Știri

• Afacerea cu apartamente la preț redus: Judecătorii din Bălți

  23 de judecători de la instanțele din Bălți s-au ales anul trecut cu apartamente la preț redus în Chișinău. Au plătit mai puțin de jumătate din prețul de piață pentru un metru pătrat. Cum s-au văzut cu cheile în mână, jumătate dintre ei și-au înstrăinat apartamentele. Unii le-au vândut la prețul cu care le-au cumpărat, alții chiar și de trei […]

  Citiţi mai departe

  23 de judecători de la instanțele din Bălți s-au ales anul trecut cu apartamente la preț redus în Chișinău. Au plătit mai puțin de jumătate din prețul de piață pentru un metru pătrat. Cum s-au văzut cu cheile în mână, jumătate dintre ei și-au înstrăinat apartamentele. Unii le-au vândut la prețul cu care le-au cumpărat, alții chiar și de trei ori mai scump, iar doi dintre ei le-au donat. 

  RISE Moldova și TV Nord i-a identificat. Vă spunem cine sunt aceștia, ce alte proprietăți mai au și ce i-a făcut să-și vândă imobilele din Chișinău. 

  Cum au ajuns judecătorii să obțină apartamente la preț preferențial și ce înseamnă asta?
  Despre o nouă rundă de apartamente la preț preferențial, RISE Moldova a scris în 2022. Atunci am identificat o parte dintre judecătorii care au primit locuințe, deși informația era „confidențială”.

   

  Proiectul face parte dintr-o inițiativă mai veche a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care își propune să asigure sau să îmbunătățească condițiile de trai ale angajaților din sistem, începând cu judecătorii și asistenții judiciari și terminând cu consultanții și șefii de direcții.

  Astfel, pentru un metru pătrat, judecătorii au plătit 420 de euro, față de 1.100, cât e cel de piață în aceleași blocuri.
  Prețul simbolic reiese dintr-un barter: CSM pune la dispoziția companiei de construcție terenul, iar la schimb primește un anumit număr de apartamente la preț preferențial. În cazul proiectului de la Ciocana – 40% din spațiul locuibil.

  Apartamentele fac parte dintr-un complex locativ de pe strada Mircea cel Bătrân, din sectorul Ciocana al capitalei. Mai multe despre complexul de la Ciocana, citiți în ancheta „Parafat „confidențial”: Apartamente pentru judecători”.

  CAMPIONI LA VÂNDUT APARTAMENTE

  O ZI

  
  

  Campion absolut la vânzarea apartamentului după procurare este Alexandru Roșca de la Judecătoria Bălți, numit în funcție în 2015. În blocul de la Ciocana acesta a obținut un apartament de 67 de metri pătrați pentru care a achitat 28 de mii de euro. L-a vândut la numai o zi după ce a intrat în proprietate. Prețul –  85 de mii de euro.

  Înainte de a contracta apartamentul la preț preferențial, familia judecătorului Roșca își cumpărase un imobil de 114 metri pătrați în orașul Bălți, prin programul „Prima Casă”. Potrivit declarației de avere, i-a costat 57 de mii de euro. 

  Până atunci, judecătorul declara că deține jumătate din cota unei case moștenite de soția sa și un apartament în folosință. În 2021 vinde un imobil pentru care încasează 67 de mii de euro, deși până atunci nu avuse unul în proprietate, iar din declarație dispare cel aflat în folosință.

  „Pentru că n-am avut bani”, așa și-a justificat Roșca decizia de a vinde apartamentul. Judecătorul susține că a început să caute cumpărător încă în perioada când blocurile erau în proces de construcție. 

  Alexandru ROȘCA: L-am vândut pentru că nu am avut bani să îl procur și să mi-l mențin. Apartamentul încă pe când nu-mi aparținea, l-am scos pe 999 spre vânzare pentru că nu aveam bani. Mai mulți colegi au procedat așa cum am procedat și eu, care nu aveau bani să-și cumpere apartamentul și să-l păstreze. 

  Cum s-a finisat și s-a dat în exploatare [n.r. – blocul], eu l-am primit [n.r. – pe apartament] ca proprietar, dar cu banii luați de la cumpărătorul real, am achitat, au înregistrat apartamentul pe mine și în cel mai scurt timp care a fost posibil, m-am dus și deja am reînregistrat apartamentul pe cumpărător real. 

  Mi-a rămas diferența de bani. Prețul preferențial a fost de aproximativ 50 de procente [n. r. – mai mic] față de prețul de piață. Eu am făcut o reducere de 10-15 procente și în plus am rămas cu o sumă destul de bună. 

   

  CINCI ZILE 

  Topul este urmat de judecătoarea de la Curtea de Apel Bălți Ala Rotaru, care și-a vândut apartamentul de 86 metri pătrați din Chișinău, la cinci zile după cumpărare. L-a cumpărat cu puțin peste 33 de mii de euro și l-a vândut, potrivit declarației de avere, cu 40 de mii de euro. Foarte ieftin, de altfel. Pe site-urile agențiilor imobiliare, un apartament mai mic este vândut în același bloc la preț de 85 de mii de euro. 

  Ala Rotaru e judecătoare din 2009. Familia sa are în proprietate o casă de locuit, pe care a moștenit-o în 2022 de la mama magistratei. Mai exact, construcția veche a casei a fost demolată, iar în locul ei a fost ridicat un nou imobil. Locuința se află în apropiere de orașul Bălți și, potrivit declarației de avere, este încă în proces de construcție.

  Magistrata nu a dorit să ne spună de ce a vândut apartamentul procurat la preț preferențial. 
  Ala ROTARU: Aceasta este o informație de familie și chiar nu vreau să destăinui care a fost motivul.

  ȘASE ZILE

  Doar șase zile i-au trebuit Ecaterinei Arseni ca să-și vândă imobilul din capitală. Magistrata de la Judecătoria Bălți a fost recent transferată temporar la Curtea de Apel Bălți.

  Pentru o locuință de 74 de metri pătrați, aceasta a plătit 31 de mii de euro. La nicio săptămână de la semnarea actului care o făcea proprietară cu drepturi depline, a vândut apartamentul la preț dublu – 65 de mii de euro. Potrivit ultimei declarații de avere, magistrata, care activează în sistem din 2017, nu are niciun imobil. Indică doar un automobil de model Mercedes pe care l-a cumpărat la preț de 80 de mii de lei. 

  Am sunat-o pentru a o întreba ce a făcut-o să-și vândă apartamentul atât de repede.

   „Eu cred că informația respectivă nu trebuie să o transmit printr-un apel telefonic, în primul rând nu sunt sigură că vorbesc cu persoana care v-ați prezentat, dumneavoastră nu puteți să-mi confirmați acest fapt. Respectiv, nu doresc să dau careva declarații suplimentare la aceea ce am declarat deja în declarația de avere și interese personale”, ne-a spus Ecaterina Arseni la telefon.

   

  ȘAPTE ZILE

  La o săptămână după ce a intrat în proprietate, a vândut și magistrata Angela Revenco de la Curtea de Apel Bălți. Revenco judecă dosare de peste 20 de ani. 

  În Chișinău, aceasta a contractat, la fel ca și colegul său Alexandru Roșca, un apartament de 67 de metri pătrați. L-a vândut cu circa 550 de mii de lei, echivalent a peste 28 de mii de euro, adică la același preț cu care l-a cumpărat. Cumpărătorul e fost coleg de breaslă – Dorel Musteață, ex-președintele interimar la Consiliului Superior al Magistraturii. Tranzacția a avut loc în octombrie 2023, după ce Musteață a părăsit sistemul de justiție. 

  Dorel Musteață a fost și el anterior beneficiar al programului de apartamente la preț preferențial. Într-o investigație publicată de RISE Moldova în 2020, se arată că fostul magistrat obținuse un apartament de 77 de metri pătrați într-un bloc din sectorul Rîșcani al capitalei. Îl vânduse în timp record, la doar o zi după ce a intrat în proprietate și încasase aceeași sumă pe care o plătise. 

  Judecătoarea Angela Revenco deține un apartament de 71 de metri pătrați moștenit, valoarea căruia este de aproximativ 144 de mii de lei, echivalent a peste șapte mii de de euro. Anul trecut aceasta a primit o donație de 300.000 de lei.

  Magistrata nu a dorit să vorbească cu noi, dar a transmis prin intermediul șefei secretariatului de la Curtea de Apel Bălți, că toată informația legată de apartamentul la preț preferențial a fost transmisă la Autoritatea Națională de Integritate.

  „Am rămas fără apartament”

  Tot la șapte zile și-a înstrăinat apartamentul și Mihail Cojocaru de la Judecătoria Bălți, care  a fost eliberat din funcție anul trecut, pentru comiterea abaterilor disciplinare. Mai exact, judecătorul este acuzat că a încălcat termenele de îndeplinire a acțiunilor de procedură, inclusiv termenele de redactare a hotărârilor judecătorești și de trimitere a copiilor participanților în dosar. Magistratul a atacat decizia CSM privind eliberarea sa din funcție la Curtea Supremă de Justiție, instanța însă încă nu s-a pronunțat.

  Dar să revenim la apartamentul la preț preferențial. Cojocaru declară că imobilul l-a costat peste 725 de mii de lei (peste 36 de mii de euro), bani pe care i-a împrumutat de la o avocată, mama unui alt judecător de la Judecătoria Bălți care la fel s-a ales cu apartament la preț preferențial. Iar pentru că Mihail Cojocaru nu i-a întors banii, avocata și-a însușit apartamentul.

  Mihail COJOCARU: Eu întrebam cine are bani să-mi dea împrumut. S-a oferit doamna cu condiția că dacă nu-i întorc într-un an, ea își ia apartamentul. Respectiv, eu fiind cu dizabilități, i-am făcut doamnei procură. Zic: „Dacă nu-ți întorc doamnă banii, te duci cu procura și-ți treci apartamentul pe mata”. Și nu am apartamentul, nu-mi aparține, nu l-am vândut eu și nu am făcut nicio para chioară. 

  M-am înțeles cu doamna că dacă nu-i restitui timp de un an… și timp de-un an m-au eliberat din funcție. Și evident, de unde eu să-i achit doamnei?! 

  Din toată treaba asta eu am plătit încă și impozite la stat și am am rămas încă și dator. Eu nu l-am vândut cum au făcut restu`, la o companie… Deci vă zic, îs la zero, îs la zero.

  Casele ieftine ale familiei Cojocaru 

  În 2021, familia Cojocaru a vândut un apartament de 27 de metri pătrați la un preț de numai 50 de mii de lei, în timp ce a primit donații de 11 mii de euro de la mama fostului judecător. Femeia donează anual. În perioada 2019-2023 aceasta a donat familiei fiului său 35 de mii de euro. Și părinții soției lui Cojocaru au făcut donații, ce-i drept, mai modeste – 35 de mii de lei.

  Familia Cojocaru are în proprietate două case declarate la un preț modest. Una dintre case se află în orașul Bălți și a fost cumpărată în 2018. Potrivit declarației de avere, casa a costat 94 de mii de lei (circa cinci mii de euro). Cealaltă casă a fost cumpărată în 2020 este construită pe un teren de 42 de ari și se află la 10 minute de Bălți, în satul Corlăteni. Casa i-a costat pe soți doar 25 de mii de lei, adică aproximativ 1.300 de euro. Pe site-urile de anunțuri o casă cu aproximativ același metraj este vândută la 15.000 de euro.

   

  12 ZILE

  Și fostul magistrat de la Curtea de Apel Bălți, Eduard Rățoi, a primit apartament la preț preferențial. După aproape 14 ani de activitate, acesta a plecat din sistem la sfârșitul anului 2021. 

  Înainte să plece, a semnat un antecontract pentru cumpărarea unui apartament de 68 de metri pătrați în blocul de la Ciocana, pentru care a plătit 28 de mii de euro. A intrat în proprietatea acestuia în septembrie anul trecut, iar peste 12 zile l-a vândut.

