Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Harmaniuc Petru
Căutare avansată

Eremciuc Ghenadie

Judecătorie Bălţi, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 26.02.2014

Prin Hotărârea CSM nr. 313/14 din 28 aprilie 2015 a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie al instanţei, pentru perioada 29 aprilie 2015 - 29 aprilie 2016.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1012-VII din 26 februarie 2014 numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Bălți.

Anul naşterii 1976

Instruire/Diplome
1998 - 2001 studii de licenţă, facultatea de drept a Universităţii de Stat „Aleco Russo”, mun. Bălţi
2001 - 2002 studii de masterat, facultatea drept a Universităţii de Stat „Aleco Russo”, mun. Bălţi
2002 - 2009 studii de doctorat, facultatea de drept a Universităţii de Stat „Alexandru Ioan Cuza”, or. Iaşi, România
Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

Data numirii în funcție: 26.02.2014

Prin Hotărârea CSM nr. 313/14 din 28 aprilie 2015 a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie al instanţei, pentru perioada 29 aprilie 2015 - 29 aprilie 2016.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1012-VII din 26 februarie 2014 numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Bălți.

Anul naşterii 1976

Instruire/Diplome
1998 - 2001 studii de licenţă, facultatea de drept a Universităţii de Stat „Aleco Russo”, mun. Bălţi
2001 - 2002 studii de masterat, facultatea drept a Universităţii de Stat „Aleco Russo”, mun. Bălţi
2002 - 2009 studii de doctorat, facultatea de drept a Universităţii de Stat „Alexandru Ioan Cuza”, or. Iaşi, România
Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

10.06.2002 - 15.08.2002 ajutor-interimar al procurorului, Procuratura Militară
15.08.2002 - 2003 ajutor-interimar al procurorului, Procuratura Sîngerei
2003 - 2007 procuror Procuratura Sîngerei
19.12.2007 - 22.06.2010 procuror, Direcţia judiciară a Procuraturii Generale
03.12.2010 - 2014 adjunct al procurorului, Procuratura de nivelul CA Bălţi
26.02.2014 numit în funcţia de judecător la Judecătoria Bălţi, pe un termen de 5 ani (Decret nr. 1012-VII)

 

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor Nr. 4/1 din 25 Ianuarie 2019, Hotărârile judecătorului Ghenadie Eremciuc de la Judecătoria Judecătoria Bălți (sediul Central), nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor Nr. 53/6 din 02 iunie 2017, Hotărârile judecătorului Judecătoriei Bălți (sediul Bălți), Ghenadie EREMCIUC, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2014 au fost contestate 116 de hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 103 hotărîri/sentințe/încheieri, ceea ce constituie 88,79%;
2015 au fost contestate 321 de hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 294 hotărîri/sentințe/încheieri, ceea ce constituie 91,58%;
2016 au fost contestate în total 83 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 92 ceea ce constituie 90,21%;
2017 au fost contestate în total 59 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 80, ceea ce constituie 73,75%;
2018 au fost contestate în total 39 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 48 ceea ce constituie 81,25%.
Judecător de instrucție:
2016 au fost contestate în total 83 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 75 ceea ce constituie 90,36%;
2017 au fost contestate în total 6 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 5, ceea ce constituie 83,33%;
2018 au fost contestate în total 10 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 7 ceea ce constituie 70%.
Hotărîrile/sentințele/încheierile casate din cele examinate:
2014, din 1796 de cauze examinate, 18 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1%;
2015, din 2716 de cauze examinate, 28 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1.03%;
2016, din 99 cauze examinate, 9 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 9,09%;
2017, din 376 cauze examinate, 19 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 5,05%;
2018, din 215 cauze examinate, 9 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,18%.
Judecător de instrucție:
2016, din 2258 cauze examinate, 17 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0,75%;
2017, din 36 cauze examinate, 3 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 8,33%;
2018, din 934 cauze examinate, 7 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0,74%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 35/3 din 05 Februarie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturi a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă, a doamnelor Violeta Gîrleanu, Angela Furdui, Tatiana Vasilică, Svetlana Vîșcu, Irina Maxim, domnilor Igor Barbacaru de la Judecătoria Chișinău și Ghenadie Eremciuc de la Judecătoria Bălți.

Prin Hotărârea Nr. 4/1 din 25 Ianuarie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 79 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 488/23 din 06 Noiembrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea judecătorului Ghenadie Eremciuc, Judecătoria Bălți, sediul central, privind remiterea materialelor Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, pentru realizarea procedurii de evaluare a performanțelor în vederea numirii în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

Potrivit Hotărârii nr. 525/24 din 01 august 2017, se consideră compatibil cu interesele funcției de judecător, Eremciuc Ghenadie Mihail.

Prin Hotărârea Nr. 53/6 din 02 iunie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 90 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 30/4 din 06 iunie 2013 a fost admisă candidatura domnului Eremciuc Ghenadie la concurs pentru suplinirea funcției vacante de judecător.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 65/4 din 25 Februarie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit gradul V (cinci) de calificare judecătorului de la Judecătoria Bălți, Ghenadie Eremciuc.

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor Nr. 4/1 din 25 Ianuarie 2019, Hotărârile judecătorului Ghenadie Eremciuc de la Judecătoria Judecătoria Bălți (sediul Central), nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor Nr. 53/6 din 02 iunie 2017, Hotărârile judecătorului Judecătoriei Bălți (sediul Bălți), Ghenadie EREMCIUC, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2014 au fost contestate 116 de hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 103 hotărîri/sentințe/încheieri, ceea ce constituie 88,79%;
2015 au fost contestate 321 de hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 294 hotărîri/sentințe/încheieri, ceea ce constituie 91,58%;
2016 au fost contestate în total 83 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 92 ceea ce constituie 90,21%;
2017 au fost contestate în total 59 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 80, ceea ce constituie 73,75%;
2018 au fost contestate în total 39 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 48 ceea ce constituie 81,25%.
Judecător de instrucție:
2016 au fost contestate în total 83 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 75 ceea ce constituie 90,36%;
2017 au fost contestate în total 6 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 5, ceea ce constituie 83,33%;
2018 au fost contestate în total 10 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 7 ceea ce constituie 70%.
Hotărîrile/sentințele/încheierile casate din cele examinate:
2014, din 1796 de cauze examinate, 18 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1%;
2015, din 2716 de cauze examinate, 28 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1.03%;
2016, din 99 cauze examinate, 9 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 9,09%;
2017, din 376 cauze examinate, 19 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 5,05%;
2018, din 215 cauze examinate, 9 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,18%.
Judecător de instrucție:
2016, din 2258 cauze examinate, 17 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0,75%;
2017, din 36 cauze examinate, 3 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 8,33%;
2018, din 934 cauze examinate, 7 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0,74%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 35/3 din 05 Februarie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturi a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă, a doamnelor Violeta Gîrleanu, Angela Furdui, Tatiana Vasilică, Svetlana Vîșcu, Irina Maxim, domnilor Igor Barbacaru de la Judecătoria Chișinău și Ghenadie Eremciuc de la Judecătoria Bălți.

