Date biografice
Data numirii în funcție: 05.11.2004
Prin Decretul Președintului RM nr. 12-VII din 05 aprilie 2012 numit, prin transfer, în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chişinău.
Prin Decretul Președintelui RM nr. 1528-II din 19 iunie 2000 numit în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.
Anul naşterii: 1959
Instruire/Diplome
1988 Universitatea de Stat din Moldova, facultatea de drept
Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
01.04.1978 - 01.11.1978 - Lăcătuş, fabrica de conserve, or. Cupcini raionul Edineţ
12.11.1978 - 16.12.1980 - Serviciul militar în termen
10.01.1981 - 27.08.1983 - Lăcătuş, fabrica de conserve Cupcini, lăcătuş-montator, trustul “Moldprodmontaj”
03.08.1988 - 30.11.1989 - Judecător interimar, Judecătoria raională Drochia
30.11.1989 -24.01. 2001 - Judecător la Judecătoria de sector Ocniţa
19.06.2000 - Numit în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă (Decret nr 1528-II)
24.01.2001 - Judecător la Tribunalul mun.Bălţi (Decret nr. 1868-II)
05.12.2001 - Preşedinte al Tribunalului mun.Bălţi
11.06.2003 - A fost reconfirmat în funcția de judecător şi preşedinte la Curtea de Apel Bălţi (Decret nr. 1303-III, 1307 - III)
23.01.2004 - Eliberat din functia de judecător și președinte al Curții de Apel Bălți (Decret nr. 1649-III)
05.11.2004 - Judecător la Curtea de Apel Economică (Decret nr. 2078-III)
05.04.2012 - Numit, prin transfer, în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chişinău (Decret nr. 12-VII)
Venituri
Venit obţinut de la locul de muncă de bază 122 430 lei
Venit obţinut din activitatea pedagogică 2 500 lei
Venit obţinut din alte surse legale, pensie 74 400 lei, inclusiv soţia 12 000 lei
Bunuri imobile
1. Lot de pămînt în s. Mereșeni, r-nul Hîncești, cu suprafaţa de 0,35 ha, în valoare aproximativă de 10 000 - 12 000 lei
2. Casă de locuit în s. Mereșeni, r-nul Hîncești, cu suprafaţa aproximativă de 100 m.p., în valoare de 44 785 lei, pe piaţă aproximativ 50 000 Euro
3. Apartament în or. Chișinău, cu suprafaţa de 75,6 m.p., în valoare de 221 987 lei
Bunuri mobile
Autoturism AUDI - A4, în valoare aproximativă de 100 000 lei
Venituri
Venit obţinut de la locul de muncă de bază 80 913,25 lei
Venit obţinut din alte surse legale, pensie 53 760,00 lei
Bunuri imobile
1. Sector de teren ocupat de casă în or. Ocnița, cu suprafaţa de 1120 m.p., în valoare de 10 041 lei
2. Casă de locuit în or. Ocnița cu suprafaţa de 288 m.p., în valoare de 206 297 lei
3. Apartament în mun. Chișinău cu suprafaţa de 65,7 m.p.
Venuturi
Venit obţinut de la locul de muncă de bază 83 443,58 lei
Venit obţinut din alte surse legale, pensie 53 760 lei
Venituri
Venit obţinut din activitatea de bază 74 452,55 lei
Venit obţinut din alte surse legale, pensie 53 760,00 lei
Venit obţinut din alte surse legale, soţie (pensie) 5 000,00 lei
Bunuri imobile
1. Casă individuală în r-nul Ocnița, cu suprafaţa de 0,112 ha, în valoare de 10 041 lei, 1,0 cotă-parte, dobîndită în anul 1997
2. Teren agricol în r-nul Edineț, cu suprafaţa de 0,1686 ha, în valoare de 2 000 lei, 1,0 cotă-parte, dobîndit în anul 2009
3. Casă de locuit în r-nul Ocnița, cu suprafaţa de 288,00 m.p., în valoare de 288 000 lei, 1,0 cotă-parte, dobîndită în anul 1999
4. Bucătărie de vară în r-nul Ocnița, cu suprafaţa de 60,00 m.p., în valoare de 31 009 lei, 1,0 cotă-parte, dobîndită în anul 1999
5. Apartament în mun. Chișinău, cu suprafaţa de 65,7 m.p., folosință, 1,0 cotă-parte, dobîndită în anul 2005
Bunuri mobile
Autoturism de marca Mercedes-Benz ML-250 W 166 (an. fab. 2012), în valoare de 550 000,00 lei, în folosință
Datorii
Credit în sumă de 550 000,00 lei, contractat în anul 2013, scadent la 31.12.2013
Venituri
1. Venit obţinut la locul de muncă de bază 95 199 lei
2. Venit obţinut din alte surse legale, pensie 71 232 lei
3. Venit obţinut din alte surse legale de soţie, pensie 6 300 lei
Bunuri imobile
1. Teren agricol în r-nul Edineț, cu suprafața de 0,1686 ha, în valoare de 2 000 lei, 1,0 cotă-parte, dobîndit în anul 2009
2. Apartament în mun. Chișinău, cu suprafaţa de 65,7 m.p., bon de repartiție/folosință, 1,0 cotă-parte, dobîndit în anul 2005, titular APL
Bunuri mobile
Autoturism de marca Mercedes-Benz ML-250 W166 (an. fab. 2012) în valoare de 550 000 lei, comodat în anul 2013
Active financiare
1. Cont de card, pensie în sumă de 9 600 lei, dechis în anul 2011
2. Cont de card, salariu în sumă de 135,00 lei, deschis în anul 2012
Datorii
Credit în sumă de 550 000,00 lei, scadent la 31.12.2016, contractat în anul 2013
Venituri
1. Venit obţinut la locul de muncă de bază 187 087,59 lei
2.NouVenitul obţinut din înstrăinarea bunurilor mobile sau imobile (Contract de vinzare-cumpărare a casei de locuit din 15.03.2014) 1 800 000 lei
3. Venit obţinut din alte surse legale, pensie 132 000 lei
4. Venit obţinut din alte surse legale de soţie, pensie 6 300 lei
Bunuri imobile
1. Teren agricol în r-nul Edineț, cu suprafața de 0,1686 ha, în valoare de 2 000 lei, 1,0 cotă-parte, dobîndit în anul 2009
2. Apartament în mun. Chișinău, cu suprafaţa de 65,7 m.p., bon de repartiție/folosință, 1,0 cotă-parte, dobîndit în anul 2005, titular APL
Bunuri mobile
Autoturism de marca Mercedes-Benz ML-250 W166 (an. fab. 2012) în valoare de 550 000 lei, comodat în anul 2013
Active financiare
1. Cont de card, pensie în sumă de 4 100 lei, dechis în anul 2011
2. Cont de card, salariu în sumă de 0 lei, deschis în anul 2012
Datorii
Credit în sumă de 550 000,00 lei, scadent la 31.12.2016, contractat în anul 2013
Venituri
1. Venit obţinut la locul de muncă de bază 233 068,91 lei
2. Venit obţinut din alte surse legale, pensie 132 000 lei
3. Venit obţinut din alte surse legale de soţie, pensie 8 640 lei
Bunuri imobile
1. Teren agricol, cu suprafața de 0,1686 ha, în valoare de 2 000 lei, 1,0 cotă-parte, dobîndit în anul 2009
2.NouTeren pentru construcții cu suprafața 0,028 ha, în valoare de 54 011 lei, Contract de vînzare-cumpărare a terenului pentru construcţii şi a casei de locuit individuală din anul 2016
3.NouCasă de locuit individuală cu suprafața de 136,9 m.p., în valoare de 805 919,00 lei, Contract de vînzare-cumpărare a terenului pentru construcţii şi a casei de locuit individuală din anul 2016
4. Apartament în mun. Chișinău, cu suprafaţa de 65,7 m.p., bon de repartiție/folosință, 1,0 cotă-parte, dobîndit în anul 2005, titular APL
Bunuri mobile
Autoturism de model Mercedes-Benz ML-250 W166 (an. fab. 2012) în valoare de 550 000 lei, comodat în anul 2013
Active financiare
1.NouCont de card pentru primirea pensiei cu soldul 1 650 lei, dechis în anul 2015
2.NouCont de card salarial cu soldul 15 300 lei, deschis în anul 2015
Datorii
Datorie în sumă de 550 000,00 lei, contractată în anul 2013, scadenă în anul 2016
Venituri
1. Venit obţinut la locul de muncă de bază 253 092 lei
2. Venit obținut din activitate didactică, INJ 1 299 lei
3. Venit obţinut din alte surse legale, pensie 132 000 lei
4. Venit obţinut din alte surse legale de soţie, pensie 8 640 lei
5. Venit obținut din surse legale de către pesoanele aflate la întreținere 16 680 lei
Bunuri imobile
1. Teren agricol, cu suprafața de 0,1686 ha, în valoare de 2 000 lei, 1,0 cotă-parte, dobîndit în anul 2009
2. Teren pentru construcții cu suprafața 0,028 ha, în valoare de 54 011 lei, Contract de vînzare-cumpărare a terenului pentru construcţii şi a casei de locuit individuală din anul 2016
3. Casă de locuit individuală cu suprafața de 136,9 m.p., în valoare de 805 919,00 lei, Contract de vînzare-cumpărare a terenului pentru construcţii şi a casei de locuit individuală din anul 2016
4. Apartament în mun. Chișinău, cu suprafaţa de 65,7 m.p., bon de repartiție/folosință, 1,0 cotă-parte, dobîndit în anul 2005, titular APL
Bunuri mobile
Autoturism de model Mercedes-Benz ML-250 W166 (an. fab. 2012) în valoare de 550 000 lei, comodat în anul 2013
Active financiare
1. Cont de card pentru primirea pensiei cu soldul 1 250 lei
2. Cont de card salarial cu soldul 15 150 lei
3, Card de pensie cu soldul 11 530 lei
4. Card de pensie cu soldul 1 400 lei
Venituri
1. Venit obţinut la locul de muncă de bază 275 691 Lei
2. Venit obținut din înstrăinarea autoturismului 30 200 Euro
3. Venit obţinut din alte surse legale, pensie 141 204 Lei, CNAS 2 284 Lei
4. Venit obţinut din alte surse legale de soţie, pensie 10 080 Lei
5. Venit obținut din surse legale de către pesoanele aflate la întreținere 16 800 Lei
Bunuri imobile
1. Teren agricol, cu suprafața de 0,1686 ha, în valoare de 2 000 lei, 1,0 cotă-parte, dobîndit în anul 2009
2. Teren pentru construcții cu suprafața 0,028 ha, în valoare de 54 011 lei, Contract de vînzare-cumpărare a terenului pentru construcţii şi a casei de locuit individuală din anul 2016
3. Casă de locuit individuală cu suprafața de 136,9 m.p., în valoare de 805 919,00 lei, Contract de vînzare-cumpărare din anul 2016
4. Apartament cu suprafaţa de 65,7 m.p., Contract de vânzare-cumpărare din anul 2015
Bunuri mobile
NouAutoturism de model Mercedes (an. fab. 2017) în valoare de 50 000 Euro, procurat în anul 2017
Venituri
1. Venit obţinut la locul de muncă de bază 333 945 Lei
2. Venit obţinut din alte surse legale, pensie 141 204 Lei, CNAS 4 706 Lei
3. Venit obţinut din alte surse legale de soţie, pensie 12 000 Lei
4. Venit obținut din surse legale de către pesoanele aflate la întreținere 20 200 Lei
Bunuri imobile
1. Teren agricol cu suprafața de 0,1686 ha, în valoare de 2 000 lei, 1,0 cotă-parte, dobîndit în anul 2009
2. Teren pentru intravian cu suprafața 0,028 ha, în valoare de 54 011 lei, Contract de vînzare-cumpărare a terenului pentru construcţii şi a casei de locuit individuală din anul 2016
3. Casă de locuit individuală cu suprafața de 136,9 m.p., în valoare de 805 919,00 lei, Contract de vînzare-cumpărare din anul 2016
4. Apartament cu suprafaţa de 65,7 m.p., în valoare de 308 820 Lei, Contract de vânzare-cumpărare din anul 2015
Bunuri mobile
Autoturism de model Mercedes (an. fab. 2017) în valoare de 50 000 Euro, procurat în anul 2017
Venituri
1. Venit obţinut la locul de muncă de bază 294 878,44 Lei
2. Venit obţinut din alte surse legale, pensie 141 204 Lei, CNAS 25 331 Lei
3. Venit obţinut din alte surse legale de soţie, pensie 2 000 Lei
4. Venit obținut din surse legale de către pesoanele aflate la întreținere 20 200 Lei
Bunuri imobile
1. Teren agricol cu suprafața de 0,1686 ha, în valoare de 2 000 lei, 1,0 cotă-parte, dobîndit în anul 2009
2. Teren pentru intravian cu suprafața 0,028 ha, în valoare de 54 011 lei, Contract de vînzare-cumpărare a terenului pentru construcţii şi a casei de locuit individuală din anul 2016
3. Casă de locuit individuală cu suprafața de 136,9 m.p., în valoare de 805 919,00 lei, Contract de vînzare-cumpărare din anul 2016
4. Apartament cu suprafaţa de 65,7 m.p., în valoare de 308 820 Lei, Contract de vânzare-cumpărare din anul 2015
Bunuri mobile
Autoturism de model Mercedes (an. fab. 2017) în valoare de 50 000 Euro, procurat în anul 2017
Venituri
1. Venit obţinut la locul de muncă de bază 327 413 Lei
2. Venit obţinut din alte surse legale, pensie 143 126 Lei, CNAS 2 731 Lei
3. Venit obţinut din alte surse legale, pensie 20 200 Lei
Bunuri imobile
1. Teren agricol cu suprafața de 0,1686 ha, în valoare de 2 000 lei, 1,0 cotă-parte, dobîndit în anul 2009
2. Teren pentru intravian cu suprafața 0,028 ha, în valoare de 54 011 lei, Contract de vînzare-cumpărare a terenului pentru construcţii şi a casei de locuit individuală din anul 2016
3. Casă de locuit individuală cu suprafața de 136,9 m.p., în valoare de 805 919,00 lei, Contract de vînzare-cumpărare din anul 2016
4. Apartament cu suprafaţa de 65,7 m.p., în valoare de 308 820 Lei, Contract de vânzare-cumpărare din anul 2015
Bunuri mobile
Autoturism de model Mercedes (an. fab. 2017) în valoare de 50 000 Euro, procurat în anul 2017
Venituri
1. Venitul obţinut la locul de muncă de bază 323 977 Lei
2.NouVenitul obținut din înstrăinarea bunurilor mobile sau imobile 433 478 Lei