  După plecarea din sistem a încercat să obțină licența de avocat fără a susține examenul de calificare, însă Uniunea Avocaților i-a respins cererea. A contestat decizia, pierzând în instanță.

  I-am expediat lui Eduard Rățoi întrebarile despre apartament și vânzarea lui pe adresa de e-mail. Până la publicare însă, fostul judecător nu a revenit cu un răspuns.

  39 DE ZILE

  Magistratului de la Judecătoria Bălți, Igor Mozgovoi, i-a luat 39 de zile ca să-și vândă apartamentul. Judecătorul a plătit, pentru locuința de 68 de metri pătrați, puțin peste 29 de mii de euro, bani primiți donație de la mama sa. L-a vândut mai scump – cu 65 de mii de euro.

  Judecătorul declară anual transferuri de peste hotare. În ultimii cinci ani, acesta a primit de la rude transferuri în valoare de aproape 37 de mii de euro.

  Anul trecut Autoritatea Națională de Integritate (ANI) i-a verificat averea și l-a întrebat despre transferurile primite.  Mozgovoi a explicat că „banii au fost transferați de către mama sa din Germania, unde este legal angajată, cât și de mătușa din Italia, la fel angajată în câmpul muncii, pentru cheltuielile necesare reparației casei de locuit din Moldova a mamei sale, unde acesta împreună cu familia sa locuiesc în prezent, iar în unele cazuri pentru necesități personale ale acestora”.

  L-am întrebat și pe Igor Mozgovoi de ce a vândut apartamentul la preț preferențial. Acesta ne-a explicat că a nimerit într-un grav accident rutier. Cu banii obținuți din vânzarea locuinței, și-a procurat un alt automobil și un apartament mai mic în Chișinău.  

   43 DE ZILE

  Datoria lui Eremciuc

  Despre Ghenadie Eremciuc, judecătorul de la Judecătoria Bălți, transferat anul trecut la Curtea Supremă de Justiție, TV Nord și RISE Moldova au mai scris.

  În 2021, magistratul a contractat un apartament la preț preferențial, care l-a costat puțin peste 27 de mii de euro. Scriam anterior că pentru contractarea apartamentului, Eremciuc a luat bani cu împrumut de la avocatul Gheorghe Cobzac, fost coleg de-al său pe vremea lucra în Procuratură. 

  În septembrie anul trecut, Eremciuc a primit cheile apartamentului din Chișinău. Doar că, deși s-a mutat la instanța din capitală, peste 43 de zile, vinde apartamentul. Cumpărătorul – însuși creditorul. În ultima declarație pe venit depusă la ANI, Eremciuc declară că l-a vândut la preț de peste jumătate de milion de lei, aproape aceeași sumă cu care l-a cumpărat. Astfel și-a șters datoria față de avocatul Cobzac. 

  Actele cadastrale arată însă că apartamentul a fost înscris pe socrii lui Gheoghe Cobzac.

  L-am sunat pe Ghenadie Eremciuc să-l întrebăm de ce a vândut apartamentul procurat la preț preferențial, dar după ce a ascultat întrebarea, ne-a zis să revenim și a închis apelul. La alte apeluri, judecătorul nu a mai răspuns. 

  106 ZILE

  Și Natalia Costaș de la Judecătoria Bălți a fost transferată temporar la Curtea de Apel Bălți. Aceasta a examinat dosarul Marinei Tauber la alegerile locale din 2021, luând decizia de a o exclude pe candidată din cursa electorală la funcția de primară a orașului Bălți.

  În 2023 magistrata a semnat actele pentru un apartament de 63 de metri pătrați la preț preferențial. Peste trei luni, apartamentul pe care-l cumpărase cu 24 de mii de euro, îl vinde la preț de 72 de mii de euro. 

  La Bălți, judecătoarea mai are un apartament de 64 de metri pătrați, pe care l-a cumpărat în 2014.

  Anul trecut, magistrata a vândut și un automobil, pentru care a încasat 3.900 de euro. Dacă ne uităm în declarația depusă la ANI pentru 2022, ar fi vorba despre un Ford Fusion, doar că anterior, judecătoarea declara că mașina a costat-o douăzeci de mii de lei. În locul Fordului, familia Costaș și-a cumpărat o Toyota Corolla Cross, fabricată în același an, pentru care a plătit 32 de mii de dolari.

  Am sunat-o și pe Natalia Costaș s-o întrebăm despre motivul vânzării apartamentului, magistrata însă a refuzat să discute cu noi.

  Natalia COSTAȘ: „Credeți că e normal un răspuns la telefon de genul dat? Mai mult decât am indicat în declarație, nu am ce vă oferi.”

  DONATORII

  Alți doi judecători de la Curtea de Apel Bălți au decis, la scurt timp, să-și doneze locuințele la preț preferențial.

  Este vorba despre Aurelia Toderaș, care a plecat din funcția de judecătoare la Curtea de Apel Bălți în 2021, după ce și-a dat demisia. În ianuarie curent, aceasta și-a donat apartamentul de 46 de metri pătrați din blocul judecătorilor.

  Și magistratul Oleg Moraru de la Curtea de Apel Bălți și-a donat apartamentul. Imobilul de 73 de metri pătrați, care l-a costat 31 de mii de euro, a ajuns în proprietatea fiicei sale. 
  Sursa: Rise.md

• Judecătorul latifundiar de la CSJ, acuzat că prelucrează neautorizat peste 12 ha de teren date în folosință Armatei Naționale

  Judecătorul Ghenadie Eremciuc, care acum un an a fost transferat temporar de la Judecătoria Bălți la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), este acuzat că ar prelucra neautorizat un teren cu suprafața de 12,42 ha, amplasat într-o localitate din raionul Sîngerei și dat în folosință Armatei Naționale.  Ziarul de Gardă a constatat că pe acel teren sunt cultivate culturi de primăvară. […]

  Citiţi mai departe

  Judecătorul Ghenadie Eremciuc, care acum un an a fost transferat temporar de la Judecătoria Bălți la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), este acuzat că ar prelucra neautorizat un teren cu suprafața de 12,42 ha, amplasat într-o localitate din raionul Sîngerei și dat în folosință Armatei Naționale. 

  Ziarul de Gardă a constatat că pe acel teren sunt cultivate culturi de primăvară. Cazul a ajuns în atenția Procuraturii orașului Sîngerei, după ce în rezultatul unei inspecții operate de Brigada 1 infanterie motorizată a R. Moldova, dislocată la Bălți, s-a constatat că magistratul nu a încheiat vreun acord sau contract de prelucrare a lotului de teren. Judecătorul refuză să ofere detalii despre acest caz.

   

  12 ha de teren, folosite neautorizat de judecătorul Eremciuc

  Conform unui document în posesia căruia a intrat ZdG, la 18 aprilie 2024, în timpul inspecției terenurilor și loturilor de teren arabil date în folosință Întreprinderii de Stat (ÎS) „Centrul de Pregătire a Specialiștilor (CPS) pentru Armata Națională”, s-a stabilit că un sector de teren cu suprafața de 12,42 ha, amplasat în extravilanul satului Heciul Nou, raionul Sîngerei, este prelucrat neautorizat. Ulterior, s-a depistat că terenul ar fi prelucrat de către judecătorul Ghenadie Eremciuc, născut în satul vecin, Elizaveta, din municipiul Bălți. 

  ZdG a constatat că inspecția terenurilor în urma căreia s-a depistat că Eremciuc ar prelucra neautorizat cele peste 12 ha de teren a fost efectuată în contextul în care terenurile au fost date din folosința ÎS CPS în cea a Brigăzii nr. 1 infanterie motorizată, filiala Bălți. Terenul se află în apropierea Centrului de instruire militară, pe el fiind cultivate culturi de primăvară. 

  Reprezentanții Brigăzii de infanterie militară Bălți au declarat pentru ZdG că judecătorul Eremciuc nu a încheiat vreun acord sau contract de prelucrare a lotului de teren cu unitatea militară sau cu ÎS CPS.

  După depistarea cazului, comandantul Brigăzii de infanterie motorizată a sesizat Inspectoratul de Poliție Bălți. ZdG a constatat că sesizarea a fost ulterior remisă spre examinare Inspectoratului de Poliție Sîngerei. 

  Eremciuc: „Alt răspuns de la mine, în afară de ceea ce prevede legea, nu veți obține”

  Întrebat de ZdG dacă folosește sau nu terenul, Ghenadie Eremciuc a refuzat să  răspundă la întrebare, preferând să facă referire la unele prevederi legislative. 

  „Legea nu permite unui judecător să se ocupe cu alte activități, în afară de cea didactică, ceea cu ce și mă ocup. Sunt lector și dețin funcția de judecător. Eu v-am răspuns ceea ce prevede legea. Mă înregistrați fără să mă anunțați și cred că mâine-poimâine va apărea că «wow, ce s-a mai întâmplat cu Eremciuc». Alt răspuns de la mine, în afară de ceea ce prevede legea, nu veți obține”, ne-a spus judecătorul în timpul discuției.

  Primar: „Acolo este o suprafață de circa 300 ha dată în gestiune Forțelor Armate”

  Andrei Donțu, primarul comunei Heciul Nou, raionul Sîngerei, în extravilanul căreia este amplasat terenul care ar fi prelucrat de judecător, ne-a spus că în jur de 300 ha de teren amplasat în localitatea pe care o conduce se află în folosința Armatei Naționale (AN), iar autoritățile locale nu cunosc și reprezentanții Armatei nu oferă detalii despre cei care prelucrează anumite sectoare din acest lot de teren.

  „Acolo este o suprafață de circa 300 ha dată în gestiune Forțelor Armate, dar nu avem informații despre cine prelucrează acele terenuri și în baza căror acte îl prelucrează. În anii precedenți am făcut verificări despre cum este prelucrat terenul, pentru că erau unele neajunsuri și neînțelegeri, dar nu am primit niciun răspuns de la Forțele Armate. Terenul este al comunei Heciul Nou. Noi dăm darea de seamă pentru suprafața dată, dar este o suprafață de teren care este dată în gestiunea Forțelor Armate. Referitor la persoana menționată, nu cunosc, pentru că Forțele Armate nu ne comunică informații la acest capitol”, ne-a spus primarul.

  Mai multe terenuri, gestionate abuziv

  Solicitați de ZdG, reprezentanții Ministerului Apărării (MA) nu au putut să ne spună în ce condiții judecătorul Eremciuc a ajuns să utilizeze lotul de teren, dar ne-au transmis că pe acest caz a fost sesizat Inspectoratul de Poliție Sîngerei, „în vederea cercetării cazului de prelucrare neautorizată și abuzivă a porțiunii de teren indicate”.

  Reprezentanții MA ne-au mai transmis că până în luna aprilie 2024, mai multe porțiuni de teren aflate la periferia Centrului de instruire al Brigăzii 1 Infanterie Motorizată, unde este situat și terenul prelucrat de judecătorul Ghenadie Eremciuc, au fost gestionate de ÎS „Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru Armata Națională” în comun cu firma „NSV-CEREAL” SRL, în baza relațiilor contractuale, care au încetat în octombrie 2023.

  „Vă informăm că toate bunurile imobile gestionate de entitățile militare reprezintă proprietate publică a statului, domeniu public, dispun de destinație specială de apărare și sunt utilizate în strictă conformitate cu destinația acestora”, ne-au transmis reprezentanții MA. 

  Conform unui raport al Curții de Conturi privind rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Apărării, din ianuarie 2022, Ministerul Apărării nu mai înregistrează contracte de dare în comodat, arendă ori subarendare a terenurilor cu destinație specială. În același raport se precizează că mai multe firme, printre care și „NSV-CEREAL” SRL, au fost notificate de ÎS „Centrul de pregătire a specialiștilor pentru Armata Națională” în 2021 și 2022 despre rezilierea contractelor de dare în arendă a terenurilor. În septembrie 2022,  instituția a decis să nu mai încheie contracte ulterioare, dar a prelungit contractul cu „NSV-CEREAL” SRL până în octombrie 2023. 