Prin Hotărârea Nr. 4/1 din 25 Ianuarie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 79 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 488/23 din 06 Noiembrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea judecătorului Ghenadie Eremciuc, Judecătoria Bălți, sediul central, privind remiterea materialelor Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, pentru realizarea procedurii de evaluare a performanțelor în vederea numirii în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

Potrivit Hotărârii nr. 525/24 din 01 august 2017, se consideră compatibil cu interesele funcției de judecător, Eremciuc Ghenadie Mihail.

Prin Hotărârea Nr. 53/6 din 02 iunie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 90 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 30/4 din 06 iunie 2013 a fost admisă candidatura domnului Eremciuc Ghenadie la concurs pentru suplinirea funcției vacante de judecător.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 65/4 din 25 Februarie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit gradul V (cinci) de calificare judecătorului de la Judecătoria Bălți, Ghenadie Eremciuc.

 

Hotărârea nr. 65/4 din 25 Februarie 2019

Hotărârea nr. 35/3 din 05 Februarie 2019

Hotărârea nr. 4/1 din 25 Ianuarie 2019

Hotărârea nr. 488/23 din 06 Noiembrie 2018

Hotărârea nr. 525/24 din 01 august 2017

Hotărârea nr. 30/4 din 06 iunie 2013

Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor Nr. 4/1 din 25 Ianuarie 2019, de către Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Ghenadie Eremciuc nu au fost intentate proceduri disciplinare.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor Nr. 53/6 din 02 iunie 2017"în perioada de raportare, în privința judecătorului Ghenadie Eremciuc nu au fost intentate proceduri disciplinare”.

Prin Hotărârea nr. 57/2 din 22 Februarie 2019, Completul de ехаmiпаrе а contestațiilor al Colegiului disciplinar a respins са neintemeiată contestația declarată de сătrе cet. Buсătаru Ruslan împotriva deciziei Inspecției judiciare nr.80s-12р/m diп 23 Iапuаriе 2019 de rеsрingеrе а sesizării acestuiа, privind faptele judecătorului Judecătoriei Bălți, sediul Centru, Eremciuc Ghenadie, саrе pot constitui аbаtеri disciplinare.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 19 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privința judecătorului, în perioada evaluată au fost înregistrate 10 sesizări, care au fost respinse.

Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor Nr. 4/1 din 25 Ianuarie 2019, de către Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Ghenadie Eremciuc nu au fost intentate proceduri disciplinare.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor Nr. 53/6 din 02 iunie 2017"în perioada de raportare, în privința judecătorului Ghenadie Eremciuc nu au fost intentate proceduri disciplinare”.

Prin Hotărârea nr. 57/2 din 22 Februarie 2019, Completul de ехаmiпаrе а contestațiilor al Colegiului disciplinar a respins са neintemeiată contestația declarată de сătrе cet. Buсătаru Ruslan împotriva deciziei Inspecției judiciare nr.80s-12р/m diп 23 Iапuаriе 2019 de rеsрingеrе а sesizării acestuiа, privind faptele judecătorului Judecătoriei Bălți, sediul Centru, Eremciuc Ghenadie, саrе pot constitui аbаtеri disciplinare.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 19 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privința judecătorului, în perioada evaluată au fost înregistrate 10 sesizări, care au fost respinse.

 

Hotărârea nr. 57/2 din 22 Februarie 2019

Știri
  • Au cumpărat într-un an cât alții în șapte: ce achiziții fac judecătorii din Moldova

    Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind că le-au procurat din salariu. Unii dintre magistrați au avut câştiguri mult sub valoarea achiziţiilor pe care le-au făcut pe parcursul anului trecut.

    Salariul de funcţie al unui magistrat variază între trei și cinci salarii medii pe economie. Mărimea retribuției depinde de nivelul instanţei judecătoreşti în care acesta activează şi de vechimea în muncă. Salariul mediu pe economie în 2017 a fost de 5.600 de lei, prin urmare lefurile judecătorilor au variat între 16.800 și 28.000 de lei. Cu toate acestea, achizițiile pe care unii dintre magistraţi le-au făcut în 2017 sunt mult peste câştigul lor pentru câţiva ani.

    Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind că le-au procurat din salariu. Unii dintre magistrați au avut câştiguri mult sub valoarea achiziţiilor pe care le-au făcut pe parcursul anului trecut.

    Salariul de funcţie al unui magistrat variază între trei și cinci salarii medii pe economie. Mărimea retribuției depinde de nivelul instanţei judecătoreşti în care acesta activează şi de vechimea în muncă. Salariul mediu pe economie în 2017 a fost de 5.600 de lei, prin urmare lefurile judecătorilor au variat între 16.800 și 28.000 de lei. Cu toate acestea, achizițiile pe care unii dintre magistraţi le-au făcut în 2017 sunt mult peste câştigul lor pentru câţiva ani.

     Apartament, două garaje şi un BMW, procurate într-un singur an

    Ruxanda Pulbere de la Judecătoria Chișinău este una dintre cele mai înstărite judecătoare din Capitală. Veniturile familiei, în care ambii soți sunt bugetari, s-au ridicat anul trecut la aproape jumătate de milion de lei (circa 458.000 de lei). Soțul magistratei este șef-adjunct de departament la Serviciul Vamal. Cheltuielile familiei magistratei Pulbere în anul trecut au depășit de patru ori veniturile. Un simplu calcul arată că familia Ruxandei Pulbere a făcut procurări masive, pentru care a cheltuit peste două milioane de lei. Deși nu menționează eventuale împrumuturi, anul trecut magistrata s-a pricopsit cu un apartament de 209,1 metri pătrați, evaluat la peste 1,2 milioane de lei, și cu două garaje, pentru care a mai scos din buzunar alte 410.000 de lei. Locuința a fost înregistrată pe numele fiicei judecătoarei. Tot în 2017 familia Pulbere a procurat un BMW X4, produs în 2014, pentru care a plătit 400.000 de lei.

    Având venituri de circa 223.000 de lei din salariul său și al soțului, magistrata Mariana Fondos-Frațman de la Judecătoria Chișinău și-a cumpărat anul trecut un apartament de 97,1 metri pătrați și tocmai trei terenuri agricole, cu suprafața totală de aproape un hectar. Costul achizițiilor se ridică la peste 535.000 de lei. O mică parte din această sumă, mai exact 30.000 de lei, a fost acoperită din vânzarea a trei automobile, iar cea mai mare parte din ea – 400.000 de lei – a venit sub formă de donație de la soacra judecătoarei.

    Eugeniu Ciubotaru, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, în 2017 a procurat un apartament de 64 de metri pătrați pentru care a achitat 655.000 de lei, conform declarației de avere. Un alt apartament, cu aceeași suprafață, i-a revenit printr-un contract de uzufruct. Menționăm că până a deveni judecător, în martie 2018, Eugeniu Ciubotaru a fost jurist la SA Moldovagaz.

    Judecătoarea Inga Gorlenco de la instanța din Cahul și-a cumpărat anul trecut o casă, pentru care ar fi achitat 277.000 de lei, ceea ce reprezintă 90 la sută din veniturile familiei sale obținute în 2017, în mărime de 307.000 de lei.