3. Venit obţinut din alte surse 682 167 Lei
Bunuri imobile
1. Teren agricol cu suprafața de 0,1686 ha, în valoare de 2 000 lei, 1,0 cotă-parte, dobîndit în anul 2009
2. Teren pentru intravian cu suprafața 0,028 ha, în valoare de 54 011 lei, Contract de vînzare-cumpărare a terenului pentru construcţii şi a casei de locuit individuală din anul 2016
3. Casă de locuit individuală cu suprafața de 136,9 m.p., în valoare de 805 919,00 lei, Contract de vînzare-cumpărare din anul 2016
Bunuri mobile
Autoturism de model Mercedes (an. fab. 2017) în valoare de 50 000 Euro, procurat în anul 2017
Venituri
1. Venitul obţinut la locul de muncă de bază 324 515 Lei
2.Venit obţinut din alte surse 300 132 Lei
Bunuri imobile
1. Teren agricol cu suprafața de 0,1686 ha, în valoare de 2 000 lei, 1,0 cotă-parte, dobândit în anul 2009
2. Teren intravilan cu suprafața 0,028 ha, în valoare de 54 011 lei, Contract de vînzare-cumpărare a terenului pentru construcţii şi a casei de locuit individuală din anul 2016
3. Casă de locuit individuală cu suprafața de 136,9 m.p., în valoare de 805 919,00 lei, contract de vînzare-cumpărare din anul 2016
Bunuri mobile
Autoturism de model Mercedes (an. fab. 2017) în valoare de 50 000 Euro, procurat în anul 2017
Activități profesionale retribuite
Curtea de Apel Chişinău, judecător
Activități profesionale retribuite
Curtea de Apel Chişinău, judecător
Activități profesionale retribuite
Curtea de Apel Chişinău, judecător
Activități profesionale retribuite
Curtea de Apel Chişinău, judecător
Activități profesionale retribuite
Curtea de Apel Chişinău, judecător
Activități profesionale retribuite
Curtea de Apel Chişinău, judecător
Activități profesionale retribuite
Curtea de Apel Chişinău, judecător
Activități profesionale retribuite
Curtea de Apel Chişinău, judecător
Activități profesionale retribuite
Curtea de Apel Chişinău, judecător
Activități profesionale retribuite
Curtea de Apel Chişinău, judecător
Activități profesionale retribuite
Curtea de Apel Chişinău, judecător
Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii nr. 137/8 din 16 Octombrie 2020, hotărâri adoptate de judecătorul Eugeniu Clim de la Curtea de Apel Chişinău care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu s-au atestat.
Conform Hotărârii nr. 95/12 din 06 octombrie 2017 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor,date referitoare la hotărârile adoptate de judecătorul Eugeniu Clim care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, s-a atestat că, există 1 hotărâre CEDO în cauza (“Nichifor c. Moldovei”), în care figurează judecătorul Eugeniu Clim.
Conform Hotărârii nr. 145/12 din 24 ianuarie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor au fost obiect de examinare la Curtea Europeană două hotărîri ale judecătorului Eugen Clim.
Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” trei hotărîri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Eugen Clim au fost obiect de examinare la CtEDO.
Nichifor c. Moldovei, hotărîrea din 20/09/2016 - violarea art. 6 § 1 CEDO – dreptul la un proces echitabil. Curtea a constatat, în unanimitate, violarea articolului 6 din Convenție, dreptul la un proces echitabul, notând că, în contextul prezentei cauze, chestiunea termenului de prescripție invocată de reclamantul în cadrul procedurilor constituia un argument important. Fiind admis, el putea duce la respingerea acțiunii înaintate de către A.N. De fapt, prima instanță a respins acțiunea lui A.N. exact pe acest temei. În pofida acestui fapt, Curtea de Apel și Curtea Supremă au tăcut în privința obiecției reclamantului în privința admisibilității acțiunii. În lipsa unui răspuns specific și expres, este imposibil de a constata dacă aceste instanțe doar au neglijat să abordeze acest argument că acțiunea este tardivă sau dacă au intenționat să o respingă și, dacă aceasta a fost intenția, care au fost motivele în spatele deciziei respective.
BAROUL PARTENER-A c. Moldovei (satisfacţia echitabilă), hotărîrea din 19.10.2010, cererea nr. 39815/07, prin hotărârea cu privire la fondul cauzei din 16.07.2009, CtEDO a constatat violarea art. 6 § 1 al Convenţiei (securitatea raporturilor juridice); violarea art. 1 Protocolul nr. 1 la Convenţie (protecţia proprietăţii).
BAROUL PARTNER-A c. Moldovei, hotărîrea din 16.07.2009, cererea nr. 39815/07, violarea art. 6 § 1 al Convenţiei (securitatea raporturilor juridice); violarea art. 1 Protocolul nr. 1 la Convenţie (protecţia proprietăţii).
PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2012 contestate 31, menținute 19, procentajul hotărîrilor menținute din cele contestate - 61,29%;
2013 contestate 174, menținute 122, procentajul hotărîrilor menținute din cele contestate - 70%;
2014 au fost contestate 199 de hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 150, ceea ce constituie 75,37%;
2015 au fost contestate 208 de hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 108, ceea ce constituie 51,92%;
2016 au fost contestate 143 de hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 112, ceea ce constituie 78,32%.;
2017 au fost contestate în total 93 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 65 ceea ce constituie 69,89%;
2018 au fost contestate în total 66 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 46 ceea ce constituie 69,69%;
2019 au fost contestate în total 48 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 36 ceea ce constituie 75%.
Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2013 - examinate 425, casate 52 - 12%;
2014, din 476 de cauze examinate, 44 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 9,24%;
2015, din 417 de cauze examinate, 100 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 23,98%;
2016, din 362 de cauze examinate, 31 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 8,56%;
2017, din 422 cauze examinate, 28 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 6,63%;
2018, din 946 cauze examinate, 20 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,11%;
2019, din 386 cauze examinate, 12 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,10%.
EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 137/8 din 16 Octombrie 2020, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Eugeniu CLIM de la Curtea de Apel Chişinău, în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, se acordă calificativul „excelent”.
Prin Hotărârea nr. 95/12 din 06 octombrie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 77 de puncte.
Prin Hotărârea nr. 145/12 din 24 ianuarie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Bine acumulînd un total de 76 de puncte.
DISTINCȚII
Prin Hotărârea CSM nr. 728/30 din 08 octombrie 2013 i s-a conferit titlul onorific ”Veteran al sistemului Judiciar”.
Conform Hotărârii nr. 33/3 din 26 februarie 2009 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul I (întîi) de calificare.
Hotărârea nr. 137/8 din 16 Octombrie 2020
Hotărârea nr. 134/6 din 04 Iulie 2020
Hotărârea nr. 95/12 din 06 octombrie 2017
Hotărârea nr. 145/12 din 24 ianuarie 2014
În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2017-2019), în privința judecătorului Eugeniu Clim nu au fost intentate proceduri disciplinare.
În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 96/12 din 06 octombrie 2017, ”pentru perioada de raportare, în privința judecătorului Eugeniu Clim a fost intentată o procedură disciplinară, respectiv, a fost pronunțată hotărârea nr. 7/3 din 05 februarie 2016, prin care a fost încetată propunerea disciplinară pe motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară”.
În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 145/12 din 24 ianuarie 2014 "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Clim Eugeniu".
Potrivit Hotărârii nr. 58/3 din 23 martie 2023, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Eșchileva Evghenia și Rodvan Silvia împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 07s-09p/m din 02 februarie 2023, emise pe marginea sesizării depuse la 03 ianuarie 2023 asupra acțiunilor judecătorilor Secrieru Ion, Clim Eugeniu de la Curtea de Apel Chișinău.
Prin Hotărârea nr. 7/1 din 20 ianurie 2023, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația depusă de Sclifos Axenia, reprezentant al SRL ”Anitrans-M, împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 484s-605p/m din 05 decembrie 2022, emise pe marginea sesizării depuse la 16 mai 2022 asupra acțiunilor judecătorilor Clim Eugeniu, Iorgov Steliana, Secrieru Ion de la Curtea de Apel Chișinău.
Prin Hotărârea nr. 177/9 din 22 septembrie 2022,Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Pușcaș Ruslan împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 480s-599p/m, nr. 514s-645p/m din 06 iunie 2022, emise pe marginea sesizării depuse la 05 aprilie 2022 asupra acțiunilor judecătorilor Iordachi Natalia de la Judecătoria Chișinău (sediul central), Clim Eugeniu, Iorgov Steliana, Bîrca Boris (judecător în demisie) de la Curtea de Apel Chișinău.
Potrivit Hotărârii nr. 174/9 din 22 septembrie 2022, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a admis contestația reprezentantului SRL ”Anitrans-M, Sclifos Axenia, împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 484s-605p/m din 13 iunie 2022, emise pe marginea sesizării depuse la 16 mai 2022 asupra acțiunilor judecătorilor Clim Eugeniu, Iorgov Steliana, Secrieru Ion de la Curtea de Apel Chișinău, restituind cauza Inspecției judiciare pentru verificări suplimentare.
Prin Hotărârea nr. 141/8 din 01 iulie 2022, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația depusă de Sclearenco Maia, director al SRL ”BGB Prim”, Vasile Rusu, fondator al SRL ”Ruchim”, Milețchi Alexei împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 321s-388p/m din 28 aprilie 2022, emise pe marginea sesizărilor depuse la 31 martie 2022 asupra acțiunilor judecătorilor Iorgov Steliana, Clim Eugeniu, Bîrca Boris (judecător în demisie) de la Curtea de Apel Chișinău.
Prin Hotărârea nr. 95/6 din 29 aprilie 2022, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Procopi Igor împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 224s-273p/m din 31 martie 2022, emise pe marginea sesizării depuse la 01 martie 2022 asupra acțiunilor judecătorilor Alexei Maria de la Judecătoria Chișinău (sediul Centru), Clim Eugeniu, Iorgov Steliana, Secrieru Ion de la Curtea de Apel Chișinău.
Prin Hotărârea nr. 8/3 din 25 februarie 2022, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația depusă de Antonevici Andrei, directorul Agenției „Apele Moldovei”, împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1344s-1907p/m din 21 decembrie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 09 noiembrie 2021 asupra acțiunilor judecătorilor Nicula Veaceslav de la Judecătoria Chișinău (sediul central), Bîrca Boris, Clim Eugeniu, Iorgov Steliana de la Curtea de Apel Chișinău.
Prin Hotărârea nr. 266/11 din 26 noiembrie 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația administratorului SRL „S.C. S.D.M.-SIROCCO”, Lungu Veaceslav, împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 952s-1405p/m din 01 octombrie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 10 septembrie 2021 asupra acțiunilor judecătorilor Railean Victoria de la Judecătoria Căușeni (sediul central), Panov Ana, Clim Eugeniu, Iorgov Steliana, Cojocaru Olga, Malîi Ala, Minciuna Anatolie, Muruianu Ion, Palanciuc Ecaterina de la Curtea de Apel Chișinău.
Potrivit Hotărârii nr. 22/1 din 29 ianuarie 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația depusă de Donica Vasile vicepreședintele BC ”Victoriabank” SA și Brîncă Victoria directorul adjunct al Direcției juridice BC ”Victoriabank” SA împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1016s-1618p/m din 14 decembrie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 23 noiembrie 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Bîrca Boris, Clim Eugeniu, Iorgov Steliana de la Curtea de Apel Chișinău.
