la Judecătoria Chișinău a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. RISE Moldova scria că magistratul mai deține o casă cu două niveluri cu suprafața de 155 metri pătrați, amplasată într-o zonă de elită din sectorul Ciocana al Capitalei. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni. L-am contactat pe Ghenadie Pavliuc pentru a obține un comentariu, acesta însă a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor cu privire la averea sa. „Pentru dumneavoastră este o activitate, a suna, a pune întrebări, pentru mine, în timpul orelor de muncă, atâta timp cât statul îmi plătește pentru a face altceva, eu trebuie să mă ocup cu alte lucruri decât să vorbesc la telefon, să vă dau niște explicații”, ne-a declarat Ghenadie Pavliuc. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit. „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit în raport cu averea mea”, a adăugat judecătorul.

  Au cumpărat ieftin și au vândut scump

  Într-o anchetă din august 2017, despre chilipirurile imobiliare pentru judecători, reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au descoperit mai multe cazuri în care beneficiarii de apartamente mai ieftine s-au grăbit să le vândă după ce au primit cheile. Până în acel moment, „cel puțin 12 reprezentanți ai sistemului judecătoresc au vândut deja apartamentele”, constatau reporterii. Este vorba despre judecătorii Valeriu Efros, Ecaterina Palanciuc, Natalia Mămăligă, Dorel Musteață, Virgiliu Buhnaci, Stelian Teleucă, Ion Tutunaru, Ghenadie Morozan, Igor Barbacaru și alții. Între timp, numărul judecătorilor care au vândut locuințele obținute la preț redus s-a ridicat la 18, în timp ce în rândul angajaților sistemului judiciar, numărul a ajuns la 22.

  Judecătoarea Elena Cojocari de la instanța din Capitală a semnat, în iulie 2014, un contract de investiții pentru procurarea unui apartament de 66,7 metri pătraţi. În iulie 2017 apartamentul a fost înregistrat la Cadastru pe numele magistratei, iar în decembrie acesta a fost vândut cu 409 mii de lei. Potrivit declarației de avere și interese personale pentru 2017, Elena Cojocari nu deţine o altă locuinţă. Am încercat să facem legătura cu ea pentru a lua un comentariu, magistrata însă nu a răspuns la apelurile noastre.

  La data de 17 iulie 2017, Lillia Lupașco, magistrată la Judecătoria Chișinău, devenea proprietara unui apartament de 46,2 metri pătrați din blocul de pe strada Hristo Botev. În aceeași zi ea a vândut imobilul respectiv. În declarația de avere și interese personale pentru anul trecut însă, această tranzacție nu este reflectată. Am contactat-o pe Lilia Lupașco la telefonul de serviciu pentru a obține o reacție. Grefiera ne-a anunțat că îi va transmite magistratei solicitarea noastră, iar ulterior ea ne va contacta, lucru care nu s-a întâmplat până în prezent. Colega sa, Iraida Secrieru, şi-a vândut apartamentul la trei luni după ce a semnat actul de predare-primire a locuinţei de 48,5 metri pătraţi. În declaraţia de avere pentru anul 2017, aceasta a indicat că a investit în apartament peste 338 de mii de lei. În documentul respectiv magistrata nu a menționat faptul că apartamentul a fost vândut, imobilul figurând încă la categoria clădiri și construcții. Când am contactat-o pentru a obține un comentariu, grefiera judecătoarei ne-a cerut să expediem întrebările în scris, mesajul nostru însă a rămas fără răspuns.

  Andrei Mocanu, judecător la instanța de la Anenii Noi, la sfârșitul lunii august 2017, a devenit proprietarul unui apartament de 55 de metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pe care l-a vândut la numai două săptămâni distanță. Conform datelor de la Cadastru, locuința este evaluată la 337 de mii de lei. În declarația sa de avere, magistratul menționează apartamentul de două ori, o dată la categoria clădiri și construcții, unde indică faptul că valoarea imobilului ar fi de 402 mii de lei, și o dată la capitolul venituri obținute din înstrăinarea bunurilor imobile, unde menționează suma de 425.800 de lei. „În 2014 lucram la Curtea Supremă de Justiție și asta mi-a permis să depun actele pentru a obține dreptul la apartament la preț preferențial. Ulterior am vândut locuința pentru că aveam nevoie de bani pentru o intervenție chirurgicală la copil”, a precizat Andrei Mocanu.

  La sfârșitul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Serghei Dimitriu, a devenit proprietar cu acte în regulă al unui apartament de 70,8 metri pătrați în complexul rezidențial Ceucari. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 37.500 de euro, conform declarației de avere a judecătorului. Cu o parte din acești bani, mai exact 31.200 de euro, la sfârșitul lunii octombrie 2017, Serghei Dimitriu a achiziționat un apartament mai mare, cu suprafața de 78 de metri pătrați.

  La sfârșitul lunii septembrie 2017, judecătorul Curții Constituționale, Veaceslav Zaporojan, s-a ales cu un apartament de 73,6 metri pătrați în ansamblul rezidențial Hristo Botev, care ar valora 496 de mii de lei, conform declarației de avere și interese personale a magistratului. Trei luni mai târziu, el s-a despărțit de imobilul respectiv, vânzându-l fiicei sale contra sumei de 509 mii de lei. „Nu am nicio remușcare. Eu am un stagiu mare și dacă s-a ivit posibilitatea de a beneficia de un apartament, de ce să nu mă folosesc? Nu am luat altor colegi posibilitatea de a-și îmbunătăți condițiile de trai. Nu am luat apartamentul la un preț mai mic decât sine-costul”, ne-a spus magistratul. El ne-a declarat că mai are un apartament la Drochia, două camere în cămin la Chișinău, iar locuința de pe strada Hristo Botev a achiziționat-o pentru fiica sa. Zaporojan nu a putut preciza dacă s-a îmbogățit de pe urma tranzacției, dată fiind diferența de 10.000 de lei între prețul cu care a fost cumpărat apartamentul și cel cu care a fost vândut. „Am făcut un contract de vânzare-cumpărare. Sunt chestiile noastre personale deja. Diferența respectivă posibil e din cauza diferenței de curs, pentru că apartamentul a fost cumpărat în euro”, a subliniat Veaceslav Zaporojan.

  La mijlocul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Eduard Galușceac, împreună cu soția sa, Viorica Galușceac, care este consultant principal în cadrul Curții Supreme de Justiție, a intrat în posesia unui apartament de 75,4 metri pătrați în complexul rezidențial din strada Romană. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 539.732 de lei, conform declarației de avere a judecătorului. În lista beneficiarilor de apartamente la preț preferențial a fost introdus numele soției magistratului, chiar dacă cei doi soți mai aveau în proprietate o casă de locuit de 149,1 metri pătrați și un apartament de 56,8 metri pătrați, amplasat pe strada Grenoble din sectorul Botanica al Capitalei. Ultimul a fost pus în gaj acum trei ani pentru un credit de 160.000 de lei. Contactat pentru a ne oferi un comentariu, Eduard Galușceac ne-a transmis, prin intermediul grefierei, că este ocupat și nu poate vorbi cu noi.

  Dorin Dulghieru s-a ales cu un chilipir de 10.000 de euro la vânzarea apartamentului la preț redus.

  În iulie 2014, Dorin Dulghieru, ex-preşedintele Judecătoriei Buiucani din municipiul Chişinău, a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 87,4 metri pătrați din complexul rezidențial de pe strada Romană, asta chiar dacă mai avea în proprietate un apartament de 74,5 metri pătrați în sectorul Ciocana al Capitalei. În ianuarie 2017 magistratul a vândut apartamentul respectiv cu suma de 414 mii de lei. Aproape două săptămâni mai târziu, Dulghieru a cumpărat un al treilea apartament, în secorul Râșcani, cu suprafața de 168,6 metri pătrați, care a golit bugetul familiei judecătorului cu 1,1 milioane de lei. Peste circa o lună, în februarie 2017, magistratul și-a cumpărat și un garaj de 22,7 metri pătrați, pentru care a achitat circa 87 de mii de lei. La un an distanță, pe 3 martie 2018, Dorin Dulghieru vinde apartamentul care i-a revenit la preț preferențial, contra sumei de 41.000 de euro, cu aproape 10.000 de euro mai mult decât a fost achiziționat, potrivit declarației de avere și interese personale a magistratului.

  Despre magistrații Silvia Vrabii, de la Curtea de Apel Chișinău, și Grigore Dașchevici, fost președinte al Judecătoriei Călărași, care au procurat câte două apartamente la preț preferențial, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au scris în august 2017 aici.

  În ansamblul rezidențial de la Ceucari s-a ales cu două apartamente și magistratul Judecătoriei Chișinău, Andrei Ojoga. Primul, de 40,9 metri pătraţi, pentru care în septembrie 2014 a fost semnat un contract de investiție în valoare de 15.000 de euro, în iunie 2017 a fost donat soacrei judecătorului. Cel de-al doilea apartament, de 54,8 metri pătraţi, în care a investit 19.500 de euro, magistratul l-a păstrat. Deocamdată imobilul nu a fost dat în exploatare, arată datele de la Cadastru. L-am contactat pe Andrei Ojoga pentru a obține un comentariu, magistratul însă a insistat să-i adresăm întrebările în scris. Ulterior, acesta ne-a răspuns printr-un email. „Vă comunic că apartamentele au fost repartizate în modul stabilit, lui Andrei Ojoga și Marianei Ceban (Ojoga), până la încheierea căsătoriei, ţinând cont că subsemnatul activează în sistemul judecătoresc din februarie 2011 și soția, în același sistem, din octombrie 2011, iar la acel moment niciunul dintre aceștia nu deținea careva imobile în proprietate individuală”, se arată în mesajul judecătorului. El a evitat să răspundă de ce a donat unul dintre apartamente soacrei sale.

  A obținut apartament la preț redus și Oxana Robu de la Curtea de Apel Chișinău, care, la momentul încheierii tranzacției, deținea o casă cu două nivele pe strada Fierarilor din Capitală. În 2017 magistrata a primit cheile de la un apartament de 70,8 metri pătrați în blocul de pe strada Romană din Capitală, destinat judecătorilor. Datele cadastrale arată că imobilul cu două etaje, cu lucrările recepționate în mai 2015, are 65 de metri pătrați și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 de metri pătrați, din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt, potrivit unui articol semnat de jurnaliștii de la RISE Moldova din iulie 2015 (https://www.rise.md/judecatori-la-bloc/). Ulterior, Oxana Robu a trecut casa de locuit și jumătate din terenul pe care se află aceasta la capitolul donații. În prezent imobilul e înregistrat pe numele fiului magistratei, în vârstă de 18 ani. Pe lângă casă și apartamentul obținut în 2017, Robu a mai indicat în declarația de avere că a vândut un alt apartament și un automobil, cu doar 20.000 de lei, dar și că a intrat în posesia unui Mercedes GLK, fabricat în 2013, care ar costa 326.000 de lei.

  Din număru total de 120 de angajați ai sistemului judecătoresc, care au obținut apartamente în blocurile de pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev, doar 36 de judecători și respectiv circa 50 de angajați ai sistemului judecătoresc nu le-au vândut și continuă să le aibă în proprietate.

  Magistratul Veniamin Chihai de la Judecătoria Chișinău, a achitat 37.802 euro pentru un apartament de 80,2 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Hristo Botev, dat în exploatare în noiembrie 2017.