    Corina Ursachi de la instanța din Chișinău a plătit aproximativ 446.000 de lei pentru un spațiu comercial de 35,4 metri pătrați. Tot cu un spațiu comercial s-a pricopsit anul trecut și Ecaterina Silivestru de la Judecătoria Chișinău, care a achitat 13.450 de euro pentru un imobil cu suprafața de 26,9 metri pătrați. O parte din acești bani a provenit din vânzarea cu 150.000 de lei a unui automobil.

    Şi-a luat apartament în centrul Capitalei după numai doi ani de lucru în instanţă 

    Eleonora Badan-Melnic, magistrată la Judecătoria Chișinău din aprilie 2015, şi-a cumpărat anul trecut un apartament cu două odăi, cu suprafața de 80,2 metri pătrați, într-un bloc nou din strada Gheorghe Cașu. Locuința este evaluată cadastral la circa 555.000 de lei. Datele de la Cadastru arată că apartamentul a fost înregistrat în august 2017, în urma semnării, în luna februarie a aceluiași an, a unui contract de investiții. La 20 iunie 2017 a fost semnat un contract de ipotecă în valoare de 411.000 de lei. Conform declarației de avere pentru 2017 a magistratei creditul are o rată a dobânzii de zece la sută și este scadent în 2037. Pe de altă parte, declarația cu privire la venituri și proprietate din 2015 completată de Eleonora Badan-Melnic arată că judecătoarea a investit în apartament încă în 2015, anul în care a devenit magistrată. În actul pentru 2015 prezentat la Comisia Națională de Integritate (actuala Autoritate Națională de Integritate) ea a indicat un credit în valoare de 25.700 de euro luat de la Lagmar în 2015, scadent în 2017.

    Au optat pentru locuințe în Capitală, deși muncesc în centre raionale

    Chiar dacă activează într-un centru raional, Ghenadie Mîra, președintele Judecătoriei Anenii Noi, și-a cumpărat în martie 2017 un apartament în Chișinău. Locuința cu două odăi are 64,9 metri pătrați, se află într-un bloc de pe șoseaua Hâncești și a fost procurată, potrivit declarației de avere a judecătorului, cu 375.000 de lei. Alte 36.000 de lei au fost cheltuite pentru achiziționarea unui spațiu de 13,8 metri pătrați. Spre comparație, veniturile din 2017 ale familiei Mîra, din salariul judecătorului, indemnizația pentru creșterea copilului și diurne obținute după participarea la diferite seminare constituie circa 368.000 de lei și 1.400 de euro.

    La fel ca și Ghenadie Mîra, magistratul Mihail Ulinici de la Judecătoria Ungheni a optat anul trecut pentru un apartament în Capitală. Chiar dacă mai are două case cu acareturi de 84, respectiv 110 metri pătrați în Nisporeni, judecătorul a mai achiziționat un apartament de 70,7 metri pătrați într-un bloc din sectorul Ciocana al Capitalei. Potrivit declarației de avere, noua achiziție l-ar fi costat circa 366.000 de lei.

    Au renunțat la unele locuințe ca să-și cumpere altele

    Judecătorul de instrucție Serghei Papuha a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 72 de metri pătrați în aprilie 2015, iar un an mai târziu l-a vândut cu 25.920 de euro. În ianuarie 2017 acesta a cumpărat un alt apartament de 55,4 metri pătrați, într-un bloc de pe strada Florilor din Capitală, pentru care a achitat circa 303.000 de lei.

    Un alt magistrat, Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament de 94,1 metri pătrați pentru care a achitat 45.000 de euro, conform declarației de avere și interese personale. În același act el a indicat un credit în mărime de 12.000 de lei pe care l-a contractat pentru un an și pe care trebuie să-l întoarcă cu o rată a dobânzii de 10%. Grosul banilor însă, mai exact 42.000 de euro, au venit din vânzarea unui apartament de 53,1 metri pătrați, moștenit de soția sa. Curios este că în declarația de avere pentru 2016judecătorul indica faptul că locuința respectivă ar valora de patru ori mai puțin – doar 278.000 de lei.

    În 2017, judecătoarea Maria Negru de la Curtea de Apel Chișinău a vândut casa de la Cricova cu 700.000 de lei, asta chiar dacă, în declarația de avere pentru 2016, imobilul era estimat la doar 450.000 de lei. Cu o parte din acești bani magistrata a cumpărat o casă cu suprafața de 100,8 metri pătrați, amplasată pe un teren de trei ari. Noua locuință a sărăcit bugetul Mariei Negru cu circa 664.000 de lei.

    Şi judecătorul Ghenadie Liulca de la Curtea de Apel Bălți s-a pricopsit anul trecut cu un apartament de 67,7 metri pătrați pentru care a scos din buzunar aproape 182.000 de lei. În aceeași zi judecătorul şi-a vândut casa, câştigând doar 20.000 de lei de pe urma acestei tranzacții.

    S-au ales cu imobile după ce s-au angajat să întrețină proprietarii 

    Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Strășeni anul trecut a intrat în proprietatea unui apartament de 39,5 metri pătrați din sectorul Ciocana al Capitalei. Imobilul i-a revenit de la mătușa sa, după ce, la 19 iunie 2017, a fost semnat un contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Patru luni mai târziu, locuința a fost vândută contra sumei de 219.000 de lei, conform declarației de avere și interese personale a judecătoarei.

    Până anul trecut magistrata Elena Bolocan de la Strășeni nu avea nici casă, nici terenuri, nici apartament. În 2017 însă a obținut o avere întreagă. Pe lângă cele 11 terenuri cu suprafața totală de circa 5,2 hectare, care valorează peste 61.000 de lei, magistrata a intrat în proprietatea unei case de locuit de 104,2 metri pătrați cu acareturi și a unui garaj cu suprafața de 14,4 metri pătrați în urma semnării unui contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Valoarea totală a imobilelor dobândite se ridică la doar aproximativ 61.000 de lei.

    S-au împrumutat ca să-și cumpere imobile

    Cele mai mari credite pentru a-și mări averea au fost contractate de magistratul Valeriu Hudoba de la Judecătoria Comrat. În 2017 el a luat nu mai puțin de șase împrumuturi. Primul, cel mai mare, în valoare de jumătate de milion de lei, urmează a fi restituit până în 2021, cu o rată a dobânzii de 7%. Alte împrumuturi, în valoare de 4.000, 36.000, 3.000, 100.000, și, respectiv, de 70.000 de lei, urmează să fie întoarse, pe rând, până în 2025, cu rata dobânzii zero. Cu acești bani, Valeriu Hudoba a procurat două terenuri intravilane cu suprafața totală de 18 ari, o casă de locuit de 57,6 metri pătrați, precum și două spații comerciale, de 28,4, şi respectiv 76,1 metri pătrați (acest spațiu comercial îi revine judecătorului în proporție de 48,7%). Achizițiile se ridică la peste 700.000 de lei.

    1.131.000 de lei este valoarea totală a două apartamente de 72,8 şi, respectiv, 38,8 metri pătrați, care în 2017 au intrat în proporție de 50% în proprietatea magistratului Dumitru Bosîi de la Judecătoria Cahul. Pentru a face achizițiile respective, omul legii a luat trei credite anul trecut – unul în valoare de 1,1 milioane de lei, pe care va trebui să-l întoarcă timp de 20 de ani cu rata dobânzii de 10 la sută, și altele două de 30.000, respectiv 20.000, pe care va trebui să le restituie până în 2020, cu rata dobânzii de 14%. Veniturile lunare ale familiei magistratului, formate din salariul său și cel al soției, constituie 40.000 de lei.