  Și-a început cariera în cadrul Procuraturii Militare

  Ghenadie Eremciuc este unul din cei doi judecători de la Bălți care la mijlocul anului 2023 au fost transferați de la Judecătoria Bălți la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

  După ce a absolvit în 2001 Facultatea de Drept a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, acesta a fost angajat în calitate de ajutor interimar al procurorului în cadrul Procuraturii Militare. Apoi, a fost numit ajutor interimar al procurorului în cadrul Procuraturii Sîngerei, unde în perioada 2003-2007 a activat în calitate de procuror. În perioada anilor 2007-2010, Ghenadie Eremciuc a activat în calitate de procuror în cadrul Direcției juridice a Procuraturii Generale, iar ulterior, până în 2014, a fost adjunct al procurorului în cadrul Procuraturii Bălți. În 2014, Eremciuc a fost numit judecător al Judecătoriei Bălți. 

  Judecătorul latifundiar – cu sute de mii de lei datorii 

  Conform declarației de avere și interese personale pentru 2023 depuse de judecător, familia Eremciuc deține circa 30 ha de teren agricol. Cele peste 90 de terenuri au fost procurate începând cu anul 2000. Doar în anul 2023, aceasta a intrat în posesia a 6 terenuri.  

  Familia judecătorului declară datorii în sumă de 740 de mii de lei, după ce a contractat mai multe împrumuturi și credite. Eremciuc trece la categoria datorii și împrumuturile firmei soției sale – „Tradiție și Familie” SRL, care are ca gen de activitate cultivarea plantelor și creșterea animalelor.

  În 2023, familia judecătorului a contractat patru împrumuturi în sumă de 107 mii de lei. Unul dintre împrumuturi, în sumă de 30 de mii de lei, luat de la compania „Easy Credit” SRL, are rata dobânzii indicată în declarație de 49,12% anual și trebuie să fie restituit până în 2025.

  Judecătorul mai declară că firma „Tradiție și Familie” SRL îi datorează soției sale, Inga Eremciuc, fondatoare a respectivei firme, suma de 420 de mii de lei, bani împrumutați în 2018, 2020 și 2022. Soția lui Eremciuc deține funcția de șefă a Serviciului penal și contravențional la Curtea de Apel Bălți. 

  Familia judecătorului declară o casă de locuit cu suprafața de 203 metri pătrați, care se află în satul Elizaveta și a fost dobândită în 2003. Valoarea indicată a acesteia este de 605 mii de lei. Eremciuc mai declară o casă cu suprafața de 102 metri pătrați, moștenită în 2015. 

  La capitolul automobile, familia Eremciuc declară câteva vehicule motorizate. În 2020, magistratul a devenit proprietarul unui tractor, al cărui valoare declarată este de 10 mii de lei și al unei remorci în valoare de două mii de lei, ambele indicate ca fiind defecte. Tot el declară și un autocamion de model MAZ 54323, estimat la 31 de mii de lei și două semiremorci, ale căror valoare totală ajunge la aproximativ 94 de mii de lei.

  Anul trecut, magistratul a ridicat de la CSJ un salariu de 265 de mii de lei, iar la Judecătoria Bălți a avut un salariu de 127 de mii de lei. Soția acestuia a ridicat de la Curtea de Apel Bălți un salariu de 157 de mii de lei. 

  A vândut apartamentul obținut la preț preferențial colegului care i-a împrumutat bani să-l cumpere 

  În 2023, familia Eremciuc i-a vândut avocatului Gheorghe Cobzac, fost coleg cu Eremciuc pe când acesta lucra în Procuratură, un apartament cu suprafața de 64 de metri pătrați. Imobilul se află în sectorul Ciocana al Capitalei și a fost procurat de judecător la prețul preferențial de 27 de mii de euro (echivalentul a 519 mii de lei) în cadrul unui proiect al Consiliului Superior al Magistraturii, prin care acesta își propunea să asigure cu spațiu locativ angajații din sistem.

  Conform declarațiilor de avere și interese personale, pentru procurarea apartamentului, judecătorul a împrumutat 27 de mii de euro de la același Gheorghe Cobzac. Deși în declarații a indicat că apartamentul ar avea o valoare de piață de 50 de mii de euro, Eremciuc l-a vândut fostului său coleg cu 553 de mii de lei (echivalentul a circa 29 de mii de euro). 

• Regretele profunde ale magistratului Ghenadie Eremciuc și blocajul adânc de la Judecătoria Bălți

  Transferul judecătorilor dintr-o instanță în alta, retribuțiile modeste comparate cu volumul exagerat de muncă, dar și nebuloasele care planează asupra organizării concursurilor și evaluării, a băgat în criză mai multe judecătorii din țară. Cea mai gravă situație s-ar atesta la Judecătoria Bălți, acolo unde, după transferul a cinci judecători în alte instanțe, a rămas un singur magistrat în fața unui maldăr […]

  Citiţi mai departe

  Transferul judecătorilor dintr-o instanță în alta, retribuțiile modeste comparate cu volumul exagerat de muncă, dar și nebuloasele care planează asupra organizării concursurilor și evaluării, a băgat în criză mai multe judecătorii din țară. Cea mai gravă situație s-ar atesta la Judecătoria Bălți, acolo unde, după transferul a cinci judecători în alte instanțe, a rămas un singur magistrat în fața unui maldăr de dosare penale. Două săptămâni la rând, membrii Consiliului Superior al Magistraturii încearcă să-l convingă pe judecătorul Ghenadie Eremciuc, transferat temporar la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), să revină la Bălți, dar fără succes. În timp ce magistratul insistă că plecarea sa ar putea conduce la tergiversarea examinării dosarelor de rezonanță  – Dodon, Filat, Șor, conducerea CSJ declară că, desi se atestă o situație foarte grea, substituirea judecătorului raportor nu înseamnă automat reluarea procesului de la zero. Negocierea retragerii nu a trecut fără comentarii și atacuri la persoană, iar Eremciuc și-a cerut scuze pentru unele comentarii.

  Un demers al unui avocat din Bălți,  dar și o notă informativă a președintelui interimar al Judecătoriei Bălți, sediul central, a reactualizat subiectul crizei de cadre din justiția națională. Cutia Pandorei a fost deschisă la ședința CSM din data de 13 februarie, atunci când membrii CSM i-au cerut opinia judecătorului Ghenadie Eremciuc, transferat temporar la CSJ anume de la această instanță. Aceștia au vrut să afle  ce crede Eremciuc despre o posibilă revenire la locul său de muncă de bază, așa cum acolo se atestă o penurie acută de judecători, în special în materie penală.

  „În adresa CSM a parvenit plângerea unui avocat care activează în raza municipiului Chișinău,  care menționează că în instanță au rămas doar doi judecători. Situația s-ar fi înrăutățit după ce mai mulți judecători au fost transferați în alte instanțe, iar funcțiile au devenit vacante.  Într-o notă informativă, președintele interimar al Judecătoriei invocă faptul că, în materie penală, a rămas să activeze un singur judecător, respectiv toate cauzele penale și contravenționale se repartizează unui singur judecător. Astfel, timp de aproximativ o lună, acestui judecător i-au fost distribuite 300 de cauze. Acest judecător mai avea restanțe de 337 de cauze, volumul depășind de șase ori pe cel care este repartizat în mod normal unui judecător din colegiul penal”, a descris situația  Sergiu Caraman, președintele interimar al CSM.

  Vădit descumpănit de sugestia de a se întoarce la Bălți, magistratul a menționat că plecarea sa de la CSJ ar putea afecta mersul unor dosare de rezonanță, în cadrul cărora are rolul de judecător raportor.

  „Dacă eu plec, ca să înțelegeti situația, trebuie de repartizat iar dosarul. La noi sunt fixate ședințe câte două pe lună. Să nu perturbăm activitatea nici a avocaților, nici a instanței”, a comentat Eremciuc, menționând faptul că, în cel mult două luni, lucrurile se vor stabiliza la Bălți, așa cum nici dosare nu au fost înregistrate prea multe în noul an.

  Eremciuc a dat de înțeles că nu toți judecătorii de la instanța de la Bălți se dedică la fel de mult îndeplinirii obligațiunilor de serviciu, făcând referință la unii colegi care nu s-ar prezenta cu regularitate la serviciu.

   

  O săptămână mai târziu, magistratul și-a cerut scuze în picioare de la colegii pe care i-a criticat, dar a refuzat din nou să revină în instanță.

  „Eu am văzut plângerea, dar nu am văzut ca cineva să conteste hotărârea de transfer temporar, este termen legal de contestare.  La Curtea Supremă, situația e și mai gravă. Cele 504 dosare de la CSJ ar urma să fie repartizate colegilor mei – Șor, Filat, Dodon. Eu știu judecători care vor să vină de la Soroca, de la Glodeni… eu cred că cererile lor sunt deja depuse. Totul depinde de membrii CSM, de dorință. Nu văd logică, nu văd necessitate. Urmează să fie respins. Dar nu e nici demers, nici nimic”, a insistat Eremciuc.

  De altă parte, președinta interimară a Curții Supreme de Justiție, Aliona Miron, și președintele interimar al instanței de la Bălți, prezenți on-line la ședință, au menționat că soluțiile urmează să fie pronunțate de CSM.

   

  Miron și-a exprimat regretul pentru unele expuneri ale magistraților și a specificat că revenirea sa la Judecătoria Bălți va afecta activitatea în cadrul CSJ, dar se pot găsi soluții și în acest caz.

  „Până acum am încercat să găsim ieșiri din situații. În cazul dat, în Colegiul penal vor rămâne 5 judecători, iar unul dintre judecători va merge în ambele complete. Noi astfel de situații am mai avut. Reluate de la început nu cred că vor fi, vor fi amânate dacă se numește un nou raporto,r ca să facă cunoștință cu dosarul, dar toate dosarele care sunt în recurs vor fi redistribuite altor judecători. Cât privește dosarele care sunt în primă instanță, va trebui un nou termen pentru un nou judecător să facă cunoștință cu dosarele”, a subliniat Miron.

  Ion Pîcaleu, președintele interimar al Judecătoriei Chișinău din ianuarie 2022 a spus că, atunci când și-a dat acrodul ca Eremciuc să fie transferat, a pornit de la considerentul că judecătorul va reveni în șase luni, însă ulterior transferul său temporar a fost prelungit cu încă șase luni.

  „La sediu central al Judecătoriei Bălți sunt 19 judecători, iar efectiv activează 9. La sediul din Sîngerei sunt șase judecători conform statelor de personal, dar activează efectiv doar patru. La sediul din Fălești sunt doar patru, inclusiv eu. Este o problemă. Atunci când s-a solicitat transferul, am vizat. Dar ați prelungit acest transfer. În cee ace privește soluțiile – va reveni colegul sau se merge pe ideea suplinirea numărului de angajati, Dvs. decideți”, a comentat Pîcaleu.

  Membrii CSM au amânat pentru o altă ședință adoptarea unei hotărâri, între timp urmând să identifice soluții „pentru a debloca situația” care se atestă la Judecătoria Bălți. Nu se știe deocamdată când se vor face propunerile salvatoare. Cel puțin, în agenda pentru ședința din 27 februarie a CSM nu se regăsește acest subiect.

   

  Anul trecut, 22 din 25 de judecători ai CSJ au demisionat, iar CSM a decis să rezolveze blocajul prin transferarea unor judecători din instanțele ierarhic inferioare. Pe 2 mai 2023, de la Judecătoria Bălți, sediul central, au fost transferați magistrații Ghenadie Eremciuc și Aliona Donos, alături de alți 5 judecători de la alte instanțe. Dintre cei 7, doar Ghenadie Eremciuc a primit două voturi împotrivă, restul fiind aleși în unanimitate.

