Știri

• Justiţie de familie (2)

  Un membru al familiei este avocat, iar altul – judecător. Justiţia din R. Moldova, cunoscută pentru cumetrismul şi nănăşismul de care este împânzită, se confruntă cu un alt fenomen care-i pune în pericol integritatea. În multe familii, dacă soţul sau soţia este judecător, atunci, cel puţin, unul din ceilalţi membri ai familiei este, aproape sigur, avocat. Avocat care apără inculpaţi, inclusiv în faţa rudelor şi prietenilor aflaţi în fotoliu de judecător. De multe ori, asemenea situaţii deloc sănătoase nasc suspiciuni întemeiate, iar, uneori, şi dosare penale.
  
  Continuare din numărul trecut
  Cazurile familiilor Melinteanu şi Moraru, relatate anterior de ZdG, sunt singulare doar prin prisma faptului că cel puţin un membru al familiei, care făcea justiţie şi, totodată, trafic de influenţă, bazându-se pe relaţiile de familie, a ajuns pe mâna oamenilor legii. Justiţia din R. Moldova este, însă, dominată de asemenea relaţii.

  Citiţi mai departe

  Un membru al familiei este avocat, iar altul – judecător. Justiţia din R. Moldova, cunoscută pentru cumetrismul şi nănăşismul de care este împânzită, se confruntă cu un alt fenomen care-i pune în pericol integritatea. În multe familii, dacă soţul sau soţia este judecător, atunci, cel puţin, unul din ceilalţi membri ai familiei este, aproape sigur, avocat. Avocat care apără inculpaţi, inclusiv în faţa rudelor şi prietenilor aflaţi în fotoliu de judecător. De multe ori, asemenea situaţii deloc sănătoase nasc suspiciuni întemeiate, iar, uneori, şi dosare penale.
  
  Continuare din numărul trecut
  Cazurile familiilor Melinteanu şi Moraru, relatate anterior de ZdG, sunt singulare doar prin prisma faptului că cel puţin un membru al familiei, care făcea justiţie şi, totodată, trafic de influenţă, bazându-se pe relaţiile de familie, a ajuns pe mâna oamenilor legii. Justiţia din R. Moldova este, însă, dominată de asemenea relaţii.

  Soţia lui Ion Pleşca: „Nu particip în instanţa în care lucrează soţul”

  De exemplu, la Curtea de Apel (CA) Chişinău, jumătăţile a nu mai puţin de opt judecători activează în acelaşi domeniu. Tonul este dat de Tatiana Pleşca, soţia preşedintelui CA Chişinău, Ion Pleşca, care este avocată. Alexei Rotarciuc, soţul judecătoarei Dina Rotarciuc, a fost procuror. În 2014, după ce a plecat din procuratură, a obţinut licenţa de avocat. Totodată, ginerele judecătoarei, Igor Balmuş, este procuror, iar Ştefan Balmuş, fratele procurorului, este avocat. Soţia judecătorului Victor Pruteanu este avocat. La fel şi Tatiana Craiu, soţia magistratului Nicolae Craiu. Tot avocat este şi soţul magistratei Marina Anton, dar şi soţul judecătoarei Svetlana Balmuş. Soţul judecătoarei Maria Guzun este judecătorul Ion Guzun, care activează la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ).

  Tatiana Pleşca, soţia lui Ion Pleşca, susţine că reuşeşte să evite eventualele suspiciuni sau conflicte de interese, care ar putea apărea în activitatea sa de avocat prin simplul fapt că nu participă în dosarele care sunt la CA Chişinău. „Nu particip în instanţa în care lucrează soţul. Atunci când era la Botanica (Ion Pleşca, n.r.), nu participam la Botanica, deşi legea nu ne interzice să participăm”, zice ea. Au fost, însă, şi avocaţi care au refuzat să răspundă la întrebarea cum reuşesc să evite eventualele conflicte de interese care apar în activitatea lor. „Nu doresc să răspund la această întrebare. De ce? Nu doresc”, ne-a spus avocata Natalia Pahopol, soţia judecătorului Anatolie Pahopol. Alexei Rotarciuc, soţul judecătoarei Dina Rotarciuc, a închis în timp ce îl întrebam despre subiect, iar, ulterior, nu a mai răspuns la apeluri.