    A trecut la casă nouă şi judecătorul Constantin Damaschin de la instanța din Capitală. Acesta a cumpărat un apartament de 82,1 metri pătrați, care îi revine în proporție de 50 la sută. Achiziția a costat 40.000 de euro. O sumă similară a fost luată cu împrumut un an mai devreme și urmează să fie restuită, fără dobândă, până în 2026.

    În 2017, judecătorul Mihail Bușuleac de la Cahul a luat un împrumut în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l stingă în trei ani, cu o rată a dobânzii de 13%. O parte din acești bani magistratul i-a investit într-o construcție cu suprafața de 43,9 metri pătrați, pe care a cumpărat-o cu 305.000 de lei. Tranzacția a avut loc la doar o lună după ce Mihail Buşuleac a devenit judecător.

    Judecătoarea Natalia Bobu de la instanța de la Edineț s-a ales în februarie 2018 cu un apartament de 66,5 metri pătrați, pentru care ar fi achitat, conform declarației de avere, 19.000 de euro. De asemenea, patru terenuri agricole, cu suprafața totală de peste un hectar, ce valorează peste 36.000 de lei, au intrat în proprietatea familiei Bobu anul trecut. În 2018 judecătoarea a luat două împrumuturi – unul în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2023, cu o rată a dobânzii de 9%, și altul în valoare de 350.000 de lei, pe care trebuie să-l restituie până în 2038, cu o rată de cinci la sută.

    La sfârșitul anului trecut, judecătorul Veaceslav Negurita de la Strășeni a intrat în proprietatea unui spațiu comercial cu suprafața de 173,4 metri pătrați. Achiziția a costat 17.232 de euro. În 2016 magistratul a luat un împrumut în valoare de 18.000 de euro pentru doi ani, cu rata dobânzii zero.

    Anul trecut, judecătorul Ștefan Starciuc de la Curtea de Apel Comrat a împrumutat 4.000 de euro pe care trebuie să-i întoarcă până în 2019 cu rata dobânzii zero. Suma respectivă l-a ajutat să-și cumpere un automobil de modelToyota Avensis, fabricat în 2007, pentru care a achitat 6.500 de euro. Magistratul a mai scos din buzunar încă aproape 20.000 de lei pentru a procura un garaj cu suprafața de 25,2 metri pătrați.

    Au finalizat construcția caselor

    Iurie Iordan, magistrat la Curtea de Apel Chișinău, a finalizat construcția casei de locuit anul trecut. La sfârșitul lunii decembrie el a înregistrat la Oficiul Cadastral imobilul de 210,4 metri pătrați cu acareturi și terenul de șase ari pe care sunt amplasate acestea. Bunurile îi aparțin în proporție de 50 la sută și valorează în jur de 911.000 de lei.

    Și Vadim Belous, magistrat de la Judecătoria Soroca, a terminat anul trecut construcția casei de 159,3 metri pătrați, evaluată cadastral la circa 800.000 de lei. Tot în 2017, familia Belous a cumpărat încă o casă, de 58,6 metri pătrați, împreună cu terenul pe care se află, de 11 ari, și alte două acareturi. Investiția pentru noile achiziții a fost de doar 170.000 de lei.

    Judecătorii cu apartamente și case moștenite, donate sau în folosință gratuită

    Despre faptul că mai mulți judecători de la diferite instanțe din țară au declarat în 2017 că fie au primit în folosință gratuită, fie au moștenit apartamentele în care locuiesc, reporterii CIJM au scris în ancheta „Sponsorii generoși ai judecătorilor”. Este cazul lui Vasili Hrapacov de la Judecătoria Comrat, care a obținut un contract de folosire cu titlu gratuit a unui apartament de 68 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de aproape 200.000 de lei. El a precizat că locuinţa aparține cumnatei sale. Judecătorul a mai primit gratuit în 2017 și un teren agricol de opt ari.

    Anul trecut Vitalie Silviu Midrigan a primit dreptul de abitație într-un imobil cu două niveluri, situat pe strada Lacului din centrul Capitalei și înregistrat pe numele socrului său, care oficial nu deține afaceri în Moldova. Casa a fost procurată de Victor Beța în 2013 și, la acel moment, avea un singur nivel, cu suprafața de 64,4 metri pătrați, și două construcții accesorii, de 40,8, respectiv 12,9 metri pătrați. Acum la casa de pe strada Lacului au loc lucrări în curte. În declarația sa de avere, Midrigan a indicat că imobilul ar avea o suprafață de 336,2 metri pătrați și ar fi evaluat cadastral la peste un milion de lei.

    Și magistrata Olga Jamba, de la Judecătoria Soroca, s-a ales cu o donație generoasă în 2017 – un apartament de 45,4 metri pătrați, evaluat la 41.804 lei. Ea a menționat că e vorba despre o locuință în care au trăit anterior socrii săi și care a fost donată de către aceștia soțului ei. O casă de locuit cu suprafața de 110 metri pătrați a intrat în proprietatea magistratei Rodica Costrude la Judecătoria Ungheni printr-un contract de donație cu titlu gratuit. Ea a precizat că imobilul i-a revenit după decesul tatălui. Un teren agricol de 23 de ari a intrat de asemenea în proprietatea magistrate contra sumei de 2.200 de lei.

    Și judecătorul Sergiu Caraman, care în prezent este detașat la Judecătoria Criuleni, a intrat în proprietatea unei case de locuit de 150 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de 603.000 de lei. Conform declarației de avere a magistratului, nu există la zi un act juridic în formă scrisă pentru imobilul respectiv. El a subliniat că e vorba despre casa părintească a soției, unde locuiește în prezent. Locuința se află în orașul Durlești și e înregistrată pe numele socrilor magistratului, Veronica și Nicolae Ivanov.

    Familia lui Eugeniu Beșelea, magistrat la Judecătoria Chișinău din martie 2017, a dobândit anul trecut un apartament de 47 de metri pătrați, cu valoarea cadastrală de 262.227 de lei. Donația a venit din partea mamei judecătorului. Magistrata Alina Brăgaru, colega lui Eugeniu Beșelea, a obținut în 2017 dreptul de abitație a unei jumătăți dintr-un spațiu comercial de 314 metri pătrați, evaluat la 925.875 de lei. Este vorba despre o încăpere în care e amplasată afacerea soțului judecătoarei, Victor Patrașcu, - Vatanservice Grup SRL. Construcția a intrat în proprietatea partenerului de afaceri al lui Victor Patrașcu în 2010, iar un an mai târziu a fost trecută pe numele firmei. Terenul alăturat i-a fost donat lui Patrașcu tot în 2010, de asemenea fiind trecut pe numele companiei un an mai târziu. Atât construcția, cât și terenul sunt puse în prezent în gaj pentru un credit în valoare de 1.250.000 de lei.

    Pe lângă cei care au obținut anul trecut donații, există magistrați care și-au făcut averi din imobile care le-au revenit ca moștenire. Astfel, judecătorul Oleg Sternioală de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a moștenit anul trecut un apartament, un garaj și o construcție unde deține mai multe cote-părți. Este vorba despre bunurile de la Florești care au aparținut tatălui său, decedat recent.