  În februarie 2018, în același bloc a obținut un apartament de 80,3 metri pătrațiși magistratul Gheorghe Mîțu, de la instanța din Capitală. El a achitat aproape 547 de mii de lei pentru noua locuință. Colega sa, Natalia Clevadî, și-a cumpărat în același bloc un apartament de 73,9 metri pătrați, pentru care ar fi achitat puțin sub 26 de mii de euro. În ianuarie 2018, cumnata sa, Olesea Clevadî, care este asistent judiciar la Curtea Supremă de Justiție, de asemenea a intrat în proprietatea unui apartament de 67,2 metri pătrați, amplasat în blocul din strada Ceucari. În timp ce se construia blocul de locuit respectiv, în aprilie 2015, Olesea Clevadî a mai procurat un apartament în sectorul Râșcani al Capitalei.

  Oleg Melniciuc, fostul președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani, pare să fie principalul beneficiar al proiectului imobiliar din strada Hristo Botev, demarat la inițiativa sa. Magistratul nu și-a luat vreun apartament, dar a investit în construcția unor spații comerciale cu suprafața de 85,53 de metri pătrați, la parterul blocului. În declarația de avere pentru anul trecut este specificat că valoarea investiției se ridică la 30.790 de euro. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris anterior despre faptul că în ansamblul rezidenţial din strada Hristo Botev s-au ales cu apartamente și câteva rude ale magistratului. Mama acestuia, Elena Melniciuc, a dobândit un apartament de 80 de metri pătrați, pe când alte trei rude - Anna Bobeică, Andrei Melinciuc și Aurelia Melenciuc - au contractat apartamente de 72-73 de metri pătrați fiecare. Directorul firmei Exfactor Grup, Vladimir Tonu, le-a confirmat atunci jurnaliștilor că rudele lui Melniciuc au beneficiat de reduceri la procurarea imobilelor.

  Și Rodica Berdilo, devenită cunoscută după ce nu a validat scrutinul din luna mai pentru Primăria Capitalei, a beneficiat de apartament la preț redus în blocul din strada Ceucari. Inițial, i-a revenit o locuință de 53,5 metri pătrați, pentru care a semnat un contract de investiții la 24 septembrie 2014. În iulie 2015 judecătoarea însă a renunțat la apartamentul respectiv, după ce cu doar două luni mai devreme, în mai 2015, Berdilo a semnat un alt contract de investiții, în valoare de aproape 400 de mii de lei pentru un apartament mai spațios, cu suprafața de 71,5 metri pătrați. În ianuarie 2017 magistrata a investit alte 5.500 de euro în construcția unei parcări.

  Un apartament de 48,8 metri pătrați, cu valoarea de 17.532 euro, în blocul din strada Romană a intrat, în iulie 2017, în proprietatea Nataliei Lupașcu de la Judecătoria Chișinău. O altă magistrată - Natalia Sandu-Moldovanu, a achitat 17.424 de euro pentru un apartament cu suprafața de 48,3 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. În același bloc are un apartament de 69,8 metri pătrați și judecătorul Octavian Dvornic din Capitală. Acesta ar fi luat un credit de jumătate de milion de lei ca să cumpere locuința.

  Colega sa, Ina Dutca, în februarie 2018 a devenit proprietara unui apartament de 67,3 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, care a costat 24.228 de euro. Anterior, reporterii de la RISE Moldova scriau că magistrata se numără printre judecătorii care aşteaptă să fie asiguraţi cu spaţiu locativ, după ce au obţinut hotărâri definitive în acest sens. În 2018 judecătoarea a mai procurat, cu 133 de mii de lei, un lot intravilan de șase ari. Tot în blocul de pe strada Ceucari, un apartament de 66,3 metri pătrați i-a revenit judecătoarei din Capitală Nadejda Mazur. Pentru noua locuință, magistrata a scos din buzunar 24.300 de euro. Și Viorica Puica de la instanța din Capitală a obținut, în iulie 2017, un apartament de 71,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari. Investiția s-a ridicat la aproape 410 mii de lei. Colegei ei, Oxanei Parfeni, i-a revenit un apartament de 42,4 metri pătrați în blocul respectiv, care a costat aproape 313 mii de lei. 70,5 metri pătrați are apartamentul amplasat în blocul de pe strada Ceucari, care în aprilie 2017 a intrat în proprietatea Ninei Traciuc de la Curtea de Apel Chișinău, contra sumei de 25.380 de euro. Colegul său, Igor Mânăscurtă, a procurat, cu 31.500 de euro, un apartament de 87 de metri pătrați în blocul de pe strada Romană, în timp ce Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chișinău a investit aproape 26 de mii de euro într-o locuință nouă cu suprafața de 70,1 metri pătrați, amplasată în blocul de pe strada Ceucari. Tot anul trecut, două spații, de 15, respectiv 30 de metri pătrați (un beci și o terasă) au ajuns în proprietatea judecătorului.

  Printre beneficiarii de spațiu locativ la prețuri reduse se numără 11 ex-judecători care nu mai activează în sistemul de justiție. Aceștia au obținut locuințe în complexele rezidențiale din străzile Ceucari și Romană. Patru dintre ei au reușit deja să vândă noile imobile. Este vorba despre Ion Tutunaru, fost magistrat de la Judecătoria Floreşti, plecat din sistem în 2016, care şi-a vândut locuinţa de 48 de metri pătraţi de pe strada Romană. Oficial, tranzacţia a avut loc peste aproape două săptămâni după ce, în acte, ex-judecătorul a obţinut dreptul de proprietate asupra apartamentului. Și Mihail Buruian, ex-judecător al Curții de Apel Chișinău, plecat din sistem în aprilie 2014, s-a despărțit de apartamentul de 70,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari. Contractul privind investițiile a fost semnat în iulie 2014, după ce decretul privind eliberarea fusese deja semnat. Noua locuință a intrat în proprietatea lui Buruian la sfârșitul lunii mai 2017 și a fost vândută la sfârșitul lunii decembrie.

  S-au despărțit de proprietățile obținute la preț redus și doi ex-magistrați suspendați din sistem după ce au fost implicați în spălătoria de miliarde de dolari prin băncile din Moldova. Este vorba despre Sergiu Lebediuc, judecătorul de la Comrat care a semnat pe o ordonanţă de 300 milioane de dolari. Ulterior acesta a ajuns la Judecătoria Militară din Chişinău. Lebediuc a primit cheile de la apartamentul de 71 de metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari la sfârșitul lunii august 2017, iar patru luni mai târziu l-a vândut. Serghei Popovici, de asemenea magistrat la Judecătoria Comrat, care semna, în 2011 şi 2013, două ordonanţe în sumă de 1,2 miliarde de dolari, și ajuns în 2014, preşedinte al instanței respective, a fost suspendat din funcție. Ca și colegul său, Popovici a vândut apartamentul de 77,3 metri pătrați obținut la preț preferențial. Locuința de pe strada Romană a fost înstrăinată la aproape un an după ce a intrat în proprietatea magistratului.

  Veaceslav Panfilii, judecătorul care în 2015 a fost suspendat din funcție fiind suspectat de luare de mită, a rămas proprietar al apartamentului care i-a fost repartizat de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la preț redus. Imobilul de 67,2 metri pătrați este situat în blocul din strada Ceucari care încă nu a fost dat în exploatare.

  Și-au păstrat imobilele primite la preț redus și foștii magistrați Adela Andronic (apartament de 72,4 metri pătrați în ansamblul rezidențial Ceucari, care încă nu a fost dat în exploatare), Oleg Cojocari (locuință de 65,2 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Nichifor Corochii (imobil de 87,3 metri pătrați în blocul din strada Romană), Ana Gavrilița (apartament de 67,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Tatiana Troianovschi (locuință de 70,2 metri pătrați în blocul de pe strada Romană) și Iuliana Oprea (apartament de 86,5 metri pătrați, în blocul din strada Romană), recent plecată din sistem.

  CSM: „Fiecare e în drept să facă ce vrea cu apartamentul său”

  Contactat pentru a oferi un comentariu, membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteață, care îl înlocuiește pe președintele CSM, Victor Micu, cât acesta se află în concediu, ne-a transmis, prin intermediului serviciului de presă, că judecătorii trebuie întrebați de ce au decis să-și vândă apartamentele cumpărate la preț preferențial. „Fiecare e în drept să decidă ce vrea să facă cu imobilele sale. CSM nu are dreptul să decidă pentru ei”, ne-a spus magistratul.

  Expert: „Apare întrebarea moralității acțiunilor judecătorilor: cei care trebuie să facă dreptate găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile care le au”

  În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, soluția identificată de autorități, de a oferi magistraților apartamente la preț preferențial, construite pe terenurile statului, pare să nu fie pe măsura așteptărilor lor. „Odată cu modificarea în 2010 a legislației prin care inclusiv judecătorii au fost lipsiți de privilegiul de a obține locuințe de serviciu de la stat, constant a fost invocat faptul că aceștia au fost lipsiți de importante beneficii sociale, lipsa cărora le afectează activitatea. Soluția identificată ulterior de CSM, deși controversată (obținerea unor terenuri în condiții mai puțin clare), părea totuși să satisfacă necesitățile și doleanțele judecătorilor și să le ofere dreptul procurării spațiului locativ la preț privilegiat. Dar, la câțiva ani de la punerea în aplicare a acestei soluții, vedem că aceasta nu a fost pe măsura așteptărilor exponenților justiției și ei preferă să renunțe la locuințele oferite. Apare o întrebare firească, de ce ar fi renunțat: fie regiunea orașului nu e cea mai potrivită, fie calitatea blocurilor lasă de dorit, fie chiar nu au avut nevoie de acest spațiu locativ și au urmărit alte scopuri, inclusiv de a obține beneficii pecuniare”, comentează experta. Ea subliniază că în această situație judecătorii nu încalcă legea, apare însă mai degrabă o problemă de moralitate. „Apare întrebarea moralității acțiunilor lor: cei care trebuie să facă și să împartă dreptatea își fac doar lor dreptate și găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile pe care le au. Este vorba de mesajele transmise societății, mesaje care descurajează comportamentele drepte și integre și e trist că astfel procedează cei care ne fac dreptate. Dacă statul ți-a oferit acest privilegiu – fă uz de el, dar nu abuz”, susține Lilia Ioniță. Potrivit expertei, o altă problemă este costul apartamentelor respective, care, deși e mai mic decât cel de pe piață, este peste veniturile unei bune părți din judecători, iar cei care au cea mai mare nevoie de locuințe, nu ajung să beneficieze de ele. „La apartamentele astea cu preț preferențial oricum au aplicat cei care puteau să-și permită, să aibă suma inițială. Dar unii judecători, dar și angajați nici nu au îndrăznit să aplice, pentru că, oricum, prețul apartamentelor raportat la veniturile lor era prea mare. Așa că au intrat în joc doar cei care și-au putut permite să achite plățile, restul au rămas în afară”, a conchis experta.
  Sursa: anticoruptie.md

• Datoriile de sute de mii ale judecătorilor, între riscuri pentru sistem şi fentarea legii

  Circa 170 de judecători de la instanțele de fond şi de apel din Republica Moldova au indicat în declaraţiile lor de avere şi interese personale pentru anul 2016 împrumuturi de zeci sau sute de mii de lei, zeci de mii de euro sau lire sterline de la bănci şi rude. Împrumuturile au fost luate chiar dacă în ultimii ani salariile magistraţilor au crescut considerabil, comparativ cu cele ale altor bugetari, bunăoară medici sau profesori. Cel puţin opt dintre aceştia, cu datorii de sute de mii de lei, se angajează, spre deosebire de ceilalţi, să întoarcă banii în câțiva ani. Dacă e să raportăm la veniturile familiilor unora dintre ei, rambursarea datoriilor i-ar putea lăsa fără economiile adunate din salarii, pensii sau alte venituri legale. Au contractat credite și magistrați care dețin locuințe şi mașini scumpe. Constatările au fost făcute după ce am analizat cele 418 declaraţii de avere ale judecătorilor pentru anul trecut. Unii experţi subliniază că dependența magistraţilor de anumiți creditori trebuie privită ca factor de risc pentru sistem. Ei admit că unele din aceste împrumuturi de la persoane fizice pot fi privite ca forme quasi-legale de justificare a unor venituri ce ar fi fost obținute ilegal. Şi în cazul împrumuturilor de la persoane fizice, dar şi în cazul creditelor de la bănci, situaţia ar trebui monitorizată de Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) ca să nu existe riscul ca unii creditori să influențeze examinarea unor dosare şi luarea unor decizii în favoarea lor. 