  Vicepreşedinte CSJ: „În ultimul timp, judecătorii s-au responsabilizat”

  Tendinţele de la CA Chişinău se păstrează şi la CSJ, acolo unde nu mai puţin de 8 judecători au, cel puţin, un membru al familiei în avocatură sau procuratură. Şi aici, totul începe de sus. Elena Poalelungi, soţia lui Mihai Poalelungi, preşedintele CSJ, activează în cadrul Ministerului Justiţiei, fiind angajată, în 2013, în funcţia de şefă a Secţiei Executori judecătoreşti. Maria Cozma, nepoata preşedintelui, este judecătoare la Judecătoria sect. Centru, fiind numită anul trecut, după ce a activat o scurtă perioadă la Judecătoria sect. Râşcani, care este condusă de Oleg Melniciuc, unul dintre finii de cununie ai lui Poalelungi. Cozma a lucrat acolo în calitate de şefă a secretariatului instanţei. Svetlana Gordilă, soţia lui Nicolae Gordilă, vicepreşedintele CSJ, este avocată. Diana Scobioală, fiica Iuliei Sârcu, vicepreşedinta Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al CSJ, este directoare executivă a Institutului Naţional al Justiţiei, cea care formează viitorii justiţiabili. Soţul magistratei, Isai Sârcu, este procuror, fiind şeful Secţiei personal din cadrul Procuraturii Generale. Şi soţul judecătoarei Maria Ghervas, Iurie Ghervas, este procuror. Soţia magistratului Ghenadie Nicolaev, Angela Nicolaev, este avocat. Tot avocat este şi Anatolie Filincov, soţul Svetlanei Filincova, fosta vicepreşedintă a CSJ, dar şi Svetlana Moraru, soţia judecătorului Petru Moraru. În avocatură activează şi Elena Tudoran, soţia magistratului Oleg Sternioală.

  Judecătorul Nicolae Gordilă, vicepreşedintele CSJ, susţine că scrie cerere de recuzare dacă pe dosar a participat soţia sa, în calitate de avocată. „Evităm conflictele de interese prin abţinere de la examinare sau prin abţinerea soţiei de a participa pe un anumit dosar. Dacă văd sau am informaţie că dânsa a participat pe dosar, inclusiv la urmărirea penală, deodată îmi iau abţinere şi dosarul trece la alt judecător. Legea aşa prevede, aşa şi facem. Noi încercăm să evităm astfel de momente şi nu ne implicăm în asemenea chestii. În ultimul timp, judecătorii s-au responsabilizat mai mult şi totul e normal”, susţine Gordilă. Soţia sa, avocata Svetlana Gordilă, zice şi ea că se abţine să participe în dosare care sunt sau au fost judecate de soţul său. „Chiar şi atunci când un dosar se întoarce de la CSJ la Apel şi văd numele lui, spun clientului că nu pot să particip pe dosar. Fac asta, în primul rând, pentru a evita discuţii şi pentru a nu nemulţumi clientul şi partea adversă”, spune Svetlana Gordilă. În familia Nicolaev, spune avocata Angela Nicolaev, soţia judecătorului Ghenadie Nicolaev, lucrurile sunt bine puse la punct. „La noi totul este clar. Eu lucrez doar pe dosare civile, iar soţul judecător — doar pe dosare penale. Din acest motiv, niciodată nu ne intersectăm”, explică aceasta.

  „Şi asta se întâmplă, din păcate…”

  Nicolae Roşca, fostul preşedintele al Colegiului Disciplinar din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, susţine că o soluţie pentru a contracara acest fenomen, al clanurilor din justiţie, practic nu există. „Nu ştiu dacă este o soluţie. Câteodată te gândeşti, în mod firesc, că atunci când un copil creşte într-o familie de jurişti, el acumulează o anumită experienţă, iar atunci când se duce undeva, nu o face pentru că e fiu de judecător, ci pentru că, din copilărie, a fost cu problemele astea şi el se manifestă şi are o atracţie faţă de acel domeniu. Şi e parcă firesc să fie aşa. Dar, la noi parcă e altfel. Judecătorii se susţin unii pe alţii la promovarea în INJ a copiilor lor, avocaţii se susţin la susţinerea examenelor pentru fiii lor. Şi nu pentru că acel copil e foarte bun, ci doar pentru că este copilul cuiva”, zice Roşca.