    Anul trecut a fost unul bogat și pentru Victoria Railean de la Judecătoria Căușeni. În aprilie 2017 aceasta a moștenit jumătate din casa de locuit de 111 metri pătrați a părinților săi, amplasată în satul Todirești, raionul Anenii Noi. Cealaltă jumătate de casă era înregistrată pe numele mamei sale, Ala Nigai. O lună mai târziu, Ala Nigai i-a donat fiicei partea sa de casă. În același timp, Railean a primit cheile de la un apartament de 67,4 metri pătrați, amplasat în blocul destinat judecătorilor de pe strada Ceucari și procurat la preț preferențial. Potrivit declarației de avere, „parcul de mașini” al judecătoarei a fost completat cu tocmai patru unități în 2017: un Mercedes Sprinter din 2005, cumpărat cu 76.300 de lei, un ZIL 130, fabricat în 1988, procurat cu 17.300 de lei, o mașină agricolă IUMZ-6, fabricată în 1983, achiziționată cu 21.100 de lei și o mașină agricolă de model T-40 din 1987, cumpărată cu 14.000 de lei.

    Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, a moștenit, în 2017, după decesul tatălui său, un teren intravilan și unul extravilan, precum și o treime dintr-un apartament amplasat în orașul Ungheni. O altă treime din apartamentul respectiv îi revenea de drept, iar în aprilie 2017, judecătorul și-a vândut cotele din locuința de la Ungheni mamei sale, Maria Malanciuc, care este magistrat la Judecătoria Ungheni. Tot în 2017, Ion Malanciuc a mai vândut un apartament amplasat în sectorul Botanica al Capitalei, și a obținut venituri de 2.300 de euro din locațiunea unei alte locuințe de pe strada Korolenko. Cei doi judecători, mamă și fiu, au mai cumpărat împreună un apartament de 133 de metri pătrați pentru care au achitat 907.000 de lei și un garaj de 21 de metri pătrați, care i-a costat 124.000 de lei.

    Mihail Macar, magistrat la Judecătoria Hâncești a moștenit anul trecut un teren intravilan, o casă de locuit de 96,3 metri pătrați și trei construcții, de 17, 76, respectiv 36 de metri pătrați. Valoarea totală a imobilelor constituie circa 374.000 de lei. Alte aproape 30 de mii de lei judecătorul le-a cheltuit pentru achiziționarea unui lot intravilan de cinci ari. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și dintr-o construcție. Imobilele au 150, respectiv 9,5 metri pătrați. O casă și un teren amplasate în Belarus a moștenit în 2017 și judecătorul Andrei Mironov de la Judecătoria Cahul. La scurt timp, acesta le-a vândut.

    Lexus de 20.000 de lei și BMW de 10.000 de lei

    95 de judecători din toată țara au intrat anul trecut în proprietatea unor automobile. În declarațiile de avere pentru 2017, unii magistrați au indicat prețuri vădit subestimate la autovehiculele pe care le-au cumpărat. Astfel, „recordul” a fost stabilit în 2017 de magistratul Ion Cotea de la Judecătoria Cahul. Potrivit declarației de avere și interese personale a acestuia, el ar fi achitat doar o mie de lei, adică circa 50 de euro, pentru un Opel Vectra fabricat în 1995. Circa 700 de dolari este cel mai mic preț pe care l-am găsit pe site-urile de publicitate pentru un automobil de acest model. Lilia Trocin de la Judecătoria Bălți susține că și-a cumpărat un autoturism de model Nissan Almera, fabricat în 2001, cu doar 800 de euro. Prețul de piață al unui automobil de această marcă pornește de la 2.600 de euro. Și Ana Panov, judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2017 un Kamaz, din 1982, contra sumei de 20.000 de lei.

    Judecătoarea Ludmila Holevițcaia de la instanța din Chișinău indică în declaraţia de avere că în 2017 şi-a procurat un BMW (produs în 2002), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În prezent, un automobil de acest tip poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 5.000 de euro.

    Doar 4.000 de lei ar fi dat pentru o remorcă anul trecut judecătorul Ghenadie Eremciuc de la Judecătoria Bălți, în timp ce colegul său, Valeriu Pădurari, a scos din buzunar doar 20.000 de lei pentru un Lexus fabricat în 2007. Pe site-urile de publicitate, un astfel de autoturism, în dependență de starea în care se află, costă nu mai puțin de 5.700 de euro. 10.000 de lei, adică aproximativ 500 de euro ar fi costat și automobilul de marcă Nissan Micra, produs în 2005 și cumpărat în 2017 de Dan Dubcovețchi, magistrat la Judecătoria Căușeni. Prețul de piață al unui astfel de automobil este de cel puțin patru ori mai mare. Tot 10.000 de lei ar fi dat și judecătorul Constantin Crețu de la instanța din Hâncești, pentru un Opel Antara, fabricat acum zece ani, în timp ce prețul de piață al acestui tip de automobile este de circa 10.000 de euro. 25.000 de lei ar fi costat o Toyota Yaris (anul de fabricație – 2008) achiziționată anul trecut de Ala Ucraințeva de la Judecătoria Strășeni. Cu 10.000 de lei mai puțin ar fi fost cumpărat Fordul Corinei Albu de la Judecătoria Hâncești, fabricat în 2004. În realitate, prețurile automobilelor, conform site-urilor de publicitate, sunt de cinci ori mai mari pentru fiecare unitate de transport.

    Irina Dragulean de la Judecătoria Edineț din 2017 este proprietara a două automobile. Unul e Skoda Roomster (anul de fabricație 2008), în valoare de 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit la preț de cel puțin 4.400 de dolari. A doua mașină, un Volkswagen Passat, fabricat în 2007, figurează în declarația de avere ca fiind luat în folosință. Colega sa din aceeaşi instanţă, Cristina Prisacari, indică în declaraţia de avere pentru 2017 că deţine în folosință un autoturism de model Toyota Camri, produs în anul 2014 și un Nissan Terrano, fabricat în 1995, pentru care ar fi achitat 6.000 de lei.

    Magistrata Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți indică în declaraţia de avere că deține un automobil de model Toyota Auris (fabricat în 2011), pe care l-ar fi cumpărat în 2017 cu doar 20.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model la preț de 7.000 de euro.

    Din 2017 mai mulţi magistrați conduc automobile prin mandat sau aflate în folosință. E vorba despre Anatolie Rusu de la Judecătoria Ungheni, care are în posesie un Volkswagen fabricat în 2005, magistratul Oleg Sternioală de la CSJ, care din 2018 conduce prin mandat o Skoda Superb fabricată în 2017, precum și magistrații Judecătoriei Chișinău, Serafim VasilacheTatiana AvasiloaieSergiu Ciobanu și Ludmila Barbos, care au în folosință un Opel Astra din 2005, un Mitsubishi ASX fabricat în 2015, un Volvo produs în 2009, respectiv un Nissan Juke din 2013.