Prin Hotărârea nr. 173/7 din 01 Septembrie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația președintelui Comitetului Creditorilor Î.M. ”Dionysos-Mereni” Bautov Vladimir împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 577s-838p/m din 20 iulie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 24 iunie 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Iorgov Steliana și Clim Eugeniu de la Curtea de Apel Chișinău.
Prin Hotărârea nr. 147/6 din 04 Iulie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Catan Marina împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 418s-565p/m din 02 iunie 2020, emise pe marginea sesizării depuse 07 mai 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Clim Eugeniu, Iorgov Steliana, Bîrca Boris de la Curtea de Apel Chișinău.
Prin Hotărârea nr. 134/6 din 04 Iulie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația administratorului SRL ”Krapivka&Co” SRL Balașova Galina împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 317s-413p/m din 05 mai 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 11 martie 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Bîrca Boris, Iorgov Steliana, Clim Eugeniu de la Curtea de Apel Chișinău.
Prin Hotărârea nr. 47/1 din 20 Februarie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația reprezentantului administratorului SC „S.D.M.-SIROCCO” SRL Sloninov Sergiu împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1218s -1441p/m din 04 noiembrie 2019, emise pe marginea sesizării depuse la 04 octombrie 2019 asupra acțiunilor judecătorilor Clim Eugeniu, Iorgov Steliana, Cojocaru Olga de la Curtea de Apel Chișinău.
Prin Hotărârea nr. 31/1 din 31 Ianuarie 2020, Completul de Admisibilitate al Colegiului Disciplinar a геsрins contestația depusă de сătre cet. Vladimir Grate împotriva deciziei inspecției Judiciare din 06 Decembrie 2019 nr. 1258s-1499p/m de respingere a sesizării acestuia privind faptele judecătorului din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Eleonora Badan Melnic și judecătorilor Curții de Apel Chișinău Maria Moraru, Steliana Iorgov, Eugeniu Clim, care pot constitui abateri disciplinare.
Potrivit Hotărârii nr. 7/3 din 05 februarie 2016, Plenul Colegiului Disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare intentată în privința judecătorului Curții de Apl Chișinău, Eugeniu Clim, pe motiv că nu a fost comisă abaterea discplinară.
Prin Hotărârea nr. 63/5 din 18 martie 2016, Completul de admisibilitate Nr. 1 al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de Frund Nicolae împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 17 august 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Frunza Nicolae privitor la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, Oleg Melniciuc și Nina Arabadji, judecătorii Curții de Apel Chișinău, Nina Vascan, Iurie Cotruță și Eugeniu Clim, și judecătorii Curții Supreme de Justiție, Valeriu Doagă, Galina Stratulat, Ion Druță.
Prin Hotărârea nr. 136/20 din 06 noiembrie 2015, Completul de admisibilitate Nr. 2 al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de cet.Sandulachi Pantelei, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 21 aprilie 2015 de respingere a sesizării acestuia din 08 aprilie 2015, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Anton Marina, Cotrută Iurie și Clim Eugeniu.
La 30 martie 2015 în adresa Consiliului Superior al Magistraturii a parvenit sesizarea cet. Valeriu Cotiuba, care și-a expus dezacordul cu decizia Curții de Apel Chișinău din 07 mai 2014 și încheierea Curții Supreme de Justiție din 13 august 2014 cerînd revizuirea acestor judecatoresti. Prin Hotărârea nr. 88/15 din 26 iunie 2015, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins contestația cet. Valeriu Coțiuba privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Vascan Nina, Clim Eugeniu, Traciuc Nina și a Curții Supreme de Justiție, Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Oleg Sternioală.
Completul de adimisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar prin Hotărârea nr. 28/4 din 30 martie 2015 a respins contestaţia depusă de cet. Andrei Paraschiv împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare nr. 136 p/m din 13 februarie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de cet. Paraschiv Andrei privitor la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de: judecătorul Judecătoriei Centru mun. Chişinău Alexandru Gafton, judecătorii Curţii de Apel Chişinău Nina Vascan, Eugeniu Clim, Iurie Cotruţă şi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie Iulia Sîrcu, Iuliana Oprea, Iurie Bejenaru. În petiţie se invocă că, instanţa de apel nu a specificat în decizia sa că, conform art. 19 al Legii privind protecţia consumatorilor, S.A. „Moldtelecom" este obligată, iar consumatorii au dreptul, de a fi informaţi despre serviciile oferite pentru a face o alegere.
Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 9/3 din 20 februarie 2015 a respins contestația depusă de Cataraniuc Ion împotriva deciziei Inspecției Judiciare nr. 148 p/m din 22 ianuarie 2015 adoptată în urma examinării sesizării depusă de Cataraniuc Ion privitor la acțiunile care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Curții de Apel Vascan Nina, Clim Eugeniu și Cotruță Iurie. În opinia autorului sesizării, judecătorii menționați au procedat neprofesional, ilegal și au dat dovadă de atitudine părtinitoare încălcînd grav normele legale conținute în art. 1 alin. (3) și art. 15 alin. (2) din Legea cu privire la statul Judecătorului; art. 3 alin. (1) din Codul de etcică al judecătorului; art. 6 alin. (1) din Convenția Europeana pentru apărarea drepurilor omului și libertăților fundamentale.
La data de 23.07.2013 a fost intentată procedura disciplinară în privinţa judecătorului Curţii de Apel Chişinău, Clim Eugeniu, în temeiul art. 22 alin. (1) lit. f1) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărârea nr. 45/14 din 20 decembrie 2013 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărârea nr. 248/9 din 11 martie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea nr. 45/14 din 20 decembrie 2013.
Prin Hotărârea nr. 18/6 din 15 iunie 2012 a fost sistată procedura disciplinară intentată în privinţa judecătorului Judecătoriei Economice de Circumscripţie Serghei Namaşco, judecătorii Curţii de Apel Economice Aureliu Colenco, Valeriu Harmaniuc şi Eugeniu Clim, judecătorii Curţii Supreme de Justiţie Natalia Moldovanu, Ion Muruianu, Valentin Barbă, Iurie Şumcov şi Ion Vîlcov, în baza art. 22 alin. (1) lit. fiI) al Legii cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărârea nr. 464/24 din 17 iulie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 18/6 din 15 iunie 2012.
La data de 22 septembrie 2010 a fost intentată procedura disciplinară în privinţa judecătorilor Curţii de Apel Economice Сolеnсo Auгеl (prеşеdintе), Harmaniuс Valеriu şi Clim Еugеn în temeiul art. 21 şi 22 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea cu privire la statutul judecătorului şi art. 10 alin.(1), art. 12 din Lеgеa сu privirе la сolеgiul disсiplinar şi la răspundеrеa disсiplinară a judесătоrului. Prin Hotărârea nr. 44/20 din 10 decembrie 2010 procedura disciplinară a fost clasată.
Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2017-2019), au fost înregistrate 17 sesizări, care ulterior au fost respinse.
Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privința judecătorului, în perioada evaluată, au fost înregistrate 37 sesizări, care au fost respinse.
Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 23 petiţii, toate fiind neîntemeiate.
Hotărârea nr. 58/3 din 23 martie 2023
Hotărârea nr. 7/1 din 20 ianurie 2023
Hotărârea nr. 177/9 din 22 septembrie 2022
Hotărârea nr. 174/9 din 22 septembrie 2022
Hotărârea nr. 95/6 din 29 aprilie 2022
Hotărârea nr. 8/3 din 25 februarie 2022
Hotărârea nr. 141/8 din 01 iulie 2022
Hotărârea nr. 266/11 din 26 noiembrie 2021
Hotărârea nr. 173/7 din 01 Septembrie 2020
Hotărârea nr. 147/6 din 04 Iulie 2020
Hotărârea nr. 134/6 din 04 Iulie 2020
Hotărârea nr. 47/1 din 20 Februarie 2020
Hotărârea nr. 31/1 din 31 Ianuarie 2020
Hotărârea nr. 44/20 din 10 decembrie 2010
Hotărârea nr. 18/6 din 15 iunie 2012
Hotărârea nr. 45/14 din 20 decembrie 2013
Hotărârea nr. 248/9 din 11 martie 2014
Hotărârea nr. 464/24 din 17 iulie 2012
Hotărârea nr. 9/3 din 20 februarie 2015
Hotărârea nr. 28/4 din 30 martie 2015
Hotărârea nr. 88/15 din 26 iunie 2015
Hotărârea nr. 136/20 din 06 noiembrie 2015
Au cumpărat într-un an cât alții în șapte: ce achiziții fac judecătorii din Moldova
Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind că le-au procurat din salariu. Unii dintre magistrați au avut câştiguri mult sub valoarea achiziţiilor pe care le-au făcut pe parcursul anului trecut.
Salariul de funcţie al unui magistrat variază între trei și cinci salarii medii pe economie. Mărimea retribuției depinde de nivelul instanţei judecătoreşti în care acesta activează şi de vechimea în muncă. Salariul mediu pe economie în 2017 a fost de 5.600 de lei, prin urmare lefurile judecătorilor au variat între 16.800 și 28.000 de lei. Cu toate acestea, achizițiile pe care unii dintre magistraţi le-au făcut în 2017 sunt mult peste câştigul lor pentru câţiva ani.
Apartament, două garaje şi un BMW, procurate într-un singur an
Ruxanda Pulbere de la Judecătoria Chișinău este una dintre cele mai înstărite judecătoare din Capitală. Veniturile familiei, în care ambii soți sunt bugetari, s-au ridicat anul trecut la aproape jumătate de milion de lei (circa 458.000 de lei). Soțul magistratei este șef-adjunct de departament la Serviciul Vamal. Cheltuielile familiei magistratei Pulbere în anul trecut au depășit de patru ori veniturile. Un simplu calcul arată că familia Ruxandei Pulbere a făcut procurări masive, pentru care a cheltuit peste două milioane de lei. Deși nu menționează eventuale împrumuturi, anul trecut magistrata s-a pricopsit cu un apartament de 209,1 metri pătrați, evaluat la peste 1,2 milioane de lei, și cu două garaje, pentru care a mai scos din buzunar alte 410.000 de lei. Locuința a fost înregistrată pe numele fiicei judecătoarei. Tot în 2017 familia Pulbere a procurat un BMW X4, produs în 2014, pentru care a plătit 400.000 de lei.
Având venituri de circa 223.000 de lei din salariul său și al soțului, magistrata Mariana Fondos-Frațman de la Judecătoria Chișinău și-a cumpărat anul trecut un apartament de 97,1 metri pătrați și tocmai trei terenuri agricole, cu suprafața totală de aproape un hectar. Costul achizițiilor se ridică la peste 535.000 de lei. O mică parte din această sumă, mai exact 30.000 de lei, a fost acoperită din vânzarea a trei automobile, iar cea mai mare parte din ea – 400.000 de lei – a venit sub formă de donație de la soacra judecătoarei.
Eugeniu Ciubotaru, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, în 2017 a procurat un apartament de 64 de metri pătrați pentru care a achitat 655.000 de lei, conform declarației de avere. Un alt apartament, cu aceeași suprafață, i-a revenit printr-un contract de uzufruct. Menționăm că până a deveni judecător, în martie 2018, Eugeniu Ciubotaru a fost jurist la SA Moldovagaz.
Judecătoarea Inga Gorlenco de la instanța din Cahul și-a cumpărat anul trecut o casă, pentru care ar fi achitat 277.000 de lei, ceea ce reprezintă 90 la sută din veniturile familiei sale obținute în 2017, în mărime de 307.000 de lei.
Corina Ursachi de la instanța din Chișinău a plătit aproximativ 446.000 de lei pentru un spațiu comercial de 35,4 metri pătrați. Tot cu un spațiu comercial s-a pricopsit anul trecut și Ecaterina Silivestru de la Judecătoria Chișinău, care a achitat 13.450 de euro pentru un imobil cu suprafața de 26,9 metri pătrați. O parte din acești bani a provenit din vânzarea cu 150.000 de lei a unui automobil.
Şi-a luat apartament în centrul Capitalei după numai doi ani de lucru în instanţă
Eleonora Badan-Melnic, magistrată la Judecătoria Chișinău din aprilie 2015, şi-a cumpărat anul trecut un apartament cu două odăi, cu suprafața de 80,2 metri pătrați, într-un bloc nou din strada Gheorghe Cașu. Locuința este evaluată cadastral la circa 555.000 de lei. Datele de la Cadastru arată că apartamentul a fost înregistrat în august 2017, în urma semnării, în luna februarie a aceluiași an, a unui contract de investiții. La 20 iunie 2017 a fost semnat un contract de ipotecă în valoare de 411.000 de lei. Conform declarației de avere pentru 2017 a magistratei creditul are o rată a dobânzii de zece la sută și este scadent în 2037. Pe de altă parte, declarația cu privire la venituri și proprietate din 2015 completată de Eleonora Badan-Melnic arată că judecătoarea a investit în apartament încă în 2015, anul în care a devenit magistrată. În actul pentru 2015 prezentat la Comisia Națională de Integritate (actuala Autoritate Națională de Integritate) ea a indicat un credit în valoare de 25.700 de euro luat de la Lagmar în 2015, scadent în 2017.
Au optat pentru locuințe în Capitală, deși muncesc în centre raionale
Chiar dacă activează într-un centru raional, Ghenadie Mîra, președintele Judecătoriei Anenii Noi, și-a cumpărat în martie 2017 un apartament în Chișinău. Locuința cu două odăi are 64,9 metri pătrați, se află într-un bloc de pe șoseaua Hâncești și a fost procurată, potrivit declarației de avere a judecătorului, cu 375.000 de lei. Alte 36.000 de lei au fost cheltuite pentru achiziționarea unui spațiu de 13,8 metri pătrați. Spre comparație, veniturile din 2017 ale familiei Mîra, din salariul judecătorului, indemnizația pentru creșterea copilului și diurne obținute după participarea la diferite seminare constituie circa 368.000 de lei și 1.400 de euro.
La fel ca și Ghenadie Mîra, magistratul Mihail Ulinici de la Judecătoria Ungheni a optat anul trecut pentru un apartament în Capitală. Chiar dacă mai are două case cu acareturi de 84, respectiv 110 metri pătrați în Nisporeni, judecătorul a mai achiziționat un apartament de 70,7 metri pătrați într-un bloc din sectorul Ciocana al Capitalei. Potrivit declarației de avere, noua achiziție l-ar fi costat circa 366.000 de lei.
Au renunțat la unele locuințe ca să-și cumpere altele
Judecătorul de instrucție Serghei Papuha a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 72 de metri pătrați în aprilie 2015, iar un an mai târziu l-a vândut cu 25.920 de euro. În ianuarie 2017 acesta a cumpărat un alt apartament de 55,4 metri pătrați, într-un bloc de pe strada Florilor din Capitală, pentru care a achitat circa 303.000 de lei.
Un alt magistrat, Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament de 94,1 metri pătrați pentru care a achitat 45.000 de euro, conform declarației de avere și interese personale. În același act el a indicat un credit în mărime de 12.000 de lei pe care l-a contractat pentru un an și pe care trebuie să-l întoarcă cu o rată a dobânzii de 10%. Grosul banilor însă, mai exact 42.000 de euro, au venit din vânzarea unui apartament de 53,1 metri pătrați, moștenit de soția sa. Curios este că în declarația de avere pentru 2016judecătorul indica faptul că locuința respectivă ar valora de patru ori mai puțin – doar 278.000 de lei.
În 2017, judecătoarea Maria Negru de la Curtea de Apel Chișinău a vândut casa de la Cricova cu 700.000 de lei, asta chiar dacă, în declarația de avere pentru 2016, imobilul era estimat la doar 450.000 de lei. Cu o parte din acești bani magistrata a cumpărat o casă cu suprafața de 100,8 metri pătrați, amplasată pe un teren de trei ari. Noua locuință a sărăcit bugetul Mariei Negru cu circa 664.000 de lei.
Şi judecătorul Ghenadie Liulca de la Curtea de Apel Bălți s-a pricopsit anul trecut cu un apartament de 67,7 metri pătrați pentru care a scos din buzunar aproape 182.000 de lei. În aceeași zi judecătorul şi-a vândut casa, câştigând doar 20.000 de lei de pe urma acestei tranzacții.
S-au ales cu imobile după ce s-au angajat să întrețină proprietarii
Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Strășeni anul trecut a intrat în proprietatea unui apartament de 39,5 metri pătrați din sectorul Ciocana al Capitalei. Imobilul i-a revenit de la mătușa sa, după ce, la 19 iunie 2017, a fost semnat un contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Patru luni mai târziu, locuința a fost vândută contra sumei de 219.000 de lei, conform declarației de avere și interese personale a judecătoarei.
Până anul trecut magistrata Elena Bolocan de la Strășeni nu avea nici casă, nici terenuri, nici apartament. În 2017 însă a obținut o avere întreagă. Pe lângă cele 11 terenuri cu suprafața totală de circa 5,2 hectare, care valorează peste 61.000 de lei, magistrata a intrat în proprietatea unei case de locuit de 104,2 metri pătrați cu acareturi și a unui garaj cu suprafața de 14,4 metri pătrați în urma semnării unui contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Valoarea totală a imobilelor dobândite se ridică la doar aproximativ 61.000 de lei.
S-au împrumutat ca să-și cumpere imobile
Cele mai mari credite pentru a-și mări averea au fost contractate de magistratul Valeriu Hudoba de la Judecătoria Comrat. În 2017 el a luat nu mai puțin de șase împrumuturi. Primul, cel mai mare, în valoare de jumătate de milion de lei, urmează a fi restituit până în 2021, cu o rată a dobânzii de 7%. Alte împrumuturi, în valoare de 4.000, 36.000, 3.000, 100.000, și, respectiv, de 70.000 de lei, urmează să fie întoarse, pe rând, până în 2025, cu rata dobânzii zero. Cu acești bani, Valeriu Hudoba a procurat două terenuri intravilane cu suprafața totală de 18 ari, o casă de locuit de 57,6 metri pătrați, precum și două spații comerciale, de 28,4, şi respectiv 76,1 metri pătrați (acest spațiu comercial îi revine judecătorului în proporție de 48,7%). Achizițiile se ridică la peste 700.000 de lei.
1.131.000 de lei este valoarea totală a două apartamente de 72,8 şi, respectiv, 38,8 metri pătrați, care în 2017 au intrat în proporție de 50% în proprietatea magistratului Dumitru Bosîi de la Judecătoria Cahul. Pentru a face achizițiile respective, omul legii a luat trei credite anul trecut – unul în valoare de 1,1 milioane de lei, pe care va trebui să-l întoarcă timp de 20 de ani cu rata dobânzii de 10 la sută, și altele două de 30.000, respectiv 20.000, pe care va trebui să le restituie până în 2020, cu rata dobânzii de 14%. Veniturile lunare ale familiei magistratului, formate din salariul său și cel al soției, constituie 40.000 de lei.
A trecut la casă nouă şi judecătorul Constantin Damaschin de la instanța din Capitală. Acesta a cumpărat un apartament de 82,1 metri pătrați, care îi revine în proporție de 50 la sută. Achiziția a costat 40.000 de euro. O sumă similară a fost luată cu împrumut un an mai devreme și urmează să fie restuită, fără dobândă, până în 2026.
În 2017, judecătorul Mihail Bușuleac de la Cahul a luat un împrumut în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l stingă în trei ani, cu o rată a dobânzii de 13%. O parte din acești bani magistratul i-a investit într-o construcție cu suprafața de 43,9 metri pătrați, pe care a cumpărat-o cu 305.000 de lei. Tranzacția a avut loc la doar o lună după ce Mihail Buşuleac a devenit judecător.
Judecătoarea Natalia Bobu de la instanța de la Edineț s-a ales în februarie 2018 cu un apartament de 66,5 metri pătrați, pentru care ar fi achitat, conform declarației de avere, 19.000 de euro. De asemenea, patru terenuri agricole, cu suprafața totală de peste un hectar, ce valorează peste 36.000 de lei, au intrat în proprietatea familiei Bobu anul trecut. În 2018 judecătoarea a luat două împrumuturi – unul în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2023, cu o rată a dobânzii de 9%, și altul în valoare de 350.000 de lei, pe care trebuie să-l restituie până în 2038, cu o rată de cinci la sută.
La sfârșitul anului trecut, judecătorul Veaceslav Negurita de la Strășeni a intrat în proprietatea unui spațiu comercial cu suprafața de 173,4 metri pătrați. Achiziția a costat 17.232 de euro. În 2016 magistratul a luat un împrumut în valoare de 18.000 de euro pentru doi ani, cu rata dobânzii zero.
Anul trecut, judecătorul Ștefan Starciuc de la Curtea de Apel Comrat a împrumutat 4.000 de euro pe care trebuie să-i întoarcă până în 2019 cu rata dobânzii zero. Suma respectivă l-a ajutat să-și cumpere un automobil de modelToyota Avensis, fabricat în 2007, pentru care a achitat 6.500 de euro. Magistratul a mai scos din buzunar încă aproape 20.000 de lei pentru a procura un garaj cu suprafața de 25,2 metri pătrați.
Au finalizat construcția caselor
Iurie Iordan, magistrat la Curtea de Apel Chișinău, a finalizat construcția casei de locuit anul trecut. La sfârșitul lunii decembrie el a înregistrat la Oficiul Cadastral imobilul de 210,4 metri pătrați cu acareturi și terenul de șase ari pe care sunt amplasate acestea. Bunurile îi aparțin în proporție de 50 la sută și valorează în jur de 911.000 de lei.
Și Vadim Belous, magistrat de la Judecătoria Soroca, a terminat anul trecut construcția casei de 159,3 metri pătrați, evaluată cadastral la circa 800.000 de lei. Tot în 2017, familia Belous a cumpărat încă o casă, de 58,6 metri pătrați, împreună cu terenul pe care se află, de 11 ari, și alte două acareturi. Investiția pentru noile achiziții a fost de doar 170.000 de lei.
Judecătorii cu apartamente și case moștenite, donate sau în folosință gratuită
Despre faptul că mai mulți judecători de la diferite instanțe din țară au declarat în 2017 că fie au primit în folosință gratuită, fie au moștenit apartamentele în care locuiesc, reporterii CIJM au scris în ancheta „Sponsorii generoși ai judecătorilor”. Este cazul lui Vasili Hrapacov de la Judecătoria Comrat, care a obținut un contract de folosire cu titlu gratuit a unui apartament de 68 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de aproape 200.000 de lei. El a precizat că locuinţa aparține cumnatei sale. Judecătorul a mai primit gratuit în 2017 și un teren agricol de opt ari.
Anul trecut Vitalie Silviu Midrigan a primit dreptul de abitație într-un imobil cu două niveluri, situat pe strada Lacului din centrul Capitalei și înregistrat pe numele socrului său, care oficial nu deține afaceri în Moldova. Casa a fost procurată de Victor Beța în 2013 și, la acel moment, avea un singur nivel, cu suprafața de 64,4 metri pătrați, și două construcții accesorii, de 40,8, respectiv 12,9 metri pătrați. Acum la casa de pe strada Lacului au loc lucrări în curte. În declarația sa de avere, Midrigan a indicat că imobilul ar avea o suprafață de 336,2 metri pătrați și ar fi evaluat cadastral la peste un milion de lei.
Și magistrata Olga Jamba, de la Judecătoria Soroca, s-a ales cu o donație generoasă în 2017 – un apartament de 45,4 metri pătrați, evaluat la 41.804 lei. Ea a menționat că e vorba despre o locuință în care au trăit anterior socrii săi și care a fost donată de către aceștia soțului ei. O casă de locuit cu suprafața de 110 metri pătrați a intrat în proprietatea magistratei Rodica Costrude la Judecătoria Ungheni printr-un contract de donație cu titlu gratuit. Ea a precizat că imobilul i-a revenit după decesul tatălui. Un teren agricol de 23 de ari a intrat de asemenea în proprietatea magistrate contra sumei de 2.200 de lei.
Și judecătorul Sergiu Caraman, care în prezent este detașat la Judecătoria Criuleni, a intrat în proprietatea unei case de locuit de 150 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de 603.000 de lei. Conform declarației de avere a magistratului, nu există la zi un act juridic în formă scrisă pentru imobilul respectiv. El a subliniat că e vorba despre casa părintească a soției, unde locuiește în prezent. Locuința se află în orașul Durlești și e înregistrată pe numele socrilor magistratului, Veronica și Nicolae Ivanov.
Familia lui Eugeniu Beșelea, magistrat la Judecătoria Chișinău din martie 2017, a dobândit anul trecut un apartament de 47 de metri pătrați, cu valoarea cadastrală de 262.227 de lei. Donația a venit din partea mamei judecătorului. Magistrata Alina Brăgaru, colega lui Eugeniu Beșelea, a obținut în 2017 dreptul de abitație a unei jumătăți dintr-un spațiu comercial de 314 metri pătrați, evaluat la 925.875 de lei. Este vorba despre o încăpere în care e amplasată afacerea soțului judecătoarei, Victor Patrașcu, - Vatanservice Grup SRL. Construcția a intrat în proprietatea partenerului de afaceri al lui Victor Patrașcu în 2010, iar un an mai târziu a fost trecută pe numele firmei. Terenul alăturat i-a fost donat lui Patrașcu tot în 2010, de asemenea fiind trecut pe numele companiei un an mai târziu. Atât construcția, cât și terenul sunt puse în prezent în gaj pentru un credit în valoare de 1.250.000 de lei.
Pe lângă cei care au obținut anul trecut donații, există magistrați care și-au făcut averi din imobile care le-au revenit ca moștenire. Astfel, judecătorul Oleg Sternioală de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a moștenit anul trecut un apartament, un garaj și o construcție unde deține mai multe cote-părți. Este vorba despre bunurile de la Florești care au aparținut tatălui său, decedat recent.