  „Desigur, legea reglementează aceste relaţii. Ea nu permite ca soţia sau copilul avocat să participe pe un dosar gestionat de tatăl judecător. Dar, în anumite situaţii, dacă un judecător are un fiu, el cu siguranţă poate să-şi permită, în aceeaşi instanţă, să intre la un alt judecător, coleg, şi să discute despre o eventuală favorizare. Şi asta se întâmplă, din păcate. Totul depinde aici, însă, de persoana judecătorului. Eu am ajuns la concluzia că la noi, totuşi, trebuie să fie schimbaţi toţi judecătorii, în special cei de la CSJ. Toate aceste reforme despre care vorbesc ei nu vor da rezultate dacă nu vor fi schimbaţi oamenii. E nevoie de oameni noi, care nici măcar să nu se gândească, chiar dacă soţul sau soţia sunt avocaţi, că ar putea influenţa mersul unui dosar”, crede Nicolae Roşca, acum avocat şi profesor universitar.
  sursa: zdg.md

• Judecătorii slabi, preferaţi şi promovaţi de către CSM

  În acelaşi răstimp, cu sau fără contribuţia CSM, în sistemul judiciar au acces mai multe persoane cu relaţii în sistemul judecătoresc sau în politică. Astfel, Sergiu Bularu, fost reprezentant al PDM la CEC, a devenit judecător la Judecătoria Centru, Olga Cernei, fiica judecătoarei Ludmila Cernei, la Buiucani, Maria Cosma, nepoata şefului Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), Mihai Poalelungi, la Judecătoria Ciocana, iar Mihaela Gavriliţă-Grosu, fiica lui Mihail Gavriliţă, ex-preşedinte al Judecătoriei Străşeni, la Judecătoria Străşeni.

  Citiţi mai departe

  În acelaşi răstimp, cu sau fără contribuţia CSM, în sistemul judiciar au acces mai multe persoane cu relaţii în sistemul judecătoresc sau în politică. Astfel, Sergiu Bularu, fost reprezentant al PDM la CEC, a devenit judecător la Judecătoria Centru, Olga Cernei, fiica judecătoarei Ludmila Cernei, la Buiucani, Maria Cosma, nepoata şefului Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), Mihai Poalelungi, la Judecătoria Ciocana, iar Mihaela Gavriliţă-Grosu, fiica lui Mihail Gavriliţă, ex-preşedinte al Judecătoriei Străşeni, la Judecătoria Străşeni.

• Justiţie cu nemurele: Mai mulţi judecători controversaţi, promovaţi în 2014

  Nu aduce anul cât aduce ceasul sau... relaţiile din sistem. 2014 s-a lăsat cu promovări pentru mai mulţi judecători controversaţi care s-au instalat în fotolii din instanţele superioare din capitală. Unii dintre ei au legături de rudenie cu membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, instituţia care le-a şi înaintat candidaturile spre numire. Alţii au prieteni influenţi. Deşi declară că vor să reformeze justiţia şi să transforme domeniul judiciar într-un sistem integru, autorităţile continuă să avanseze în funcţii candidaturi cu reputaţie dubioasă. 

  Citiţi mai departe

  Nu aduce anul cât aduce ceasul sau... relaţiile din sistem. 2014 s-a lăsat cu promovări pentru mai mulţi judecători controversaţi care s-au instalat în fotolii din instanţele superioare din capitală. Unii dintre ei au legături de rudenie cu membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, instituţia care le-a şi înaintat candidaturile spre numire. Alţii au prieteni influenţi. Deşi declară că vor să reformeze justiţia şi să transforme domeniul judiciar într-un sistem integru, autorităţile continuă să avanseze în funcţii candidaturi cu reputaţie dubioasă. 