    Mașinile de lux procurate de judecătorii moldoveni în 2017

    De partea cealaltă, un șir de magistrați au cheltuit sume exorbitante în 2017, pentru a-și completa parcul de mașini. De departe, cea mai scumpă achiziție a făcut-o Veaceslav Caragia, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, care a scos din buzunar 983.520 de lei, adică aproape un milion de lei pentru un BMW 520D XDrive Sedan nou-nouț. Îl urmează în top magistratul Curții de Apel Chișinău, Eugeniu Clim, care, după ce și-a vândut un Mercedes cu 30.200 de euro, a achiziționat un altul nou-nouț, pentru care a achitat 50.000 de euro. Cu 2.000 de euro mai puțin a cheltuit, pentru a-și completa parcul de automobile, Olga Bejenari de la Judecătoria Chișinău. Magistrata și-a procurat un Mercedes și o Skoda, pentru care a scos din buzunar 28.000, respectiv 20.000 de euro.

    Xenofon Ulianovschii de la Curtea de Apel Chișinău anul trecut și-a cumpărat cu 38.900 de euro un Jaguar F-Pace proaspăt scos din uzină. Având venituri de doar 169.000 de lei în 2017 și beneficiind de o donație de 200.000 de lei de la părinți, Dragoș Crigan de la Judecătoria Chișinău anul trecut s-a încumetat să cheltuie 650.000 de lei pentru a intra în proprietatea unei Skoda Superb fabricate un an mai devreme. Cu 20.000 de lei mai puțin a cheltuit Ion Țurcan de la Curtea de Apel Chișinău pentru a-și cumpăra un Mercedes Benz ML 250 (anul de fabricație 2012). Ceva mai puțin a cheltuit magistratul Curții de Apel Chișinău Ion Secrieru, care și-a procurat o Toyota Camri nou-nouță cu aproape 526.000 de lei. Gheorghe Stratulat de la instanța din Capitală și-a completat garajul anul trecut cu tocmai patru autoturisme – o Toyota RAV4 nou-nouță, pentru care a scos din buzunar aproape 453.000 de lei, și trei camioane, fabricate în 2005, 2006, respectiv 2007, pentru care a plătit 84.500, 92.000, respectiv 91.000 de lei. Un parc întreg de automobile și-a cumpărat în 2017 și Corina Ursachi, de asemenea magistrată la Judecătoria Chișinău. Astfel, în garajul acesteia au ajuns un Audi A6, fabricat în 2013, pentru care ar fi achitat doar 15.000 de lei (!), un Mercedes Viano, produs în 2012 și procurat cu 80.000 de lei, și un Mercedes E250 din 2013, pentru care ar fi scos din buzunar 420.000 de lei. O Toyota RAV4 fabricată în 2014 și-a luat anul trecut și Iurie Potîngă, de la aceeași instanță. După ce a vândut un apartament cu 40.000 de euro, magistratul a cheltuit jumătate din suma respectivă pentru noua sa bijuterie pe patru roți. Colega sa, Ina Dutca, a intrat anul trecut în proprietatea unui Volvo XC (anul de fabricație 2012), contra sumei de 21.139 de euro.

    Taisia Prutean de la instanța din Capitală s-a pricopsit anul trecut cu un Hyundai Santa Fe, produs în 2013, pentru care a achitat 450.000 de lei. După ce a obținut 855.000 de lei de la Primăria municipiului Chișinău, în urma executării hotărârii instanței de judecată, magistratul Victor Olărescu de la Judecătoria Hâncești și-a cumpărat în 2017 un Mercedes GLK 220 CDI fabricat patru ani mai devreme, pentru care a achitat, conform declarației de avere, 22.700 de euro. Vladislav Clima, judecător la Curtea de Apel Chișinău, s-a ales în 2017 cu un Volkswagen Passat Confortline nou-nouț, pentru care a scos din buzunar 20.000 de euro. 395.000 de lei a costat BMW-ul produs în 2013, care a intrat anul trecut în proprietatea soților Ion și Maria Guzun, magistrați la CSJ, respectiv Curtea de Apel Chișinău.

    Cât au costat automobilele procurate în 2017 de ceilalți 65 de magistrați, aflați de aici.

    Magistrații latifundiari

    Anul trecut, mai mulți magistrați s-au căpătuit cu terenuri agricole, extravilane sau intravilane. De departe, cel mai mare latifundiar printre judecători este magistrata Ana Panov de la Curtea de Apel Chișinău. Ea deține împreună cu soțul peste 180 de terenuri intravilane și extravilane, dintre care 15 au fost cumpărate în ultimul an. Suprafața loturilor achiziționate în 2017-2018 constituie 20,1 hectare, iar prețul cu care au fost cumpărate se ridică la 214.000 de lei. 45.700 de lei judecătoarea a adunat anul trecut din vânzarea altor șase terenuri. Magistrata Adriana Garbuz de la Curtea de Apel Bălți, care deține zeci de hectare de pâmânt, în 2017 și-a mai cumpărat șase loturi, cu suprafața totală de 2,3 hectare, pentru care a achitat 36.500 de lei. Și judecătorul de la Bălți Ghenadie Eremciuc, care la fel ca și Garbuz mai avea în proprietate câteva zeci de terenuri, în 2017 s-a mai pricopsit cu 13 terenuri extravilane, cu suprafața totală de peste patru hectare, pentru care a scos din buzunar circa 56.000 de lei. 

    Trei terenuri agricole cu suprafața totală de 1,7 hectare au intrat în proprietatea magistratului Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti, pentru aproximativ 20.000 de lei. 10.000 de euro pentru un teren intravilan de șase ari a scos din buzunar și judecătorul Ion Ghizdari de la Bălți. O parte din suma respectivă, mai exact 4.800 de euro, a fost acoperită din vânzarea automobilului său. Două terenuri intravilane, de 0,4, respectiv 0,25 ari au intrat în 2018 în proprietatea judecătorului Afanasi Curdov de la Curtea de Apel Comrat. Magistratul și-a mai cumpărat anul trecut un spațiu de aproape 40 de metri pătrați. Tranzacțiile l-au costat 40.000 de lei. Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți și-a cumpărat anul trecut un automobil – o Toyota Auris, pentru care ar fi achitat doar 20.000 de lei (!). Pentru a avea unde să-și adăpostească mașina, judecătoarea a cumpărat un garaj de 34 de metri pătrați și terenul pe care se află acesta. Tranzacțiile „au sărăcit-o” cu încă 55.000 de lei. 

    Dacă e să credem declarațiilor de avere și interese personale, unii judecători au devenit anul trecut latifundiari, fără a achita vreo sumă de bani sau au scos din buzunar sume simbolice. Bunăoară, Ghenadie Tocaiuc de la Judecătoria Soroca a cumpărat anul trecut un teren agricol de 1,7 hectare cu doar 23 de lei. Colega sa, Marcela Nicorici, s-a pricopsit cu o cotă de 3/15 dintr-un lot de șapte ari fără să plătească ceva. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a ajuns proprietara unei jumătăți dintr-un teren de șase ari, fără să scoată ceva din economii. Ea a mai moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și tot atâta dintr-o construcție. Imobilele au 150 și, respectiv, 9,5 metri pătrați. Cu o jumătate dintr-un lot de teren intravilan de 10 ari s-a pricopsit anul trecut și magistrata Lidia Bulgac de la Curtea de Apel Chișinău.