   

  Deși urmau să activeze în instanța supremă o perioadă de șase luni, la expirarea termenului CSM a dispus continuarea activității celor doi magistrați de la Bălți în cadrul instanței supreme. Pe 6 februarie 2024, fără a-ți motiva decizia, Donos și-a anunțat demisia din sistem. Consiliul Superior al Magistraților (CSM), cu șapte voturi „pro”, a admis cererea sa. Pe perioada detașării la CSJ, judecătoare a reușit să dea verdictul irevocabil în cauza Avia Invest. Donos a făcut parte și din completul instituit în CSJ pentru examinarea contestaţiilor la unele decizii ale Comisiei Pre-Vetting.

  Aliona Donos și-a început cariera de judecător în 2007, atunci când a fost numită în funcția de judecător la Judecătoria Bălți, pe un termen de 5 ani. În 2012, Donos a fost numită în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

  În privința judecătorului Aliona Donos nu au fost înregistrate proceduri disciplinare, 2 contestații în privința ei au fost respinse, iar alte 5 petiții depuse au fost declarate drept neîntemeiate.

  Conform ultimei declarații de avere, Aliona Donos a obținut venituri salariale în sumă de aproape 287 mii lei, iar soțul – puțin peste 38 mii lei. Familia Donos are în proprietate un apartament de 88,3 m.p. în valoare de 690 654 lei, achiziționat în 2021 și o casă de locuit de 79,8 m.p, de 39 625 lei, primită moștenire în 2014.

  La capitolul bunuri mobile, familia Donos are în proprietate o motocicletă, un camion achiziționat în 2021 cu 60 mii lei și un autoturism Renaul Megane Scenic din 2011, achiziționat în 2018 cu 30 mii lei.  

  Declarația este completată și la rubrica datorii. Acolo unde găsim 2 împrumuturi de la o bancă comercială, unul de 200 mii lei, cu o rată de 2% anual, scadent în 2024 și un altul de 50.000 lei de 0%, pe care urmează să-l restituie până în 2025.

   

  Portalul Anticoruptie.md a prezentat și profilul lui Ghenadie Eremciuc, realizat de Dorin Rusu, Traian Cibotari (TVN) și Marcela Zămosteanu (RISE). În anchetă se arată că, deși în ultimii ani a lucrat și trăit la Bălți, Eremciuc s-a asigurat cu un loc de trai în capitală. În 2021, judecătorul din Bălți a contractat un apartament la preț preferențial, în cadrul unui proiect al Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, Eremciuc și-a cumpărat apartament la jumătate din prețul de piață, plătind doar  27 de mii de euro în loc de 50 de mii.

  Noua locuință se află în sectorul Ciocana din capitală. Banii pentru apartament  i-a luat cu împrumut, potrivit declarației de avere. Creditorul e avocatul Gheorghe Cobzac, fost coleg al lui Eremciuc din perioada în care activa în Procuratură. Cobzac i-a împrumutat bani magistratului și în 2022, fiind vorba de 300 de mii de lei, pe care familia Eremciuc urmează să-i restituie până la finalul anului 2024.

   

  Jurnaliștii au mai aflat că soția judecătorului, Inga, activează și ea în sistemul judiciar. E șefa Serviciului penal și contravențional de la Curtea de Apel Bălți. În 2017, femeia și-a deschis o firmă. Se numește Tradiție și Familia SRL și are ca gen de activitate cultivarea plantelor și creșterea animalelor. Deși deține 100% din companie, nici ea și nici soțul său, nu indică această informație în declarațiile de avere depuse la Autoritatea Națională de Integritate. Potrivit legii, persoanele cu funcții publice „trebuie să declare cota-parte/acţiunile în capitalul social al unui agent economic deţinute de subiectul declarării personal sau de membrii familiei, concubinul/concubina acestuia, inclusiv ca beneficiari efectivi”. Ghenadie Eremciuc declară doar că soția sa are calitate de fondatoare a companiei.
  Sursa: anticoruptie.md

• Datoriile și afacerea de familie a judecătorului Eremciuc

  Ghenadie Eremciuc este unul dintre cei doi judecători din Bălți transferați recent la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) din Chișinău. Are 46 de ani, dintre care ultimii nouă i-a dedicat instrumentând dosare și dând sentințe. I-am analizat activitatea, dar și averea, și vă spunem ce am găsit, dar și ce a omis judecătorul să indice în declarațiile sale de avere. […]

  Citiţi mai departe

  Ghenadie Eremciuc este unul dintre cei doi judecători din Bălți transferați recent la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) din Chișinău. Are 46 de ani, dintre care ultimii nouă i-a dedicat instrumentând dosare și dând sentințe.

  I-am analizat activitatea, dar și averea, și vă spunem ce am găsit, dar și ce a omis judecătorul să indice în declarațiile sale de avere.

  Ghenadie Eremciuc a absolvit în 2001 Facultatea de Drept a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți. Un an mai târziu a fost angajat ca ajutor interimar al procurorului în cadrul Procuraturii Militare. Funcția de procuror a îndeplinit-o până în 2014, când a trecut de la acuzare la judecare, și a fost numit judecător la Judecătoria Bălți. Doi ani mai târziu și-a încercat norocul în avocatură, solicitând să-i fie acordată licența de avocat pe motiv că activase „cel puțin 10 ani în funcția de judecător sau procuror”, însă a fost respins de comisia de licențiere, deși a atacat decizia, instanța a respins contestația. Așa că Eremciuc a continuat să activeze în calitate de judecător.

  Pe masa magistratului au ajuns dosare penale și contravenționale. Recent însă, în luna mai, a fost transferat de la Bălți la CSJ pentru o perioadă de șase luni.

  APARTAMENTUL PREFERENȚIAL DIN CHIȘINĂU

  Deși în ultimii ani a lucrat și trăit la Bălți, Eremciuc s-a asigurat cu un loc de trai în capitală. În 2021, judecătorul din Bălți a contractat un apartament la preț preferențial. Mai exact este vorba despre un proiect al Consiliului Superior al Magistraturii prin care își propunea să asigure cu spațiu locativ angajații din sistem. Astfel, Eremciuc și-a cumpărat apartament la jumătate din prețul de piață, adică doar cu 27 de mii de euro, în loc de 50 de mii.

  Noua locuință se află în sectorul Ciocana din capitală, iar banii i-a luat cu împrumut, potrivit declarației de avere. Creditorul e avocatul Gheorghe Cobzac, fost coleg cu Eremciuc pe când acesta lucra în Procuratură. Judecătorul urmează să-i întoarcă suma până la finele lui 2023. Anul trecut, Cobzac iar le-a împrumutat bani – 300 de mii de lei, pe care familia Eremciuc trebuie să-i restituie până în 2024.

  L-am sunat pe Cobzac să-l întrebăm în ce relație se află cu Eremciuc, ținând cont că i-a dat cu împrumut sume mari de bani.

  „Eu îl cunosc, dar așa oleacă, îl cunosc un pic, am avut ocazia, cândva am lucrat cu dânsul în Procuratură”, ne-a răspuns avocatul. Însă în momentul în care l-am întrebat despre banii împrumutați, Cobzac a evitat să răspundă.

  „Știți ce, eu nu vreau să discut pe tema asta, adică eu nu vreau să discut pe tema dată cu jurnaliștii. Noi ne clarificăm [n.r. cu referire la datoria lui Eremciuc pe care trebuie să i-o restituie până la finele lui 2023]. Este o procedură oficială, pentru ce trebuie jurnaliști dacă e o procedură [în] care sunt documente, declarații?! Dar eu nu vreau să discut pe tema asta și gata, și încă cu jurnaliștii”, a conchis creditorul lui Eremciuc.

  În municipiul Bălți, familia Eremciuc are o casă. Mai exact în satul Elizaveta, aflat la 11 km de oraș, locul de baștină al judecătorului. Conform declarației de avere, locuința a fost dobândită în anul 2003. Are o suprafața de 202,8 metri pătrați și o valoare cadastrală de circa 605 mii de lei. În 2015, prin certificat de moștenitor, unul din copiii soților Eremciuc obține o casă cu două anexe și un teren aferent, amplasate la fel în satul Elizaveta.

  AFACEREA DE FAMILIE

  Soția judecătorului, Inga, activează și ea în sistemul judiciar. E șefa Serviciului penal și contravențional de la Curtea de Apel Bălți. În 2017, femeia și-a deschis o firmă. Se numește Tradiție și Familia SRL și are ca gen de activitate cultivarea plantelor și creșterea animalelor. Deși deține 100% din companie, nici ea, și nici soțul său, nu indică această informație în declarațiile de avere depuse la Autoritatea Națională de Integritate. Potrivit legii, persoanele cu funcții publice „trebuie să declare cota-parte/acţiunile în capitalul social al unui agent economic deţinute de subiectul declarării personal sau de membrii familiei, concubinul/concubina acestuia, inclusiv ca beneficiari efectivi”. Ghenadie Eremciuc declară doar că soția sa are calitate de fondatoare a companiei.

  Am contactat-o telefonic la birou pe Inga Eremciuc, însă nu ne-a răspuns. Totuși am reușit să o găsim la Curtea de Apel Bălți, unde activează. Inga Eremciuc a refuzat să vorbească cu jurnaliștii TV Nord, justificându-se că este la serviciu și are mult de lucru. Totuși, i-am adresat întrebarea cu ce se ocupă firma la care este fondatoare și ne-a răspuns „cu transporturile”. Totodată, ne-a spus că firma nu înregistrează venituri de aceea a și împrumutat bani propriei afaceri, tot pentru acest lucru a fost și împrumutul de la avocatul Gheorghe Cobzac.

  Afacerea e una de familie, întrucât administratoarea firmei este Viorica Gorobeț, sora judecătorului. Potrivit ultimelor date ale Biroului Național de Statistică, în 2021 compania a avut doi salariați, iar profitul înregistrat a fost de 52,4 mii de lei.

  Însăși fondatoarea companiei investește în „Tradiție și Familia”, cel puțin așa reiese din declarațiile de avere. Anul trecut, Inga Eremciuc a declarat că a dat cu împrumut firmei sale suma de 246.200 de lei.

  Familia Eremciuc are circa 30 de hectare de teren agricol. Terenurile, peste 80 la număr, au fost cumpărate începând cu anul 2000. Doar anul trecut, în proprietatea familiei au intrat cinci terenuri.

  Judecătorul mai indică în declarația sa câteva vehicule motorizare. În 2020, magistratul a devenit proprietarul unui tractor al cărui valoare declarată este de 10 mii de lei (circa 500 de euro) și a unei remorci în valoare de două mii de lei, ambele indicate ca fiind defecte. Pe site-urile de vânzări, prețul unui tractor de model MTZ-80 ca al lui Eremciuc variază între 2.900 și 4.800 de euro.

  Totodată, familia magistratului mai declară și un autocamion de model MAZ 54323, estimat la 31 de mii de lei și două semiremorci ale căror valoare totală ajunge la aproximativ 94 de mii de lei.

  Eremciuc mai deține 0,22% din SRL-ul „Magazinul Bunătate-Elizaveta”.

  L-am sunat pe Ghenadie Eremciuc să-l întrebăm de firmă, terenuri, dar și despre împrumuturile luate. Prima dată a spus că este ocupat și că nu poate să vorbească. Am revenit după orele de muncă, însă judecătorul a refuzat să vorbească, pe motiv că nu ne cunoaște, deși ne-am prezentat de fiecare dată ca fiind jurnaliști.

  „Pe telefon eu povești tare multe am auzit și am citit în toată ziua, ani de zile povești pe telefoane. Eu cam sunt prea mare pentru povești pe telefoane. Oamenii normali vin și se adresează la instituție, vin să se vadă în față cine e, dar așa pe telefon sună… poate sunteți pușcăriaș din Soroca…?! Băieți, hai fiți serioși”, ne-a răspuns judecătorul de la Curtea Supremă și a pus receptorul.

  Ulterior i-am trimis întrebările într-un mesaj. Până la publicare acestui articol, Eremciuc nu ne-a expediat un răspuns.
  Sursa: anticoruptie.md

• Tentativa 3. În concursul pentru ocuparea funcției de membru al Consiliului INJ s-au înscris doi magistrați

  Victor Sandu, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana și Ghenadie Eremciuc, magistrat la Judecătoria Bălți, sediul central sunt unicii candidați înscriși în concursul organizat repetat pentru ocuparea funcției de membru al Consiliului Institutului Național al Justiției. Dosarele acestora urmează să fie examinate în următoarea reuniune a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Victor Sandu a participat și anterior în concursul pentru […]

  Citiţi mai departe

  Victor Sandu, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana și Ghenadie Eremciuc, magistrat la Judecătoria Bălți, sediul central sunt unicii candidați înscriși în concursul organizat repetat pentru ocuparea funcției de membru al Consiliului Institutului Național al Justiției. Dosarele acestora urmează să fie examinate în următoarea reuniune a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

  Victor Sandu a participat și anterior în concursul pentru ocuparea acestei funcții. Magistratul nu a obținut voturi suficiente din partea membrilor CSM. Victor Sandu a fost numit în funcția de judecător la începutul anului 2015. Acesta candideaza, de asemenea, și la funcția de membru al CSM din rândul judecătorilor.

  Ghenadie Eremciuc activează în calitate de magistrat din anul 2014. Anterior, acesta a exercitat, timp de aproximativ 12 ani, diferite funcții în organele procuraturii, printre care și funcția de procuror în Procuratura Sîngerei, în perioada 2003 – 2003, și procuror în Direcția juridică a Procuraturii Generale, în perioada 2007 – 2010.

  Funcția de membru al Consiliului INJ a devenit vacantă după ce membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteață, a fost revocat din această funcție. Decizia a fost luată de CSM în baza cererii depuse de Dorel Musteață, după ce Consiliul a fost sesizat despre incompatibilitatea acestuia de a ocupa funcția de membru al Consiliului Institului Național al Justiției și cea de membru al CSM. Sesizarea a fost depusă de Ghenadie Pavliuc, membru al Consiliului Institutului Național al Justiției și vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

  În luna iulie a fost organizat un concurs pentru ocuparea acestei funcții. Inițial, în concurs s-a înscris un singur candidat, Violeta Chisilița. Ulterior, CSM a decis să prelungească perioada de depunere a dosarelor, iar în concurs s-au mai înscris Veniamin Chihai, Victor Sandu, Dorin Munteanu, Lilia Lupașco și Irina Țonov. Niciunul dintre candidați nu a obținut voturi suficiente pentru a promova concursul.

  Potrivit Legii cu privire la Institutul Național de Justiție, Consiliul este structura supremă de conducere al Institutului. Acesta este alcătuit din 13 membri. Mandatul membrilor Consiliului este de o durată de patru ani şi poate fi reînnoit doar o singură dată.

  Membrii Consiliului beneficiază, pentru fiecare şedinţă la care participă, de o indemnizaţie echivalentă cu a zecea parte din salariul mediu pe economie realizat în anul precedent celui de gestiune drept unitate de referință.
  Sursa: bizlaw.md

• Au cumpărat într-un an cât alții în șapte: ce achiziții fac judecătorii din Moldova

  Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind […]

  Citiţi mai departe

  Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind că le-au procurat din salariu. Unii dintre magistrați au avut câştiguri mult sub valoarea achiziţiilor pe care le-au făcut pe parcursul anului trecut.

  Salariul de funcţie al unui magistrat variază între trei și cinci salarii medii pe economie. Mărimea retribuției depinde de nivelul instanţei judecătoreşti în care acesta activează şi de vechimea în muncă. Salariul mediu pe economie în 2017 a fost de 5.600 de lei, prin urmare lefurile judecătorilor au variat între 16.800 și 28.000 de lei. Cu toate acestea, achizițiile pe care unii dintre magistraţi le-au făcut în 2017 sunt mult peste câştigul lor pentru câţiva ani.

   Apartament, două garaje şi un BMW, procurate într-un singur an

  Ruxanda Pulbere de la Judecătoria Chișinău este una dintre cele mai înstărite judecătoare din Capitală. Veniturile familiei, în care ambii soți sunt bugetari, s-au ridicat anul trecut la aproape jumătate de milion de lei (circa 458.000 de lei). Soțul magistratei este șef-adjunct de departament la Serviciul Vamal. Cheltuielile familiei magistratei Pulbere în anul trecut au depășit de patru ori veniturile. Un simplu calcul arată că familia Ruxandei Pulbere a făcut procurări masive, pentru care a cheltuit peste două milioane de lei. Deși nu menționează eventuale împrumuturi, anul trecut magistrata s-a pricopsit cu un apartament de 209,1 metri pătrați, evaluat la peste 1,2 milioane de lei, și cu două garaje, pentru care a mai scos din buzunar alte 410.000 de lei. Locuința a fost înregistrată pe numele fiicei judecătoarei. Tot în 2017 familia Pulbere a procurat un BMW X4, produs în 2014, pentru care a plătit 400.000 de lei.

  Având venituri de circa 223.000 de lei din salariul său și al soțului, magistrata Mariana Fondos-Frațman de la Judecătoria Chișinău și-a cumpărat anul trecut un apartament de 97,1 metri pătrați și tocmai trei terenuri agricole, cu suprafața totală de aproape un hectar. Costul achizițiilor se ridică la peste 535.000 de lei. O mică parte din această sumă, mai exact 30.000 de lei, a fost acoperită din vânzarea a trei automobile, iar cea mai mare parte din ea – 400.000 de lei – a venit sub formă de donație de la soacra judecătoarei.

  Eugeniu Ciubotaru, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, în 2017 a procurat un apartament de 64 de metri pătrați pentru care a achitat 655.000 de lei, conform declarației de avere. Un alt apartament, cu aceeași suprafață, i-a revenit printr-un contract de uzufruct. Menționăm că până a deveni judecător, în martie 2018, Eugeniu Ciubotaru a fost jurist la SA Moldovagaz.

  Judecătoarea Inga Gorlenco de la instanța din Cahul și-a cumpărat anul trecut o casă, pentru care ar fi achitat 277.000 de lei, ceea ce reprezintă 90 la sută din veniturile familiei sale obținute în 2017, în mărime de 307.000 de lei.

  Corina Ursachi de la instanța din Chișinău a plătit aproximativ 446.000 de lei pentru un spațiu comercial de 35,4 metri pătrați. Tot cu un spațiu comercial s-a pricopsit anul trecut și Ecaterina Silivestru de la Judecătoria Chișinău, care a achitat 13.450 de euro pentru un imobil cu suprafața de 26,9 metri pătrați. O parte din acești bani a provenit din vânzarea cu 150.000 de lei a unui automobil.

  Şi-a luat apartament în centrul Capitalei după numai doi ani de lucru în instanţă 

  Eleonora Badan-Melnic, magistrată la Judecătoria Chișinău din aprilie 2015, şi-a cumpărat anul trecut un apartament cu două odăi, cu suprafața de 80,2 metri pătrați, într-un bloc nou din strada Gheorghe Cașu. Locuința este evaluată cadastral la circa 555.000 de lei. Datele de la Cadastru arată că apartamentul a fost înregistrat în august 2017, în urma semnării, în luna februarie a aceluiași an, a unui contract de investiții. La 20 iunie 2017 a fost semnat un contract de ipotecă în valoare de 411.000 de lei. Conform declarației de avere pentru 2017 a magistratei creditul are o rată a dobânzii de zece la sută și este scadent în 2037. Pe de altă parte, declarația cu privire la venituri și proprietate din 2015 completată de Eleonora Badan-Melnic arată că judecătoarea a investit în apartament încă în 2015, anul în care a devenit magistrată. În actul pentru 2015 prezentat la Comisia Națională de Integritate (actuala Autoritate Națională de Integritate) ea a indicat un credit în valoare de 25.700 de euro luat de la Lagmar în 2015, scadent în 2017.

  Au optat pentru locuințe în Capitală, deși muncesc în centre raionale

  Chiar dacă activează într-un centru raional, Ghenadie Mîra, președintele Judecătoriei Anenii Noi, și-a cumpărat în martie 2017 un apartament în Chișinău. Locuința cu două odăi are 64,9 metri pătrați, se află într-un bloc de pe șoseaua Hâncești și a fost procurată, potrivit declarației de avere a judecătorului, cu 375.000 de lei. Alte 36.000 de lei au fost cheltuite pentru achiziționarea unui spațiu de 13,8 metri pătrați. Spre comparație, veniturile din 2017 ale familiei Mîra, din salariul judecătorului, indemnizația pentru creșterea copilului și diurne obținute după participarea la diferite seminare constituie circa 368.000 de lei și 1.400 de euro.

  La fel ca și Ghenadie Mîra, magistratul Mihail Ulinici de la Judecătoria Ungheni a optat anul trecut pentru un apartament în Capitală. Chiar dacă mai are două case cu acareturi de 84, respectiv 110 metri pătrați în Nisporeni, judecătorul a mai achiziționat un apartament de 70,7 metri pătrați într-un bloc din sectorul Ciocana al Capitalei. Potrivit declarației de avere, noua achiziție l-ar fi costat circa 366.000 de lei.

  Au renunțat la unele locuințe ca să-și cumpere altele

  Judecătorul de instrucție Serghei Papuha a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 72 de metri pătrați în aprilie 2015, iar un an mai târziu l-a vândut cu 25.920 de euro. În ianuarie 2017 acesta a cumpărat un alt apartament de 55,4 metri pătrați, într-un bloc de pe strada Florilor din Capitală, pentru care a achitat circa 303.000 de lei.

  Un alt magistrat, Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament de 94,1 metri pătrați pentru care a achitat 45.000 de euro, conform declarației de avere și interese personale. În același act el a indicat un credit în mărime de 12.000 de lei pe care l-a contractat pentru un an și pe care trebuie să-l întoarcă cu o rată a dobânzii de 10%. Grosul banilor însă, mai exact 42.000 de euro, au venit din vânzarea unui apartament de 53,1 metri pătrați, moștenit de soția sa. Curios este că în declarația de avere pentru 2016judecătorul indica faptul că locuința respectivă ar valora de patru ori mai puțin – doar 278.000 de lei.

  În 2017, judecătoarea Maria Negru de la Curtea de Apel Chișinău a vândut casa de la Cricova cu 700.000 de lei, asta chiar dacă, în declarația de avere pentru 2016, imobilul era estimat la doar 450.000 de lei. Cu o parte din acești bani magistrata a cumpărat o casă cu suprafața de 100,8 metri pătrați, amplasată pe un teren de trei ari. Noua locuință a sărăcit bugetul Mariei Negru cu circa 664.000 de lei.

  Şi judecătorul Ghenadie Liulca de la Curtea de Apel Bălți s-a pricopsit anul trecut cu un apartament de 67,7 metri pătrați pentru care a scos din buzunar aproape 182.000 de lei. În aceeași zi judecătorul şi-a vândut casa, câştigând doar 20.000 de lei de pe urma acestei tranzacții.

  S-au ales cu imobile după ce s-au angajat să întrețină proprietarii 

  Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Strășeni anul trecut a intrat în proprietatea unui apartament de 39,5 metri pătrați din sectorul Ciocana al Capitalei. Imobilul i-a revenit de la mătușa sa, după ce, la 19 iunie 2017, a fost semnat un contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Patru luni mai târziu, locuința a fost vândută contra sumei de 219.000 de lei, conform declarației de avere și interese personale a judecătoarei.

  Până anul trecut magistrata Elena Bolocan de la Strășeni nu avea nici casă, nici terenuri, nici apartament. În 2017 însă a obținut o avere întreagă. Pe lângă cele 11 terenuri cu suprafața totală de circa 5,2 hectare, care valorează peste 61.000 de lei, magistrata a intrat în proprietatea unei case de locuit de 104,2 metri pătrați cu acareturi și a unui garaj cu suprafața de 14,4 metri pătrați în urma semnării unui contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Valoarea totală a imobilelor dobândite se ridică la doar aproximativ 61.000 de lei.

  S-au împrumutat ca să-și cumpere imobile

  Cele mai mari credite pentru a-și mări averea au fost contractate de magistratul Valeriu Hudoba de la Judecătoria Comrat. În 2017 el a luat nu mai puțin de șase împrumuturi. Primul, cel mai mare, în valoare de jumătate de milion de lei, urmează a fi restituit până în 2021, cu o rată a dobânzii de 7%. Alte împrumuturi, în valoare de 4.000, 36.000, 3.000, 100.000, și, respectiv, de 70.000 de lei, urmează să fie întoarse, pe rând, până în 2025, cu rata dobânzii zero. Cu acești bani, Valeriu Hudoba a procurat două terenuri intravilane cu suprafața totală de 18 ari, o casă de locuit de 57,6 metri pătrați, precum și două spații comerciale, de 28,4, şi respectiv 76,1 metri pătrați (acest spațiu comercial îi revine judecătorului în proporție de 48,7%). Achizițiile se ridică la peste 700.000 de lei.

  1.131.000 de lei este valoarea totală a două apartamente de 72,8 şi, respectiv, 38,8 metri pătrați, care în 2017 au intrat în proporție de 50% în proprietatea magistratului Dumitru Bosîi de la Judecătoria Cahul. Pentru a face achizițiile respective, omul legii a luat trei credite anul trecut – unul în valoare de 1,1 milioane de lei, pe care va trebui să-l întoarcă timp de 20 de ani cu rata dobânzii de 10 la sută, și altele două de 30.000, respectiv 20.000, pe care va trebui să le restituie până în 2020, cu rata dobânzii de 14%. Veniturile lunare ale familiei magistratului, formate din salariul său și cel al soției, constituie 40.000 de lei.

  A trecut la casă nouă şi judecătorul Constantin Damaschin de la instanța din Capitală. Acesta a cumpărat un apartament de 82,1 metri pătrați, care îi revine în proporție de 50 la sută. Achiziția a costat 40.000 de euro. O sumă similară a fost luată cu împrumut un an mai devreme și urmează să fie restuită, fără dobândă, până în 2026.

  În 2017, judecătorul Mihail Bușuleac de la Cahul a luat un împrumut în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l stingă în trei ani, cu o rată a dobânzii de 13%. O parte din acești bani magistratul i-a investit într-o construcție cu suprafața de 43,9 metri pătrați, pe care a cumpărat-o cu 305.000 de lei. Tranzacția a avut loc la doar o lună după ce Mihail Buşuleac a devenit judecător.

  Judecătoarea Natalia Bobu de la instanța de la Edineț s-a ales în februarie 2018 cu un apartament de 66,5 metri pătrați, pentru care ar fi achitat, conform declarației de avere, 19.000 de euro. De asemenea, patru terenuri agricole, cu suprafața totală de peste un hectar, ce valorează peste 36.000 de lei, au intrat în proprietatea familiei Bobu anul trecut. În 2018 judecătoarea a luat două împrumuturi – unul în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2023, cu o rată a dobânzii de 9%, și altul în valoare de 350.000 de lei, pe care trebuie să-l restituie până în 2038, cu o rată de cinci la sută.

  La sfârșitul anului trecut, judecătorul Veaceslav Negurita de la Strășeni a intrat în proprietatea unui spațiu comercial cu suprafața de 173,4 metri pătrați. Achiziția a costat 17.232 de euro. În 2016 magistratul a luat un împrumut în valoare de 18.000 de euro pentru doi ani, cu rata dobânzii zero.

  Anul trecut, judecătorul Ștefan Starciuc de la Curtea de Apel Comrat a împrumutat 4.000 de euro pe care trebuie să-i întoarcă până în 2019 cu rata dobânzii zero. Suma respectivă l-a ajutat să-și cumpere un automobil de modelToyota Avensis, fabricat în 2007, pentru care a achitat 6.500 de euro. Magistratul a mai scos din buzunar încă aproape 20.000 de lei pentru a procura un garaj cu suprafața de 25,2 metri pătrați.

  Au finalizat construcția caselor

  Iurie Iordan, magistrat la Curtea de Apel Chișinău, a finalizat construcția casei de locuit anul trecut. La sfârșitul lunii decembrie el a înregistrat la Oficiul Cadastral imobilul de 210,4 metri pătrați cu acareturi și terenul de șase ari pe care sunt amplasate acestea. Bunurile îi aparțin în proporție de 50 la sută și valorează în jur de 911.000 de lei.

  Și Vadim Belous, magistrat de la Judecătoria Soroca, a terminat anul trecut construcția casei de 159,3 metri pătrați, evaluată cadastral la circa 800.000 de lei. Tot în 2017, familia Belous a cumpărat încă o casă, de 58,6 metri pătrați, împreună cu terenul pe care se află, de 11 ari, și alte două acareturi. Investiția pentru noile achiziții a fost de doar 170.000 de lei.

  Judecătorii cu apartamente și case moștenite, donate sau în folosință gratuită

  Despre faptul că mai mulți judecători de la diferite instanțe din țară au declarat în 2017 că fie au primit în folosință gratuită, fie au moștenit apartamentele în care locuiesc, reporterii CIJM au scris în ancheta „Sponsorii generoși ai judecătorilor”. Este cazul lui Vasili Hrapacov de la Judecătoria Comrat, care a obținut un contract de folosire cu titlu gratuit a unui apartament de 68 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de aproape 200.000 de lei. El a precizat că locuinţa aparține cumnatei sale. Judecătorul a mai primit gratuit în 2017 și un teren agricol de opt ari.

  Anul trecut Vitalie Silviu Midrigan a primit dreptul de abitație într-un imobil cu două niveluri, situat pe strada Lacului din centrul Capitalei și înregistrat pe numele socrului său, care oficial nu deține afaceri în Moldova. Casa a fost procurată de Victor Beța în 2013 și, la acel moment, avea un singur nivel, cu suprafața de 64,4 metri pătrați, și două construcții accesorii, de 40,8, respectiv 12,9 metri pătrați. Acum la casa de pe strada Lacului au loc lucrări în curte. În declarația sa de avere, Midrigan a indicat că imobilul ar avea o suprafață de 336,2 metri pătrați și ar fi evaluat cadastral la peste un milion de lei.

  Și magistrata Olga Jamba, de la Judecătoria Soroca, s-a ales cu o donație generoasă în 2017 – un apartament de 45,4 metri pătrați, evaluat la 41.804 lei. Ea a menționat că e vorba despre o locuință în care au trăit anterior socrii săi și care a fost donată de către aceștia soțului ei. O casă de locuit cu suprafața de 110 metri pătrați a intrat în proprietatea magistratei Rodica Costrude la Judecătoria Ungheni printr-un contract de donație cu titlu gratuit. Ea a precizat că imobilul i-a revenit după decesul tatălui. Un teren agricol de 23 de ari a intrat de asemenea în proprietatea magistrate contra sumei de 2.200 de lei.

  Și judecătorul Sergiu Caraman, care în prezent este detașat la Judecătoria Criuleni, a intrat în proprietatea unei case de locuit de 150 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de 603.000 de lei. Conform declarației de avere a magistratului, nu există la zi un act juridic în formă scrisă pentru imobilul respectiv. El a subliniat că e vorba despre casa părintească a soției, unde locuiește în prezent. Locuința se află în orașul Durlești și e înregistrată pe numele socrilor magistratului, Veronica și Nicolae Ivanov.

  Familia lui Eugeniu Beșelea, magistrat la Judecătoria Chișinău din martie 2017, a dobândit anul trecut un apartament de 47 de metri pătrați, cu valoarea cadastrală de 262.227 de lei. Donația a venit din partea mamei judecătorului. Magistrata Alina Brăgaru, colega lui Eugeniu Beșelea, a obținut în 2017 dreptul de abitație a unei jumătăți dintr-un spațiu comercial de 314 metri pătrați, evaluat la 925.875 de lei. Este vorba despre o încăpere în care e amplasată afacerea soțului judecătoarei, Victor Patrașcu, – Vatanservice Grup SRL. Construcția a intrat în proprietatea partenerului de afaceri al lui Victor Patrașcu în 2010, iar un an mai târziu a fost trecută pe numele firmei. Terenul alăturat i-a fost donat lui Patrașcu tot în 2010, de asemenea fiind trecut pe numele companiei un an mai târziu. Atât construcția, cât și terenul sunt puse în prezent în gaj pentru un credit în valoare de 1.250.000 de lei.

  Pe lângă cei care au obținut anul trecut donații, există magistrați care și-au făcut averi din imobile care le-au revenit ca moștenire. Astfel, judecătorul Oleg Sternioală de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a moștenit anul trecut un apartament, un garaj și o construcție unde deține mai multe cote-părți. Este vorba despre bunurile de la Florești care au aparținut tatălui său, decedat recent.

  Anul trecut a fost unul bogat și pentru Victoria Railean de la Judecătoria Căușeni. În aprilie 2017 aceasta a moștenit jumătate din casa de locuit de 111 metri pătrați a părinților săi, amplasată în satul Todirești, raionul Anenii Noi. Cealaltă jumătate de casă era înregistrată pe numele mamei sale, Ala Nigai. O lună mai târziu, Ala Nigai i-a donat fiicei partea sa de casă. În același timp, Railean a primit cheile de la un apartament de 67,4 metri pătrați, amplasat în blocul destinat judecătorilor de pe strada Ceucari și procurat la preț preferențial. Potrivit declarației de avere, „parcul de mașini” al judecătoarei a fost completat cu tocmai patru unități în 2017: un Mercedes Sprinter din 2005, cumpărat cu 76.300 de lei, un ZIL 130, fabricat în 1988, procurat cu 17.300 de lei, o mașină agricolă IUMZ-6, fabricată în 1983, achiziționată cu 21.100 de lei și o mașină agricolă de model T-40 din 1987, cumpărată cu 14.000 de lei.

  Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, a moștenit, în 2017, după decesul tatălui său, un teren intravilan și unul extravilan, precum și o treime dintr-un apartament amplasat în orașul Ungheni. O altă treime din apartamentul respectiv îi revenea de drept, iar în aprilie 2017, judecătorul și-a vândut cotele din locuința de la Ungheni mamei sale, Maria Malanciuc, care este magistrat la Judecătoria Ungheni. Tot în 2017, Ion Malanciuc a mai vândut un apartament amplasat în sectorul Botanica al Capitalei, și a obținut venituri de 2.300 de euro din locațiunea unei alte locuințe de pe strada Korolenko. Cei doi judecători, mamă și fiu, au mai cumpărat împreună un apartament de 133 de metri pătrați pentru care au achitat 907.000 de lei și un garaj de 21 de metri pătrați, care i-a costat 124.000 de lei.

  Mihail Macar, magistrat la Judecătoria Hâncești a moștenit anul trecut un teren intravilan, o casă de locuit de 96,3 metri pătrați și trei construcții, de 17, 76, respectiv 36 de metri pătrați. Valoarea totală a imobilelor constituie circa 374.000 de lei. Alte aproape 30 de mii de lei judecătorul le-a cheltuit pentru achiziționarea unui lot intravilan de cinci ari. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și dintr-o construcție. Imobilele au 150, respectiv 9,5 metri pătrați. O casă și un teren amplasate în Belarus a moștenit în 2017 și judecătorul Andrei Mironov de la Judecătoria Cahul. La scurt timp, acesta le-a vândut.

  Lexus de 20.000 de lei și BMW de 10.000 de lei

  95 de judecători din toată țara au intrat anul trecut în proprietatea unor automobile. În declarațiile de avere pentru 2017, unii magistrați au indicat prețuri vădit subestimate la autovehiculele pe care le-au cumpărat. Astfel, „recordul” a fost stabilit în 2017 de magistratul Ion Cotea de la Judecătoria Cahul. Potrivit declarației de avere și interese personale a acestuia, el ar fi achitat doar o mie de lei, adică circa 50 de euro, pentru un Opel Vectra fabricat în 1995. Circa 700 de dolari este cel mai mic preț pe care l-am găsit pe site-urile de publicitate pentru un automobil de acest model. Lilia Trocin de la Judecătoria Bălți susține că și-a cumpărat un autoturism de model Nissan Almera, fabricat în 2001, cu doar 800 de euro. Prețul de piață al unui automobil de această marcă pornește de la 2.600 de euro. Și Ana Panov, judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2017 un Kamaz, din 1982, contra sumei de 20.000 de lei.

  Judecătoarea Ludmila Holevițcaia de la instanța din Chișinău indică în declaraţia de avere că în 2017 şi-a procurat un BMW (produs în 2002), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În prezent, un automobil de acest tip poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 5.000 de euro.

  Doar 4.000 de lei ar fi dat pentru o remorcă anul trecut judecătorul Ghenadie Eremciuc de la Judecătoria Bălți, în timp ce colegul său, Valeriu Pădurari, a scos din buzunar doar 20.000 de lei pentru un Lexus fabricat în 2007. Pe site-urile de publicitate, un astfel de autoturism, în dependență de starea în care se află, costă nu mai puțin de 5.700 de euro. 10.000 de lei, adică aproximativ 500 de euro ar fi costat și automobilul de marcă Nissan Micra, produs în 2005 și cumpărat în 2017 de Dan Dubcovețchi, magistrat la Judecătoria Căușeni. Prețul de piață al unui astfel de automobil este de cel puțin patru ori mai mare. Tot 10.000 de lei ar fi dat și judecătorul Constantin Crețu de la instanța din Hâncești, pentru un Opel Antara, fabricat acum zece ani, în timp ce prețul de piață al acestui tip de automobile este de circa 10.000 de euro. 25.000 de lei ar fi costat o Toyota Yaris (anul de fabricație – 2008) achiziționată anul trecut de Ala Ucraințeva de la Judecătoria Strășeni. Cu 10.000 de lei mai puțin ar fi fost cumpărat Fordul Corinei Albu de la Judecătoria Hâncești, fabricat în 2004. În realitate, prețurile automobilelor, conform site-urilor de publicitate, sunt de cinci ori mai mari pentru fiecare unitate de transport.

  Irina Dragulean de la Judecătoria Edineț din 2017 este proprietara a două automobile. Unul e Skoda Roomster (anul de fabricație 2008), în valoare de 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit la preț de cel puțin 4.400 de dolari. A doua mașină, un Volkswagen Passat, fabricat în 2007, figurează în declarația de avere ca fiind luat în folosință. Colega sa din aceeaşi instanţă, Cristina Prisacari, indică în declaraţia de avere pentru 2017 că deţine în folosință un autoturism de model Toyota Camri, produs în anul 2014 și un Nissan Terrano, fabricat în 1995, pentru care ar fi achitat 6.000 de lei.

  Magistrata Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți indică în declaraţia de avere că deține un automobil de model Toyota Auris (fabricat în 2011), pe care l-ar fi cumpărat în 2017 cu doar 20.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model la preț de 7.000 de euro.

  Din 2017 mai mulţi magistrați conduc automobile prin mandat sau aflate în folosință. E vorba despre Anatolie Rusu de la Judecătoria Ungheni, care are în posesie un Volkswagen fabricat în 2005, magistratul Oleg Sternioală de la CSJ, care din 2018 conduce prin mandat o Skoda Superb fabricată în 2017, precum și magistrații Judecătoriei Chișinău, Serafim Vasilache, Tatiana Avasiloaie, Sergiu Ciobanu și Ludmila Barbos, care au în folosință un Opel Astra din 2005, un Mitsubishi ASX fabricat în 2015, un Volvo produs în 2009, respectiv un Nissan Juke din 2013.

  Mașinile de lux procurate de judecătorii moldoveni în 2017

  De partea cealaltă, un șir de magistrați au cheltuit sume exorbitante în 2017, pentru a-și completa parcul de mașini. De departe, cea mai scumpă achiziție a făcut-o Veaceslav Caragia, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, care a scos din buzunar 983.520 de lei, adică aproape un milion de lei pentru un BMW 520D XDrive Sedan nou-nouț. Îl urmează în top magistratul Curții de Apel Chișinău, Eugeniu Clim, care, după ce și-a vândut un Mercedes cu 30.200 de euro, a achiziționat un altul nou-nouț, pentru care a achitat 50.000 de euro. Cu 2.000 de euro mai puțin a cheltuit, pentru a-și completa parcul de automobile, Olga Bejenari de la Judecătoria Chișinău. Magistrata și-a procurat un Mercedes și o Skoda, pentru care a scos din buzunar 28.000, respectiv 20.000 de euro.

  Xenofon Ulianovschii de la Curtea de Apel Chișinău anul trecut și-a cumpărat cu 38.900 de euro un Jaguar F-Pace proaspăt scos din uzină. Având venituri de doar 169.000 de lei în 2017 și beneficiind de o donație de 200.000 de lei de la părinți, Dragoș Crigan de la Judecătoria Chișinău anul trecut s-a încumetat să cheltuie 650.000 de lei pentru a intra în proprietatea unei Skoda Superb fabricate un an mai devreme. Cu 20.000 de lei mai puțin a cheltuit Ion Țurcan de la Curtea de Apel Chișinău pentru a-și cumpăra un Mercedes Benz ML 250 (anul de fabricație 2012). Ceva mai puțin a cheltuit magistratul Curții de Apel Chișinău Ion Secrieru, care și-a procurat o Toyota Camri nou-nouță cu aproape 526.000 de lei. Gheorghe Stratulat de la instanța din Capitală și-a completat garajul anul trecut cu tocmai patru autoturisme – o Toyota RAV4 nou-nouță, pentru care a scos din buzunar aproape 453.000 de lei, și trei camioane, fabricate în 2005, 2006, respectiv 2007, pentru care a plătit 84.500, 92.000, respectiv 91.000 de lei. Un parc întreg de automobile și-a cumpărat în 2017 și Corina Ursachi, de asemenea magistrată la Judecătoria Chișinău. Astfel, în garajul acesteia au ajuns un Audi A6, fabricat în 2013, pentru care ar fi achitat doar 15.000 de lei (!), un Mercedes Viano, produs în 2012 și procurat cu 80.000 de lei, și un Mercedes E250 din 2013, pentru care ar fi scos din buzunar 420.000 de lei. O Toyota RAV4 fabricată în 2014 și-a luat anul trecut și Iurie Potîngă, de la aceeași instanță. După ce a vândut un apartament cu 40.000 de euro, magistratul a cheltuit jumătate din suma respectivă pentru noua sa bijuterie pe patru roți. Colega sa, Ina Dutca, a intrat anul trecut în proprietatea unui Volvo XC (anul de fabricație 2012), contra sumei de 21.139 de euro.

  Taisia Prutean de la instanța din Capitală s-a pricopsit anul trecut cu un Hyundai Santa Fe, produs în 2013, pentru care a achitat 450.000 de lei. După ce a obținut 855.000 de lei de la Primăria municipiului Chișinău, în urma executării hotărârii instanței de judecată, magistratul Victor Olărescu de la Judecătoria Hâncești și-a cumpărat în 2017 un Mercedes GLK 220 CDI fabricat patru ani mai devreme, pentru care a achitat, conform declarației de avere, 22.700 de euro. Vladislav Clima, judecător la Curtea de Apel Chișinău, s-a ales în 2017 cu un Volkswagen Passat Confortline nou-nouț, pentru care a scos din buzunar 20.000 de euro. 395.000 de lei a costat BMW-ul produs în 2013, care a intrat anul trecut în proprietatea soților Ion și Maria Guzun, magistrați la CSJ, respectiv Curtea de Apel Chișinău.

  Cât au costat automobilele procurate în 2017 de ceilalți 65 de magistrați, aflați de aici.

  Magistrații latifundiari

  Anul trecut, mai mulți magistrați s-au căpătuit cu terenuri agricole, extravilane sau intravilane. De departe, cel mai mare latifundiar printre judecători este magistrata Ana Panov de la Curtea de Apel Chișinău. Ea deține împreună cu soțul peste 180 de terenuri intravilane și extravilane, dintre care 15 au fost cumpărate în ultimul an. Suprafața loturilor achiziționate în 2017-2018 constituie 20,1 hectare, iar prețul cu care au fost cumpărate se ridică la 214.000 de lei. 45.700 de lei judecătoarea a adunat anul trecut din vânzarea altor șase terenuri. Magistrata Adriana Garbuz de la Curtea de Apel Bălți, care deține zeci de hectare de pâmânt, în 2017 și-a mai cumpărat șase loturi, cu suprafața totală de 2,3 hectare, pentru care a achitat 36.500 de lei. Și judecătorul de la Bălți Ghenadie Eremciuc, care la fel ca și Garbuz mai avea în proprietate câteva zeci de terenuri, în 2017 s-a mai pricopsit cu 13 terenuri extravilane, cu suprafața totală de peste patru hectare, pentru care a scos din buzunar circa 56.000 de lei. 

  Trei terenuri agricole cu suprafața totală de 1,7 hectare au intrat în proprietatea magistratului Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti, pentru aproximativ 20.000 de lei. 10.000 de euro pentru un teren intravilan de șase ari a scos din buzunar și judecătorul Ion Ghizdari de la Bălți. O parte din suma respectivă, mai exact 4.800 de euro, a fost acoperită din vânzarea automobilului său. Două terenuri intravilane, de 0,4, respectiv 0,25 ari au intrat în 2018 în proprietatea judecătorului Afanasi Curdov de la Curtea de Apel Comrat. Magistratul și-a mai cumpărat anul trecut un spațiu de aproape 40 de metri pătrați. Tranzacțiile l-au costat 40.000 de lei. Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți și-a cumpărat anul trecut un automobil – o Toyota Auris, pentru care ar fi achitat doar 20.000 de lei (!). Pentru a avea unde să-și adăpostească mașina, judecătoarea a cumpărat un garaj de 34 de metri pătrați și terenul pe care se află acesta. Tranzacțiile „au sărăcit-o” cu încă 55.000 de lei. 

  Dacă e să credem declarațiilor de avere și interese personale, unii judecători au devenit anul trecut latifundiari, fără a achita vreo sumă de bani sau au scos din buzunar sume simbolice. Bunăoară, Ghenadie Tocaiuc de la Judecătoria Soroca a cumpărat anul trecut un teren agricol de 1,7 hectare cu doar 23 de lei. Colega sa, Marcela Nicorici, s-a pricopsit cu o cotă de 3/15 dintr-un lot de șapte ari fără să plătească ceva. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a ajuns proprietara unei jumătăți dintr-un teren de șase ari, fără să scoată ceva din economii. Ea a mai moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și tot atâta dintr-o construcție. Imobilele au 150 și, respectiv, 9,5 metri pătrați. Cu o jumătate dintr-un lot de teren intravilan de 10 ari s-a pricopsit anul trecut și magistrata Lidia Bulgac de la Curtea de Apel Chișinău.

  Expert: „Orice diferențe substanțiale dintre veniturile judecătorilor și bunurile achiziționate de aceștia trebuie să fie stabilite de către Autoritatea Națională de Integritate”

  În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, în prezent mingea este în terenul Autorității Naționale de Integritate (ANI). „Acum ANI are nu doar conducerea selectată, dar și inspectori de integritate independenți și cu competențe extinse, comparativ cu CNI. Ar fi bine, dacă noii inspectori s-ar concentra pe declarațiile persoanelor cu funcții de demnitate publică, așa cum scrie și Legea 132/2016 că „cel puțin 40% dintre controalele declarațiilor de avere și interese personale efectuate în decursul unui an calendaristic vor viza persoanele cu funcții de demnitate publică, care vor fi selectate în mod aleatoriu pentru controlul din oficiu al acestora”. Dar, se pare că acum inspectorii sunt concentrați mai mult pe funcționarii locali (cel puțin așa arată actele de constatare publicate pe pagina ANI). E regretabil acest fapt, pentru că așteptările societății de la o ANI reformată au fost și încă rămân a fi mari. Poate investigațiile ziaristice vor fi un imbold pentru inițierea controalelor în privința unor demnitari mai înalți”, punctează experta.

  Sursa: anticorupție.md

• Judecătoarea cu studii la o academie inexistentă, lăsată fără licență de avocat

  Comisia de Licențiere a Uniunii Avocaților a refuzat să elibereze licențe pentru trei magistrați și un procuror, care sperau să intre în breasla apărătorilor în baza vechimii în muncă mai mare de zece ani, scrie portalul Bizlaw.md. Este vorba despre magistrații Liuba Brânză, Xenofon Ulianovschi, ambii de la Curtea de Apel Chișinău, Ghenadie Eremciuc, judecător de instrucție la Bălți, și procurorul Sergiu Gavajuc.   Potrivit hotărârii Comisiei, […]

  Citiţi mai departe

  Comisia de Licențiere a Uniunii Avocaților a refuzat să elibereze licențe pentru trei magistrați și un procuror, care sperau să intre în breasla apărătorilor în baza vechimii în muncă mai mare de zece ani, scrie portalul Bizlaw.md. Este vorba despre magistrații Liuba Brânză, Xenofon Ulianovschi, ambii de la Curtea de Apel Chișinău, Ghenadie Eremciuc, judecător de instrucție la Bălți, și procurorul Sergiu Gavajuc.  

  Potrivit hotărârii Comisiei, cei patru dețin funcții remunerate de judecător sau procuror. În context, membrii Comisiei fac trimitere la două hotărâri anterioare ale Consiliului Uniunii Avocaților potrivit cărora, „Comisiei de Licențiere a profesiei de avocat i s-a interzis emiterea deciziilor de admitere în profesie sub condiția înlăturării incompatibilității”. 

  Bizlaw.md mai scrie că la sfârșitul lunii septembrie, Comisia de Licențiere a refuzat să elibereze licențe pentru alți trei procurori. Doi dintre aceștia au expediat o sesizare la Curtea Constituțională prin care au solicitat să fie schimbată Legea cu privire la avocatură. Oamenii legii nu sunt de acord cu prevederea potrivit căreia trebuie să treacă un termen de șase luni de la eliberarea din funcția de bază până la solicitarea eliberării licenței.

  În 2012, o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice a scos la iveală că judecătoarea a obţinut diplomă de studii de la o academie-fantomă – „Omega Lux“ din Bucureşti. Potrivit carnetului de note din dosarul personal, la care fac trimitere autorii investigaţiei, magistrata de la Judecătoria sectorului Centru al Capitalei a studiat doi ani la Bucureşti, din 1993 până în 1995. 

  Într-un răspuns oficial al Ministerului Educaţiei de peste Prut, adresat Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (actualul CNA – n.r.) se arată că academia respectivă „nu este şi nici nu a fost instituţie de învăţământ superior autorizată să funcţioneze provizoriu sau acreditată”. Totodată, datele de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului din România relevă că Academia „Omega Lux“ avea ca obiect principal de activitate comerţul cu amănuntul, respectiv, nu era o instituţie de învăţământ.

  Procurorii au dispus însă neînceperea urmăririi penale, iar CSM a decis că nu există motive pentru ca judecătoarea să fie sancţionată. La 16 mai 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat magistratei calificativul „foarte bine“. Mai mult, Colegiul a constatat că Liuba Brânză are o reputaţie ireproşabilă.

  Acum câţiva ani, la o şedinţă a Colegiului Disciplinar al CSM, magistrata a fost acuzată că a primit indicaţii prin telefon. Totodată, Colegiul a pus în discuţii şi faptul că Liubei Brânză i-ar fi fost distribuite anumite dosare spre examinare prin altă metodă decât cea aleatorie, prevăzută de lege. 

  Acu un an, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au propus-o pe Liuba Brânză la funcţia de judecător la Curtea de Apel Chişinău. Decizia a fost luată în pofida faptului că, anterior, CSM a respins candidatura ei motivând, între altele, prin faptul că magistrata a fost în centrul unui scandal mediatic privind diploma de studii pe care a obţinut-o de la o instituţie inexistentă. Președintele Nicolae Timofti a acceptat candidatura.

  Și Xenofon Ulianovschi a fost vizat într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice. Magistratul este de aproape opt ani vicepreședinte la Curtea de Apel Chișinău. În noiembrie 2007, candidatura sa pentru această funcție a fost însă respinsă. Șeful statului de atunci a motivat prin faptul că Ulianovschi era judecător la Curte de doar un an. În plus, făcând parte dintr-un complet al instanței, a redus de trei ori pedeapsa aplicată unui cetățean turc de prima instanță, bărbatul fiind acuzat de trafic de copii. În 2008, magistratul a ajuns totuşi în funcția râvnită.

  În 2012, acesta a obținut un nou mandat. În 2013, CSM a decis intentarea procedurii disciplinare împotriva lui Xenofon Ulianovschi care era acuzat de un avocat de emiterea unor hotărâri falsificate. Pentru că judecătorul a fost anchetat, numele său a fost exclus, temporar, din lista magistraţilor propuşi pentru acordarea distincţiilor de stat. În 2014, Ulianovschi a primit totuși „Ordinul de Onoare”, acordat de președintele țării.
  sursa: anticoruptie.md

• На чём ездит городское начальство?

  «Волга», особенно чёрная, — излюбленная служебная машина городских чиновников советского времени и первых лет независимости Молдовы. Правда, любовь эта была вынужденной — других вариантов тогда существовало не слишком много, иномарки — только у буржуев, а на «Жигулях» или «Москвиче» кататься по работе руководящему звену как-то не к лицу. В наши дни выбор автомобилей почти неисчерпаем — нужны лишь средства, благо, […]

  Citiţi mai departe

  «Волга», особенно чёрная, — излюбленная служебная машина городских чиновников советского времени и первых лет независимости Молдовы. Правда, любовь эта была вынужденной — других вариантов тогда существовало не слишком много, иномарки — только у буржуев, а на «Жигулях» или «Москвиче» кататься по работе руководящему звену как-то не к лицу. В наши дни выбор автомобилей почти неисчерпаем — нужны лишь средства, благо, не личные, а казённые. Так что же выбирает для поездок по государственным делам теперешнее бельцкое начальство? Мы подготовили серию официальных запросов в различные государственные учреждения, муниципальные предприятия и предприятия с государственным капиталом. Оговоримся, что охватить все действующие в Бельцах госструктуры и юридические лица, которые распоряжаются публичной собственностью, сложно.

  Поэтому мы составляли свои запросы так, чтобы получилась выборка по разным сферам: местные власти и муниципальные предприятия, деконцентированные (т. е. подчиняющиеся центральным властям) службы, правоохранительные структуры, госпредприятия (АО, где есть доля государства). Мы попросили сообщить нам, какие служебные автомобили используются для нужд администрации того или иного учреждения, какова марка, год выпуска, государственные регистрационные номера каждой из машин, за кем закреплено то или иное транспортное средство. Также мы просили указать, какой орган, в каком году и на какую сумму осуществлял закупку автомобилей и пр. Какие законы есть? Прежде чем приступить к обзору, обратим внимание на то, какие правовые акты регулируют пользование служебными авто в стране. Это Постановление Правительства № 1404 от 30.12.2005 «О порядке использования органами публичного управления служебного легкового автотранспорта».

• Mai mulţi judecători au fost numiţi astăzi în funcţie de către președintele ţării

  Mai mulţi judecători au fost numiţi astăzi în funcţie de către președintele ţării Nicolae Timofti, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Șeful statului i-a atenționat pe magistrați, în cadrul unei ședințe la Reședința de stat, asupra responsabilității care le revine în această perioadă de reformare a instituțiilor statului. „Cei care vor călca strâmb vor fi sancționați și excluși din sistemul […]

  Citiţi mai departe

  Mai mulţi judecători au fost numiţi astăzi în funcţie de către președintele ţării Nicolae Timofti, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Șeful statului i-a atenționat pe magistrați, în cadrul unei ședințe la Reședința de stat, asupra responsabilității care le revine în această perioadă de reformare a instituțiilor statului. „Cei care vor călca strâmb vor fi sancționați și excluși din sistemul judecătoresc”, a subliniat președintele Timofti.

• Deţinut din penitenciarul din Bălţi, în greva foamei

  Soţia deţinutului Nicolae Bulgac a spus prin telefon echipei Mesager că soţul său urma să fie pus în libertate după ce toate instanţele judecătoreşti l-au achitat. Acest lucru nu s-a întâmplat, pentru că procurorul care a instrumentat cazul ar fi impus mai mulţi martori să-l calomnieze pe deţinut, lucru care i-ar fi prelungit aflarea în detenţie în penitenciarul din Bălţi. […]

  Citiţi mai departe

  Soţia deţinutului Nicolae Bulgac a spus prin telefon echipei Mesager că soţul său urma să fie pus în libertate după ce toate instanţele judecătoreşti l-au achitat. Acest lucru nu s-a întâmplat, pentru că procurorul care a instrumentat cazul ar fi impus mai mulţi martori să-l calomnieze pe deţinut, lucru care i-ar fi prelungit aflarea în detenţie în penitenciarul din Bălţi. În anul 2005, pe numele lui Nicolae Bulgac a fost pornită o urmărire penală pentru trafic de fiinţe umane. Potrivit avocatului, inculpatul a fost achitat de toate instanţele judecătoreşti, pentru că toţi martorii ar fi dat mărturii false. Procurorul Ghenadie Eremciuc care instrumentează cazul şi despre care deţinutul şi rudele acestuia spun că ar fi impus martorii să facă declaraţii false nu a comentat deocamdată acuzațiile. Superiorul lui Ghenadie Eremciuc nu a spus de ce dosarul se află pe rol aproape 10 ani, în timp ce toate instanţele l-au achitat pe deţinutul aflat în greva foamei.

  Potrivit șefului serviciului de presă al Departamentului Instituții Penitenciare (DIP), Ana Druță, motivul declarării grevei foamei invocat de deţinut în cerere este faptul că nu e de acord cu demersul procurorului şi respectiv cu prelungirea termenului de aflare în arest preventiv.

• Кадровые перестановки в судебной системе

  В минувшую пятницу в Высшем совете магистратуры сменилось руководство. После того, как несколько членов ВСМ высказали недовольство в адрес Думитру Вистерничана, он заявил о желании покинуть пост председателя по собственной инициативе. Среди основных претензий – необеспечение независимости судебной власти, недостаточная транспарентность при принятии решений и неэффективный менеджмент. По итогам тайного голосования новым председателем ВСМ был избран Николае Тимофти, которого поддержали […]

  Citiţi mai departe

  В минувшую пятницу в Высшем совете магистратуры сменилось руководство. После того, как несколько членов ВСМ высказали недовольство в адрес Думитру Вистерничана, он заявил о желании покинуть пост председателя по собственной инициативе. Среди основных претензий – необеспечение независимости судебной власти, недостаточная транспарентность при принятии решений и неэффективный менеджмент. По итогам тайного голосования новым председателем ВСМ был избран Николае Тимофти, которого поддержали 8 из 10 членов совета, присутствовавших на заседании.

  На освободившийся пост также претендовал другой член ВСМ Александру Арсени, однако его кандидатура получила всего два голоса. Николае Тимофти работает в судебной системе более 35 лет, а в Высшем совете магистратуры состоит с момента его образования. Новый глава ВСМ пока решил не снимать свою кандидатуру с конкурса на должность председателя Высшей судебной палаты, однако очевидно, что круг претендентов на этот пост сужается. На прошлой неделе свою заявку отозвал судья Европейского суда по правам человека Михаил Поалелунжь. Его называли одной из наиболее вероятных кандидатур, по которой мог быть найден компромисс в парламенте. Это решение страсбургский судья объяснил обстоятельствами личного характера, о которых пока предпочитает не распространяться. Ожидается, что финалист конкурса будет назван ВСМ после 29 марта, когда истекают полномочия нынешнего председателя Иона Муруяну.