  Подробнее

  Circa 170 de judecători de la instanțele de fond şi de apel din Republica Moldova au indicat în declaraţiile lor de avere şi interese personale pentru anul 2016 împrumuturi de zeci sau sute de mii de lei, zeci de mii de euro sau lire sterline de la bănci şi rude. Împrumuturile au fost luate chiar dacă în ultimii ani salariile magistraţilor au crescut considerabil, comparativ cu cele ale altor bugetari, bunăoară medici sau profesori. Cel puţin opt dintre aceştia, cu datorii de sute de mii de lei, se angajează, spre deosebire de ceilalţi, să întoarcă banii în câțiva ani. Dacă e să raportăm la veniturile familiilor unora dintre ei, rambursarea datoriilor i-ar putea lăsa fără economiile adunate din salarii, pensii sau alte venituri legale. Au contractat credite și magistrați care dețin locuințe şi mașini scumpe. Constatările au fost făcute după ce am analizat cele 418 declaraţii de avere ale judecătorilor pentru anul trecut. Unii experţi subliniază că dependența magistraţilor de anumiți creditori trebuie privită ca factor de risc pentru sistem. Ei admit că unele din aceste împrumuturi de la persoane fizice pot fi privite ca forme quasi-legale de justificare a unor venituri ce ar fi fost obținute ilegal. Şi în cazul împrumuturilor de la persoane fizice, dar şi în cazul creditelor de la bănci, situaţia ar trebui monitorizată de Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) ca să nu existe riscul ca unii creditori să influențeze examinarea unor dosare şi luarea unor decizii în favoarea lor. 

  Afacerea „apartamentul” şi înţelegerea cu unchiul

  Sergiu Osoianu, președintele Judecătoriei Strășeni, a împrumutat acum trei ani peste jumătate de milion de lei. În declaraţiile de avere pentru anii 2015 şi 2016, magistratul nu oferă multe detalii, bunăoară cam de cât timp ar avea nevoie pentru a întoarce datoria. Din documente reiese că o parte din sumă - 253.000 de lei - a fost luată cu împrumut în iulie 2014, dar nu precizează de la cine. În cazul celei de-a doua sume - 270.000 de lei - Osoianu indică faptul că i-a luat de la o persoană fizică. El ne-a declarat că a împrumutat banii de la un unchi de-al său și s-a îndatorat când trebuia să plătească apartamentul pe care l-a cumpărat la preț preferențial, locuință amplasată pe strada Romană din municipiul Chișinău. Aici a fost ridicat un bloc pentru judecători, proiect iniţiat de Consiliul Superior al Magistraturii.

  „Am luat banii când trebuia să fac achitări pentru apartament. Am luat o datorie de la o rudă de-a mea ca să nu pierd posibilitatea de a putea depune dosarul la primirea apartamentului pe care trebuia să-l achit în rate. Eu bani nu aveam, înțelegeți care a fost situația? Am discutat cu o rudă și i-am spus: tu îmi împrumuți mie banii, îi investim în apartamentul acesta, iar după ce va fi dat în exploatare, vom vedea cum vom proceda cu el, poate îl vindem și îți dau banii înapoi, poate îţi întorc datoria și apartamentul îmi rămâne mie. Încă nu am hotărât nimic, totul rămâne în aer și înțelegerea noastră așa și a rămas”, ne-a explicat judecătorul.

  În afară de venitul salarial de circa 150.000 de lei ridicat anul trecut, Sergiu Osoianu a obţinut anul trecut peste un milion de lei, despăgubire pe care a luat-o în urma unei cauze civile pe care a iniţiat-o. Magistratul s-a judecat cu Primăria municipiului Chișinău pentru un apartament cu două camere, contravaloarea a 50.000 de euro. Printr-o dispoziție a primarului suspendat al Capitalei, Dorin Chirtoacă, din bugetul public i-au fost achitaţi judecătorului peste un milion de lei.

  În declarația de avere de anul trecut Sergiu Osoianu nu indică nicio locuință, ci doar un autoturism de teren de model Honda CRV, care a fost cumpărat cu 150.000 de lei tot în anul când s-a împrumutat cu peste jumătate de milion de lei.

  Mii de dolari împrumutați de la copii

  Şi Elena Cobzac, judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, a indicat în declaraţia sa de avere că s-a îndatorat în 2015 cu 26.280 de euro, acum echivalentul a peste 525.000 de lei, ca să-şi cumpere apartament la preț preferențial. Magistrata și-a luat angajamentul să scape de datorii până la sfârşitul acestui an. Venitul din salariu pe care l-a avut judecătoarea în anul 2016 a fost de circa 250.000 de lei.

  În declarația de avere, judecătoarea mai menționează că a obţinut 8.700 de dolari, „transfer bancar şi personal” efectuat de peste hotare de către fiica sa. CSM a inclus-o pe Elena Cobzac în lista beneficiarilor de apartamente la preţ preferenţial, deşi judecătoarea este proprietara unui alt apartament în municipiul Chișinău, cu o suprafață totală de peste 86 de metri pătraţi. Ea are și o căsuță de vacanță în orașul Criuleni.

  Judecătorul cu o datorie de aproape un milion de lei

  Printre magistrații cu datorii mari este și Virgiliu Buhnaci de la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica. El indică în declarația de avere și interese pentru anul 2016 un împrumut de 45.000 de lire sterline, dar fără să menționeze perioada de returnare a acestor bani. Magistratul ne-a declarat însă că suma de 45.000 de lire sterline a fost luată de la o rudă de-a sa și va fi întoarsă timp de zece ani. „A fost o scăpare a mea că nu am pus anul scadenței, dar nu am făcut-o intenționat. Informația pe care am prezentat-o este corectă”, ne-a explicat Virgiliu Buhnaci.

  Banii au fost împrumutați de judecător în anul 2015, iar potrivit Băncii Naționale a Moldovei (BNM), cursul de schimb al acestei valute a ajuns în acel an la peste 28 de lei pentru fiecare liră sterlină. Acum cursul de schimb stabilit pentru lira sterlină este de circa 23 de lei. Astfel Virgiliu Buhnaci îi datorează rudei sale peste un milion de lei. 

  Pe lângă împrumutul de la rude, judecătorul Buhnaci a contractat și două credite bancare. Primul este în valoare de 100.000 de lei şi a fost luat de la Moldindconbank în urmă cu trei ani, cu o rată a dobânzii de 9,99%. Datoria urmează să fie întoarsă până în 2022. Tot în 2014, Virgiliu Buhnaci a cntractat un alt credit de 28.000 de lei de la Moldova-Agroindbank. Potrivit declaraţiei de avere a judecătorului, banii trebuie întorşi până la sfârşitul acestei săptămâni. 

  Anul trecut venitul familiei Buhnaci a fost de puţin peste 256.000 de lei. Magistratul a semnat, în 2014, un contract de investiții pentru procurarea unui apartament de 60 de metri pătraţi. La acel moment, el mai avea un apartament de 80,9 metri pătraţi, obținut în 2006, o casă de 73,5 metri pătraţi, primită prin donație în 2004, dar și un teren pentru construcții de şase ari, ajuns în proprietatea sa în 2007. În ianuarie 2017, înainte ca blocul să fie dat în exploatare, Buhnaci a vândut apartamentul. Tranzacția nu se regăsește în ultima declarație de avere a magistratului. În schimb, el indică o nouă achiziție – un apartament de 88,1 metri pătraţi, pe care l-a cumpărat în acest an, tot la preț preferenţial - 360 de euro pentru un metru pătrat. Detaliile se conţin într-o anchetă recentă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice. 

  În 2016, Virgiliu Buhnaci a cumpărat un garaj de 17 metri pătraţi. Valoarea contractului a fost de 30.000 de lei.

  Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, Virgiliu Buhnaci este unul dintre judecătorii care în 2014 ar fi legalizat niște tranzacții suspecte prin care mai multe terenuri din proprietatea Primăriei Chișinău au ajuns în proprietatea privată a unor companii, în baza unor licitații organizate de un executor judecătoresc. Decizia a fost luată fără ca reprezentanții Consiliului Municipal Chișinău să asiste la proces.

  Magistrată la Judecătoria Cahul, cu apartament la preț preferențial în Chișinău

  Svetlana Caitaz de la Judecătoria Cahul este o altă magistrată care s-a îndatorat în anul 2014 pentru achitarea apartamentului luat la preţ preferenţial, cu 31.500 de euro, bani pe care trebuie să-i întoarcă până la sfârșitul acestui an. Așadar, în doar trei ani, judecătoarea s-a angajat să întoarcă suma de 630.000 de lei, echivalentul salariului ei pentru trei ani. Anul trecut magistrata Caitaz a mai contractat două credite: unul de 100.000 de lei, scadent în 2021, cu o dobândă de 17,5%. Celălalt credit este de 50.000 de lei, bani care vor fi întorşi până în 2019. În declarația de avere este indicat și un credit de 88.000 de lei contractat tot în anul 2014, de asemenea cu scadența în 2019, dar nu este indicat cine este persoana care l-a obţinut. Svetlana Caitaz nu a precizat în document de la ce instituţii a împrumutat banii. 

  Un simplu calcul ne arată că din venitul pe care l-a obținut anul trecut familia Caitaz, peste 451.000 de lei (circa 37.000 de lei lunar - n.r.), mai mult de jumătate din sumă este achitată pentru credite. Întrebată cum va reuși să scape de datorii într-o perioadă de câțiva ani, magistrata nu a vrut să comenteze. Prin intermediul unei angajate a Judecătoriei Cahul, ea ne-a declarat că nu consideră de cuviință ca informația solicitată să fie divulgată. „Mi-a comentat astfel precum că judecătorii sunt verificați foarte bine, iar toate veniturile și creditele care au fost luate au fost verificate de către CSM. Din câte am înțeles eu, nu este nimic pus în gaj”, ne-a transmis mesajul Cristina Graur, specialistă superioară în cadrul Secției sistematizare, generalizare a practicii judiciare și relații cu publicul din cadrul Judecătoriei Cahul. 

  Deși locuiește în orașul Cantemir și activează în cadrul Judecătoriei de la Cahul cu sediul la Cantemir, Svetlana Caitaz a beneficiat în anul 2014 de apartament la preț preferențial în orașul Chișinău, bun imobil cu suprafața de 87 de metri pătrați cumpărat cu 31.500 de euro, echivalentul a 362 de euro pentru un metru pătrat. În anul în care CSM a întocmit lista magistraților care au nevoie de îmbunătățirea condițiilor de trai, Svetlana Caitaz activa în cadrul Curții de Apel Chișinău. Ea a obţinut dreptul de a cumpăra un apartament la preţ mai mic chiar dacă este proprietara unei case de locuit de circa 187 de metri pătrați în orașul Cantemir. Tot în acest orășel magistrata este proprietara a două terenuri intravilane. Familia Caitaz deține și un autoturism de model Suzuki Grand Vitara, maşină în valoare de 5.000 de euro.

  Datoria de peste 25.000 de euro, întoarsă într-un an?

  Silvia Vrabii, magistrată de la Curtea de Apel Chișinău, are datorii și la bănci, dar și la persoane fizice. Cu trei ani în urmă s-a îndatorat cu peste 25.000 de euro pentru achitarea apartamentului oferit de CSM la preț preferențial, dar și cu 95.000 de lei.

  Datoriile în euro au fost întoarse încă în 2016, fiind achitată suma de circa 465.000 de lei. Potrivit declarației de avere a judecătoarei pentru anul 2016, ea a obținut un venit de peste 330.000 de lei, bani care nu i-ar fi ajuns pentru achitarea integrală a acestei datorii. În 2015, a împrumutat 10.000 de euro de la o persoană fizică. Anul trecut a mai luat un credit de 280.000 de lei.

  Judecătoarea a fost căutată pentru reacții de câteva ori. În luna august, până la începutul lunii septembrie, Silvia Vrabii s-a aflat în concediu și nu am putut să aflăm cum a reușit într-un timp scurt să achite o datorie mare. Contactat recent, grefierul din anticamera biroului magistratei ne-a asigurat că-i va transmite Silviei Vrabie solicitarea și că va reveni cu un apel telefonic. Până în prezent judecătoarea nu a mai răspuns. Ne arătăm deschişi să-i publicăm poziţia, în cazul în care magistrata va reveni cu poziţia sa.

  În declarația de avere, magistrata indică o casă în raionul Anenii Noi, dar și un apartament în orașul Fălești. Silvia Vrabii, alături de alţi doi colegi, Ghenadie Lîsîi și Iurie Iordan, l-a scăpat de închisoare pe fostul deputat Valeriu Guma, acuzat de acte de corupţie comise în România. În anul 2015, ei au menţinut decizia Judecătoriei sectorului Buiucani, prin care fostul ales al poporului a fost scutit de detenție.

  Credite imobiliare, doar cu gaj

  Magistrații care au împrumutat bani pentru cumpărarea apartamentelor au pus în gaj imobilele pe care trebuie să le achite integral. În Republica Moldova, procedura de împrumut a unui credit imobiliar este una birocratică, banca solicitând mai multe documente. Printre actele cerute sunt: cererea-chestionar de acordare a creditului (se prezintă de către solicitant); buletin de identitate; certificatul privind salariul lunar net pentru ultima jumătate de an; alte documente ce confirmă veniturile suplimentare; copia carnetului de muncă care trebuie să fie vizată de persoana autorizată; documente pentru asigurarea creditului (gajul).

  Majoritatea băncilor comerciale din Moldova solicită drept gaj, în cazul unui credit ipotecar, doar bunuri imobile care sunt înregistrate la Oficiul cadastral în Registrul bunurilor imobile şi deţin număr cadastral separat. De asemenea, banca se asigură ca bunul imobil să nu fie în stare deteriorată pe toată perioada de derulare a creditului. 

  Datoria familiei unei magistrate cu imobile și afaceri de milioane

  Jumătate de milion de lei a luat cu împrumut și familia magistratei Angela Catană, de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. În declarația de avere nu este indicat cine și-a asumat ca această datorie să fie achitată în termen de cinci ani. Judecătoarea ne-a precizat că acest credit a fost contractat de soțul ei pentru o necesitate și că suma poate fi întoarsă fără probleme. Ea susţine că soțul său are dividende anuale de la o firmă, în valoare de peste 1,5 milioane de lei. „Nu știu de ce în declarația apărută pe site-ul CSM nu este dat numele persoanei care a creditat. Eu nu am ce ascunde. Vedeți că în declarația de avere am și indicat suma obținută din dividende, așa că nu am ce ascunde”, ne-a declarat judecătoarea.

  Într-adevăr, pe lângă venitul salarial, pensie și indemnizație - peste 334.000 de lei în total - familia Catană a obținut și dividende în valoare de aproape 1,6 milioane de lei de la firma Termidor, unde soțul judecătoarei, Victor Catană, este fondator. Compania desfăşoară activități de fabricare a elementelor de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii, dar și a elementelor din beton pentru utilizare în construcţii. Victor Catană mai este fondatorul unei alte afaceri: este vorba despre unitatea de schimb valutar Stenic-R, firmă care are un capital de 500.000 de lei. În declarația de avere nu este indicat însă care este venitul obținut de la această firmă. Familia Catană are în proprietate trei apartamente în municipiul Chișinău, o construcție nefinalizată și un garaj. Tot în Capitală dețin două terenuri, unul intravilan și altul extravilan. Un teren intravilan au și în raionul Basarabeasca.

  În anii 2011 - 2012, soții Catană au cumpărat și două locuințe în România: un apartament cu boxă și garaj în valoare de 70.000 de euro, dar și o casă de vacanță cu suprafața de circa 87 de metri pătraţi. Pe acest imobil familia Catană a dat peste 146.000 de lei, fără a indica dacă este vorba de lei românești sau moldovenești.

  Credit de 1,7 milioane de lei pentru afacerea fiicei

  Un credit mare, în valoare de 1,7 milioane de lei a contractat și Lilia Țurcan, magistrată la Judecătoria Edineț. Până la comasarea instanțelor de judecată, adică până la începutul anului 2017, Lilia Țurcan a deținut funcția de președintă a Judecătoriei Dondușeni. 

  Potrivit declarației de avere și interese pentru anul 2016, datoria trebuie întoarsă până în anul 2024. Magistrata trebuie să plătească și o dobândă de 10% anual. Așadar, Lilia Țurcan trebuie să achite suma de peste 15.500 de lei în fiecare lună, în timp ce anul trecut salariul lunar al acesteia a constituit 19.000 de lei. Anterior magistrata a declarat portalului Moldova Curată că acest credit a fost contractat pentru fiica sa, care este proprietara unui restaurant și că are de unde întoarce banii.

  Soțul judecătoarei, Vasile Țurcan, fost șef al Poliției Rutiere din raionul Dondușeni, a avut anul trecut un venit de 87.000 de lei, bani adunaţi din pensia de la Ministerul Afacerilor Interne, dar și din leafa de funcție lunară.

  Lilia Țurcan nu a explicat cum va reuși să stingă creditul. Șefa Secretariatului Judecătoriei Edineț a menționat că magistrata este la Dondușeni și vine la Edineț în fiecare după-amiază. Angajata instanţei e precizat că îi va transmite solicitarea, dar până în prezent nu am primit vreun răspuns. Lilia Țurcan nu a răspuns nici la apelurile noastre repetate.

  Familia Țurcan are în raionul Dondușeni o casă și șase terenuri agricole, dar şi două loturi destinate pentru construcții. Soții Țurcan dețin prin mandat două autoturisme. Soțul judecătoarei are o mașină de model Mitsubishi Pajero Sport în valoare de peste 32.000 de dolari. Magistrata conduce un automobil de model Skoda Octavia, în valoare de 14.000 de euro.

  Împrumut pentru dezvoltarea afacerii în agricultură

  Tot pentru dezvoltarea afacerii a luat bani cu împrumut și Cristina Prisacari. Ea a fost numită în funcția de magistrată a Judecătoriei Edineț la finele anului 2015. Până a ajunge să poarte roba de magistrată, ea a fost șefa Secretariatului instanței judecătorești. Potrivit declaraţiei sale de avere, în 2014, familia sa a luat cu împrumut suma de 250.000 de lei pe un termen de șase ani cu o rată a dobânzii de 8% anual. Anul trecut Cistina Prisacari a mai împrumutat 100.000 de lei, rata dobânzii fiind de 9,5% anual. Toţi banii urmează să fie întorşi până în 2020. 

  Întrebată cum va reuși să stingă datoriile în valoare de 350.000 de lei, la care se mai adaugă dobânda, atâta timp cât, oficial, anul trecut doar ea a adus venituri în familie, magistrata ne-a explicat că împrumuturile au fost investite în agricultură. Ea susţine că familia ei gestionează o afacere în acest sector. Judecătoarea indică în declarația de avere pentru anul 2016 că familia sa deține peste 40 de terenuri agricole în satul Ruseni, dar şi o cotă-parte de 14,28% la Cooperativa de întreprinzător Fructmarket. Cristina Prisacari a ridicat anul trecut venituri totale în valoare de peste 182.000 de lei.

  Unde au dispărut creditele de 19 milioane de lei din declaraţia de avere a judecătorului Ion Pleşca

  Anticoruptie.md a scris recent că preşedintele Curţii de Apel Chişinău, Ion Pleşca, nu a mai indicat în declaraţia de avere pentru anului 2016 creditele de circa 19 milioane de lei, contractate în 2010. Reieşind din declaraţiile de avere din ultimii şase ani, în perioada 2010-2016, de când a fost contractat creditul, soţii Pleşca au avut venituri de circa 2,5 milioane de lei. 

  Centrul de Investigaţii Jurnalistice, în colaborare cu ziarul Adevărul Moldova, a publicat anterior o anchetă despre aceste împrumuturi contractate de Ion Pleşca. Oficial, beneficiarul era combinatul de carne Nivali-Prod SRL (până la finele anului 2010 se numea Sembis-Max SRL - n.r.), la care fiul magistratului, Igor, deţinea acţiuni. El a fost împuternicit de către părinţi să-i reprezinte la contractarea creditelor. Pentru toate împrumuturile, contractate de la Moldindconbank, Pleşca a lăsat drept gaj apartamentul de 87,5 metri. Valoarea de ipotecă a apartamentului gajat constituia 1,178 milioane de lei. Curios este că nicăieri nu figurează care este rata dobânzii la aceste credite. În momentul contractării creditului, Ion Pleşca era deputat şi candida din nou pe listele Alianţei Moldova Noastră.

  Solicitat anterior de portalul Anticoruptie.md, Ion Pleşca a răspuns, prin intermediul purtătoarei de cuvânt a Curţii de Apel Chişinău, Octeabrina Popa, că în 2014 Comisia Naţională de Integritate a efectuat un control în privinţa acestor credite şi a constatat că debitorul real al acestor împrumuturi nu este el, ci compania Nivali-Prod SRL. De aceea, în declaraţia de avere pentru anul trecut, magistratul a decis să nu mai indice aceste împrumuturi. 
  
  Suspiciunile legate de împrumuturile judecătorilor

  În opinia lui Ion Guzun, consilier juridic la Centrului pentru Resurse Juridice din Moldova, banii pe care judecătorii i-ar fi împrumutat de la rude trebuie să fie obținuți prin intermediul instituțiilor bancare, iar instituțiile statului să verifice aceste tranzacții.
  
  „Judecătorii, ca și mulți dintre noi, contractează credite. Suspiciunea este legată de sumele mari de bani și posibilitatea de a le returna. În condiții similare, alte persoane sau funcționari nu prea sunt eligibili să împrumute sume de bani pentru imobile. Mai multe investigații jurnalistice au scos la iveală asemenea cazuri. Noi avem în legislație un mecanism prin care instituțiile de stat pot verifica veniturile persoanei raportate la cheltuieli. Aici trebuie să vedem dacă instituțiile de stat își exercită această atribuție. În cazul donațiilor, de exemplu, în foarte multe situaţii acestea sunt modalități camuflate de a legaliza anumite sume de bani. Am fost martori când pensionari cu venituri modeste și fără afaceri în trecut donează sume mari sau au în proprietate imobile scumpe, în special în municipiul Chișinău. De aceea, personal, sunt curios, în ce măsură legile adoptate de Republica Moldova sunt o asumare a consolidării instituționale a Procuraturii, Centrului Național Anticorupție, FISC etc., dar și seriozitatea implementării reformelor pe care ne-am obligat să le realizăm. Acțiunile concrete în implementarea instrumentelor anticorupție - ANI funcțională, procese penale serioase în privința funcționarilor publici sau care fac afaceri cu statul, s-au îmbogățit ilicit sau ar fi comis evaziune fiscală - lipsesc”, a punctat Ion Guzun.

  La rândul său, Anatolie Donciu, președintele interimar al ANI ne-a declarat că în cazul în care instituția va fi funcțională, inspectorii de integritate vor fi în drept să verifice proveniența banilor declarați inclusiv de judecători. Pentru că şefia ANI aşa şi nu a fost aleasă, aceste controale încă nu pot fi efectuate. 

  Veaceslav Negruţa: „Judecătorii trebuie să fie exemplu în respectarea legilor și nu maeștri în a fenta legea” 

  Pe de altă parte, Veaceslav Negruța, expert al Transparency International - Moldova, ne-a explicat că o cale de legalizare a împrumuturilor de la persoanele fizice este ca aceste tranzacții să fie autentificate la notar.
  
  „Creditele de la persoane fizice, rude trebuie să fie oficializate fie prin notar, fie printr-o altă formă care să permită ulterior să fie urmărite pentru eliminarea factorilor de risc. Din păcate, putem admite că unele din aceste «creditări» de la persoane fizice pot fi considerate ca forme quasi-legale de justificare a unor mijloace financiare obținute ilegal, iar astfel de posibilități și riscuri trebuie să fie eliminate. Judecătorii trebuie să fie exemplu în respectarea legilor și nu maeștri în a fenta legea”, a argumentat expertul.

  În opinia lui Veaceslav Negruța, dependența judecătorilor de anumiți creditori, fie bănci sau persoane fizice, trebuie privită ca factor de risc pentru sistemul judecătoresc, dar și pentru acești judecători în parte. „Din aceste considerente, trebuie să fie asigurată transparența maximă a acestor contracte/angajamente financiare în declarațiile de venit, precum și în declarațiile de conflicte de interese. Ca să fie eliminate riscurile de judecare sau influențare a anumitor decizii în care sunt sau pot fi vizaţi creditorii acestor judecători. Creditele de la bănci trebuie să fie monitorizate, poate chiar de ANI, ca suma, termenul, dobânda, dar și sistemul de repartizare a dosarelor trebuie să păstreze «în memorie» această informație de expunere la risc”, a conchis Veaceslav Negruţa.
  sursa: anticoruptie.md

• Şefii secretariatelor „împart” premii băneşti preşedinţilor instanţelor judecătoreşti

  Cinci preşedinţi de instanţe şi un vicepreşedinte vor primi premii băneşti cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua independenţei” şi „Limba Noastră”, după ce membrii Consiliului Superior al Magistraturii au acceptat demersurile făcute de şefii secretariatelor acelor instanţe. De la început de 2017, membrii Consiliului au aprobat premierea a 19 şefi de instanţe, unii dintre ei primind bani de două sau chiar trei ori.

  În iulie şi august, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a examinat şase demersuri din partea şefilor secretariatelor unor instanţe de judecată prin care se solicita acordarea unor premii băneşti preşedinţilor judecătoriilor, cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”. Toate demersurile au fost acceptate. Hotărârile CSM prin care s-a aprobat premierea judecătorilor conducători sunt motivate la fel, în ele nefiind indicată suma de bani care ar intra în conturile magistraţilor.

  Подробнее

  Cinci preşedinţi de instanţe şi un vicepreşedinte vor primi premii băneşti cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua independenţei” şi „Limba Noastră”, după ce membrii Consiliului Superior al Magistraturii au acceptat demersurile făcute de şefii secretariatelor acelor instanţe. De la început de 2017, membrii Consiliului au aprobat premierea a 19 şefi de instanţe, unii dintre ei primind bani de două sau chiar trei ori.

  În iulie şi august, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a examinat şase demersuri din partea şefilor secretariatelor unor instanţe de judecată prin care se solicita acordarea unor premii băneşti preşedinţilor judecătoriilor, cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”. Toate demersurile au fost acceptate. Hotărârile CSM prin care s-a aprobat premierea judecătorilor conducători sunt motivate la fel, în ele nefiind indicată suma de bani care ar intra în conturile magistraţilor.

  Premii de „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră” pentru şase judecători

  La şedinţa din 8 august 2017, membrii CSM au examinat demersurile şefilor secretariatelor Curţii de Apel Cahul şi Judecătoriei Ungheni, prin care se solicita acordarea unor premii băneşti preşedinţilor instanţelor cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”. Dorel Musteaţă, membrul CSM care a făcut o prezentare a demersurilor şefilor secretariatelor, iar ulterior şi CSM, în hotărârea luată, au motivat acceptarea solicitărilor prin faptul că legea despre salarizarea judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că „judecătorii şi procurorii pot beneficia de premii unice cu prilejul jubileelor, al sărbătorilor profesionale şi al zilelor de sărbătoare nelucrătoare, care se plătesc din economiile mijloacelor băneşti destinate retribuirii muncii, alocate pentru anul respectiv, iar suma cumulată a premiilor unice acordate unui judecător sau, respectiv, unui procuror pe parcursul unui an bugetar nu poate depăşi salariul de funcţie al acestuia”.

  CSM a mai făcut referire şi la o hotărâre a sa din noiembrie 2013, prin care a permis anume şefilor secretariatului instanţei judecătoreşti, în calitate de gestionari ai mijloacelor financiare, să înainteze un demers la CSM în vederea premierii preşedintelui instanţei, în cazul în care funcţia de vicepreşedinte al instanţei lipseşte sau este vacantă, asta chiar dacă, şefii secretariatelor sunt în subordinea preşedintelui instanţei de judecată. Totuşi, în hotărârea CSM din 8 august, prin care s-a acceptat premierea Galinei Vavrin, preşedinta interimară a Curţii de Apel Cahul, şi a lui Vasile Şchiopu, preşedintele Judecătoriei Ungheni, nu se spun motivele din care cei doi merită să fie premiaţi, dar nici suma de bani de care aceştia ar urma să beneficieze. O analiză a hotărârilor CSM privind premierea preşedinţilor instanţei arată că acestea sunt, practic, identice, fiind schimbate doar numele premianţilor, dar şi faptul că, unii şefi de instanţe ajung să fie premiaţi chiar şi de trei ori pe an, în timp ce alţii rămân fără premii sau sunt premiaţi doar o singură dată.

  Preşedinta Judecătoriei Orhei, premiată de 3 ori în 2017

  Acum o săptămână, CSM a examinat demersurile şefilor secretariatelor Judecătoriilor Străşeni, Anenii Noi, Orhei prin care se solicita premierea şefilor de instanţe cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”. Membrii CSM au acceptat să fie oferite premii băneşti preşedintelui Judecătoriei Străşeni, Sergiu Osoianu, preşedintei Judecătoriei Orhei, Veronica Cupcea şi preşedintelui interimar al Judecătoriei Anenii Noi, Andrei Mocanu. Veronica Cupcea, de exemplu, e la al treilea premiu în 2017. În temeiul demersurilor similare, semnate, aparent, de şefa secretariatului instanţei, Cupcea a beneficiat de un premiu de Paşti, în aprilie, dar şi în februarie, cu prilejul Zilei Internaţionale a Femeii. Am încercat să discutăm cu şefa secretariatului Judecătoriei Orhei, dar, la un număr de telefon al instanţei am fost anunţaţi că funcţia de şef al secretariatului este vacantă de vreo 2 luni. Am insistat să aflăm cine, în aceste condiţii, a semnat demersul prin care s-a solicitat premierea preşedintei instanţei. În final, am fost redirecţionaţi la Natalia Chirtoacă, responsabilă de relaţiile cu publicul de la Judecătoria Orhei. După ce ne-a cerut timp pentru un răspuns, a doua zi, ne-a anunţat că nu ne poate spune nimic, deoarece „nu v-am văzut, nu vă cunosc şi nu sunt sigură că sunteţi, de fapt, cel drept care vă prezentaţi. Trimiteţi-ne o scrisoare oficială, prin poşta electronică, cu ataşarea legitimaţiei, sau prin Poşta Moldovei şi vă vom răspunde oficial”, ne-a transmis aceasta, făcând referire la faptul că informaţiile pe care le solicităm ar fi „date cu caracter personal”.

  Într-o situaţie similară sunt Zinaida Talpalaru, preşedinta interimară a Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie, şi Galina Vavrin, preşedinta interimară a Curţii de Apel Cahul, premiate de câte două ori. Talpalaru a primit bani cu ocazia sărbătorilor de iarnă, fiind singura magistrată premiată printr-o hotărâre a CSM din 10 ianuarie, dar şi cu ocazia sărbătorii de 8 Martie, iar Vavrin, care a primit premiu cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”, a fost premiată şi de Paşti. Cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”, de un premiu bănesc urmează să beneficieze şi Igor Botezatu, vicepreşedintele Judecătoriei Comrat. „Aţi citit hotărârea? Acolo se face referire la lege. Totul s-a făcut legal. Chiar dacă dna Vavrin a fost premiată de două ori, premiile, în total, nu depăşesc salariul mediu al unui judecător”, zice Svetlana Hamcea, şefa secretariatului Curţii de Apel Cahul.

  În 2017: 9 hotărâri prin care s-au premiat şefii instanţelor

  În 2017, CSM a emis deja 9 hotărâri prin care s-a acceptat oferirea premiilor băneşti în privinţa a 19 preşedinţi sau vicepreşedinţi de instanţe, unii dintre care au beneficiat de aceste facilităţi de două sau de trei ori. Premiile s-au oferit cu diverse ocazii, în special la sărbători importante. Au fost însă şi excepţii. În martie 2017, şeful Secretariatului Judecătoriei Edineţ s-a adresat cu un demers la CSM pentru premierea lui Eugeniu Pşeniţa, preşedinte interimar al Judecătoriei, cu prilejul decernării Diplomei de onoare a CSM şi al jubileului de 45 de ani. Printr-o hotărâre a CSM din 21 martie, plenul CSM a respins demersul în partea ce ţine de acordarea unui premiu bănesc preşedintelui interimar al Judecătoriei Edineţ, cu prilejul decernării Diplomei de onoare a CSM, dar l-a acceptat în partea ce ţine de acordarea premiului bănesc cu prilejul jubileului de 45 de ani.

  Membrul CSM, Dorel Musteaţă, precizează că practica acordării premiilor băneşti şefilor instanţelor este una normală pentru sistemul judecătoresc. Chiar dacă în hotărâri nu este indicată suma de bani care ajunge în conturile magistraţilor, iar unii sunt premiaţi chiar şi de trei ori, Musteaţă susţine că totul se face legal, iar premiile anuale nu pot depăşi un salariu mediu lunar. „Fiecare judecător are dreptul la premiu. Preşedintele instanţei nu este o excepţie. Premiul anual nu trebuie să depăşească un salariu. Aşa că, totul se face în limita prevederilor legale”, spune Musteaţă. „În instanţele în care nu sunt vicepreşedinţi, şefii secretariatelor se adresează la CSM. Acolo unde sunt vicepreşedinţi, premiul pentru preşedinte, în mod normal, se acordă de către vicepreşedinte. Faptul că unii judecători sunt premiaţi de mai multe ori, nu-i o problemă. Oricum, în sumă, anual, premiile nu ar trebui să depăşească un salariu. CSM nu acordă premii pentru că nu ştie care este posibilitatea instanţei şi dacă ea are sau nu resurse financiare să acorde premii. Contabilitatea verifică să nu se depăşească acel salariu mediu stabilit de regulament. Sunt controale financiare. Se mai şi prezintă rapoarte la CSM”, menţionează Musteaţă. Acesta susţine că dacă vreun şef de secretariat se simte influenţat de către preşedintele instanţei să semneze demers pentru premiere la CSM, acesta se poate adresa la Centrul Naţional Anticorupţie. „Să se ducă să declare. Care-i problema? Dacă mergem pe pista asta, înseamnă că fiecare persoană poate să fie influenţată”, remarcă membrul CSM.

  „Practica soluţionării solicitărilor individuale ar putea duce la decizii arbitrare”

  Premierea conducătorilor instanţelor de judecată în urma unor demersuri ale şefilor secretariatelor a fost abordată şi de Centrul pentru Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în raportul de monitorizare privind transparenţa şi eficienţa CSM-ului publicat în 2016. „CSM nu are o politică scrisă şi publică cu privire la criteriile şi procedura de acordare a premiilor unice în sistemul judecătoresc cu prilejul jubileelor, sărbătorilor profesionale şi zilelor de sărbătoare nelucrătoare. CSM nu practică publicarea în avans a proiectelor bugetelor instanţelor de judecată, ceea ce ştirbeşte substanţial din transparenţa activităţii CSM. Discutarea bugetelor instanţelor judecătoreşti trebuie să aibă loc în şedinţă publică, cu excluderea deliberărilor. În lipsa unor reguli clare şi transparente, practica soluţionării solicitărilor individuale ar putea duce la decizii arbitrare”, remarcau experţii CRJM.

  „După publicarea raportului, nu au fost elaborate careva reguli unitare referitor la alocarea premiilor şi altor ajutoare preşedinţilor de instanţă şi judecătorilor, bazate pe criterii şi proceduri transparente. Această recomandare va asigura inclusiv implementarea Recomandărilor OSCE cu privire la independenţa judiciară în Europa de Est, Caucazul de Sud şi Asia Centrală, care recomanda, ca „pe termen lung, premiile şi privilegiile ar trebui să fie eliminate, iar salariile să fie ridicate la un nivel adecvat, care să satisfacă nevoile judecătorilor”. În această situaţie, vom exclude orice dubii referitor la eventualele conflicte de interese, dar vom asigura şi transparenta utilizării banilor publici. Lipsa publicării sumelor de bani pentru premiere, ridică dubii asupra distribuirii uniforme a resurselor financiare şi valorificării sumelor în mod echitabil pe întreg sistemul judecătoresc, indiferent de mărimea bugetului instanţelor de judecată. Mai mult, în unele instanţe judecătoreşti angajaţii instanţei ar putea să aibă un venit lunar mai mare decât al judecătorilor începători”, declară Ion Guzun, consilier juridic la CRJM.
  sursa: zdg.md

• Şefii secretariatelor „împart” premii băneşti preşedinţilor instanţelor judecătoreşti

  La inițiativa directorului Programului pentru Justiție Transparentă va fi creat un Grup de lucru pentru eficientizarea implementării reorganizării instanțelor judecătorești. Din componența acestuia vor face parte membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai sistemului judecătoresc, Ministerului Justiției, Agenției pentru Administrarea Instanțelor Judecătorești, Programului pentru Justiție Transparentă, precum și reprezentanți ai comunității donatorilor. Membrii vor fi aprobați de CSM și Ministerul Justiției.

  La ultima ședință, membrii CSM au desemnat reprezentanții CSM, cei ai instanțelor judecătorești și ai Programului pentru Justiție Transparentă, în calitate de membri ai Grupului de lucru. Este vorba de:

  Подробнее

  La inițiativa directorului Programului pentru Justiție Transparentă va fi creat un Grup de lucru pentru eficientizarea implementării reorganizării instanțelor judecătorești. Din componența acestuia vor face parte membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai sistemului judecătoresc, Ministerului Justiției, Agenției pentru Administrarea Instanțelor Judecătorești, Programului pentru Justiție Transparentă, precum și reprezentanți ai comunității donatorilor. Membrii vor fi aprobați de CSM și Ministerul Justiției.

  La ultima ședință, membrii CSM au desemnat reprezentanții CSM, cei ai instanțelor judecătorești și ai Programului pentru Justiție Transparentă, în calitate de membri ai Grupului de lucru. Este vorba de:

  Nina Cernat, membrul CSM;
  Dorel Musteață, membrul CSM;
  Radu Țurcanu, Președinte, Judecătoria Chișinău;
  Veronica Cupcea, Președinte, Judecătoria Orhei;
  Sergiu Osoianu, Președinte, Judecătoria Strășeni;
  Ghenadie Mâra, judecător, Judecătoria Anenii Noi;
  Dmitrii Fujenco, Președinte, Judecătoria Cahul;
  Henryk Montygierd, Key Expert, Proiect ATRECO;
  Nadejda Plămădeală, consultant juridic pentru Obiectivul 1, Programul pentru Justiție Transparentă;
  Natalia Ionel, specialist comunicare și relații publice, Programul pentru Justiție Transparentă.

  Membrii Grupului de lucru vor analiza rezultatele evaluărilor întreprinse de Programul pentru Justiție Transparentă cu privire la impactul reorganizării și cu privire la cost-beneficiile fuzionării sediilor instanțelor judecătorești și vor inspecta starea sediilor judecătoriilor secundare fuzionate. În același timp, vor formula recomandări de modificare a cadrului legislativ, normativ și instituțional existent, inclusiv în vederea facilitării utilizării tehnologiilor informaționale avansate în cadrul sistemului judecătoresc. La fel, ei vor contribui la identificarea de acțiunilor suplimentare relevante pentru asigurarea implementării eficiente a Legii nr. 76 cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești.

  Amintim că, Legea cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești a intrat în vigoare la 1 iulie 2016, iar reorganizarea a început la 1 ianuarie 2017. Din totalul de 44 de instanțe au fost create 15, dintre care una în Chișinău.
  sursa: bizlaw.md

• Grup de lucru pentru reorganizarea instanțelor judecătorești. Cine sunt membrii

  Motivele de integritate sunt cauza pentru care zece magistrați sunt respinși de șeful statului pentru numire în funcții de conducere ale instanțelor judecătorești nou-create. Printre aceștia se numără Oleg Melniciuc, mama căruia, pensionară fiind, deține imobile de milioane în Chișinău, Sergiu Osoianu, căruia Primăria Chișinău i-a plătit, în urma unui litigiu peste un milion de lei și Maria Chiperi, cercetată disciplinar pentru că ar fi prejudiciat Primăria și Consiliul orășenesc Căușeni cu 27 de mii de euro.  Dosarele celor zece au fost trimise CSM-ul spre examinare suplimentară. Totodată, Igor Dodon a semnat decretele de numite în funcție pe numele a 12 judecători înaintați de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

  Подробнее

  Motivele de integritate sunt cauza pentru care zece magistrați sunt respinși de șeful statului pentru numire în funcții de conducere ale instanțelor judecătorești nou-create. Printre aceștia se numără Oleg Melniciuc, mama căruia, pensionară fiind, deține imobile de milioane în Chișinău, Sergiu Osoianu, căruia Primăria Chișinău i-a plătit, în urma unui litigiu peste un milion de lei și Maria Chiperi, cercetată disciplinar pentru că ar fi prejudiciat Primăria și Consiliul orășenesc Căușeni cu 27 de mii de euro.  Dosarele celor zece au fost trimise CSM-ul spre examinare suplimentară. Totodată, Igor Dodon a semnat decretele de numite în funcție pe numele a 12 judecători înaintați de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

  Documentul care conține numele magistraților care „nu au obținut încrederea și susținerea președintelui” afost publicat de Igor Dodon pe pagina sa de Facebook.

  Pentru funcția de vicepreședinte de instanță au fost respinși următorii candidați:
  Oleg Melniciuc – în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău
  Ion Rusu – în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Drochia
  Vadim Belous – în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Soroca
  Alexandru Parfeni – în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Ungheni
  Ion Nașco – în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Căușeni
  Maria Chiperi – în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Anenii Noi

  Pentru funcția de președinte de instanță au fost respinși următorii candidați:
  Vitalie Zaporojan – în funcția de președinte al Judecătoriei Drochia
  Sergiu Osoianu – în funcția de președinte al Judecătoriei Stășeni
  Veaceslav Suciu – în funcția de președinte al Judecătoriei Criuleni
  Mihail Macar – în funcția de președinte al Judecătoriei Hîncești

  În septembrie 2014, ZdG scria că Elena Melniciuc, mama lui Oleg Melniciuc, pe atunci preşedinte al Judecătoriei sect. Râşcani, avea înregistrate pe numele său mai multe bunuri imobile în Chişinău, valoarea cadastrală a cărora depăşeşte suma de 4 mln. de lei. Atunci oamenii din satul unde locuia mama magistratului spuneau că aceasta nu are nicio afacere şi că a lucrat toată viaţa în colhoz. Contactat atunci de ZdG, magistratul susținea că nu cunoaşte foarte multe detalii despre soarta imobililor. „Pe cine sunt scrise, aceluia aparţin. Ele nicidecum nu se vând. Dle, eu dacă aveam legătură cu ele, le cumpăram demult şi le înscriam pe mine”, declara Oleg Melniciuc.

  În iulie 2012, numele magistratei Maria Chiperi apărea în spațiul public după ce ministrul Justiției, la acea dată Oleg Efrim, dispunea intentarea procedurii disciplinare în privința a încă doi judecători – Maria Chiperi și Veronica Nichitenco – care, folosind o schemă similară celei aplicate de judecătorii Iurie Silarin și Aurelia Parpalac, au prejudiciat Primăria și Consiliul orășenesc Căușeni cu 27 de mii de euro

  Portalul Moldova Curată scria că anul 2015 a fost unul norocos pentru Sergiu Osoianu, fost preşedinte al Judecătoriei Străşeni. Astfel, în urma unui litigiu, Primăria municipiului Chişinău i-a achitat magistratului peste un milion de lei (echivalentul a 50 de mii de euro). Această sumă ar fi contravaloarea unui apartament cu două camere.
  „Potrivit opiniei publice, sistemul judecătoresc din Republica Moldova este unul vulnerabil deși există destui judecători profesioniști și care se bucură de respect în societate. În rezultatul studierii propunerilor prezentate de CSM, la capitolul numiri în funcțiile de conducători și adjuncți ai instanțelor judecătorești, am decis sa restitui 10 dosare din cele 22 înaintate.  O ,,reformă profundă” a sistemului judecătoresc nu trebuie să vizeze doar schimări structural-organizatorice ci o abordare mult mai complexă, viziuni noi conducători noi…”, a explicat președintele decizia sa.

  Igor Dodon a precizat că a avut mai multe întrevederi cu conducerea CSM și cu unii din viitorii președinți și vicepreședinți de judecătorii, în cadrul cărora au făcut schimb de opinii privind implementarea reformei și eventualele impedimente de acces al populației la actul de justiție.

  Dacă magistrații respinși de Igor Dodon vor considera neîntemiate motivele invocate de șeful statului în argumentarea deciziei, aceștia pot cere CSM-ului înaintarea repetată a candidaturii către șeful statului. Dacă plenul CSM va susține demersul judecătorilor și va remite la adresa Președinției dosarul, președintele va fi obligat să semneze decretul de numire. Președintele are dreptul să refuze doar o singură dată candidatura înaintată de CSM.
  sursa: zdg.md

• Zece dintr-o „lovitură”! Dodon respinge judecătorii promovați de Timofti. Cine sunt aceștia?

  Câțiva judecători despre care presa a scris anterior că ar avea probleme de integritate au fost votați astăzi de Consiliul Superior al Magistraturii în funcții de conducere în viitoarele instanțe care vor fi reorganizate după optimizarea hărții judecătorești.

  Astfel, actualul președinte al Judecătoriei Râșcani, Oleg Melniciuc, a fost propus președintelui republicii pentru a fi numit în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, instanță care va fi creată urmare a contopirii celor cinci judecătorii de sector din Capitală. 

  Подробнее

  Câțiva judecători despre care presa a scris anterior că ar avea probleme de integritate au fost votați astăzi de Consiliul Superior al Magistraturii în funcții de conducere în viitoarele instanțe care vor fi reorganizate după optimizarea hărții judecătorești.

  Astfel, actualul președinte al Judecătoriei Râșcani, Oleg Melniciuc, a fost propus președintelui republicii pentru a fi numit în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, instanță care va fi creată urmare a contopirii celor cinci judecătorii de sector din Capitală. 

  Inițial, Melniciuc a optat pentru funcția de președinte al viitoarei Judecătorii Chișinău, dar s-a retras ulterior din cursă. Acum doi ani, CSM l-a propus pe Oleg Melniciuc, pe atunci judecător și vicepreședinte al Judecătoriei sectorului Râșcani, la funcția de președinte al aceleiași instanțe. Nicolae Timofti a scris negru pe alb că obiectivitatea magistratului provoacă îndoieli. „În viziunea mea, activitatea domnului Melniciuc în calitatate de vicepreședinte și cea de înfăptuire a justiției în unele cauze civile sunt activități desfășurate cu abateri de la normele Legii cu privire la statutul judecătorului și Codului de etică a judecătorului, precum și în condițiile existenței conflictului de interese”, se arată în document. În context, șeful statului a amintit despre un control complex efectuat la acestă instanță în urma căruia activitatea acestei judecătorii a fost apreciată ca fiind nesatisfăcătoare. În iunie 2013 Nicolae Timofti l-a numit șef la Judecătoria sectorului Râșcani. La ultima Adunare generală a judecătorilor, el a candidat la funcția de membru al Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, dar nu a fost ales. Oleg Melniciuc a criticat în repetate rânduri reorganizarea sistemului judecătoresc. Astăzi, 29 noiembrie, portalul Anticoruptie.md, publică o nouă investigație despre averile lui Oleg Melniciuc.

  Tot în funcția de vicepreședinte al viitoarei Judecătorii Chișinău au fost votați Luiza Gafton, președinta Judecătoriei Botanica, Dorin Dulghieru, președintele Judecătoriei Buiucani,  și Victor Burduh, președintele Judecătoriei Ciocana. Dulghieru este cunoscut opiniei publice pentru sentința de achitare dictată în dosarul fostului ministru al Dezvoltării Informaționale, Vladimir Molojen, învinuit de abuz de putere și neglijență în serviciu cu urmări grave pentru faptul că a încheiat, din numele Întreprinderii de Stat Registru, în anul 2008, un contract de publicitate cu firma fiului și soției sale, Altent-Com, chiar dacă astfel de servicii nu erau necesare, întrucât Registru este singura structură care perfectează acte de identitate, deci oamenii și fără servicii de publicitate vor apela la ea. De asemenea, fostul demnitar a fost învinuit că nu a desfăcut contractele existente la venirea sa în funcție. Astfel, el și subalternii săi ar fi adus Întreprinderii un prejudiciu de 2.802.188 lei.

  Un alt candidat la funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, Ion Țurcan, fost președinte al Judecătoriei sectorului Centru, a fost luat la rost de membrii CSM. „Dvs. considerați că puteți candida pentru această funcție după toate scandalurile în care ați fost implicat? Și nu mă refer tocmai la hotărârile de judecată pe care le-ați adoptat. Credeți că aveți acest drept moral?”, l-a întrebat membra CSM Tatiana Răducanu. În replică, Țurcan a răspuns că i se pare că are tot dreptul să candideze.

  CSM nu a ales astăzi și un nou președinte al acestei instanțe. Singurul candidat, Radu Țurcan, judecător la Judecătoria Botanica, nu a acumulat numărul necesar de voturi, astfel încât Consiliul a anunțat un nou concurs pentru această funcție. Concursuri noi pentru funcția de președinte de instanță vor mai avea loc și la Judecătoriile Anenii Noi și Edineț.

  În schimb, alte zece instanțe naționale de fond s-au ales cu președinți noi. Astfel, președinte al Judecătoriei Bălți a fost ales Dumitru Gherasim, președinte al Judecătoriei Cahul – Dmitri Fujenco, președinte al Judecătoriei Cimișlia – Gheorghe Burdujan, președinte al Judecătoriei Drochia – Vitalie Zaporojan, președinte al Judecătoriei Strășeni – Sergiu Osoianu, președinte al Judecătoriei Ungheni – Vasile Șchiopu, președinte al Judecătoriei Hâncești – Mihail Macar, președinte al Judecătoriei Orhei – Veronica Cupcea și președinte al Judecătoriei Soroca – Marcel Sofciuc.

  De asemenea, mai multe instanțe naționale s-au ales cu noi vicepreședinți. La Bălți a fost votat Valeriu Pădurari, la Căușeni – Ion Nașco, la Judecătoria Anenii Noi – Maria Chiperi, Comrat – Igor Botezatu, Drochia – Ion Rusu, Ungheni – Alexandru Parfene.
  sursa: anticoruptie.md

• Magistrați cu probleme de integritate, numiți la conducerea unor judecătorii. Membru CSM: „Credeți că aveți dreptul moral să candidați?”

  Unii judecători moldoveni răspund pe un ton agresiv atunci când sunt întrebaţi de către jurnalişti despre proprietăţile şi veniturile mari incluse în declaraţiile de avere. În timp ce unii experţi spun că magistraţii au nevoie de instruiri în domeniul comunicării, alţii sunt de părere că judecătorii sunt obligaţi prin lege să-şi declare averile şi să argumenteze provenienţa bunurilor scumpe pe care le posedă.

  Unul dintre magistraţii care s-a supărat pe jurnalişti atunci când a fost întrebat despre provenienţa sumei de un milion de lei, pe care a indicat-o în declaraţia de avere pentru anul 2015, este Sergiu Osoianu, preşedintele Judecătoriei Străşeni.

  Подробнее

  Unii judecători moldoveni răspund pe un ton agresiv atunci când sunt întrebaţi de către jurnalişti despre proprietăţile şi veniturile mari incluse în declaraţiile de avere. În timp ce unii experţi spun că magistraţii au nevoie de instruiri în domeniul comunicării, alţii sunt de părere că judecătorii sunt obligaţi prin lege să-şi declare averile şi să argumenteze provenienţa bunurilor scumpe pe care le posedă.

  Unul dintre magistraţii care s-a supărat pe jurnalişti atunci când a fost întrebat despre provenienţa sumei de un milion de lei, pe care a indicat-o în declaraţia de avere pentru anul 2015, este Sergiu Osoianu, preşedintele Judecătoriei Străşeni.

  Anul trecut, Primăria municipiului Chişinău i-a achitat acestuia peste un milion de lei (echivalentul a 50 de mii de euro), suma fiind contravaloarea unui apartament cu două camere. Solicitat de Moldova Curată să spună dacă decizia de alocare a acestei sume a fost avizată de către primarul Dorin Chirtoacă, dar şi de Consiliul Municipal, magistratul a răspuns: “Dacă suma este indicată în declaraţia de avere, înseamnă că ea nu este luată din pod. Chiar atâtea întrebări? Eu nu vă înţeleg… Sesizaţi organele care trebuie şi eu am să prezint toată informaţia. Eu nu vă văd, nu vă cunosc. Aici e vorba de nişte chestiuni private. Am terminat discuţia cu d-voastră, văd că vorbesc degeaba şi pierd timpul. Eu sunt ocupat” şi magistratul a pus receptorul.
  
  Un alt magistrat supărat pe jurnalişti este Lilia Ţurcan, preşedinta Judecătoriei Donduşeni. Recent, Moldova Curată a publicat un articol în care se arăta că judecătoarea a contractat un credit în valoare de 1 700 000 lei, pe care urmează să îl ramburseze în 10 ani, iar suma pe care trebuie să o plătească lunar băncii este echivalentă cu salariul său. Lilia Ţurcan s-a arătat indignată atunci când a fost întrebată ce a gajat de a împrumutat aşa sumă mare. ”Eu chiar mă revolt, eu în primul rând nu ştiu cine sunteţi dumneavoastră la telefon. Eu nu-mi dau seama cu cine vorbesc. Aveţi vreun document, vreo legitimaţie care vă legiferează în faţa mea, ca eu să vă răspund la întrebări? Poate să mă sune oricine. Mai daţi-vă seama, de parcă sunt în faţa anchetatorului! Eu v-am răspuns normal la prima întrebare. Dar, nu – că merge a doua, merge a treia, merge a patra. Un om nu poate să fie interogat de nimeni, până nu este asistat de un avocat”, a declarat supărată magistrata.

  Vicepreşedintele Judecătoriei Botanica, municipiul Chişinău, Radu Ţurcanu, crede, de asemenea că jurnaliştilor nu trebuie să le dea explicaţii referitor la averea sa. Întrebat de ce nu indică valoarea autoturismelor pe care le deţine: un Mercedes Benz şi o Toyota Corola, ambele maşini fiind foarte scumpe, acesta a motivat că este secret comercial. „Nu am declarat preţul maşinilor pentru că le-am declarat o dată. Eu nu le-am schimbat, sunt aceleaşi maşini, valoarea fiind deja indicată o dată”, spune magistratul.

  Mariana Raţă, jurnalistă la Centrul de Investigaţii Jurnalistice din Moldova, este de părere că judecătorii au o comunicare defectuoasă cu jurnaliştii, de aceea ar avea nevoie de instruiri în acest domeniu.. “Recomandările anterioare din Codul de etică al magistraţilor le indica acestora să evite discuţiile cu presa, dar trebuie de menţionat că acestea se refereau la comentarii pe cauzele judecate de magistraţi. Judecătorii au nevoie de instruiri pentru a depăşi această situaţie şi pentru a deveni mai deschişi faţă de presă, dar şi pentru a învăţa cum să comunice eficient cu mass-media”, afirmă jurnalista.

  La rândul său, Carolina Mangîr, specialist principal în cadrul Serviciului protocol, relaţii cu publicul şi mass-media de la Consiliul Superior al Magistraturii, a menţionat că nici magistraţii şi nici funcţionarii responsabili de relaţiile cu publicul din instanţele din ţară nu beneficiază de cursuri în domeniul comunicării.

  În opinia juristei Tatiana Puiu, judecătorii nu au nevoie de instruiri în domeniul comunicării. Potrivit ei, magistraţii pur şi simplu trebuie să respecte legea privind accesul la informaţie şi să răspundă jurnaliştilor la întrebările ce ţin de activitatea lor în sectorul public, dar şi să-şi completeze corect declaraţiile de avere şi de interese personale.
  
  sursa: moldovacurata.md

• JUDECĂTORI SUPĂRAŢI PE JURNALIŞTI

  Anul 2015 a fost unul norocos pentru Sergiu Osoianu, preşedintele Judecătoriei Străşeni. Astfel, în urma unui litigiu, Primăria municipiului Chişinău i-a achitat magistratului peste un milion de lei (echivalentul a 50 de mii de euro). Această sumă ar fi contravaloarea unui apartament cu două camere.

  Cu opt ani în urmă Sergiu Osoianu a cerut de la Primărie spaţiu locativ pentru familia sa, invocând o prevedere din Legea cu privire la procuratură, în vigoare atunci. Pentru că instituţia i-a respins cererea, magistratul a acţionat-o în judecată şi în luna august 2008 a câştigat procesul. Municipalitatea nu a executat hotărârea instanţei, aşa că Sergiu Osoianu s-a adresat Oficiului de Executare Centru din municipiul Chişinău. Timp de câţiva ani, Osoianu aşa şi nu a primit locuinţă în capitală, titlul executoriu trecând de la un executor judecătoresc la altul.

  Înţelegere cu primarul

  Între timp, Sergiu Osoianu a devenit judecător la Judecătoria din Străşeni, apoi preşedinte al acestei instanţe. În luna martie 2014, acesta a încheiat o tranzacţie de împăcare cu Primarul municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, prin care Primăria se obliga să-i achite costul unui apartament cu două camere în schimbul locuinţei care urma a-i fi acordată în anul 2008. Într-un final, suma la care au ajuns părţile era de 50 de mii de euro.

  Подробнее

  Anul 2015 a fost unul norocos pentru Sergiu Osoianu, preşedintele Judecătoriei Străşeni. Astfel, în urma unui litigiu, Primăria municipiului Chişinău i-a achitat magistratului peste un milion de lei (echivalentul a 50 de mii de euro). Această sumă ar fi contravaloarea unui apartament cu două camere.

  Cu opt ani în urmă Sergiu Osoianu a cerut de la Primărie spaţiu locativ pentru familia sa, invocând o prevedere din Legea cu privire la procuratură, în vigoare atunci. Pentru că instituţia i-a respins cererea, magistratul a acţionat-o în judecată şi în luna august 2008 a câştigat procesul. Municipalitatea nu a executat hotărârea instanţei, aşa că Sergiu Osoianu s-a adresat Oficiului de Executare Centru din municipiul Chişinău. Timp de câţiva ani, Osoianu aşa şi nu a primit locuinţă în capitală, titlul executoriu trecând de la un executor judecătoresc la altul.

  Înţelegere cu primarul

  Între timp, Sergiu Osoianu a devenit judecător la Judecătoria din Străşeni, apoi preşedinte al acestei instanţe. În luna martie 2014, acesta a încheiat o tranzacţie de împăcare cu Primarul municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, prin care Primăria se obliga să-i achite costul unui apartament cu două camere în schimbul locuinţei care urma a-i fi acordată în anul 2008. Într-un final, suma la care au ajuns părţile era de 50 de mii de euro.

  Executorul judecătoresc Roman Talmaci a refuzat să semneze înţelegerea de împăcare dintre părţi, motivând că primarul Dorin Chirtoacă nu avea dreptul să încheie această tranzacţie, fără o decizie a Consiliului Municipal Chişinău (CMC).

  În anul 2014, Osoianu l-a acţionat în judecată pe executorul judecătoresc Roman Talmaci. În luna septembrie, acelaşi an, Judecătoria Râşcani din municipiul Chişinău i-a dat dreptate executorului judecătoresc, motivând că debitorul, în acest caz, trebuia să fie CMC, care aprobă repartizarea locuinţelor şi decide repartizarea mijloacelor financiare din fondul de rezervă.

  Decizia CA Chişinău: „Au fost lezate drepturile CMC”

  Sergiu Osoianu a atacat decizia la Curtea de Apel Chişinău, însă şi aici a pierdut procesul. Magistraţii de la CA Chişinău au argumentat că primarul Dorin Chirtoacă nu era îndreptăţit să încheie tranzacţia respectivă, în lipsa unei decizii a CMC, argumentând că prin astfel de acţiuni „au fost lezate drepturile CMC”.

  Milionul de la Primărie

  Deşi decizia CA Chişinău a fost irevocabilă din momentul emiterii, totuşi magistratul a intrat în posesia banilor. Direcţia Generală Locativ-Comunală şi Amenajare din municipiul Chişinău a confirmat acest lucru pentru Moldova Curată. „Creditorul Sergiu Osoianu a încheiat tranzacţie de împăcare şi i s-a achitat echivalentul unui apartament, respectiv dânsul nu are pretenţii la documentul executoriu”, se spune într-o notă informativă expediată de către DGLCA.

  Astfel, potrivit declaraţiei de avere pentru anul 2015, Sergiu Osoianu a încasat de la primărie peste un milion de lei (1.015.880), echivalentul a 50 de mii de euro. Executorul Roman Talmaci a declarat pentru Moldova Curată că, într-adevăr, Primăria municipiului Chişinău i-a acordat această sumă magistratului, în caz contrar, creditorul urma să se adreseze la CtEDO, iar statul ar fi pierdut mai mulţi bani.

  Consiliul Superior al Magistraturii îl apreciază pe Sergiu Osoianu. În anul 2013, CSM i-a acordat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii. Cu un an mai târziu, Sergiu Osoianu a primit de la CSM un apartament achiziţionat la preţ preferenţial. El a solicitat atunci CSM să fie inclus în lista de beneficiari a magistraţilor care au nevoie de locuinţă în municipiul Chişinău. În acelaşi an judecătorul s-a împrumutat cu suma de jumătate de milion de lei, dintre care 270 de mii - de la o persoană fizică.

  În declaraţia de avere a acestuia mai este indicat un venit salarial de circa 150 de mii de lei şi un automobil de model Honda CRV din anul 2007. Sergiu Osoianu nu a declarat nici un bun imobil. Întrebat unde trăieşte acum, dacă tot nu indică o locuinţă, deşi legea îl obligă să declare şi bunurile aflate în folosinţă, Sergiu Osoianu a răspuns supărat: „Dar d-voastră sunteţi cumva organ de anchetă? Eu pe d-voastră nu vă văd acum sau ce, să bănuiesc că sunteţi aşa cinstită? Dacă aveţi nevoie de o informaţie oficială, atunci aveţi dreptul de a sesiza Comisia Naţională de Integritate sau Consiliul Superior al Magistraturii, căruia am să-i dau explicaţiile respective”.

  Sergiu Osoianu: „Jurnaliştii nu sunt organe competente”…

  Întrebat de ce totuşi a solicitat bani de la Primărie, dacă anterior a cerut spaţiu locativ, Osoianu a reproşat că jurnaliştii nu au dreptul să ceară aşa informaţii. „Nu sunteţi organul competent de a lua astfel de explicaţii şi încă la telefon. Este o hotărâre a instanţei de judecată, în urma căreia s-a recuperat un prejudiciu material. Alte date cred că nu mai pot să vi le dau la telefon. În primul rând, nu-i tactic să mă sunaţi la telefon şi să-mi daţi asemenea întrebări, pentru că eu nu văd cine este în partea ceea de linie. Eu, de exemplu, pot să mă prezint că sunt Papa de la Roma şi să vă sun să vă întreb dacă aţi fost la slujbă. În al doilea rând, faceţi o interpelare oficială. Dacă suma este indicată în declaraţia de avere, înseamnă că ea nu este luată din pod. Chiar atâtea întrebări? Eu nu vă înţeleg… Sesizaţi organele care trebuie şi eu am să prezint toată informaţia. Eu nu vă văd, nu vă cunosc. Aici e vorba de nişte chestiuni private. Am terminat discuţia cu d-voastră, văd că vorbesc degeaba şi pierd timpul. Eu sunt ocupat” şi magistratul a pus receptorul.

  Menţionăm că judecătorii de la Curtea de Apel: Marina Anton, Ion Secrieru şi Mihail Ciugureanu au motivat în decizia luată că „prin hotărârea supusă executării din 26 august 2008 s-a dispus obligarea debitorilor să repartizeze creditorului (Sergiu Osoianu) şi membrilor familiei lui cu spaţiu locativ, fără a dispune împroprietărirea acestuia, în timp ce tranzacţia încheiată prevede transmiterea în proprietate a sumei de 50 de mii de euro, ceea ce contravine dispoziţiei hotărârii judecătoreşti şi temeiurile de emitere a acesteia”.

  Colegiul Civil al CA Chişinău a mai argumentat că Legea cu privire la Procuratură, în vigoare până la 17 mai 2009, instituia obligaţia asigurării colaboratorilor Procuraturii cu locuinţă de serviciu, nu şi împroprietărirea acestora cu spaţii locative. „Astfel, tranzacţia încheiată nu doar schimbă sensul hotărârii supuse executării, dar contravine cadrului legal pertinent”, se mai spune în decizia CA Chişinău.
  sursa: moldovacurata.md

• PRIMĂRIA CHIŞINĂU I-A PLĂTIT PREŞEDINTELUI JUDECĂTORIEI STRĂŞENI PESTE UN MILION DE LEI, CONTRAVALOAREA UNUI APARTAMENT CU DOUĂ CAMERE

  Sora avocatului Gheorghe Avornic, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Maria Avornic, își dorește funcția de președinte al Judecătoriei Strășeni. Magistrata, ajunsă în sistem în 2011, atunci când a fost numită judecătoare la Judecătoria sectorului Centru, s-a înscris acum o lună în concurs pentru funcția de președinte al instanței din Strășeni, rămasă vacantă după ce fostul președinte Mihail Gavriliță a scris cerere de concediere. Maria Avornic s-a înscris în concurs cu numele de Maria Negru. Avornic nu a fost de găsit pentru a ne spune dacă va participa sau nu la vot pentru alegerea noului conducător al Judecătoriei Strășeni. Președintele Consiliului Superior al Magistraturii Dumitru Visternicean afirmă însă că, în mod normal, Gheorghe Avornic ar trebui să se abțină de la vot, pentru că se află în conflict de interese. Referindu-se la candidatura Mariei Avornic pentru această funcție, Visternicean a precizat pentru Ziarul NAȚIONAL că deși nu este de mult timp în sistem, are dreptul să opteze pentru funcția de președinte de instanță, iar membrii CSM vor decide care este cel mai potrivit candidat. Pentru funcția de președinte al Judecătoriei Strășeni mai candidează doi magistrați, ambii de la aceeași instanță: Dumitru Mârzenco și Sergiu Osoianu.

  Подробнее

  Sora avocatului Gheorghe Avornic, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Maria Avornic, își dorește funcția de președinte al Judecătoriei Strășeni. Magistrata, ajunsă în sistem în 2011, atunci când a fost numită judecătoare la Judecătoria sectorului Centru, s-a înscris acum o lună în concurs pentru funcția de președinte al instanței din Strășeni, rămasă vacantă după ce fostul președinte Mihail Gavriliță a scris cerere de concediere. Maria Avornic s-a înscris în concurs cu numele de Maria Negru. Avornic nu a fost de găsit pentru a ne spune dacă va participa sau nu la vot pentru alegerea noului conducător al Judecătoriei Strășeni. Președintele Consiliului Superior al Magistraturii Dumitru Visternicean afirmă însă că, în mod normal, Gheorghe Avornic ar trebui să se abțină de la vot, pentru că se află în conflict de interese. Referindu-se la candidatura Mariei Avornic pentru această funcție, Visternicean a precizat pentru Ziarul NAȚIONAL că deși nu este de mult timp în sistem, are dreptul să opteze pentru funcția de președinte de instanță, iar membrii CSM vor decide care este cel mai potrivit candidat. Pentru funcția de președinte al Judecătoriei Strășeni mai candidează doi magistrați, ambii de la aceeași instanță: Dumitru Mârzenco și Sergiu Osoianu.

  Deocamdată nu a fost stabilită data când va fi ales noul președinte al Judecătoriei Strășeni. Cel mai probabil, acest lucru se va întâmpla în decurs de o lună.

Оставь комментарий