    Expert: „Orice diferențe substanțiale dintre veniturile judecătorilor și bunurile achiziționate de aceștia trebuie să fie stabilite de către Autoritatea Națională de Integritate”

    În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, în prezent mingea este în terenul Autorității Naționale de Integritate (ANI). „Acum ANI are nu doar conducerea selectată, dar și inspectori de integritate independenți și cu competențe extinse, comparativ cu CNI. Ar fi bine, dacă noii inspectori s-ar concentra pe declarațiile persoanelor cu funcții de demnitate publică, așa cum scrie și Legea 132/2016 că „cel puțin 40% dintre controalele declarațiilor de avere și interese personale efectuate în decursul unui an calendaristic vor viza persoanele cu funcții de demnitate publică, care vor fi selectate în mod aleatoriu pentru controlul din oficiu al acestora”. Dar, se pare că acum inspectorii sunt concentrați mai mult pe funcționarii locali (cel puțin așa arată actele de constatare publicate pe pagina ANI). E regretabil acest fapt, pentru că așteptările societății de la o ANI reformată au fost și încă rămân a fi mari. Poate investigațiile ziaristice vor fi un imbold pentru inițierea controalelor în privința unor demnitari mai înalți”, punctează experta.

    Sursa: anticorupție.md

  • Judecătoarea cu studii la o academie inexistentă, lăsată fără licență de avocat

    Comisia de Licențiere a Uniunii Avocaților a refuzat să elibereze licențe pentru trei magistrați și un procuror, care sperau să intre în breasla apărătorilor în baza vechimii în muncă mai mare de zece ani, scrie portalul Bizlaw.md. Este vorba despre magistrații Liuba Brânză, Xenofon Ulianovschi, ambii de la Curtea de Apel Chișinău, Ghenadie Eremciuc, judecător de instrucție la Bălți, și procurorul Sergiu Gavajuc.  

    Potrivit hotărârii Comisiei, cei patru dețin funcții remunerate de judecător sau procuror. În context, membrii Comisiei fac trimitere la două hotărâri anterioare ale Consiliului Uniunii Avocaților potrivit cărora, „Comisiei de Licențiere a profesiei de avocat i s-a interzis emiterea deciziilor de admitere în profesie sub condiția înlăturării incompatibilității”. 

    Comisia de Licențiere a Uniunii Avocaților a refuzat să elibereze licențe pentru trei magistrați și un procuror, care sperau să intre în breasla apărătorilor în baza vechimii în muncă mai mare de zece ani, scrie portalul Bizlaw.md. Este vorba despre magistrații Liuba Brânză, Xenofon Ulianovschi, ambii de la Curtea de Apel Chișinău, Ghenadie Eremciuc, judecător de instrucție la Bălți, și procurorul Sergiu Gavajuc.  

    Potrivit hotărârii Comisiei, cei patru dețin funcții remunerate de judecător sau procuror. În context, membrii Comisiei fac trimitere la două hotărâri anterioare ale Consiliului Uniunii Avocaților potrivit cărora, „Comisiei de Licențiere a profesiei de avocat i s-a interzis emiterea deciziilor de admitere în profesie sub condiția înlăturării incompatibilității”. 

    Bizlaw.md mai scrie că la sfârșitul lunii septembrie, Comisia de Licențiere a refuzat să elibereze licențe pentru alți trei procurori. Doi dintre aceștia au expediat o sesizare la Curtea Constituțională prin care au solicitat să fie schimbată Legea cu privire la avocatură. Oamenii legii nu sunt de acord cu prevederea potrivit căreia trebuie să treacă un termen de șase luni de la eliberarea din funcția de bază până la solicitarea eliberării licenței.

    În 2012, o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice a scos la iveală că judecătoarea a obţinut diplomă de studii de la o academie-fantomă - „Omega Lux“ din Bucureşti. Potrivit carnetului de note din dosarul personal, la care fac trimitere autorii investigaţiei, magistrata de la Judecătoria sectorului Centru al Capitalei a studiat doi ani la Bucureşti, din 1993 până în 1995. 

    Într-un răspuns oficial al Ministerului Educaţiei de peste Prut, adresat Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (actualul CNA - n.r.) se arată că academia respectivă „nu este şi nici nu a fost instituţie de învăţământ superior autorizată să funcţioneze provizoriu sau acreditată". Totodată, datele de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului din România relevă că Academia „Omega Lux“ avea ca obiect principal de activitate comerţul cu amănuntul, respectiv, nu era o instituţie de învăţământ.

    Procurorii au dispus însă neînceperea urmăririi penale, iar CSM a decis că nu există motive pentru ca judecătoarea să fie sancţionată. La 16 mai 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat magistratei calificativul „foarte bine“. Mai mult, Colegiul a constatat că Liuba Brânză are o reputaţie ireproşabilă.

    Acum câţiva ani, la o şedinţă a Colegiului Disciplinar al CSM, magistrata a fost acuzată că a primit indicaţii prin telefon. Totodată, Colegiul a pus în discuţii şi faptul că Liubei Brânză i-ar fi fost distribuite anumite dosare spre examinare prin altă metodă decât cea aleatorie, prevăzută de lege. 

    Acu un an, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au propus-o pe Liuba Brânză la funcţia de judecător la Curtea de Apel Chişinău. Decizia a fost luată în pofida faptului că, anterior, CSM a respins candidatura ei motivând, între altele, prin faptul că magistrata a fost în centrul unui scandal mediatic privind diploma de studii pe care a obţinut-o de la o instituţie inexistentă. Președintele Nicolae Timofti a acceptat candidatura.

    Și Xenofon Ulianovschi a fost vizat într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice. Magistratul este de aproape opt ani vicepreședinte la Curtea de Apel Chișinău. În noiembrie 2007, candidatura sa pentru această funcție a fost însă respinsă. Șeful statului de atunci a motivat prin faptul că Ulianovschi era judecător la Curte de doar un an. În plus, făcând parte dintr-un complet al instanței, a redus de trei ori pedeapsa aplicată unui cetățean turc de prima instanță, bărbatul fiind acuzat de trafic de copii. În 2008, magistratul a ajuns totuşi în funcția râvnită.

    În 2012, acesta a obținut un nou mandat. În 2013, CSM a decis intentarea procedurii disciplinare împotriva lui Xenofon Ulianovschi care era acuzat de un avocat de emiterea unor hotărâri falsificate. Pentru că judecătorul a fost anchetat, numele său a fost exclus, temporar, din lista magistraţilor propuşi pentru acordarea distincţiilor de stat. În 2014, Ulianovschi a primit totuși „Ordinul de Onoare”, acordat de președintele țării.
    sursa: anticoruptie.md

  • На чём ездит городское начальство?

    «Волга», особенно чёрная, — излюбленная служебная машина городских чиновников советского времени и первых лет независимости Молдовы. Правда, любовь эта была вынужденной — других вариантов тогда существовало не слишком много, иномарки — только у буржуев, а на «Жигулях» или «Москвиче» кататься по работе руководящему звену как-то не к лицу. В наши дни выбор автомобилей почти неисчерпаем — нужны лишь средства, благо, не личные, а казённые. Так что же выбирает для поездок по государственным делам теперешнее бельцкое начальство? Мы подготовили серию официальных запросов в различные государственные учреждения, муниципальные предприятия и предприятия с государственным капиталом. Оговоримся, что охватить все действующие в Бельцах госструктуры и юридические лица, которые распоряжаются публичной собственностью, сложно.