  Anul 2014 a început bine pentru magistratul Oleg Sternioală. De la Judecătoria sectorului Buiucani, instanţă în care a fost şef în ultimii şase ani, Oleg Sternioală a fost promovat direct la Curtea Supremă de Justiţie. Judecătorul a sărit peste o treaptă, Curtea de Apel, s-a înscris direct la concursul pentru un fotoliu în CSJ. Candidatura sa a fost acceptată de Consiliul Superior al Magistraturii şi propusă Parlamentului, care l-a şi votat în această funcţie. Sternioală este cunoscut pentru relaţiile de prietenie pe care le are cu mai mulţi judecători şi politicieni, pe care i-a invitat la cea de-a doua sa nuntă, ce a avut loc în octombrie 2014. Petrecerea s-a dat la unul din cele mai luxoase localuri din capitală. Printre nuntaşi s-au numărat ministrul în exerciţiu al Justiţiei, Oleg Efrim, şeful Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, preşedintele Asociaţiei Judecătorilor, Ion Druţă, şeful Judecătoriei sectorului Ciocana din capitală, Victor Burduh, Victor Boico şi Ghenadie Plămădeală de la Judecătoria Buiucani, dar şi viceministrul Justiţiei, Vladimir Grosu. Au mai venit şi şeful Serviciului Vamal, Tudor Baliţchi, dar şi Daniela Guma, fiica lui Valeriu Guma, fost deputat din partea Partidului Democrat, căutat în prezent de Interpol după o condamnare în România pentru acte de corupţie. Invitat a fost şi unul dintre finii de cununie ai oligarhului din Partidul Democrat, Vladimir Plahotniuc. Este vorba despre Dorin Damir - persoană vizată în dosarul 7 aprilie, într-un episod de mituire a unor tineri în vederea depunerii unor mărturii false. Numele lui Sternioală a apărut anterior în presă în investigaţii ce au vizat atacurile raider produse asupra mai multor structuri financiare din Moldova, iar în 2013, pe când exercita funcţia de preşedinte al Judecătoriei Buiucani, această instanţă a fost desemnată drept codaşă printre judecătoriile din capitală la capitolele calitatea activităţii şi nivelul de disciplină. Totodată, în perioada 2010-2012, aproape jumătate din hotărârile lui Oleg Sternioală, pe cauze civile, au fost anulate de instanţele superioare. Niciuna din aceste circumstanţe nu l-a împiedicat, însă, pe Sternioală să ocupe un fotoliu în instanţa superioară din ţară. Consiliul Superior al Magistraturii l-a considerat demn de funcţia înaltă, l-a înaintat Parlamentului, iar deputaţii l-au votat.
  
  De o promovare în anul 2014 s-a bucurat şi magistratul Judecătoriei sectorului Buiucani, Natalia Simciuc, avansată la Curtea de Apel Chişinău. În concursul în care s-a înscris i-a devansat pe alţi opt candidaţi, deşi avea unul dintre cele mai mici punctaje acordate de Colegiul de Selecţie. Reputaţia acestui judecător nu este una ireproşabilă. Natalia Simciuc a fost inclusă în varianta moldovenească a Listei Magnitsky pentru că ar fi fost implicată în atacurile raider din sistemul financiar-bancar comise în perioada 2010 – 2011. Tot Natalia Simciuc l-a condamnat pe omul de afaceri Viorel Ţopa la opt ani privaţiune de libertate, într-un dosar intentat a doua zi după declaraţiile publice făcute de acesta împotriva elementelor mafiote din structurile de stat, în special împotriva oligarhului Vladimir Plahotniuc. Atunci, avocatul lui Viorel Ţopa a declarat că judecătoarea a acţionat la comanda lui Plahotniuc, acuzaţii pe care Natalia Simciuc nu le-a comentat.
  
  La vârsta de 27 de ani, a devenit judecătoare Maria Cozma, nepoata şefului Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi, fostă şefă a secretariatului de la Judecătoria sectorului Râşcani al capitalei. La sfârşitul lunii octombrie 2014 a fost promovată la Judecătoria sectorului Ciocana din capitală. Despre Maria Cozma, Serviciul de Informaţii şi Securitate a notat că, în 2012 avea deschis pe numele său un cont bancar de peste 850 de mii de lei, asta deşi pentru perioada 2011-2012 a declarat un venit de doar 22 de mii de lei. În acelaşi document se sublinia şi faptul că Judecătoria sectorului Râşcani unde a activat nepoata şefului CSJ înainte să devină judecător este condusă de finul de cununie al preşedintelui CSJ, Oleg Melniciuc, aspect ce denotă, cităm: "elemente ale conflictului de interese". Maria Cozma a ajuns renumită şi în presa internaţională, după ce a postat pe reţelele de socializare o poză în costum de baie. Publicaţiile britanice au notat că imaginile în care apare focoasa brunetă nu o vor face să-şi piardă slujba, pentru că este nepoata preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie.
  
  Un alt exemplu care demonstrează că relaţiile de rudenie devin o dogmă în justiţia moldovenească este furnizat chiar de către unul dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii, Gheorghe Avornic. Acesta a fost numit membru al CSM la sfârşitul anului 2013 din rândul profesorilor de drept, iar candidatura sa a provocat cele mai aprinse polemici în Legislativ, inclusiv pentru faptul că a candidat la concurs împreună cu fina sa de cununie, Violeta Cojocaru, aleasă şi ea membru în Consiliu. Numele lui Gheorghe Avornic a fost vizat în mai multe scandaluri, fiind acuzat anterior că prin înşelăciune şi-ar fi însuşit o parte dintre proprietăţile unei familii din Bălţi, fapt pentru care a fost pornit un dosar penal. Atunci, Avornic a respins acuzaţiile. După ce a ajuns în CSM, treptat, pe durata anului 2014, colegii săi au votat pentru promovarea a trei rude ale sale - Alexandru, Maria şi Veronica Negru.
  
  Maria Negru, avansată la Curtea de Apel Chişinău în toamna lui 2014, este sora lui Gheorghe Avornic. Până nu demult, aceasta a activat în calitate de magistrat la Judecătoria sectorului Centru din capitală. A candidat pentru postul de la Curtea de Apel alături de alţi şase judecători şi a recunoscut atunci că este sora membrului CSM. A negat, însă că ar fi profitat de asta.
  
  În acelaşi concurs s-a înscris atunci încă o rudă a lui Gheorghe Avornic - Veronica Negru, fina sa de cununie.
  Veronica Negru nu a întrunit atunci numărul necesar de voturi pentru a fi avansată. Norocul i-a surâs însă peste numai două luni, când Consiliul Superior al Magistraturii a anunţat un nou concurs la Curtea de Apel Chişinău. Atunci a fost promovată deşi în comparaţie cu celalţi şapte candidaţi avea cel mai mic punctaj acordat de Colegiul de Selecţie.
  
  Un alt magistrat din anturajul lui Gheorghe Avornic, Alexandru Negru, este cumnatul Veronicăi Negru. Acesta a absolvit în 2012 Institutul Naţional de Justiţie şi în februarie 2014 a fost desemnat de către CSM şi acceptat de şeful statului în calitate de magistrat la Judecătoria sectorului Buiucani.
  
  În curând s-ar putea bucura de o promovare cumnatul lui Gheorghe Avornic, magistratul Nicolae Craiu, de la Curtea de Apel Chişinău. Potrivit unor surse din cadrul CSM, Craiu figurează în lista concursului pentru suplinirea unei funcţii vacante la Curtea Supremă de Justiţie, care se va desfăşura în timpul apropiat.
  
  Anterior, în 2013, sistemul judiciar şi opinia publică au fost bulversate de promovarea altor doi judecători - Oleg Melniciuc şi Ion Druţă. Oleg Melniciuc este preşedintele Judecătoriei sectorului Râşcani şi finul de cununie al şefului Curţii Supreme de Justiţie. Melniciuc a fost numit în această funcţie contrar voinţei şefului statului, cu voturile membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, unde naşul său de cununie este membru. Numele lui Melniciuc a fost vizat în mai multe scandaluri mediatice. Deşi potrivit declaraţiei de avere pentru 2013, Oleg Melniciuc a avut venituri mai mici de 100 de mii de lei, judecătorul are casă luxoasă în capitală, în valoare de mai multe milioane şi maşină de 17 mii de euro. Mai mult. Pe numele mamei sale, o pensionară în vârstă de 76 de ani, sunt înregistrate trei spaţii comerciale cu o suprafaţă totală de aproximativ 500 de metri pătraţi şi un teren, toate în capitală. Deşi valoarea averii înregistrate pe numele său în Chişinău se ridică la peste 4 milioane de lei, femeia locuieşte într-o casă modestă într-un sat din nordul Moldovei. Melniciuc a declarat că nu are vreo legătură cu aceste imobile.
  
  Cât despre Ion Druţă, aceasta a fost avansat, prin voturile CSM şi, ulterior, al Parlamentului, de la Judecătoria sectorului Botanica direct la Curtea Supremă de Justiţie. Ca şi colegul său din CSJ, Oleg Sternioală, Druţă a sărit peste o treaptă, cea a Curţii de Apel. Şi numele său a răsunat în mai multe scandaluri mediatice. În prezent, el este cercetat disciplinar după ce a participat de două ori, contrar legii, la judecarea aceluiaşi dosar, în două instanţe diferite. Vorbim despre cauza în care o pretinsă datorie a unei firme letone faţă de un avocat moldovean a fost pusă pe umerii statului printr-o decizie a CSJ. Ulterior, tot CSJ a decis să revizuiască decizia la care a participat Ion Druţă, întrucât s-a atestat "încălcarea flagrantă a normelor constituţionale şi lezarea intereselor publice".
  
  Luate la un loc, aceste promovări sunt calificate de unii reprezentanţi ai societăţii civile ca parte componentă a unei scheme corupte ce funcţionează în justiţie de mai mulţi ani.
  
  Menţionăm că potrivit Raportului Competitivităţii Globale 2014-2015, realizat de World Economic Forum, Republica Moldova se clasează pe ultimul loc din 144 de ţări într-un top privind corupţia din sistemul judecătoresc. 

• Президент Николае Тимофти подписал указы о назначении на должность шести магистратов

  Президент Республики Молдова Николае Тимофти подписал сегодня по предложению Высшего совета магистратуры указы о назначении на должность четырех судей сроком на пять лет:

  Константина Рошки – судьей Суда сектора Чентру мун. Кишинэу;

  Вероники Жомиру-Никулицэ – судьей Суда сектора Рышкань мун. Кишинэу;

  Григоре Ботнару  - судьей Суда Стрэшень;

  Марии Козма – судьей Суда сектора Чокана мун. Кишинэу.

  Citiţi mai departe

  Президент Республики Молдова Николае Тимофти подписал сегодня по предложению Высшего совета магистратуры указы о назначении на должность четырех судей сроком на пять лет:

  Константина Рошки – судьей Суда сектора Чентру мун. Кишинэу;

  Вероники Жомиру-Никулицэ – судьей Суда сектора Рышкань мун. Кишинэу;

  Григоре Ботнару  - судьей Суда Стрэшень;

  Марии Козма – судьей Суда сектора Чокана мун. Кишинэу.

   

• Тимофти отклонил четыре кандидатуры на должность судьи

  В то же время президент подписал указы о назначении на должность сроком на пять лет других четырех судей, кандидатуры которых были предложены Высшим советом магистратуры. Это Константин Рошка, который займет должность судьи Суда сектора Центр мун. Кишинев; Вероника Жомиру-Никулицэ – на должность судьи Суда сектора Рышкановка мун. Кишинев; Григорий Ботнару – судьи Суда Страшен; Марии Козма – судьи Суда сектора Чеканы мун. Кишинев.

  Citiţi mai departe

  В то же время президент подписал указы о назначении на должность сроком на пять лет других четырех судей, кандидатуры которых были предложены Высшим советом магистратуры. Это Константин Рошка, который займет должность судьи Суда сектора Центр мун. Кишинев; Вероника Жомиру-Никулицэ – на должность судьи Суда сектора Рышкановка мун. Кишинев; Григорий Ботнару – судьи Суда Страшен; Марии Козма – судьи Суда сектора Чеканы мун. Кишинев.

   

• Тимофти предостерегают о сомнительных кандидатах на должности судей

  Авторы обращения выдвигают президенту Николае Тимофти два требования:
  1. Проверка достоверности и точности информации, опубликованной в отношении следующих лиц, выдвинутых ВСМ на должности судей: Петру Харманюк, Лучия Багрин, Корнелиу Крецу, Мария Козма и Наталья Бербек;

  Citiţi mai departe

  Авторы обращения выдвигают президенту Николае Тимофти два требования:
  1. Проверка достоверности и точности информации, опубликованной в отношении следующих лиц, выдвинутых ВСМ на должности судей: Петру Харманюк, Лучия Багрин, Корнелиу Крецу, Мария Козма и Наталья Бербек;

   

• Compromişi, dar admişi în justiţie

  Cu aviz negativ de la Serviciul de Informaţii şi Securitate, dar instalaţi în fotolii de judecători de către Consiliul Superior al Magistraturii. Vorbim despre cinci tineri magistraţi printre care Corneliu Creţu şi Maria Cozma, fiul învinuitului în dosarul "Pădrea Domnească", Gheorghe Crețu şi, respectiv, nepoata preşedintelui CSJ, Mihai Poalelungi.  

  Citiţi mai departe

  Cu aviz negativ de la Serviciul de Informaţii şi Securitate, dar instalaţi în fotolii de judecători de către Consiliul Superior al Magistraturii. Vorbim despre cinci tineri magistraţi printre care Corneliu Creţu şi Maria Cozma, fiul învinuitului în dosarul "Pădrea Domnească", Gheorghe Crețu şi, respectiv, nepoata preşedintelui CSJ, Mihai Poalelungi.  

   

• Viitorii judecători — cu case de milioane, automobile de lux şi cu firme în SUA

  ZdG a aflat cine sunt absolvenţii INJ, candidaţi la funcţia de judecător.Maria Cozma are 25 de ani şi s-a născut în localitatea Ghindeşti, raionul Floreşti. În acest an, a absolvit INJ cu media generală de 9,54. Maria Cozma este nepoata preşedintelui CSJ, Mihai Poalelungi. Recent, a fost transferată în funcţia de asistent judiciar, fiind, totodată, şi şefa interimară a secretariatului Judecătoriei sect. Râşcani. Ţinem să precizăm că Oleg Melniciuc, preşedintele Judecătoriei Râşcani, este finul de cununie al lui Mihai Poalelungi, iar nepoata preşedintelui CSJ, Maria Cozma, este subalterna lui Melniciuc.

  Citiţi mai departe

  ZdG a aflat cine sunt absolvenţii INJ, candidaţi la funcţia de judecător.Maria Cozma are 25 de ani şi s-a născut în localitatea Ghindeşti, raionul Floreşti. În acest an, a absolvit INJ cu media generală de 9,54. Maria Cozma este nepoata preşedintelui CSJ, Mihai Poalelungi. Recent, a fost transferată în funcţia de asistent judiciar, fiind, totodată, şi şefa interimară a secretariatului Judecătoriei sect. Râşcani. Ţinem să precizăm că Oleg Melniciuc, preşedintele Judecătoriei Râşcani, este finul de cununie al lui Mihai Poalelungi, iar nepoata preşedintelui CSJ, Maria Cozma, este subalterna lui Melniciuc.

  Pentru anul 2011-2012, Maria Cozma a declarat venituri în sumă de 22 mii de lei, bani acumulaţi din salariul pe care îl primeşte de la Judecătoria Râşcani, dar şi din darea în arendă a unui lot de pământ. Totodată, Maria Cozma are conturi bancare la BC „Victoriabank” SA, în sumă de 850 mii de lei. Luni, 22 iulie, am contactat-o pe Maria Cozma. Aceasta ne-a răspuns: „Sunt la bancă şi nu pot să vorbesc acum. Reveniţi în 40 de minute”. Ulterior, Maria nu a mai răspuns la telefon.

   

LASĂ UN COMENTARIU