Anul trecut a fost unul bogat și pentru Victoria Railean de la Judecătoria Căușeni. În aprilie 2017 aceasta a moștenit jumătate din casa de locuit de 111 metri pătrați a părinților săi, amplasată în satul Todirești, raionul Anenii Noi. Cealaltă jumătate de casă era înregistrată pe numele mamei sale, Ala Nigai. O lună mai târziu, Ala Nigai i-a donat fiicei partea sa de casă. În același timp, Railean a primit cheile de la un apartament de 67,4 metri pătrați, amplasat în blocul destinat judecătorilor de pe strada Ceucari și procurat la preț preferențial. Potrivit declarației de avere, „parcul de mașini” al judecătoarei a fost completat cu tocmai patru unități în 2017: un Mercedes Sprinter din 2005, cumpărat cu 76.300 de lei, un ZIL 130, fabricat în 1988, procurat cu 17.300 de lei, o mașină agricolă IUMZ-6, fabricată în 1983, achiziționată cu 21.100 de lei și o mașină agricolă de model T-40 din 1987, cumpărată cu 14.000 de lei.
Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, a moștenit, în 2017, după decesul tatălui său, un teren intravilan și unul extravilan, precum și o treime dintr-un apartament amplasat în orașul Ungheni. O altă treime din apartamentul respectiv îi revenea de drept, iar în aprilie 2017, judecătorul și-a vândut cotele din locuința de la Ungheni mamei sale, Maria Malanciuc, care este magistrat la Judecătoria Ungheni. Tot în 2017, Ion Malanciuc a mai vândut un apartament amplasat în sectorul Botanica al Capitalei, și a obținut venituri de 2.300 de euro din locațiunea unei alte locuințe de pe strada Korolenko. Cei doi judecători, mamă și fiu, au mai cumpărat împreună un apartament de 133 de metri pătrați pentru care au achitat 907.000 de lei și un garaj de 21 de metri pătrați, care i-a costat 124.000 de lei.
Mihail Macar, magistrat la Judecătoria Hâncești a moștenit anul trecut un teren intravilan, o casă de locuit de 96,3 metri pătrați și trei construcții, de 17, 76, respectiv 36 de metri pătrați. Valoarea totală a imobilelor constituie circa 374.000 de lei. Alte aproape 30 de mii de lei judecătorul le-a cheltuit pentru achiziționarea unui lot intravilan de cinci ari. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și dintr-o construcție. Imobilele au 150, respectiv 9,5 metri pătrați. O casă și un teren amplasate în Belarus a moștenit în 2017 și judecătorul Andrei Mironov de la Judecătoria Cahul. La scurt timp, acesta le-a vândut.
Lexus de 20.000 de lei și BMW de 10.000 de lei
95 de judecători din toată țara au intrat anul trecut în proprietatea unor automobile. În declarațiile de avere pentru 2017, unii magistrați au indicat prețuri vădit subestimate la autovehiculele pe care le-au cumpărat. Astfel, „recordul” a fost stabilit în 2017 de magistratul Ion Cotea de la Judecătoria Cahul. Potrivit declarației de avere și interese personale a acestuia, el ar fi achitat doar o mie de lei, adică circa 50 de euro, pentru un Opel Vectra fabricat în 1995. Circa 700 de dolari este cel mai mic preț pe care l-am găsit pe site-urile de publicitate pentru un automobil de acest model. Lilia Trocin de la Judecătoria Bălți susține că și-a cumpărat un autoturism de model Nissan Almera, fabricat în 2001, cu doar 800 de euro. Prețul de piață al unui automobil de această marcă pornește de la 2.600 de euro. Și Ana Panov, judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2017 un Kamaz, din 1982, contra sumei de 20.000 de lei.
Judecătoarea Ludmila Holevițcaia de la instanța din Chișinău indică în declaraţia de avere că în 2017 şi-a procurat un BMW (produs în 2002), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În prezent, un automobil de acest tip poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 5.000 de euro.
Doar 4.000 de lei ar fi dat pentru o remorcă anul trecut judecătorul Ghenadie Eremciuc de la Judecătoria Bălți, în timp ce colegul său, Valeriu Pădurari, a scos din buzunar doar 20.000 de lei pentru un Lexus fabricat în 2007. Pe site-urile de publicitate, un astfel de autoturism, în dependență de starea în care se află, costă nu mai puțin de 5.700 de euro. 10.000 de lei, adică aproximativ 500 de euro ar fi costat și automobilul de marcă Nissan Micra, produs în 2005 și cumpărat în 2017 de Dan Dubcovețchi, magistrat la Judecătoria Căușeni. Prețul de piață al unui astfel de automobil este de cel puțin patru ori mai mare. Tot 10.000 de lei ar fi dat și judecătorul Constantin Crețu de la instanța din Hâncești, pentru un Opel Antara, fabricat acum zece ani, în timp ce prețul de piață al acestui tip de automobile este de circa 10.000 de euro. 25.000 de lei ar fi costat o Toyota Yaris (anul de fabricație – 2008) achiziționată anul trecut de Ala Ucraințeva de la Judecătoria Strășeni. Cu 10.000 de lei mai puțin ar fi fost cumpărat Fordul Corinei Albu de la Judecătoria Hâncești, fabricat în 2004. În realitate, prețurile automobilelor, conform site-urilor de publicitate, sunt de cinci ori mai mari pentru fiecare unitate de transport.
Irina Dragulean de la Judecătoria Edineț din 2017 este proprietara a două automobile. Unul e Skoda Roomster (anul de fabricație 2008), în valoare de 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit la preț de cel puțin 4.400 de dolari. A doua mașină, un Volkswagen Passat, fabricat în 2007, figurează în declarația de avere ca fiind luat în folosință. Colega sa din aceeaşi instanţă, Cristina Prisacari, indică în declaraţia de avere pentru 2017 că deţine în folosință un autoturism de model Toyota Camri, produs în anul 2014 și un Nissan Terrano, fabricat în 1995, pentru care ar fi achitat 6.000 de lei.
Magistrata Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți indică în declaraţia de avere că deține un automobil de model Toyota Auris (fabricat în 2011), pe care l-ar fi cumpărat în 2017 cu doar 20.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model la preț de 7.000 de euro.
Din 2017 mai mulţi magistrați conduc automobile prin mandat sau aflate în folosință. E vorba despre Anatolie Rusu de la Judecătoria Ungheni, care are în posesie un Volkswagen fabricat în 2005, magistratul Oleg Sternioală de la CSJ, care din 2018 conduce prin mandat o Skoda Superb fabricată în 2017, precum și magistrații Judecătoriei Chișinău, Serafim Vasilache, Tatiana Avasiloaie, Sergiu Ciobanu și Ludmila Barbos, care au în folosință un Opel Astra din 2005, un Mitsubishi ASX fabricat în 2015, un Volvo produs în 2009, respectiv un Nissan Juke din 2013.
Mașinile de lux procurate de judecătorii moldoveni în 2017
De partea cealaltă, un șir de magistrați au cheltuit sume exorbitante în 2017, pentru a-și completa parcul de mașini. De departe, cea mai scumpă achiziție a făcut-o Veaceslav Caragia, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, care a scos din buzunar 983.520 de lei, adică aproape un milion de lei pentru un BMW 520D XDrive Sedan nou-nouț. Îl urmează în top magistratul Curții de Apel Chișinău, Eugeniu Clim, care, după ce și-a vândut un Mercedes cu 30.200 de euro, a achiziționat un altul nou-nouț, pentru care a achitat 50.000 de euro. Cu 2.000 de euro mai puțin a cheltuit, pentru a-și completa parcul de automobile, Olga Bejenari de la Judecătoria Chișinău. Magistrata și-a procurat un Mercedes și o Skoda, pentru care a scos din buzunar 28.000, respectiv 20.000 de euro.
Xenofon Ulianovschii de la Curtea de Apel Chișinău anul trecut și-a cumpărat cu 38.900 de euro un Jaguar F-Pace proaspăt scos din uzină. Având venituri de doar 169.000 de lei în 2017 și beneficiind de o donație de 200.000 de lei de la părinți, Dragoș Crigan de la Judecătoria Chișinău anul trecut s-a încumetat să cheltuie 650.000 de lei pentru a intra în proprietatea unei Skoda Superb fabricate un an mai devreme. Cu 20.000 de lei mai puțin a cheltuit Ion Țurcan de la Curtea de Apel Chișinău pentru a-și cumpăra un Mercedes Benz ML 250 (anul de fabricație 2012). Ceva mai puțin a cheltuit magistratul Curții de Apel Chișinău Ion Secrieru, care și-a procurat o Toyota Camri nou-nouță cu aproape 526.000 de lei. Gheorghe Stratulat de la instanța din Capitală și-a completat garajul anul trecut cu tocmai patru autoturisme – o Toyota RAV4 nou-nouță, pentru care a scos din buzunar aproape 453.000 de lei, și trei camioane, fabricate în 2005, 2006, respectiv 2007, pentru care a plătit 84.500, 92.000, respectiv 91.000 de lei. Un parc întreg de automobile și-a cumpărat în 2017 și Corina Ursachi, de asemenea magistrată la Judecătoria Chișinău. Astfel, în garajul acesteia au ajuns un Audi A6, fabricat în 2013, pentru care ar fi achitat doar 15.000 de lei (!), un Mercedes Viano, produs în 2012 și procurat cu 80.000 de lei, și un Mercedes E250 din 2013, pentru care ar fi scos din buzunar 420.000 de lei. O Toyota RAV4 fabricată în 2014 și-a luat anul trecut și Iurie Potîngă, de la aceeași instanță. După ce a vândut un apartament cu 40.000 de euro, magistratul a cheltuit jumătate din suma respectivă pentru noua sa bijuterie pe patru roți. Colega sa, Ina Dutca, a intrat anul trecut în proprietatea unui Volvo XC (anul de fabricație 2012), contra sumei de 21.139 de euro.
Taisia Prutean de la instanța din Capitală s-a pricopsit anul trecut cu un Hyundai Santa Fe, produs în 2013, pentru care a achitat 450.000 de lei. După ce a obținut 855.000 de lei de la Primăria municipiului Chișinău, în urma executării hotărârii instanței de judecată, magistratul Victor Olărescu de la Judecătoria Hâncești și-a cumpărat în 2017 un Mercedes GLK 220 CDI fabricat patru ani mai devreme, pentru care a achitat, conform declarației de avere, 22.700 de euro. Vladislav Clima, judecător la Curtea de Apel Chișinău, s-a ales în 2017 cu un Volkswagen Passat Confortline nou-nouț, pentru care a scos din buzunar 20.000 de euro. 395.000 de lei a costat BMW-ul produs în 2013, care a intrat anul trecut în proprietatea soților Ion și Maria Guzun, magistrați la CSJ, respectiv Curtea de Apel Chișinău.
Cât au costat automobilele procurate în 2017 de ceilalți 65 de magistrați, aflați de aici.
Magistrații latifundiari
Anul trecut, mai mulți magistrați s-au căpătuit cu terenuri agricole, extravilane sau intravilane. De departe, cel mai mare latifundiar printre judecători este magistrata Ana Panov de la Curtea de Apel Chișinău. Ea deține împreună cu soțul peste 180 de terenuri intravilane și extravilane, dintre care 15 au fost cumpărate în ultimul an. Suprafața loturilor achiziționate în 2017-2018 constituie 20,1 hectare, iar prețul cu care au fost cumpărate se ridică la 214.000 de lei. 45.700 de lei judecătoarea a adunat anul trecut din vânzarea altor șase terenuri. Magistrata Adriana Garbuz de la Curtea de Apel Bălți, care deține zeci de hectare de pâmânt, în 2017 și-a mai cumpărat șase loturi, cu suprafața totală de 2,3 hectare, pentru care a achitat 36.500 de lei. Și judecătorul de la Bălți Ghenadie Eremciuc, care la fel ca și Garbuz mai avea în proprietate câteva zeci de terenuri, în 2017 s-a mai pricopsit cu 13 terenuri extravilane, cu suprafața totală de peste patru hectare, pentru care a scos din buzunar circa 56.000 de lei.
Trei terenuri agricole cu suprafața totală de 1,7 hectare au intrat în proprietatea magistratului Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti, pentru aproximativ 20.000 de lei. 10.000 de euro pentru un teren intravilan de șase ari a scos din buzunar și judecătorul Ion Ghizdari de la Bălți. O parte din suma respectivă, mai exact 4.800 de euro, a fost acoperită din vânzarea automobilului său. Două terenuri intravilane, de 0,4, respectiv 0,25 ari au intrat în 2018 în proprietatea judecătorului Afanasi Curdov de la Curtea de Apel Comrat. Magistratul și-a mai cumpărat anul trecut un spațiu de aproape 40 de metri pătrați. Tranzacțiile l-au costat 40.000 de lei. Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți și-a cumpărat anul trecut un automobil – o Toyota Auris, pentru care ar fi achitat doar 20.000 de lei (!). Pentru a avea unde să-și adăpostească mașina, judecătoarea a cumpărat un garaj de 34 de metri pătrați și terenul pe care se află acesta. Tranzacțiile „au sărăcit-o” cu încă 55.000 de lei.
Dacă e să credem declarațiilor de avere și interese personale, unii judecători au devenit anul trecut latifundiari, fără a achita vreo sumă de bani sau au scos din buzunar sume simbolice. Bunăoară, Ghenadie Tocaiuc de la Judecătoria Soroca a cumpărat anul trecut un teren agricol de 1,7 hectare cu doar 23 de lei. Colega sa, Marcela Nicorici, s-a pricopsit cu o cotă de 3/15 dintr-un lot de șapte ari fără să plătească ceva. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a ajuns proprietara unei jumătăți dintr-un teren de șase ari, fără să scoată ceva din economii. Ea a mai moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și tot atâta dintr-o construcție. Imobilele au 150 și, respectiv, 9,5 metri pătrați. Cu o jumătate dintr-un lot de teren intravilan de 10 ari s-a pricopsit anul trecut și magistrata Lidia Bulgac de la Curtea de Apel Chișinău.
Expert: „Orice diferențe substanțiale dintre veniturile judecătorilor și bunurile achiziționate de aceștia trebuie să fie stabilite de către Autoritatea Națională de Integritate”
În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, în prezent mingea este în terenul Autorității Naționale de Integritate (ANI). „Acum ANI are nu doar conducerea selectată, dar și inspectori de integritate independenți și cu competențe extinse, comparativ cu CNI. Ar fi bine, dacă noii inspectori s-ar concentra pe declarațiile persoanelor cu funcții de demnitate publică, așa cum scrie și Legea 132/2016 că „cel puțin 40% dintre controalele declarațiilor de avere și interese personale efectuate în decursul unui an calendaristic vor viza persoanele cu funcții de demnitate publică, care vor fi selectate în mod aleatoriu pentru controlul din oficiu al acestora”. Dar, se pare că acum inspectorii sunt concentrați mai mult pe funcționarii locali (cel puțin așa arată actele de constatare publicate pe pagina ANI). E regretabil acest fapt, pentru că așteptările societății de la o ANI reformată au fost și încă rămân a fi mari. Poate investigațiile ziaristice vor fi un imbold pentru inițierea controalelor în privința unor demnitari mai înalți”, punctează experta.
Sursa: anticorupție.md
Anul 2015: Judecătorii la cumpărături
În 2015, judecătorii din R. Moldova, în special cei care activează în instanţele din Chişinău, şi-au cumpărat case de milioane, apartamente şi maşini de lux. Unii dintre ei au beneficiat, concomitent, de donaţii generoase, în valoare de sute de mii de lei.
ZdG a scanat declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate pe anul 2015 ale magistraţilor, care au fost publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), şi vă prezintă „achiziţiile” deloc modeste ale acestora făcute în 2015.
Începem de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ). La început de 2016, Dumitru Mardari a intrat în posesia a două apartamente în sect. Ciocana, de 120 şi, respectiv, 87 m.p. Ambele au intrat în posesia sa prin „succesiune testamentară” de la tatăl său, Vasile. În ambele apartamente, tatăl judecătorului a investit în 2007-2008, pe când avea 71-72 de ani. Ambele apartamente se află într-un complex locativ din str. Mihail Sadoveanu, foarte aproape de Judecătoria Ciocana, acolo unde Mardari a lucrat până în 2013, până a fi promovat la CSJ. Dumitru Mardari, în perioada în care tatăl său investea în apartamente, era preşedintele Judecătoriei Ciocana. Tot anul trecut, judecătorul a devenit beneficiarul a patru hectare de teren agricol prin „succesiune legală”, dar şi proprietarul a nu mai puţin de 11 încăperi nelocative, obţinute, la fel, prin succesiune legală şi testamentară. În anii precedenţi, judecătorul a obţinut astfel şi alte proprietăţi, majoritatea în oraşul Cupcini, r. Edineţ.
Nicolae Gordilă, vicepreşedintele CSJ, a cumpărat, în 2015, două automobile, un BMW fabricat în 1993, cu aproximativ 50 mii de lei, şi un Volvo din 2012, cu 313 mii de lei. Şi Ion Guzun, care activează la CSJ din 2014, şi-a cumpărat anul trecut un Volvo XC70, fabricat în 2011, cu 255 mii de lei. Soţia sa este judecătoarea de la Curtea de Apel (CA) Chişinău, Maria Guzun. Cei doi îşi construiesc acum o casă în comuna Truşeni, mun. Chişinău. Judecătorul Iurie Bejenaru a investit 23 mii de euro, prima tranşă, într-o construcţie care urmează să fie terminată la finele anului 2016. Tot într-un apartament a investit, anul trecut, şi colega lui Bejenaru, Elena Covalenco. Aceasta însă nu indică suma pe care a scos-o din buzunar pentru această achiziţie. Ghenadie Nicolaev a primit cu titlu de donaţie 1/2 dintr-un apartament în or. Criuleni, dar şi o parte dintr-un teren din acelaşi oraş. Oleg Sternioală a declarat că în 2015, soţia sa a primit de la părinţi o donaţie în valoare de 10 mii de euro. Anul trecut, magistratul a obţinut în „folosinţă” şi un apartament de 89 m. p.. Nadejda Toma susţine că anul trecut şi-a cumpărat un Peugeot 307 cu doar 15 mii de lei, produs în 2004.
Toţi judecătorii de la CSJ au ridicat, în 2015, salarii de peste 250 mii de lei, majoritatea primind şi pensii de 10 mii de lei pe lună.
2015 a fost prosper şi pentru unii judecători de la CA Chişinău. Mihail Ciugureanu s-a mutat anul trecut în casă nouă, de lux, cu o valoare cadastrală de 4,5 milioane de lei. El menţionează în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pe anul 2015 că a obţinut casa în schimbul unui teren estimat la 3,8 milioane de lei. Şi Eugeniu Clim a intrat, la început de 2016, în casă nouă. El declară că şi-a cumpărat casa şi terenul aferent, aflate în Chişinău, cu doar 850 mii de lei. Svetlana Balmuş a obţinut anul trecut un spaţiu locativ în r. Străşeni, cu doar 6 mii de lei. Colega sa, Angela Bostan, şi-a cumpărat o Honda CRV, fabricată în 2009, cu 175 mii de lei. Tot în 2015, ea a contractat un credit de 100 mii de lei.Nelea Budăi a obţinut drept moştenire o casă cu teren aferent la Edineţ. Judecătoarea şi soţul său au devenit, în acelaşi an, proprietarii unui apartament cu o valoare de 1 milion de lei, în condiţiile în care familia deţine deja o casă de lux.
Magistratul de la CA Chişinău, Iurie Melinteanu, a devenit proprietarul unui teren pentru construcţii de 520 m. p.. Anatolie Minciună şi-a cumpărat o Skoda Fabia, plătind 90 mii de lei. Ghenadie Morozan şi-a procurat un Ford Ranger, fabricat în 2004, iar Ana Panov a achiziţionat nu mai puţin de 20 ha de teren agricol la Căuşeni, în condiţiile în care avea deja alte câteva zeci de hectare. În 2015, judecătoarea a şi vândut 67 ha cu 1,1 milioane de lei, cumpărându-şi o Toyota RAV 4, fabricată în 2011 cu 345 mii de lei. Dina Rotarciuc şi-a cumpărat în 2015 un teren pentru construcţii cu 80 de mii de lei, iar magistrata Elena Cobzac a primit o donaţie de la fiica sa, aflată în Emiratele Arabe Unite, în valoare de 8 mii USD. În 2015, ea şi-a procurat o Mazda 2 din 2007 cu doar 15 mii de lei şi a investit 26,2 mii de euro în construcţia unui apartament cu două camere. Stelian Teleucă a primit de la mama sa, stabilită în străinătate, 4 mii de euro, familia sa cumpărându-şi un apartament de 51 m. p. anul trecut. În 2015, Teleucă a contractat un credit de 900 mii de lei. Mama judecătorului Iurie Iordan i-a transferat acestuia, din Italia, trei mii de euro anul trecut, an în care judecătorul şi-a cumpărat o Toyota RAV 4, fabricată în 2007. Oxana Robu a obţinut, prin contracte de donaţie, o căsuţă de 65 m. p. şi un teren pentru construcţii în mun. Chişinău.
Judecătoarea Ruslana Burdeniuc de la CA Bălţi a moştenit, în 2015, două apartamente şi două terenuri. Ea şi-a cumpărat cu 160 mii de lei şi o maşină, doar că a blurat modelul, asta deşi legea spune că această informaţie nu conţine date cu caracter personal. Şi colegii săi, Tatiana Duca, Ghenadie Liulca, Gheorghe Scutelnic, Aurelia Toderaş sau Svetlana Şliahtiţki, şi-au luat, în 2015, maşini, blurând însă denumirile lor.
Ion Dănăilă de la CA Cahul şi-a cumpărat anul trecut o Skoda Yeti nouă, din 2015, cu 473 mii de lei. Colega sa, Tatiana Timitriadi, a obţinut un teren, din donaţie, dar şi o casă de locuit, în urma unui contract de întreţinere pe viaţă. Grigore Colev de la CA Bender a cumpărat anul trecut un apartament de 52 m. p., iar colegul său, Ştefan Starciuc, un Opel Vectra din 1997 cu 20 mii de lei.
Dorin Dulghieru, preşedintele Judecătoriei Buiucani, a încasat anul trecut 30 mii de euro, în urma unui „contract de donaţie condiţionată”. Colegul său, Ghenadie Pavliuc, a intrat anul trecut în posesia unui Volskwagen Tiguan Universal din 2010, cumpărându-l cu 130 mii de lei. Liuba Pruteanu a achiziţionat în 2015 două terenuri pentru construcţii, iar colega sa, Corina Ursachi, a obţinut un BMW 520 D, fabricat în 2013, gratuit, prin contract de comodat. Ciprian Valah, care este judecător din ianuarie 2015, şi-a cumpărat anul trecut o Skoda Roomster cu 120 mii de lei.
Alexandru Arhip de la Judecătoria sect. Centru a obţinut în 2015 450 mii de lei de la o „ceremonie civilă”, achiziţionând totodată un apartament de 103 m. p. prin contract de comodat. Colega sa,Elena Costiuc, fostă Carpenco, şi-a cumpărat o căsuţă în comuna Stăuceni cu aproape un milion de lei. Djeta Chistol a cumpărat, cu 10 mii de euro, un automobil, nespecificând însă marca acestuia. Irina Maxim împreună cu soţul său au achiziţionat două terenuri şi o casă de locuit în comuna Dănceni, r. Ialoveni, iar colegul acesteia, Dorin Munteanu, şi-a luat un automobil, o Honda Insight, cu 50 mii de lei. Sergiu Stratan a investit într-un apartament de 42 m. p., Inga Veştiman a obţinut un apartament de 52 m. p., iar Svetlana Vâşcu – mai multe terenuri agricole. Anul trecut, magistratul Sergiu Bularu a primit 18 mii de euro prin transfer bancar din Italia.
Ala Malîi, de la Judecătoria Ciocana, şi-a cumpărat anul trecut un Chevrolet Captivia, fabricat în 2013, cu doar 110 mii de lei, deşi un asemenea automobil, la preţul de piaţă, costă de aproape trei ori mai mult. Judecătoarea pare însă „specializată” în astfel de tranzacţii. Anul trecut, ea spune că a vândut un Hyundai Santa Fe cu doar 10 mii de lei, deşi o asemenea maşină ar costa cel puţin 10 mii de euro, la mâna a doua. Colega ei, Victoria Sârbu, şi-a procurat un Nissan X-Trail cu aproape 200 mii de lei. Ea a contractat anul trecut şi două credite în valoare de 80 mii de lei.
La Judecătoria Râşcani, mun. Chişinău, în 2015, au fost la modă donaţiile. Astfel, Tatiana Vasilică, prin intermediul soţului său, Petru, a primit o donaţie de 60 mii de euro de la părinţi (!). Stella Bleşceaga a primit o donaţie de 14,5 mii de euro de la sora sa, Ina, din Franţa, Corneliu Guzun, prin intermediul soţiei, o donaţie de 10361 de euro, iar Veronica Jomiru-Niculiţă – două terenuri în r. Floreşti. Magistrata şi-a cumpărat anul trecut şi un apartament de 70 m. p. pe str. Igor Vieru din Chişinău. Anul trecut, nu mai puţin de 10 judecători de la Judecătoria sect. Râşcani au investit în construcţia de apartamente, în cadrul unui proiect iniţiat de Oleg Melniciuc, preşedintele Judecătoriei Râşcani. Blocurile sunt ridicate de compania Exfactor Grup, pe str. Hristo Botev din Chişinău.
Oleg Melniciuc a primit şi el, anul trecut, 150 mii de lei drept donaţie de la mama sa, pensionară, despre care ZdG scria anterior că este milionară, fiind proprietara în acte a mai multor construcţii nelocative din Chişinău, asta deşi femeia locuieşte în s. Mândâc, Drochia. În 2015, după dezvăluirile ZdG, inclusiv SIS a solicitat Comisiei Naţionale de Integritate să investigheze aceste aspecte, însă instituţia nu a găsit nicio încălcare. Anul trecut, preşedintele Judecătoriei Râşcani a devenit proprietarul unui spaţiu nelocativ de 81 m. p. în blocul construit în cadrul proiectului iniţiat de el.
Conform declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate pe 2015, judecătorii de la Judecătoria Botanica, nu au făcut achiziţii în 2015. Un alt aspect interesant pe care l-am reţinut se referă la judecătoarea Natalia Berbec, promovată în funcţie după mai multe scandaluri. Judecătoare la Hânceşti, aceasta susţine că anul trecut copilul ei minor a primit 800 mii de lei pentru „întreţinere” de la tatăl acestuia.
sursa: zdg.md
Averile judecătorilor de la Curţile de Apel
Mai mulţi judecători care activează la Curţile de Apel din ţară şi-au făcut achiziţii noi în 2014. Unii şi-au deschis conturi bancare, alţii au devenit posesori de maşini luxoase, în timp ce o altă parte şi-a cumpărat apartamente sau case de locuit.
Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel (CA) Chişinău a avut în 2014 un salariu lunar de peste 18 mii de lei (224 mii anual) şi o pensie anuală de 114 mii de lei. Soţia sa, avocată, a avut un venit de 212 mii de lei. Interesant este faptul că acesta nu a declarat niciun automobil. Magistratul a indicat însă patru credite, încă nestinse, în valoare totală de peste 16 milioane de lei. Eugeniu Clim este judecătorul de la CA Chişinău care a încasat în 2014 cei mai mulţi bani. Acesta a avut un salariu de 187 mii pe an (15,5 mii lunar) şi o pensie de 132 de mii. Cei mai mulţi bani, magistatul i-a obţinut însă din vânzarea casei sale, nu mai puţin de 1,8 milioane de lei.
Ion Muruianu a avut un salariu de exact 17 mii de lei pe lună (204 mii anual) şi o pensie anuală de 187 mii de lei, în timp ce soţia sa a raportat venituri de 379 mii, fiind notară. Anul trecut, controversatul ex-preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie şi-a deschis un cont bancar, unde a depozitat 400 mii de lei, care i-a adus o dobândă de 30 mii de lei. Venituri de aproape jumătate de milion a raportat anul trecut şi familia judecătorului Iurie Melinteanu, care a avut un salariu de 153 mii de lei şi o pensie de 139 mii, în timp ce soţia sa a avut un salariu de 119 mii. Un venit de peste jumătate de milion avut familia judecătorului Xenofon Ulianovschi. Magistratul a raportat un salariu de 200 mii de lei, o pensie de 139 mii, 40 mii din activitatea didactică, iar soţia sa, angajată la Casa Naţională de Asigurări în Medicină – 180 mii de lei. În total, aproape 560 mii de lei.
Marina Anton a avut anul trecut un salariu de 173 mii de lei. Împreună cu veniturile soţului, avocat, dar şi din alte surse legale, familia Anton a adunat anul trecut puţin peste jumătate de milion de lei. Tot în 2014, magistrata a contractat două credite, unul de 5072 USD şi altul de 170 mii de lei, scadente în 2018, în condiţiile în care deţine în două conturi bancare aproape 1 milion de lei. Nichifor Corochii, fost preşedinte al CSM, a avut cel mai mare venit anul trecut nu din salariu, ci din pensie, care a fost de 176 mii de lei (aproape 15 mii pe lună). Magistratul a indicat un salariu de 163 mii de lei şi alţi 12 mii proveniţi din activitate didactică. Tot anul trecut, Corochii a investit 334 mii într-un apartament. Interesant este faptul că judecătorul a obţinut în 2014 un credit în valoare de 92 mii de lei, fără termen şi fără dobândă.
Judecătorii cu achiziţii noi Maria Negru s-a mutat anul trecut în casă nouă. Cel puţin aşa reiese din declaraţia sa de avere, unde a indicat că imobilul are 150 m.p. şi o valoare cadastrală de 450 mii de lei. În 2014, Negru a avut un salariu de 145 mii de lei şi a contractat un credit de 48 de mii, scadent în 2016. Un alt judecător care şi-a cumpărat locuinţă anul trecut este Iurie Secrieru. În luna mai 2014, acesta şi-a procurat un apartament de 68 m.p. în centrul Chişinăului, care are o valoare cadastrală de jumătate de milion de lei, în condiţiile în care a avut un salariu de 191 mii de lei şi o pensie de 138 mii. Şi Anatolie Pahopol s-a înnoit în 2014. Acesta şi-a procurat un automobil, Toyota RAV 4, după ce a vândut un Volkswagen Touareg cu 224 mii, iar din salariu şi pensie a încasat nu mai puţin de 300 mii de lei.
Nelea Budăi a indicat pe anul 2014 un salariu de 184 mii de lei, 139 de mii din pensie, 60 de mii din vânzarea unui Volkswagen Golf fabricat în 2009 şi alţi 8 mii din activitatea didactică. Împreună cu veniturile soţului, care la fel a beneficiat şi de salariu, şi de pensie, familia Budăi a avut anul trecut încasări de aproape 600 mii de lei. O parte din bani, 180 mii, familia judecătoarei i-a cheltuit pentru procurarea unui automobil, Chevrolet Malibu.
Ce au declarat magistraţii monitorizaţi de presă Sergiu Arnăut, judecătorul despre care Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris în 2012 că, deşi este sărac în declaraţii, locuieşte împreună cu soţia, de care în acte este divorţat din anul 2004, într-o casă luxoasă cu trei niveluri şi construcţii adiacente din cartierul Poşta Veche al sectorului Râşcani, nu şi-a trecut nici în 2014 casa în declaraţia de avere. Acesta a indicat doar veniturile sale din salariu şi pensie, în sumă de 300 mii de lei. Judecătorul are într-un cont bancar alţi 200 de mii. Nina Cernat, şi ea protagonista unei anchete jurnalistice, în care se demonstra că locuia într-o casă înregistrată pe numele soacrei sale, şi-a „reparat” greşeala, iar în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2014 a indicat că a obţinut o casă de locuit în Chişinău, cel mai probabil cea înregistrată anterior pe numele soacrei, în urma unui contract de vânzare-cumpărare. Cernat menţionează că imobilul are 100 m.p., este în Chişinău, doar că valoarează 150 mii de lei, bani cu care, în capitală, nu-ţi poţi cumpăra nici măcar o cameră de 10 m.p. într-un cămin.
Domnica Manole, cea despre care ZdG scria anterior că deţine cele mai multe maşini, 11 la număr, a avut anul trecut venituri din mai multe surse. Astfel, 180 de mii, judecătoarea i-a încasat din salariu, 140 de mii din pensie, 23 de mii de pe urma asigurării unui automobil care a fost avariat şi 19 mii din activitatea didactică. Totodată, judecătoarea a vândut, în 2014 şi 2015, 7 automobile, 3 de model Renault şi 4 de model Dacia, obţinând alţi 280 mii de lei. Soţul Domnicăi Manole a raportat venituri de 200 mii de lei, din antreprenoriat. Anul trecut, judecătoarea a luat un credit de 20 mii de euro. Şi magistrata Maria Moraru, despre care ZdG scria anterior că locuieşte într-o casă de lux, în declaraţia pe 2014 a făcut unele modificări. Astfel, dacă în 2013 aceasta evalua „castelul” la doar 10 mii de euro, în cea mai recentă declaraţie, Moraru a indicat că acesta are o valoare cadastrală de jumătate de milion de lei, conform informaţiilor din martie 2015. Pe anul trecut, Moraru a indicat un salariu de 181 mii şi o pensie de 153 mii de lei.
Şi preşedinţii celor trei Curţi de Apel din raioane au avut un 2014 prosper din punct de vedere al salariilor. Aceştia însă au fost mult mai modeşti în comparaţie cu judecătorii din Chişinău la capitolul achiziţii sau conturi bancare. Alexandru Gheorghieş, preşedintele CA Bălţi, a avut un salariu de funcţie de 218 mii de lei şi alţi 27 de mii din activitatea didactică. Soţia sa, angajată la „Registru”, a declarat un salariu de 95 mii de lei. Eduard Ababii, vicepreşedintele CA Bălţi, a indicat un salariu de 208 mii de lei şi 15 mii din activitatea didactică. Anul trecut, magistratul a intrat şi în posesia unui apartament de 44 m.p., obţinut în urma unei decizii a Consiliului mun. Bălţi din luna octombrie. Soţia lui Ababii, avocată, a avut un venit de 155 mii de lei. Şi Gheorghe Scutelnic, celălalt vicepreşedinte de la CA Bălţi, a avut un salariu de peste 200 mii de lei anul trecut. Din pensie, magistratul a încasat alţi 160 mii de lei.
Ghenadie Eni, preşedintele CA Cahul, a raportat pe anul trecut un salariu de 213 mii de lei, în timp ce soţia sa, avocată, unul de 73 de mii. Recent, ZdG a scris că magistratul a primit în 2015 şi un teren pentru construcţia unei case de locuit de la autorităţile publice locale. Galina Vavrin, vicepreşedinta CA Cahul, a avut un salariu de 195 mii de lei în 2014 şi o pensie de 153 mii.
Afanasi Curdov este de mai bine de un an preşedinte interimar al CA Comrat. Din această postură, el a indicat un salariu de 203 mii de lei în 2014, o pensie de 153 mii de lei, dar şi o indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă de 12 mii de lei. În declaraţia de avere, Curdov a trecut şi două transferuri bancare, unul de 15 mii de ruble şi altul de 11 mii. Acesta a explicat chiar şi pentru ce au fost tranferaţi aceşti bani. Astfel, primii bani i-au fost transferaţi de sora soţiei pentru a-i transmite tatălui soţiei, iar cele 11 mii de ruble i-au fost transferate, tot de sora soţiei, pentru a plăti datoria surorii soţiei în magazin. În 2014, preşedintele interimar al CA Cahul şi-a cumpărat un BMW X5 cu 100 mii de lei.
Astfel, completul care va examina cauzele ce ţin de insolvabilitatea întreprinderilor ce nu-şi pot onora obligaţiunile faţă de terţi este format din judecătorii Sergiu Arnăut, Boris Bîrcă şi Eugeniu Clim. Şeful Curţii de Apel Chişinău a explicat necesitatea formării unui atare complet prin faptul că dosarele cu pricina ar necesita o atenţie aparte. Demersul înaintat de Ion Pleşca a fost acceptat de majoritatea membrilor CSM.
Aureliu Colenco, Valeriu Harmaniuc, Eugeniu Clim și Ala Nogai, foşti magistraţi la judecătoriile economice, au scăpat de pedeapsă după ce procurorii Anticorupţie au emis o ordonanţă privind încetarea şi clasarea urmăririi penale. Ei au ajuns în vizorul oamenilor legii după ce, în 2009, ar fi pronunţat decizii şi încheieri contrare legii. În document, procurorii au invocat faptul că membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-au opus demersului de a-i cerceta penal pe cei patru.
Procurorul general, Corneliu Gurin, a cerut permisiunea membrilor CSM privind cercetarea penală a lui Aureliu Colenco, Valeriu Harmaniuc, Eugeniu Clim și a Alei Nogai încă în aprilie 2014. După ce demersul a fost aprobat, magistraţii au contestat decizia la Curtea Supremă de Justiţie, invocând încălcări de procedură. Colegii le-au făcut dreptate.
în octombrie 2014 CSM a respins-o. Membrii Consiliului au conchis că „nu s-a constatat existența unor bănuieli rezonabile că judecătorii cu bună știință ar fi pronunțat o hotărâre contrară legii”. „O astfel de motivare este surprinzătoare, având în vedere faptul că la 15 aprilie 2014, CSM a autorizat urmărirea penală a acestor judecători”, se arată într-un buletin informativ al Centrului de Resurse Juridice.
În context, Ion Guzun, consilier juridic la aceeaşi organizaţie, declară că decizia membrilor CSM nu este motivată. „Consider că CSM și-a depășit atribuțiile, asumânduşi-le pe cele ale unui organ de urmărire penală, cel puțin așa reiese din mențiunea «nu s-a constatat existența unor bănuieli rezonabile că judecătorii cu bună ştiinţă ar fi pronunţat o hotărâre contrară legii». Această constatare o poate face doar organul de anchetă. Consiliul este garantul judecătorului că la începerea urmăririi penale nu s-au comis încălcări”, este de părere Ion Guzun.
În ordonanţa privind încetarea şi clasarea urmăririi penale, emisă la 1 decembrie 2014, procurorul Octavian Iachimovschi argumentează de ce magistraţii nu mai pot fi cercetaţi penal. „Procurorul apreciază că, în speţă, urmărirea penală urmează a fi încetată din motivul existenţei unor circumstanţe prevăzute de lege care condiţionează excluderea urmăririi penale, or faptul pronunţării unor hotărâri de către judecătorii vizaţi a fost stabilit cu certitudine, s-a stabilit că fapta comisă de către aceştia are o încadrare penală şi că probele acumulate indică asupra existenţei formale a elementelor infracţiunii. Cu toate acestea, circumstanţele menţionate vizează existenţa unei hotărâri a Consiliului Superior al Magistraturii care nu permit efectuarea în continuare a acţiunilor de urmărire penală şi condiţionează adoptarea unei decizii de încetare integrală a urmăririi penale şi clasare a cauzei penale”, se arată în documentul semnat de Octavian Iachimovschi.
În 2009, Aureliu Colenco, Valeriu Harmaniuc, Eugeniu Clim și Ala Nogai au examinat un litigiu economic în care erau vizate mai multe întreprinderi. Jurnaliştii Ziarului Naţional au precizat că cei patru au pronunțat o încheiere prin care a fost substituită ilegal o măsură de asigurare - un imobil fiind schimbat cu altul de zece ori mai ieftin.
În 2010, dosarul a ajuns să fie examinat de Colegiul Economic al Curţii Supreme de Justiţie, care a conchis că „atât instanţa de fond, reexaminând ilegal propria hotărâre, încălcând un principiu fundamental al dreptului procedural civil, cât şi instanţa de apel, ca instanţă de control, neînlăturând această încălcare, au comis o eroare judiciară gravă ce constituie un viciu fundamental”. „Colegiul economic vede suficiente temeiuri pentru a concluziona că instanţele nu au avut nici un suport legal pentru a decide reexaminarea propriei hotărâri devenite irevocabile, care are puterea lucrului judecat şi care s-a efectuat într-un mod, care este greu de reconciliat cu principiul respectării supremaţiei legii într-o societate democratică”, potrivit deciziei CSJ.
După o carieră de 17 ani, Aureliu Colenco a renunţat să mai facă justiţie după ce, membrii CSM au repartizat în alte instanțe judecătorii Curţii de Apel Economice care a fost desfiinţată în 2012 şi pe care a condus-o timp de patru ani. Magistratul s-a ales cu un loc la Curtea de Apel Bălţi, pe care nu l-a acceptat. În aprilie 2014 şi Valeriu Harmaniuc a depus o cerere de demisie, acceptată de preşedintele Nicolae Timofti. Eugeniu Clim şi Ala Nogai sunt în prezent judecători la Curtea de Apel Chişinău.
sursa: www.moldovacurata.md
Cum au scăpat 4 judecători de problemele cu justiția
Epopeea urmăririi penale în privința lui Aureliu Colenco, Valeriu Harmaniuc, Eugeniu Clim și Alei Nogai a început pe 15 aprilie 2014, după ce CSM a fost sesizat de către Corneliu Gurin, procurorul general al R. Moldova. Atunci, membrii CSM și-au dat acordul, iar dosarul a ajuns la PA, cei patru fiind învinuiți că, în 2009, emiseseră hotărâri ilegale. „Un imobil din Chişinău, cu valoare foarte mare, a fost substituit cu un alt imobil, cu o valoare mult mai mică. Curtea Supremă de Justiţie a stabilit că există prejudiciu adus intereselor proprietarului”, a menţionat atunci Corneliu Gurin, motivându-și demersul.
Au SCĂPAT! Dosarul în privința lui Colenco, Harmaniuc, Nogai a fost CLASAT
Colenco, Harmaniuc, Clim și Nogai urmau a fi cercetați penal pentru că au pronunțat o încheiere prin care a fost substituită ilegal o măsură de asigurare - un imobil fiind schimbat cu altul de 10 ori mai ieftin.
Почему четыре судьи привлечены к уголовной ответственности
Генпрокуратура начала уголовное расследование в отношении четырех судей, подозреваемых в вынесении незаконных приговоров в течение 2009 года.
Высший совет магистратуры ответил положительно на запрос генерального прокурора Корнелиу Гурина о начале уголовного расследования в их отношении. Таким образом, в центре внимания учреждения оказались судьи Евгений Клим, Алла Ногай, Валерий Харманюк и Аурел Коленко, которые могут быть привлечены к уголовной ответственности за принятие незаконных решений.
Patru magistraţi, cercetaţi penal
Patru judecători vor fi cercetaţi penal. Este vorba despre actualii magistraţi ai Curţii de Apel Chişinău, Eugeniu Clim şi Ala Nogai, dar şi de foştii judecători Aureliu Colenco şi Valeriu Harmaniuc. Consiliul Superior al Magistraturii le-a ridicat imunitatea, la solicitarea Procuraturii Generale. Cei patru sunt învinuiţi că acum cinci ani, când activau în cadrul fostei Curţi de Apel Economice, ar fi emis cu bună ştiinţă o decizie ilegală.
Cei patru magistraţi vor fi cercetaţi penal pentru o hotărâre emisă în 2009 pe un litigiu dintre trei agenţi economici. S-au prezentat la şedinţa CSM numai Eugeniu Clim şi Ala Nogai, care nu au fost prea vorbăreţi în faţa camerelor de luat vederi.
Membrii Consiliului au examinat subiectul în şedinţă închisă. Preşedintele interimar al CSM spune că este încă devreme să vorbim despre o eventuală condamnare.Valeriu Harmaniuc şi Aureliu Colenco nu mai activează în sistem. Acum o lună, la Adunarea generală a judecătorilor, şeful statului s-a arătat indignat de faptul că ex-preşedintele Curţii de Apel Economice este în prezent consultant al omului de afaceri Veaceslav Platon.
Unii analişti se îndoiesc de faptul că cei patru judecători vor fi declaraţi vinovaţi şi traşi la răspundere.
Aureliu Colenco a demisionat din sistem acum doi ani, iar în prezent este preşedintele Uniunii Asiguratorilor din Moldova. Analiștii politici au declarat anterior că funcţia i-a fost oferită drept recompensă pentru serviciile pe care le-ar fi oferit anterior controversatului oligarh Vladimir Plahotniuc. Presa a scris că fostul preşedinte al Curţii de Apel Economică a pronunţat mai multe decizii ilegale, inclusiv în cazul unor atacuri raider. Despre Eugeniu Clim presa a scris că a fost implicat în atacul raider de la Registru. Numele lui figurează în mai multe plângeri care urmează să fie examinate de CEDO, majoritatea vizând cazuri economice. Cât despre Valeriu Harmaniuc, întâmplător sau nu, el a demisionat acum o săptămână de la Curtea de Apel Bălţi. Anterior, a intrat în vizorul SIS-ului pentru că ar fi emis hotărâri suspecte în detrimentul statului, favorabile unor grupări de interese financiare. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, cei patru magistraţi riscă amendă sau închisoare de până la cinci ani.
Высший совет магистратуры сменил адрес
В прошлый вторник ВСМ на своем последнем заседании в «старом» помещении дал согласие на уголовное преследование четырех судей Экономической апелляционной палаты Евгения Клима, Аллы Ногай, Валерия Харманюка и Аурела Коленко.
Как сообщил председатель Высшей судебной палаты Михаил Поалелунжь, речь идет о том, что судьи санкционировали два решения, заведомо понимая, что они неправосудны. «Экономическая апелляционная палата уже не существует, но ее бывшие работники обладают иммунитетом, даже будучи на пенсии или уволившись по собственному желанию. То есть, даже начало уголовного преследование против них должно быть испрашиваемо у ВСМ. Судья теряет неприкосновенность автоматически только в том случае, если его обвиняют в коррупции», - говорит Михаил Поалелунжь.
„Mercedes”, „Audi” și „Toyota” pentru judecători
Judecătorul Curții de Apel Chișinău Eugeniu Clim, pe al cărui nume Procuratura Generală a deschis un dosar penal în care este cercetat alături de foștii magistrați de la judecătoriile economice Aurel Colenco, Valeriu Harmaniuc și Ala Nogai, și-a luat anul trecut o mașină nouă care costă mai bine de jumătate de milion de lei.
Potrivit declarației de avere pentru anul 2013, Clim și-a luat în comodat un „Mercedes ML 250”, fabricat în anul 2012, al cărui preț este de 550 de mii de lei.
Clim menționează că a luat banii cu împrumut pe un termen de doi ani, până la sfârșitul anului 2016. Suma însă depășește venitul pentru mai bine de patru ani al familiei Clim.
Menționăm că Eugeniu Clim a făcut parte din completul de judecată care, în urmă cu doi ani, a decis încasarea din contul ÎS „Registru” în favoarea „Intercomsoft” a sumei de 40 de milioane de lei, bani care ar fi pus în mare pericol instituția de stat. Decizia a fost ulterior anulată de Curtea Supremă de Justiție.
Ногай, Клим, Харманюк и Коленко не будут привлечены к ответственности
Судьи Алла Ногай, Евгений Клим, Валерий Харманюк и Аурел Коленко не будут привлечены к ответственности.
Высшая судебная палата отменила решение Высшего совета магистратуры, который разрешил Генпрокуратуре возбудить уголовные дела на имена судей.
Всех судей должны были привлечь к ответственности за то, что в 2008-2009 годах, когда они работали судьями в Окружном коммерческом суде, они оставили в силе незаконное решение, принятое первой инстанцией. Речь идёт о судебном разбирательстве между фирмами.
Аурел Коленко отказался от должности судьи после того, как правительство расформировало Окружной коммерческий суд, и ВСМ перевёл Коленко в Апелляционную палату Бельц.
На данный момент он является председателем Союза страховщиков Молдовы. Политологи считают, что должность ему предложили в качестве награды за услуги, которые он ранее оказал скандально известному олигарху Владимиру Плахотнюку, а также для того, чтобы сохранить монополию на рынке страхования.
Judecător cu masina de jumatate de milion
Judecătorul Curții de Apel Chișinău Eugeniu Clim, pe al cărui nume Procuratura Generală a deschis un dosar penal în care este cercetat alături de foștii magistrați Aurel Colenco, Valeriu Harmaniuc și Ala Nogai, și-a luat anul trecut o mașină nouă care costă mai bine de jumătate de milion de lei.
Potrivit declarației de avere pentru anul 2013, Clim și-a luat în comodat un „Mercedes ML 250”, fabricat în anul 2012, al cărui preț este de 550 de mii de lei.
Clim menționează că a luat banii cu împrumut pe un termen de doi ani, până la sfârșitul anului 2016. Banii au fost împrumutați de la o persoană fizică.
Mașina de lux depășește însă venitul pentru mai bine de patru ani ai familiei Clim. Astfel, pentru anul 2013, Clim a indicat venituri totale de 172 de mii de lei, iar în 2012, familia fostului judecător de la Curtea de Apel Economică a adunat venituri de 132 de mii de lei.
În declarația de avere pentru anul 2013, Clim nu indică o casă pe care o deține încă din 1999. Imobilul de 288 de m.p. este estimat la prețul de 288 de mii de lei. Nu se precizează nici venituri din înstrăinarea locuinței.
Menționăm că Eugeniu Clim a făcut parte din completul de judecată care, în urmă cu doi ani, a decis încasarea din contul ÎS „Registru” în favoarea „Intercomsoft” a sumei de 40 de milioane de lei, bani care ar fi pus în mare pericol instituția de stat.
Decizia a fost ulterior anulată de Curtea Supremă de Justiție.
Judecătorii raider vor fi Urmăriți Penal
Consiliul Superior al Magistraturii ridicat astăzi imunitatea a patru judecători și și-a dat acordul pornirii urmăririi penale și tragerii lor la răspundere penală, potrivit informațiilor Ministerului Justiției.
Este vorba de Valeriu Harmaniuc de la Curtea de Apel Bălți, Eugeniu Clim și Nogai Ala de la Curtea de Apel Chișinău și Aureliu Colenco, fostul șef al Curții de Apel Economice.
Cei patru judecători vor fi cercetați pe vremea când erau la Curtea de Apel Economică în perioada 2008-2009.
Eugeniu Clim este judecătorul de la fosta Curte de Apel Economică din Chişinău care, împreună cu Aurel Colenco şi Tamara Pelin au menţinut hotărârea prin care Registru era obligată să-i plătească firmelor Intercomsoft şi Andimit 41 de mil. USD.
Numele lui Aurel Colenco a apărut în presă în cadrul unor investigaţii jurnalistice privind pronunţarea mai multor decizii ilegale, inclusiv în cazul unor atacuri raider. Șeful statului, Nicolae Timofti, a declarat anterior că magistraţi precum Aurel Colenco ştirbesc, prin comportamentul lor, autoritatea justiţiei.
Ala Nogai este soţia lui procurorului Gheorghe Nogai, şeful Procuraturii de Transport.
TOP 10: Automobilele judecătorilor de la Curtea de Apel Chişinău
Totodată, se cere precizat că judecătorul Eugeniu Clim şi-a cumpărat la începutul anului 2013 un Mercedes ML250, fabricat anul trecut, în valoare de 550 mii de lei. Acesta împreună cu soţia sa au avut un venit pe anul 2012 de 133 mii de lei.
Prin abonarea la newsletterul Magistrat.md veți fi permanent informat despre noile modificări pe site
Toate drepturile rezervate
Copyright "Juriştii pentru Drepturile Omului" © 2014 - 2017