    «Волга», особенно чёрная, — излюбленная служебная машина городских чиновников советского времени и первых лет независимости Молдовы. Правда, любовь эта была вынужденной — других вариантов тогда существовало не слишком много, иномарки — только у буржуев, а на «Жигулях» или «Москвиче» кататься по работе руководящему звену как-то не к лицу. В наши дни выбор автомобилей почти неисчерпаем — нужны лишь средства, благо, не личные, а казённые. Так что же выбирает для поездок по государственным делам теперешнее бельцкое начальство? Мы подготовили серию официальных запросов в различные государственные учреждения, муниципальные предприятия и предприятия с государственным капиталом. Оговоримся, что охватить все действующие в Бельцах госструктуры и юридические лица, которые распоряжаются публичной собственностью, сложно.

    Поэтому мы составляли свои запросы так, чтобы получилась выборка по разным сферам: местные власти и муниципальные предприятия, деконцентированные (т. е. подчиняющиеся центральным властям) службы, правоохранительные структуры, госпредприятия (АО, где есть доля государства). Мы попросили сообщить нам, какие служебные автомобили используются для нужд администрации того или иного учреждения, какова марка, год выпуска, государственные регистрационные номера каждой из машин, за кем закреплено то или иное транспортное средство. Также мы просили указать, какой орган, в каком году и на какую сумму осуществлял закупку автомобилей и пр. Какие законы есть? Прежде чем приступить к обзору, обратим внимание на то, какие правовые акты регулируют пользование служебными авто в стране. Это Постановление Правительства № 1404 от 30.12.2005 «О порядке использования органами публичного управления служебного легкового автотранспорта».

  • Mai mulţi judecători au fost numiţi astăzi în funcţie de către președintele ţării

    Mai mulţi judecători au fost numiţi astăzi în funcţie de către președintele ţării Nicolae Timofti, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Șeful statului i-a atenționat pe magistrați, în cadrul unei ședințe la Reședința de stat, asupra responsabilității care le revine în această perioadă de reformare a instituțiilor statului. „Cei care vor călca strâmb vor fi sancționați și excluși din sistemul judecătoresc”, a subliniat președintele Timofti.

    Mai mulţi judecători au fost numiţi astăzi în funcţie de către președintele ţării Nicolae Timofti, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Șeful statului i-a atenționat pe magistrați, în cadrul unei ședințe la Reședința de stat, asupra responsabilității care le revine în această perioadă de reformare a instituțiilor statului. „Cei care vor călca strâmb vor fi sancționați și excluși din sistemul judecătoresc”, a subliniat președintele Timofti.

  • Deţinut din penitenciarul din Bălţi, în greva foamei

    Soţia deţinutului Nicolae Bulgac a spus prin telefon echipei Mesager că soţul său urma să fie pus în libertate după ce toate instanţele judecătoreşti l-au achitat. Acest lucru nu s-a întâmplat, pentru că procurorul care a instrumentat cazul ar fi impus mai mulţi martori să-l calomnieze pe deţinut, lucru care i-ar fi prelungit aflarea în detenţie în penitenciarul din Bălţi. În anul 2005, pe numele lui Nicolae Bulgac a fost pornită o urmărire penală pentru trafic de fiinţe umane. Potrivit avocatului, inculpatul a fost achitat de toate instanţele judecătoreşti, pentru că toţi martorii ar fi dat mărturii false. Procurorul Ghenadie Eremciuc care instrumentează cazul şi despre care deţinutul şi rudele acestuia spun că ar fi impus martorii să facă declaraţii false nu a comentat deocamdată acuzațiile. Superiorul lui Ghenadie Eremciuc nu a spus de ce dosarul se află pe rol aproape 10 ani, în timp ce toate instanţele l-au achitat pe deţinutul aflat în greva foamei.

    Soţia deţinutului Nicolae Bulgac a spus prin telefon echipei Mesager că soţul său urma să fie pus în libertate după ce toate instanţele judecătoreşti l-au achitat. Acest lucru nu s-a întâmplat, pentru că procurorul care a instrumentat cazul ar fi impus mai mulţi martori să-l calomnieze pe deţinut, lucru care i-ar fi prelungit aflarea în detenţie în penitenciarul din Bălţi. În anul 2005, pe numele lui Nicolae Bulgac a fost pornită o urmărire penală pentru trafic de fiinţe umane. Potrivit avocatului, inculpatul a fost achitat de toate instanţele judecătoreşti, pentru că toţi martorii ar fi dat mărturii false. Procurorul Ghenadie Eremciuc care instrumentează cazul şi despre care deţinutul şi rudele acestuia spun că ar fi impus martorii să facă declaraţii false nu a comentat deocamdată acuzațiile. Superiorul lui Ghenadie Eremciuc nu a spus de ce dosarul se află pe rol aproape 10 ani, în timp ce toate instanţele l-au achitat pe deţinutul aflat în greva foamei.

    Potrivit șefului serviciului de presă al Departamentului Instituții Penitenciare (DIP), Ana Druță, motivul declarării grevei foamei invocat de deţinut în cerere este faptul că nu e de acord cu demersul procurorului şi respectiv cu prelungirea termenului de aflare în arest preventiv.

  • Кадровые перестановки в судебной системе

    В минувшую пятницу в Высшем совете магистратуры сменилось руководство. После того, как несколько членов ВСМ высказали недовольство в адрес Думитру Вистерничана, он заявил о желании покинуть пост председателя по собственной инициативе. Среди основных претензий – необеспечение независимости судебной власти, недостаточная транспарентность при принятии решений и неэффективный менеджмент. По итогам тайного голосования новым председателем ВСМ был избран Николае Тимофти, которого поддержали 8 из 10 членов совета, присутствовавших на заседании.

    В минувшую пятницу в Высшем совете магистратуры сменилось руководство. После того, как несколько членов ВСМ высказали недовольство в адрес Думитру Вистерничана, он заявил о желании покинуть пост председателя по собственной инициативе. Среди основных претензий – необеспечение независимости судебной власти, недостаточная транспарентность при принятии решений и неэффективный менеджмент. По итогам тайного голосования новым председателем ВСМ был избран Николае Тимофти, которого поддержали 8 из 10 членов совета, присутствовавших на заседании.

    На освободившийся пост также претендовал другой член ВСМ Александру Арсени, однако его кандидатура получила всего два голоса. Николае Тимофти работает в судебной системе более 35 лет, а в Высшем совете магистратуры состоит с момента его образования. Новый глава ВСМ пока решил не снимать свою кандидатуру с конкурса на должность председателя Высшей судебной палаты, однако очевидно, что круг претендентов на этот пост сужается. На прошлой неделе свою заявку отозвал судья Европейского суда по правам человека Михаил Поалелунжь. Его называли одной из наиболее вероятных кандидатур, по которой мог быть найден компромисс в парламенте. Это решение страсбургский судья объяснил обстоятельствами личного характера, о которых пока предпочитает не распространяться. Ожидается, что финалист конкурса будет назван ВСМ после 29 марта, когда истекают полномочия нынешнего председателя Иона Муруяну.

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU