Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Cerbu Adrian
Căutare avansată
Sursa: crjm.org

Gribincea Vladislav

Curtea Supremă de Justiţie Chişinău, Judecător

Date biografice

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 1480-IX din 10 iunie 2024, numit în funcția judecător la Curtea Supremă de Justiție din data de 1 iulie 2024.

Citiţi mai departe

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 1480-IX din 10 iunie 2024, numit în funcția judecător la Curtea Supremă de Justiție din data de 1 iulie 2024.

Știri
  • Motivele invocate de Vladislav Gribincea, care s-a abținut de la examinarea contestației depuse de Anatolie Țurcan împotriva CSM și a Comisiei Vetting. Acuzații de „abținere fictivă” și decizia CSJ

    Un complet de judecată din cadrul Curții Supreme de Justiție (CSJ) a admis în unanimitate marți, 13 august, declarația de abținere a judecătorul Vladislav Gribincea de la examinarea cauzei privind decizia Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) prin care a fost acceptat raportul Comisiei Vetting și a fost eliberat din funcție magistratul CSJ Anatolie Țurcan. Gribincea a depus declarația de abținere vineri, 2 august. Completul […]

    Un complet de judecată din cadrul Curții Supreme de Justiție (CSJ) a admis în unanimitate marți, 13 august, declarația de abținere a judecătorul Vladislav Gribincea de la examinarea cauzei privind decizia Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) prin care a fost acceptat raportul Comisiei Vetting și a fost eliberat din funcție magistratul CSJ Anatolie Țurcan.

    Gribincea a depus declarația de abținere vineri, 2 august. Completul care a admis declarația a fost format din Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Stella Bleșceaga.

    Conform unui document consultat de ZdG, declarația ar fi venit după ce magistratul CSJ ar fi „observat” că în dosarul administrativ al lui Țurcan, care i-a fost prezentat, este o scrisoare semnată de președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), din care a făcut parte.

    „Potrivit scrisorii CRJM, ea a fost elaborată în cadrul unui proiect şi are scopul de a sprijini Comisiile de Vetting cu informații alternative despre subiecții supuşi vettingului. Scrisoarea menționează că CRJM va întocmi comunicări pe mai mulți subiecți, iar acestea vor fi elaborate „în baza unei metodologii interne, care asigură imparţialitatea procesului”. Scrisoarea enumeră criteriile de integritate prevăzute de lege şi faptele accesibile public care ar putea trezi discuții prin prisma criteriilor de evaluare în report cu dl Turcan. Ea nu menționează dacă Ţurcan ar trebui sau nu să promoveze evaluarea externă”, ar fi explicat Gribincea în declarația de abținere.

    Totodată, proaspătul judecător al CSJ ar fi argumentat că CRJM nu a „urmărit un interes personal direct”, iar „interesele sale economice nu au fost afectate în niciun mod prin aceste comunicări”. Astfel, faptele ar „vorbi împotriva admiterii declarației de abținere, iar în asemenea circumstanţei imparțialitatea trebuie prezumată până la proba contrarie”.

    Gribincea ar mai fi menționat că admiterea declarației sale de abținere ar putea bloca examinarea cauzelor candidaților care nu au promova evaluarea externă.

    „Admiterea declarației de abținere în această cauză ar trebui să atragă automat incompatibilitatea mea de la judecarea tuturor litigiilor de acest gen în care CRJM a făcut comunicări similare despre subiectul evaluării. Acest fapt va reduce la doar trei numărul judecătorilor Curții Supreme de Justiție eligibili să examineze contestaţiile depuse în temeiul Legilor nr. 65/2023 şi 252/2023. Având în vedere că aceste contestaţii urmează a fi examinate în complete de trei judecători, abordări mai puțin stricte ar putea deveni aplicabile pentru a nu bloca examinarea acestor cauze”, se arată în document.

    Fosta judecătoare Victoria Sanduța, eliberată din funcție la 1 iulie de către CSM, după ce organul de administrare a votat împotriva numirii sale până la atingerea plafonului de vârstă, a criticat declarația de abținere depusă de Vladislav Gribincea, susținând că ar fi „fictivă”.

    „Nota 2 la Etică şi Deontologie, domnul judecător Gribincea. Ziceați că vă autoinstruiți cu referire la etica judecătorilor. Degeaba, nu însușiți materia. O declarație de abținere fictivă este un autodenunț cu privire la propria lipsă de integritate. Un act fictiv, adică un act emis fără intenția de a produce efecte juridice, este un act lovit de nulitate absolută. Fie dumneavoastră nu înțelegeți acest lucru, ceea ce este grav, dat fiindcă judecătorul Curții Supreme trebuie să fie un profesionist model, care îi îndrumă pe alții. Fie vă doriți să înşelați publicul, printr-o declarație fictivă de abținere”, a scris Sanduța pe rețelele de socializare, activitate menționată anterior în argumentarea pentru eliberare sa din funcție – „a făcut mai multe declarații la televiziunile publice cât și pe rețelele de socializare, care în opinia unui observator independent pot fi calificate ca fiind inadecvate unui judecător și cu tentă politică”.

    Contactat de către ZdG în privința acuzațiilor, Vladislav Gribincea a spus că nu poate comenta.

    Țurcan a încercat să ajungă anterior în funcția de membru al CSM, dar nu a promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Completul de judecată special pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei Pre-Vetting din cadrul CSJ a respins, în februarie 2023, cererea de contestare depusă de Țurcan.

    Acesta a depus o cerere de revizuire împotriva deciziei din 6 februarie 2023 a Curţii Supreme de Justiţie, dar nu a fost luată o decizie deocamdată, ultima ședință având loc în martie 2024 și fiind „amânată pentru o perioadă nedeterminată, în legătură cu necesitatea examinării declarației de abținere a judecătorului”.

    Anatolie Țurcan a fost judecător la Curtea Supremă de Justiție din 2017. Din 1992 până în 1994 Anatolie Țurcan a fost judecător la Judecătoria Ocnița, în perioada 1994-2000 a fost judecător la Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău. În anul 2000, Anatolie Țurcan a fost promovat în funcția de judecător la Tribunalul Chișinău, unde a lucrat până în 2003. În urma reformei sistemului judiciar, acesta a fost reconfirmat în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău, unde a lucrat până în 2009. Între 2009 și 2017 judecătorul a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, timp de două mandate consecutive.

    Anatolie Țurcan a fost audiat public de către Comisia Vetting joi, 21 martie 2024. Audierea a avut loc în contextul evaluării integrității sale financiare și etice, cu scopul clarificării anumitor aspecte, printre care o diferență de peste un milion de lei dintre veniturile fiscalizate și cheltuielile efectuate de familia sa, depistată în declarațiile de avere depuse de judecător.

    Mai exact, discrepanța a fost depistată în declarațiile de avere depuse de magistrat pentru în anii 2012, 2013 și 2018, care se încadrează în perioada de evaluare. În acești trei ani, familia lui Țurcan a achiziționat un apartament și două mașini, costurile lor fiind însă peste veniturile declarate ale judecătorului.
    Sursa: zdg.md

     

  • Morala celor 10 zile ale lui Vladislav Gribincea la CSJ. Cum a scandalizat breasla avocaților

    O postare a noului judecător al CSJ, Vladislav Gribincea, la zece zile de la ocuparea funcției, a generat mai multe discuții. În contextul crizei de magistrați în instanța supremă, Gribincea îi îndeamnă pe avocați să nu „îngreuneze procesul de examinare de către CSJ a recursurilor” cu demersuri de accelerare, strămutare sau recuzare, făcând aluzie la faptul că apărătorii ar folosi […]

    O postare a noului judecător al CSJ, Vladislav Gribincea, la zece zile de la ocuparea funcției, a generat mai multe discuții. În contextul crizei de magistrați în instanța supremă, Gribincea îi îndeamnă pe avocați să nu „îngreuneze procesul de examinare de către CSJ a recursurilor” cu demersuri de accelerare, strămutare sau recuzare, făcând aluzie la faptul că apărătorii ar folosi excesiv acest instrument. Îndemnul său însă a născut o ploaie de opinii în controversă din partea avocaților.

    În postare, Gribincea redă situația pe care o atestă la CSJ, după zece zile de activitate în funcție.

    „În prezent, la Curtea Supremă sunt pendinte circa 9.000 de cauze, inclusiv peste 2.300 de recursuri penale, unele datând încă din 2022. După numirea judecătorilor noi la CSJ și demisia a 3 judecători temporari, peste 1.000 de dosare urmează a fi redistribuite noilor judecători (în medie, ei primesc acum în calitate de raportor câte 20 de dosare în fiecare zi). Dacă doriți ca recursurile să fie examinate mai repede, NU depuneți cereri de accelerare. Accelerarea examinării acestora pur și simplu NU este posibilă din cauză că la CSJ acum activează 10 judecători, pe când ar trebui să fie 20, iar numărul dosarelor pendinte este mare. Depunerea cererilor de accelerare doar ne răpește din posibilitățile și așa foarte limitate de a ne concentra pe examinarea recursurilor. Vă asigur că judecătorii CSJ fac tot posibilul pentru a se concentra pe recursuri. Recursurile în următoarele cauze penale sunt deja tratate cu prioritate: 1. care vizează persoanele aflate în detenție; 2. în care condamnați sunt minori; 3. cauzele de corupție; 4. dosarele de rezonanță”, a scris Gribincea, concretizând că „Curtea Supremă apreciază foarte mult și se bucură de recursurile bine motivate, care o ajută să își realizeze scopul prevăzut de lege – cel de uniformizare a practicii judecătorești. Este mai degrabă un îndemn de a renunța la folosirea cu rea-credință de drepturile procedurale. Avocații nu pot pune loialitatea față de client deasupra obligației deontologice de integritate profesională (Capitolul II art. 2 p. 7 Codul deontologic al avocaților)”.

     

    Avocatul Oleg Efrim, fost ministru al Justiției, îl întreabă pe Vladislav Gribincea dacă, în situația în care se prelungește criza la CSJ, avocații ar trebui sau nu să depună recursuri.

    „Domnule judecător, cu tot respectul, dar de ce sarcina Guvernului se dorește a fi rezolvată prin îndemnuri la avocați de a înțelege că nu există resurse? Avocații își apără clienții, așa cum o cer interesele acestora. Și dacă încă doi ani nu o să fie numiți judecătorii la CSJ, o să avem îndemnuri să nu depunem recursuri? Niciodată, dar niciodată, în Moldova termenul rezonabil de examinare a cauzelor în justiție nu a fost problemă de sistem. Am o ușoară senzație că suntem undeva aproape. Regret”.

     

    Și președintele Uniunii Avocaților a comentat postarea.

    „Puteți să ne dati o definiție a dosarelor de rezonanță și unde este reglementată? Or, pentru toate persoanele interesate care au depus cereri de accelerare, dosarele sunt de rezonanță? Art. 20 CPP inclusiv alin. (3) nu contine astfel de noțiune. Prioritizarea dosarelor în baza unor criterii inventate cumva echivalează cu aplicarea arbitrară a legii.

    La fel, cred că indicațiile/ consultațiile date de judecătorii CSJ în mod public avocaților care reprezintă părțile în procesele pe rolul CSJ de a nu depune cereri de accelerare sau de a nu depune cereri de recuzare cam excede competența unui judecător CSJ și cred că încalcă prevederile art. 8 alin. 3/1, 3/2 lit. a) din Legea nr.544/1995.

    Apropo, poate ne spuneți nouă, avocaților, cum sau când să declarăm recuzare dacă clientul consideră că trebuie să fie depusă o cerere de recuzare? Nu stiu dacă aceasta este opinia tuturor judecătorilor CSJ. Dacă este așa, poate organizați o ședință publică a colectivului de judecători CSJ cu UARM și cu toți avocații ca într-adevăr să nu mai pierdem timpul. Înțeleg că urmatoarea indicație/ consultație dată avocatțlor va fi în genere să nu atace cu recurs deciziile curților de apel. Iar ulterior vor începe a ne da indicații/ consultații judecătorii curților de apel să nu depunem apeluri și cereri de recuzare și în general ar fi bine ca avocații să nu se mai implice în înfăptuirea justiției. Haideți să ne respectăm interprofesional si să respectăm rolul fiecărei profesii la înfaptuirea justiției”, a comentat Dorin Popescu.

     

    „Asa sa intelegem ca cazurile comunicate de CtEDO deja nu mai sunt o prioritate?”, s-a întrebat fostul judecător CEDO, Stanislav Pavlovschi.

    „Domnul judecător, cu toată stima, DAR, înainte de a critica acțiunile avocaților, care participă în cauze penale, trebuie de cunoscut lucrurile pe intern și, cel mai important, un avocat adevărat va face tot posibilul pentru clientul său. Dvs în calitate de judecători puteți să ne amendați pînă la infinit. Dar vă rog, după ce lăsați robele de judecători, nu veniți sau nu vă întoarceți în avocatură, pentru că totuși e bun locul în avocatură, după ce nu încapi în fotoliu de judecător. Și da, dacă sunt obiecții la unii avocați, sesizați CED UAM și nu scoateți gunoiul din casa, din care ați ieșit 11 zile în urmă”, a scris și apărătorul Denis Terioșchin.

    Juristul Vladislav Gribincea a devenit judecător la CSJ după ce a promovat evaluarea Pre-Vetting.  

    În prima fază a concursului, dosarul său a fost declarat inadmisibil de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Candidatul nu ar fi prezentat în termenul prevăzut de CSM scrisorile de recomandare și certificatul de sănătate. Imediat după, Gribincea a precizat într-o postare publicată pe o rețea de socializare că certificatul medical invocat de CSM putea fi obținut doar de la o comisie specială care se convoacă destul de rar, iar recomandările sunt doar o formalitate excesivă despre care a și vorbit în cererea de participare la concurs. Avocatul a solicitat CSM-ului să își revizuiască hotărârea.

    Hotărârea a fost revizuită o săptămână mai târziu atunci când membrii CSM au dispus revocarea din oficiu a actului administrativ în privința candidatului Vladislav Gribincea, respectiv, a fost readus în concurs. 
    Sursa: anticoruptie.md

  • Moment solemn la CSM: Vladislav Gribincea, numit recent judecător la CSJ, a depus jurământul

    Vladislav Gribincea, numit recent în funcție de judecător la Curtea Supremă de Justiție, a depus astăzi jurământul de investire în funcție, în fața membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Jur să respect Constituția țării, drepturile și libertățile omului, să-mi îndeplinesc cu onoare și fără părtinire atribuțiile ce-mi revin în calitate de judecător”, a menționat Vladislav Gribincea, după care a semnat jurământul […]

    Vladislav Gribincea, numit recent în funcție de judecător la Curtea Supremă de Justiție, a depus astăzi jurământul de investire în funcție, în fața membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

    Jur să respect Constituția țării, drepturile și libertățile omului, să-mi îndeplinesc cu onoare și fără părtinire atribuțiile ce-mi revin în calitate de judecător”, a menționat Vladislav Gribincea, după care a semnat jurământul și a onorat drapelul de stat.
    Să aveți realizări cât mai mari în postura de judecător al CSJ, să vă ridicați la înălțimea așteptărilor societății, care așteaptă o justiție altfel”, a spus președintele Consiliului, Sergiu Caraman.

    Avocatul Vladislav Gribincea, candidat la funcția de judecător în cadrul Curții Supreme de Justiție, a fost audiat public, pe 26 martie 2024, în cadrul Comisiei Vetiing, după ce aceasta l-a notificat despre dubiile sale cu privire la integritatea lui. De la audieri a fost recuzat Andrei Bivol, vicepreședinte al comisie și membru al acesteia, având o experiență de mai mult de 10 ani în avocatură. Audierea a durat 11 minute.

    Pe data de 16 mai, Consiliul Superior al Magistraturii a examinat rezultatele evaluării de către Comisia de evaluare a candidatului la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, Vladislav Gribincea și a aprobat raportul de evaluare externă a acestuia.

    Gribincea a fost la un pas de a rata fotoliul de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Consiliul Superior al Magistraturii i-a declarat inadmisibil dosarul pentru suplinirea funcțiilor vacante de magistrat la CSJ, pentru că acesta nu a prezentat câteva acte adiționale.

    Pe 28 mai 2024, dosarul lui Vladislav Gribincea pentru funcția de judecător la CSJ, a fost declarat totuși admisibil de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Consiliul și-a anulat prima decizie.

    ladislav Gribincea a luat cea mai mare notă – 92,5 din partea membrilor CSM, iar numele său a fost transmis președintei Maiei Sandu pentru numirea în funcția de judecător la CSJ.

    În octombrie 2021, Procurorul General de atunci, Alexandr Stoianoglo, a făcut publice secvențe din corespondența fostului șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, cu înalți funcționari, printre care și Vladimir Gavriliță, consilierul Maiei Sandu, de pe vremea când era prim-ministră, dar și cu Vladislav Gribincea, președinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova. În una dintre convorbiri apare menționat și fostul ambasador al SUA în R. Moldova, Dereck Hogan, pe care Gribincea l-ar fi numit „blondul de pe Mateevici”.

    Ulterior, Vladislav Gribincea și-a cerut scuze de la Dereck Hogan, pentru că a folosit o expresie nepotrivită într-o discuție, facută publică. „Nu am fost și nici nu sunt rasist. Nu tolerez rasismul sau orice altă formă de discriminare”, a scris Gribincea pe pagina sa de Facebook.

    În 2019, în presă se vehicula că, concursul pentru șefia Procuraturii Generale a fost organizat pentru ca anume Veaceslav Gribincea să câștige această funcție, el fiind și cel care a participat la modificările legislative inițial. Drept reacție, ministra de atunci a Justiției, Olesea Stamate, a declarat, pentru UNIMEDIA: „Este un fals. Vlad Gribincea a participat la elaborarea proiectului de lege în România, în 2016. Prevederile care se referă la organizarea acestei preselecții într-o comisie pe lângă Ministerul Justiției au fost instituite anul acesta. La realizarea acestor modificări, Vlad nu a participat”.
    Sursa: unimedia.info

     

     

  • Vladislav Gribincea și Stella Bleșceaga, numiți judecători la CSJ prin decret prezidențial

    Președinta Maia Sandu a semnat decretele de numire a avocatului Vladislav Gribincea și a magistratei Stella Bleșceaga în funcțiile de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Decretele datează din 10 iunie, însă apar în Monitorul Oficial joi, 13 iunie. Cei doi își încep activitatea la CSJ de astăzi. La 5 iunie, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au desemnat câștigătorii […]

    Președinta Maia Sandu a semnat decretele de numire a avocatului Vladislav Gribincea și a magistratei Stella Bleșceaga în funcțiile de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Decretele datează din 10 iunie, însă apar în Monitorul Oficial joi, 13 iunie. Cei doi își încep activitatea la CSJ de astăzi.

    La 5 iunie, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au desemnat câștigătorii concursului pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Astfel, din cei opt candidați, Ion Munteanu, numit recent la șefia Procuraturii Generale, s-a retras din concurs, iar candidaturile Stellei Bleșceaga și a lui Vladislav Gribincea, care au acumulat mai mult de 75% din punctajul maxim, au fost propuse președintei țării pentru numirea în funcția de judecători CSJ până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani.

    În urma prestației candidaților și analizei materialelor dosarelor personale, Stella Bleșceaga a acumulat 84 de puncte, iar Vladislav Gribincea – 92,5.

    Stella Bleșceaga activează în sistemul magistraturii din septembrie 2008. În 2013 a fost numită în funcția de judecătoare până la atingerea plafonului de vârstă. În decembrie 2020, ea a candidat la funcția de vicepreședintă interimară a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, dar nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a ocupa această funcție. Ea a promovat evaluarea conform raportului din 21 martie 2024, pe care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) l-a aprobat la 2 aprilie curent. 

    Vladislav Gribincea este director de program în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). El a promovat evaluarea Comisiei Vetting potrivit raportului din 11 aprilie curent. În timpul evaluării, Comisia a solicitat de la Gribincea clarificări suplimentare cu privire la unele aspecte care generau dubii, printre care donațiile primite de la soacra acestuia, neachitarea impozitelor de către soția avocatului, retrageri de sume mari în numerar și condițiile de achiziție a unor terenuri. Pe baza informațiilor obținute și a celor prezentate de avocat, membrii Comisiei au constatat că Vladislav Gribincea întrunește criteriile de integritate și promovează evaluarea.
    Sursa: zdg.md

  • Audierea candidatului la funcția de judecător CSJ, Vladislav Gribincea

    Avocatul Vladislav Gribincea este subiectul evaluării Comisiei Vetting conform art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 65/2023. Acesta a fost audiat public în contextul evaluării externe a candidaților la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție. În cadrul audierii, președintele Comisiei Vetting, Scott Bales, a rugat candidatul să confirme corectitudinea și valabilitatea informațiilor prezentate în declarații, chestionarul […]

    Avocatul Vladislav Gribincea este subiectul evaluării Comisiei Vetting conform art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 65/2023. Acesta a fost audiat public în contextul evaluării externe a candidaților la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție. În cadrul audierii, președintele Comisiei Vetting, Scott Bales, a rugat candidatul să confirme corectitudinea și valabilitatea informațiilor prezentate în declarații, chestionarul de etică și în răspunsurile oferite Comisiei pe parcursul procesului de evaluare, menționând că toate aspectele legate de verificarea integrității financiare și etice au fost complet elucidate în rundele de întrebări și răspunsuri. După audiere, Comisia întocmește un raport care cuprinde faptele relevante, motivele și propunerea privind promovarea sau nepromovarea evaluării de către candidat. Raportul este expediat subiectului evaluării și Consiliului Superior al Magistraturii, care are la dispoziție 30 de zile, din momentul recepționării raportului Comisiei, pentru a emite o hotărâre motivată.

  • Vladislav Gribincea, după ce dosarul său de candidat la funcția de judecător la CSJ a fost declarat inadmisibil: „Sper că e doar o neînțelegere nefericită!”

    Vladislav Gribincea a venit cu o primă reacție după ce dosarul lui său de candidat la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a fost declarat inadmisibil: „Sper că e doar o neînțelegere nefericită! Nu m-am înscris în concursul pentru CSJ și am trecut Vetting-ul pentru a nu mă conforma unor formalități ușor de îndeplinit”. Plenul Consiliului Superior […]

    Vladislav Gribincea a venit cu o primă reacție după ce dosarul lui său de candidat la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a fost declarat inadmisibil: „Sper că e doar o neînțelegere nefericită! Nu m-am înscris în concursul pentru CSJ și am trecut Vetting-ul pentru a nu mă conforma unor formalități ușor de îndeplinit”.

    Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a declarat marți, 21 mai, inadmisibil dosarul lui Vladislav Gribincea, care a promovat evaluarea externă, invocând faptul că dosarul acestuia era incomplet. Membrii au constatat lipsa certificatul de sănătate și faptul că scrisorile de recomandare au fost depuse, potrivit acestora, cu întârziere.

    În reacția sa, Vladislav Gribincea a menționat că va ruga „respectuos” CSM să-și revizuiască decizia.

    a. Certificatul medical invocat de CSM poate fi obținut doar la îndreptarea CSM, de la o comisie specială care se convoacă destul de rar în scopul verificării sănătății judecătorilor și procurorilor. Eu nu am fost contactat niciodată de către CSM pentru a ridica această îndreptare și a merge la Comisia specială. Având în vedere că sunt în concurs, pentru a evita orice speculații, nu mi-am permis să vorbesc cu CSM despre derularea concursului. Credeam că Comisia specială nu s-a convocat încă și că voi fi informat de CSM când să mă prezint să ridic îndreptarea. Iar astăzi m-am pomenit în această situație.

    Eu dețin un certificat medical valabil emis de Comisia specială, întocmit în contextul concursului pentru funcția de Procuror General. L-aș fi solicitat la prima solicitare. CSM nu mi-a solicitat în mod clar ca să îl depun. Pe 17 mai am solicitat de la CSM o solicitare a de prezenta certificatul medical privind starea sănătății. Certificatul medical standardizat (E-86) a fost prezentat CSM pe 20 mai. Credeam că era necesar pentru a fi trimis la Comisia specială. Acum înțeleg că se solicita certificatul medical emis de Comisia specială.

    b. În ceea ce privește cele 2 recomandări, am scris din start în cererea de participarea la concurs că solicitarea acestora este o formalitate excesivă. Ele nu pot să răspundă la criteriile în baza cărora sunt evaluați candidații pentru CSJ. Cred că este nepotrivit să ceri candidaților pentru CSJ să caute 2 persoane pe care să le roage să le scrie recomandări, la care ulterior puțini cine atrag atenția. În opinia mea, „recenziile” sunt o reminiscență birocratică din trecut la care trebuie de renunțat.

    Judecătorii CSJ trebuie evaluați în baza abilităților și calităților personale stabilite CSM, nu în baza recomandărilor, care, în Republica Moldova, mai degrabă tulbură apele decât le clarifică. Pe 17 mai, CSM mi-a solicitat să prezint totuși cele 2 recomandări până pe 20 mai 2024. Ele au fost prezentate pe 20 mai 2024. Din hotărârea de astăzi am înțeles că CSM nu a acceptat acele recomandări. Întrebarea atunci este de ce le-a solicitat pe 17 mai?

    Voi solicita respectuos CSM să își revizuiască hotărârea de astăzi”, a scris Gribincea.

    În următoarea etapă a concursului de ocupare a funcției de judecător la CSJ au trecut Viorica Puică, Stella Bleșceaga, Aurelia Cazacliu, Diana Stănilă, Stela Procopciuc, Sergiu Brigai, Leonid Chirtoacă, Aliona Ciocanu, Aliona Corcenco, Ion Munteanu și Iuri Lealin.

    După desfășurarea interviurilor, CSM va propune președintei Maia Sandu numirea candidaților în funcția de judecător CSJ prin decret prezidențial.

    Cum va arăta noua CSJ: 20 de judecători, dintre care 11 – judecători de carieră și 9 – din avocatură, procuratură și mediul academic

    La 30 martie 2023, Parlamentul a adoptat un pachet de legi privind reforma Curții Supreme de Justiție (CSJ). Legile au intrat în vigoare la 6 aprilie 2023 și prevăd că instanța supremă nu va mai examina un număr foarte mare de dosare, ci va avea rolul principal de a uniformiza practica judiciară, adică de a ghida magistrații din instanțele ierarhic inferioare privind soluționarea anumitor probleme de drept. Totodată, se schimbă și numărul de judecători în completele CSJ. Judecătorii vor examina dosarele în trei, nu în cinci.

    Totodată, s-a schimbat și numărul de judecători de la Curtea Supremă, de la 33 la 20, iar pentru funcţia de magistrat al CSJ pot candida nu doar judecătorii de carieră, cum a fost până acum, ci și avocaţii, procurorii sau profesorii universitari în domeniul dreptului. Vor putea candida pentru CSJ judecătorii cu mai mult de 8 ani de experienţă, persoanele care au activat cel puțin 6 ani la Curtea Constituțională sau la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și avocaţii, procurorii, profesorii universitari cu mai mult de 10 ani de experienţă. La CSJ vor fi 9 magistrați care vin din avocatură, procuratură și din mediul academic, precum și 11 judecători de carieră.
    Sursa: zdg.md
     

  • Vladislav Gribincea, fondatorul unui ONG juridic, poate deveni judecător la Curtea Supremă. Undă verde de la CSM

    Undă verde pentru Vladislav Gribincea, director de program în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova, la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Pe 16 mai, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat că acceptat Raportul Comisiei de evaluare externă al candidatului Gribincea.  Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că a aprobat și acceptat Raportul Comisiei de […]

    Undă verde pentru Vladislav Gribincea, director de program în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova, la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Pe 16 mai, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat că acceptat Raportul Comisiei de evaluare externă al candidatului Gribincea. 

    Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că a aprobat și acceptat Raportul Comisiei de evaluare externă al candidatului Vladislav Gribincea la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

    „Așadar, Vladislav Gribincea este candidatul, care a promovat evaluarea externă a integrității etice și financiare și a fost acceptat de CSM. Conform concluziilor Raportului, Comisia a conchis, în unanimitate, că candidatul corespunde criteriilor de integritate etică și financiară identificate în Legea nr. 65/2023”, au comunicat reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii.

    Se precizează că, până în prezent, din cele 15 rapoarte ale Comisiei de evaluare externă recepționate, CSM a constatat promovarea evaluării în 11, în 3 s-a constatat nepromovarea evaluării de către candidați, iar examinarea unui raport a fost amânată.

    Vladislav Gribincea este fondator și director al Programului Justiție din cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova, organizație neguvernamentală. 

    Sursa:newsmaker.md

     

  • "Puterea a Patra" Vladislav GRIBINCEA din 28 februarie 2023

  • Vladislav Gribincea: „Nu cred că guvernarea actuală vrea să subjuge justiția. Se iau pe alocuri decizii strâmbe, dar cu intenții bune”

    Pe 15 și 16 septembrie, va avea loc cea de-a patra ediție a Forumului Reformarea Justiției și Combaterea Corupției, organizat de CRJM. Vă prezentăm un interviu cu Vladislav Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova. Vladislav Gribincea: Pentru mine, situația de acum era previzibilă cu un an în urmă. De ce? Pentru că erau oameni care, de fapt, nu voiau […]

    Pe 15 și 16 septembrie, va avea loc cea de-a patra ediție a Forumului Reformarea Justiției și Combaterea Corupției, organizat de CRJM. Vă prezentăm un interviu cu Vladislav Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova.

    Vladislav Gribincea: Pentru mine, situația de acum era previzibilă cu un an în urmă. De ce? Pentru că erau oameni care, de fapt, nu voiau pe alocuri să lucreze, să investigheze cazurile importante, dar să le mușamalizeze și mulți din oamenii aceștia încă sunt în sistem. Doi: la conducerea instituțiilor nu erau încă oameni care să miște lucrurile înainte, adică oamenii mai degrabă se gândeau cum să nu se descopere păcatele lor decât să se apuce să tragă la răspundere pe cine trebuie. Trei: la nivel legislativ erau anumite probleme și aceste, haideți să le spunem neclarități, că nu erau probleme foarte mari, de fapt, erau folosite de oamenii care nu aveau intenția să lucreze drept o scuză. Și patru: sunt anumite dosare complicate care nicidecum nu puteau „să ia foc” și să fie finalizate într-un an de zile, cum este frauda bancară, de exemplu. Toate chestiile acestea puse împreună mie îmi spuneau un lucru clar: ca să schimbi pe bune șeful unei instituții care este independentă nu durează o lună, că trebuie mai întâi să găsești motiv ca să-l dai afară pe cel vechi, pe urmă să faci un concurs normal și să găsești oamenii buni pe care să-i pui în loc. Asta durează vreo jumătate de an – un an de zile. Iată suntem într-un an de zile, da? A doua chestiune este că trebuie să începi să mai pui întrebări incomode oamenilor din sistem și foștilor oameni din sistem. Cine sunt acești oameni din sistem și cine o să le pună întrebarea asta, fiindcă întrebarea n-o poate pune politicianul, nu, întrucât atunci o să se spună că-i subordonare politică a organelor de drept. Întrebarea aceasta trebuie s-o pună noul șef pe care îi pui în funcție sau organele de autoadministrare. Organele de autoadministrare, la rândul lor, au păcate, fiindcă la timpul lor l-au servit pe Plahotniuc și acum, peste noapte, da, se mai întâmplă că își mai schimbă oamenii opiniile, însă năravurile rămân aceleași.

    Vocea Basarabiei: Dar eu vreau să vă pun o întrebare pe care o aud deseori de la cetățeanul de la firul ierbii. Da, atât de mult se vorbește despre rezistența pe interior în acest sistem al justiției, dar acei magistrați, acei exponenți ai sistemului, ei nu trebuie să pună în capul mesei buchea și spiritul legii și interesul național?

    Vladislav Gribincea: La noi există o atitudine foarte lejeră față de un lucru, și anume: jurământul pe care îl dau oamenii când intră într-o funcție publică, fie că e vorba de judecător, de procuror, de ministru, de președinte al țării sau de deputați, ei percep aceasta ca niște simple cuvinte. Într-adevăr, potrivit jurământului, ei trebuie să fie garantul respectării legii, dar în practică se întâmplă altceva și această practică era determinată de 30 de ani, de operarea sistemului într-un anumit mod, și anume: capul plecat, sabia nu-l taie; de ce eu trebuie să mă pun înainte trenului? Și în momentul în care 30 de ani lucrurile au mers într-un fel, oamenii care sunt cu păcate, credeți că-și mai pot schimba radical atitudinea? Eu nu cred.

    Vocea Basarabiei: Și n-ar trebui să fie un mecanism care totuși să îi pună și pe ei în fața faptului împlinit?

    Vladislav Gribincea: Iată, acest mecanism care îi pune în fața faptului împlinit se numește vetting, care acum are loc. El durează un pic mai mult, dar el va permite ca să se pună întrebări legitime persoanei: „De unde ai averi și ce ai făcut în exercițiul funcției pe cazuri importante?”. Eu sper ca acest exercițiu să fie făcut ca la carte.

    Vocea Basarabiei: Deși el se tergiversează…

    Vladislav Gribincea: El se tergiversează și eu tot sunt nemulțumit de acest lucru, deoarece deja trebuia să avem anumite decizii. Am impresia că comisia de pre-vetting lucrează după stilul european, adică pe lung. Eu cred că Ministerul Justiției ar putea să aibă o discuție foarte clară, că ei plătesc prețul politic al acestei tergiversări.

    Vocea Basarabiei: Pre-vetting, să mai explicăm o dată, asta înseamnă evaluarea și numirea membrilor organelor de autoadministrare ale judecătoriilor și procuraturilor.

    Vladislav Gribincea: Da, de fapt, este vorba de curățarea vârfului piramidei, fiindcă în procuratură și în justiție există cineva în vârf, care decide cine este promovat, cine intră în sistem și cine e dat afară. Și aceștia-s Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor. Dacă aceia sunt curați, lucrurile mai jos sunt mai simple. Iată, acum procesul este de verificare a cine merită să stea acolo, sus.

    Vocea Basarabiei: Dar cei care participă la concurs și nu trec, ei atacă și ei în instanță și după asta ce se întâmplă?

    Vladislav Gribincea: Legea prevede foarte clar că nu este chiar atât de simplu de contestat acele decizii în instanță. Mecanismul e următorul: persoanele trec printr-un fel de purgatoriu, în care ei sunt verificați minuțios – ce avere au, cum o pot justifica și dacă au dat niște decizii care logic nu pot fi explicate. În momentul în care nu pot da explicații cu privire la aceste două compartimente, ei nu sunt admiși pentru a candida pentru aceste funcții, adică stau pe tușă, asta însemnând că doar persoanele asupra cărora nu există mari întrebări cu privire la integritate și profesionalismul lor vor candida în aceste organe. Și eu sper că, după acest exercițiu, lucrurile vor fi cât de cât mai clare la nivelul de sus. În momentul în care la nivelul de sus este mai bine, lucrurile în jos se aranjează mult mai ușor. Acesta-i primul exercițiu care trebuie să fie și al doilea este o reformă profundă a Curții Supreme de Justiție. Și aici vreau să spun despre două lucruri. Primul lucru: haideți să ne uităm cine sunt judecătorii actuali ai Curții Supreme de Justiție și atunci o să vă creați o impresie. Ei sunt judecători relativ tineri aduși în aceste funcții cu 4-5 ani în urmă și acum vreau să vă amintiți ce a fost 4-5 ani în urmă. Asupra multora dintre aceștia există întrebări referitoare la averile pe care le au, dar conform legii, ei sunt în acele funcții până la atingerea vârstei de 65 de ani, asta însemnând încă vreo 10 ani. Persoanele acestea nu pot fi schimbate atât de simplu, dar ei spun ultimul cuvânt în cele mai importante dosare. A doua parte a acestei reforme, așa cum o văd eu, este evaluarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție și după aceasta deja se trece spre ceilalți: procurorii anticorupție, procurorii-șefi, șefii de judecătorii, judecătorii Curților de Apel etc., etc. în jos. Este greu să pornești un mecanism, dar dacă îl pornești cu bine, el o să dea roade. Vreau să spun doar un lucru: oamenii care vor rapiditate în aceste procese înseamnă că nu vor calitate. Dacă faci lucrul de mântuială, lucrurile stau prost. Înțeleg că asta nu poate dura la nesfârșit.

    Vocea Basarabiei: Politicienii care au obținut mandatul politicienilor au ridicat aceste așteptări.

    Vladislav Gribincea: Și asta-i problema lor.

    Vocea Basarabiei: Majoritatea alegătorilor au dat votul, pentru că au crezut într-o luptă adevărată împotriva corupției și o reformă veritabilă în justiție.

    Vladislav Gribincea: Eu sincer nu cred că cei care sunt acum la guvernare vor să-și subjuge justiția. Ceea ce văd eu până acum e că, da, se iau anumite decizii, pe alocuri strâmbe, dar cu bune intenții. Mai greșesc, însă nu sunt timpurile lui Plahotniuc, când se adopta o lege, dar, de fapt, sub acea lege erau scheme desenate pentru ca ea să nu fie respectată. Adică nu-s acele timpuri, dar e adevărat că oamenii așteaptă mult mai mult și deja îi vorba politicienilor să facă managementul expectanților în jos.

    Vocea Basarabiei: Voință politică există. Pe de altă parte, există vocea opoziției care aruncă multe săgeți cu critici la adresa celor care guvernează, spunând că guvernarea de astăzi mai degrabă se aseamănă cu ce a fost până a veni ei la putere decât se deosebește, pentru că e intimidată opoziția, pentru că primii care sunt trimiși pe banca acuzaților sunt adversarii politici.

    Vladislav Gribincea: Păi e normal că, după ce ai stat atâția ani la guvernare, sunt mai multe întrebări față de tine decât față de cei care au fost în opoziție, nu? E normal să fie așa. E adevărat că nu este de închipuit că după o perioadă mai lungă de timp, de exemplu, un an-doi, când și cei de la guvernare s-au înfruptat oleacă din mărul guvernării să fie persecutați, deoarece sunt din opoziție. Dar ceea ce pentru mine este important, nu mă interesează cine este investigat, pe mine mă interesează ca toți cei care au încălcat să poată fi investigați, adică organele care sunt să fie cât de cât independente și să-și facă treaba. În momentul în care Consiliul Superior al Magistraturii va fi unul care nu va putea fi influențat politic, în momentul în care procurorii anticorupție își vor face treaba, în momentul în care persoanele știu că probabilitatea ca tu să obții o hotărâre, hai să spunem așa, înțeleasă din timp, adică convenită din timp e aproape de zero, oamenii au să înceapă să joace după regulile jocului. Și dacă ne uităm înapoi la istoria României, fiindcă în România sistemul și fenomenul corupției e cam tot același ca și în Republica Moldova, au durat 7 ani până ce s-au văzut primele schimbări, eu spun încă o dată: 6-7 ani.

    Vocea Basarabiei: Deci ar trebui două mandate? Are lumea răbdare să mai aștepte?

    Vladislav Gribincea: Haideți să ne uităm. Eu nu știu dacă lumea are răbdare, nu sunt politician și nu vorbesc acum ca un politician, dar încerc să explic lucrurile cum ele previzibil se pot întâmpla, că acuși o să spun că trebuie poimâine, dar nu-i realist poimâine, că dacă pui lucrurile pe hârtie, toți înțeleg că nu e posibil. E cu totul altceva că reforma justiției n-o să soluționeze chiar toate problemele, în Republica Moldova sunt și alte probleme pe care politicienii pot să le soluționeze, dar reforma justiției poate stabili fundamentul pentru un sistem de guvernare bazat pe corectitudine. Și în momentul în care sistemul de guvernare bazat pe corectitudine își ia aripi, politicienii nu vor putea să abuzeze de poziția lor. E adevărat că totuși nu sunt lucruri ireversibile, dar noi avem statutul de candidat acum…

    Vocea Basarabiei: Ajungem la statutul de candidat pe care l-a obținut Republica Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană, dar ceea ce se întâmplă astăzi în societate la capitolul lupta împotriva corupției poate fi considerat cel puțin aproape de o răfuială politică cu adversarii? Pentru că eu totuși vreau să le explicați cetățenilor, ei asta aud de la opoziția parlamentară, că se răfuiesc cu ei.

    Vladislav Gribincea: Nu, li se pun întrebări, dar era previzibil că o să li se pună întrebări, nu? Fiindcă întrebarea logică este, haideți să spunem cu importul de energie, pentru ce a trebuit acea firmă-căpușă intermediară la care să plătești mai mult, când deja ai un contract semnat? E logic să pui această întrebare, mai ales dacă acolo se duc milioane de euro? Dar haideți să nu discutăm despre cine pe cine a acuzat. De ce s-au întâmplat lucrurile acestea? Dați-ne nouă explicații de ce lucrurile acestea s-au întâmplat.

    Vocea Basarabiei: Păi, asta trebuie să ne răspundă justiția.

    Vladislav Gribincea: E corect, dar justiția, procurorii nu pot s-o facă la televizor.

    Vocea Basarabiei: Asta se cere, inclusiv de la ei, să nu facă justiție la televizor.

    Vladislav Gribincea: Pentru că dacă faci justiție la televizor, se termină dreptatea din sălile de judecată.

    Vocea Basarabiei: Ridicarea imunității totuși e un colac de salvare pentru a demonstra societății că lupta asta împotriva corupției poate să dea roade?

    Vladislav Gribincea: Opinia mea e că imunitatea trebuie să existe. Noi încă nu am ajuns, în multe țări nu există imunitate, dac acolo e altfel de cultură politică, în care cei de pe eșichiere politice diferite se văd oponenți, nu inamici, sunt anumite linii roșii peste care nimeni nu trece. La noi asemenea cultură nu există, de aceea trebuie să fie anumite imunități, pentru ca politicienii să nu poată fi persecutați doar din considerente politice. E adevărat că în Republica Moldova aceste imunități parlamentare n-au avut mare efect. De ce? Fiindcă aproape de fiecare dată când s-a solicitat ridicarea imunității, parlamentarii au ridicat mâna în sus. Este totuși o garanție că nu vor fi create cele mai mari abuzuri. A doua chestiune pe care vreau s-o spun în privința imunităților: imunitățile sunt doar o piedică pentru cei care investighează, nu protecție pentru politicieni. În momentul în care cei care investighează vin cu probe convingătoare pe masa parlamentului, eu nu văd de ce parlamentul, cel puțin pe moment, nu exclud că năravurile se mai schimbă, dar pe moment nu văd de ce parlamentul n-ar ridica imunitatea oricui. Adică în Republica Moldova nu văd asta ca o problemă majoră, în România asta este o problemă.

    Vocea Basarabiei: Dar de ce acolo e o problemă, iar în Republica Moldova nu e?

    Vladislav Gribincea: Fiindcă, în opinia mea, democrația parlamentară din Republica Moldova este net superioară celei din România. În România, lucrurile sunt mult mai complexe și, cu regret, mișmașurile politice sunt mult mai multe decât în Republica Moldova. Așa cred eu. Sunt situații când procurorii vin și cer ridicarea imunității unui deputat de la guvernare și din cauza birocrației parlamentul nu-și dă acordul pentru asta.

    Vocea Basarabiei: Dle Gribincea, dar este vreun stat pe globul pământesc unde toată societatea să știe cine e certat cu legea și că trebuie să ajungă după gratii și doar justiția să nu se pronunțe?

    Vladislav Gribincea: Haideți să luăm câteva exemple. De exemplu, președintele francez precedent Sarkozy a luat o sumă de bani de la Gaddafi pentru a-și finanța campania electorală. Asta s-a întâmplat aproape 10 ani în urmă, abia acum a ajuns dosarul în judecată în Franța. Sau Silvio Berlusconi, care, de asemenea, a fost condamnat pentru mașinații pe piața media. El a fost condamnat peste vreo 8 sau 10 ani după ce a comis acele lucruri. Sau în Statele Unite ale Americii, investigațiile împotriva lui Donald Trump, au trecut 2 ani, dar investigațiile încă n-au început, dacă și vor începe, dacă va fi temei pentru a le începe. În justiție, lucrurile rapid se întâmplă doar dacă nu sunt calitative.

    Vocea Basarabiei: Probele trebuie să vorbească cât de vinovat este cel care e adus în fața instanței.

    Vladislav Gribincea: Despre probe trebuie să discutăm în justiție și eu cred că aici rolul presei este destul de important, ca să explice foarte clar, că orișicare politician o să spună că-i persecuție politică. Eu n-am văzut niciun politician care să nu spună că-i persecuție politică, dar asta deseori este un pretext. Pentru oameni este important să se pună niște întrebări critice. E logic? Adică, dl Filat a luat acei bani de la Șor sau nu i-a luat? Pe mine asta mă interesează. Cum o numesc ei, e cu totul altceva. Sau dl Dodon a semnat acel acord pentru semnarea contractului la importul de energie electrică sau nu? Și dacă da, de ce? Sau dacă alte persoane nu și-au declarat averile: „E adevărat că ai avut averi pe care nu ți le-ai justificat sau nu?”. Fiindcă asta-i important, de-amu cum numești tu asta e o altă chestiune. Dar important e un lucru – ca și opoziția, și guvernarea să nu poată influența judecătorii și procurorii. Și atunci, peste vreo 6-7 ani de zile, politicienii acuzați oricum au să spună că-i răfuială politică, oriunde asta se spune, dar, cel puțin, societatea o să înțeleagă că dacă ai nimerit, probabilitatea ca să scapi deoarece faci interese politice…

    Vocea Basarabiei: Dar ce-i spuneți cetățeanului de rând? Cine trebuie să lupte cu acest flagel înrădăcinat în Republica Moldova – președinta Maia Sandu și echipa sa sau procuratura și judecătoriile?

    Vladislav Gribincea: Păi, politicienii și-au luat greutatea asta pe pieptul lor, că au mers cu dânsa în campanie și au spus că noi, noi, noi… Politicienii pot face un singur lucru: legi bune și fonduri pentru justiție, restul nu-i treaba politicienilor, fiindcă în momentul în care politicianul Maia Sandu sau Igor Dodon, sau Sergiu Litvinenco, sau Igor Grosu vor încerca să facă justiție, Doamne ferește și pentru fiecare.

    Vocea Basarabiei: Se compromite totul…

    Vladislav Gribincea: Nu-i vorba de compromis, ideea este că fiecare trebuie să-și facă lucrul lui și tentația asta de a abuza de putere e extrem de mare cu cât mai mult ești la putere, de aceea ea trebuie să fie dată în altă parte.

    Vocea Basarabiei: Așteptările cetățenilor se îndreaptă către Maia Sandu sau către justiție atunci când e vorba despre lupta împotriva corupției?

    Vladislav Gribincea: Așteptările se îndreaptă către Maia Sandu, fiindcă Maia Sandu a declarat acest lucru în campanie și n-a stabilit niște limite foarte clare, ce avea ea în vedere când a spus că ea va reforma justiția. Dar, în ultimă instanță, eu cred că politicienii, PAS-ul, cel puțin, în opinia mea, a făcut o mișcare nu chiar inteligentă la capitolul campanie. Trebuiau să-și ia alt mesaj principal de campanie, iar acesta să fie colateral, fiindcă pentru mine era clar din start că mari rezultate în segmentul acesta nu pot să fie în 2-3 ani de zile și, inevitabil, la următoarele alegeri oamenii le vor pune întrebări, doar au promis.

    Vocea Basarabiei: Dacă mergem acolo la firul ierbii și discutăm cu cetățeanul, el o să spună că în Republica Moldova banul decide totul. Iar ce înseamnă că banul decide totul? Peste tot e mită, e corupție și sunt lucruri urâte.

    Vladislav Gribincea: Dar întrebați-i pe acei oameni: „Voi de câte ori ați dat mită?”. Și ei au să spună că vecinul le-a spus, au auzit undeva sau las’ că știm noi, ce noi nu vedem ce spune la televizor? Și mai este o chestie: percepția schimbării vine mai târziu decât schimbarea, adică astăzi schimbi, de exemplu, procurorii anticorupție, pe care nu i-au schimbat, în mare parte îs procurorii vechi. Eu vreau să văd ce va face doamna Dragalin.

    Vocea Basarabiei: Ce așteptări aveți de la doamna Dragalin pe lângă acest mandat de procuror în fruntea Procuraturii Anticorupție?

    Vladislav Gribincea: Vreau să văd ce echipă își va alege ea. Primul lucru pe care l-am recomandat și dlui Morari când a venit în funcție, și dlui Stoianoglo când a venit în funcție, a fost: „Gândiți-vă cu cine lucrați alături”. Fiindcă o persoană nu poate face mare lucru, o echipă poate face lucru. Doamna Dragalin nu poate face 200 de dosare și nici nu trebuie să le facă, ea trebuie să-și aleagă 30-40 de procurori în care să aibă încredere, care să fie onești și cu care să lucreze.

    Vocea Basarabiei: Dar este de unde de ales acești 30-40 de procurori?

    Vladislav Gribincea: Este!

    Vocea Basarabiei: Și iarăși revin la așteptările cetățeanului, ca după asta să vorbim despre Acordul de Asociere.

    Vladislav Gribincea: Nu-i ușor, dar dacă te uiți atent, găsești și mai mulți decât atât.

    Vocea Basarabiei: Adică ar exista specialiști valoroși, onești care ar putea să facă față tuturor provocărilor?

    Vladislav Gribincea: Persoanele oneste n-au fost promovate în sistemul vechi, dar ele sunt. Ele erau cumva stigmatizate, puse într-o parte, ferite de la pupitru, ca să nu apese pe butoane, adică să nu ia decizii pe dosarele importante, dar ele sunt.

    Vocea Basarabiei: Dar pentru că atât de mult s-a vorbit în societate despre furtul miliardului, despre spălatul banilor, despre concesionarea aeroportului, totuși pe dosarele acestea va fi finalitate?

    Vladislav Gribincea: Cu cât mai mult timp va trece până la transmiterea dosarelor în judecată și adoptarea hotărârilor, cu atât mai greu va fi ulterior să se mai remedieze ceva. Eu nu cred că mulți din banii furați vor fi întorși în Republica Moldova, pentru mine aici este important măcar cei vinovați să fie trași la răspundere, să fie o lecție pentru viitor pentru ceilalți și de confiscat toate averile pe care le au.

    Vocea Basarabiei: Apropo despre confiscarea averilor care nu pot fi justificate, credeți că multe cazuri din astea vor putea să iasă la lumină?

    Vladislav Gribincea: Cazuri o să iasă la lumină, incontestabil.

    Vocea Basarabiei: Nu, dar până la confiscarea averii?

    Vladislav Gribincea: Până la confiscarea averii avem un fel de întrebare de genul dintre ou și găină. De ce spun asta? Legea s-a modificat în vara acestui an și ea permite acum mai ușor confiscarea. Adică, simplu: te-am prins că ai luat mită, vin la tine acasă, fac o inventariere și văd că ai mai multe averi decât venituri și cheltuieli. Și pun o întrebare legitimă: de unde ai aceste averi? Dacă nu le poți justifica, eu ca procuror pot cere confiscarea acelor bunuri în folosul statului. Și judecătorul, dacă îl condamnă, îi ia și averea. Asta va fi, cred, cea mai descurajantă măsură anticorupție. Că-l poți pune la închisoare pe doi ani de zile, dacă el rămâne cu un milion sau două în conturi…

    Vocea Basarabiei: Dar și cetățenii spun că pe ei nu-i interesează neapărat să-i vadă după gratii, pe ei îi interesează ca o parte din banii pe care nu pot să-i justifice din averi să ajungă în bugetul statului.

    Vladislav Gribincea: Eu sunt sigur că dacă ați pune întrebări la o mare parte din judecători și procurori, lor le va fi foarte greu să-și justifice averile. Cel puțin în Albania, mai mult de jumătate din judecători n-au trecut acest test.

    Vocea Basarabiei: Aici e și paradoxul, că tot acești judecători și procurori trebuie să facă curățenie în sistem.

    Vladislav Gribincea: Acești judecători trebuie să ia acum o decizie. Ei când vor lua o decizie, în primul rând, vor trece această decizie prin prisma lor.

    Vocea Basarabiei: Și câtă credibilitatea va avea decizia pe care au s-o ia asemenea magistrați?

    Vladislav Gribincea: Anume de aceea este important ca Curtea Supremă de Justiție să fie o instanță asupra imparțialității căreia să nu planeze suspiciuni, că în ultimă instanță ea va decide. Noi nu putem să schimbăm toți judecătorii și procurorii într-o zi, n-avem de unde să punem alții buni înapoi și nici nu poți să-i știi astăzi pe toți și toate păcatele lor, îți ia timp să le verifici, dar încetul cu încetul se poate de răspuns la întrebarea respectivă. Asta-i una. A doua chestiune: în momentul în care noi o să avem dosare de genul acesta, important este ca ele să ajungă în judecată, fiindcă dacă dosarele prost instrumentate ajung în judecată, judecătorul o să achite. Sută la sută o să achite. Sunt dosare sensibile, sunt colegii lor, ei se vor uita prin 10 lupe asupra acestor dosare, dacă să condamne sau nu. Mai departe, în momentul în care persoana a fost, să ne imaginăm, achitată în prima instanță pe nedrept, a fost achitată, fiindcă colegii lui au zis că următorul o să fie unul din ei pe precedentul acesta, se duce la Curtea de Apel, Curtea de Apel la fel menține. Dacă Curtea Supremă inversează soluția și spune că nu e așa, care va fi ulterior tentația următorilor să dea soluții similare primei instanțe? Zero! Fiindcă ulterior o să ajungă, o să caseze hotărârea lui, o să-i fie pus ca un păcat la evaluarea performanțelor, de aceea este important capul să fie cât de cât sănătos, procurorii să vină cu dosare și în vreo 2 ani de zile se pot vedea cât de cât rezultate.

    Vocea Basarabiei: Dar anume acești „eroi” au avocați foarte buni și avocații cunosc foarte bine cum trebuie să fie respectată procedura, cum să-și apere clientul, cum să ducă toate probele la CEDO, cum să câștige dosarul la CEDO, și nu pe substanță, dar pe încălcarea procedurilor. Și iată de aici tot mi se pare că-i o mare neîncredere a cetățenilor în ceea ce se întâmplă, făcând această reformă în justiție.

    Vladislav Gribincea: Avocații nu sunt magicieni, ei nu pot să demonstreze că mâța-i neagră, dacă ea e albă, atâta timp cât procurorul a făcut bine dosarul. E adevărat, am văzut dosare făcute de mântuială, special ca ele să ajungă în judecată la achitare. Și asta-i întrebarea pe care trebuie s-o pună superiorii procurorilor care s-au ocupat de dosare. De aceea e important reforma procuraturii să meargă mână în mână cu reforma sistemului judecătoresc.

    Vocea Basarabiei: Și vor merge ele mână în mână?

    Vladislav Gribincea: Așa se spune, cel puțin, vetting-ul acesta mare, dar reforma procuraturii ține de procurorul general, iar acum funcția de procuror general nu știu unde este. Parcă este propunere de eliberare din funcție a dlui Stoianoglo, dar parcă nici decret de eliberare din funcție nu-i.

    Vocea Basarabiei: Și deznodământul cum îl vedeți?

    Vladislav Gribincea: Nu pot fi reforme substanțiale într-o instituție, atâta timp cât ai interimari în funcție, fiindcă interimarul astăzi este, mâine nu-i, dar dacă te apuci de reforme considerabile îți trebuie vreo 3-4 ani de zile. Nimeni nu este interimar 3-4 ani de zile.

    Vocea Basarabiei: Dar pentru dvs. este clar de ce atât de mult se întinde acest interimat pentru procurorul general și de ce nu e decisă soarta funcției dlui Stoianoglo?

    Vladislav Gribincea: Pentru mine nu e clar de ce.

    Vocea Basarabiei: Și dacă nu e clar pentru dvs., pentru alții e și mai puțin clar.

    Vladislav Gribincea: Dacă nu erau temeiuri de eliberare din funcție a dlui Stoianoglo, cererea trebuia respinsă. Dacă legea prevede așa, propunerea a fost, trebuie să spună acum da sau ba.

    Vocea Basarabiei: De ce ezită cu răspunsul?

    Vladislav Gribincea: Nu știu, poate există decizia judecătorilor de a suspenda eliberarea din funcție a dlui Stoianoglo; nu știu, poate și asta să fie.

    Vocea Basarabiei: Sunt încurcate ițele.

    Vladislav Gribincea: Sunt încurcate, dar politic cu cât mai mult timp va trece, cu atât mai tare PAS-ul va plăti pentru tergiversare, ei trebuie să înțeleagă chestia asta.

    Vocea Basarabiei: Am amintit că Republica Moldova a obținut acest statut de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană, guvernarea de la Chișinău și-a propus să îndeplinească, timp de un an, toate condiționalitățile pentru a începe negocierile de aderare a Republicii Moldova la UE. Este vorba de 9 condiții, care se regăsesc formulate în opinia Comisiei Europene și aprobate de Consiliul European odată cu oferirea, pe 23 iunie, a statutului de țară candidată. Cele mai stringente, dar și problematice sunt de realizat din aceste condiționalități: reforma justiției, combaterea corupției și deoligarhizarea. Întrebarea: într-un an de zile, dacă dvs. ziceți că atât de greu se urnește carul din loc, e posibil să fie onorate aceste condiționalități?

    Vladislav Gribincea: Haideți să vă explic procesul de aderare.

    Vocea Basarabiei: Da, vă rog.

    Vladislav Gribincea: Iată până acum noi eram undeva la marginea Europei și niciodată nu ni se spunea că avem șanse să intrăm în această familie europeană, ni se spunea că vom fi undeva în Parteneriatul Estic, n-aveam nicio garanție.Acum nouă ni s-a spus: „Dacă îndepliniți condițiile, voi treceți, puteți să intrați în Uniunea Europeană”. „Puteți să intrați”, nu-i nicio garanție că o să intrăm, fiindcă să obținem consens printre celelalte 27 de țări membre ale Uniunii Europene tot îi complicat. Acum nouă ni s-au pus 9 condiții inițiale pentru ca după aceste 9 condiții să înceapă negocieri detaliate pe capitole. Sunt 33 de capitole: racordarea legislației, reformarea sistemului public, finanțele publice, o sumedenie de chestiuni.

    Vocea Basarabiei: Dar din aceste 9 condiții, 4 țin de justiție.

    Vladislav Gribincea: Ele sunt scrise așa, încât ele țin în mare parte de sistemul legislativ și de arătarea unor progrese pe dosarele importante de corupție și de fraudă bancară. Eu cred că acest lucru va începe să fie verificat de către Uniunea Europeană în primăvara anului 2023, iar decizia cu privire la dacă se încep negocierile pe cele 33 de capitole va fi luată în toamna anului 2023. Adică, noi avem timp efectiv până în primăvara anului 2023 să facem aceste modificări legislative și să arătăm un anumit progres pe anumite dosare importante. Jumătate din acele condiționalități deja au fost îndeplinite, cu câteva săptămâni în urmă au fost votate mai multe proiecte de lege importante.

    Vocea Basarabiei: Bine, dar nu doar legea anticorupție, dar și dosare de rezonanță?

    Vladislav Gribincea: Eu spuneam de două pachete, dar pe dosare e o singură condiție, trei sunt pe legi. În momentul în care se adoptă legile, se consideră că ele sunt îndeplinite, pe dosare acum întrebarea o să fie la procurori cum se mișcă pe acele dosare și dacă se va pune presiune socială, adică și oamenii vor cere, și politicienii vor cere, le va fi greu procurorilor să reziste. Până în primăvara anului 2023, eu cred că e realist să îndeplinim acele condiții. Din contra, eu am înțeles că guvernul și-a pus scopul la sfârșitul acestui an să le facă. Mai complicat, dar…

    Vocea Basarabiei: Dar vorba dvs., în grabă efectul nu întotdeauna e cel care se cere și pe care îți propui să-l obții.

    Vladislav Gribincea: Eu cred că rațional îi posibil de făcut, dacă se concentrează și asta-i prioritate absolută, e posibil de făcut. Plus mai există încă o chestie. Și de ce eu sunt optimist în privința reformei justiției orientativ? Deoarece în momentul în care noi am deschis acest capitol de aderare la Uniunea Europeană, Uniunea Europeană va fi cea mai atentă față de capitolul justiției și anticorupție. Și în Albania așa s-a întâmplat, toate reformele importante au fost condiționate: vreți aderare la Uniunea Europeană, faceți reforme în justiție. Dacă noi n-o să facem reforme considerabile în justiție, oricine va fi la guvernare, noi în Uniunea Europeană nu intrăm.

    Vocea Basarabiei: Și dvs. ziceți că, până la sfârșitul anului, aceste condiționalități ce țin de justiție pot fi onorate?

    Vladislav Gribincea: Haideți să spunem în februarie-martie anul viitor este posibil. Și acesta-i termenul la care Uniunea Europeană va începe evaluarea.

    Sursa: voceabasarabiei.md

  • Vladislav Gribincea: „Acum corupția la nivel înalt a atins niște cote despre care oamenii cunosc mai bine” (VIDEO)

    Juristul Vladislav Gribincea despre corupția la nivel înalt și politicieni reticenți să facă „curățenie” Reformele în domeniul combaterii corupției abia au început, sugerează Vladislav Gribincea, directorul Centrului de Resurse Juridice, care mai crede că lupta împotriva acestui fenomen ar trebui să pornească de la eradicarea corupției în cadrul organelor care trebuie să combată corupția. Vladislav Gribincea: „Sondajele arată că problema combaterii […]

    Juristul Vladislav Gribincea despre corupția la nivel înalt și politicieni reticenți să facă „curățenie”

    Reformele în domeniul combaterii corupției abia au început, sugerează Vladislav Gribincea, directorul Centrului de Resurse Juridice, care mai crede că lupta împotriva acestui fenomen ar trebui să pornească de la eradicarea corupției în cadrul organelor care trebuie să combată corupția.

    Vladislav Gribincea: „Sondajele arată că problema combaterii corupției este la același nivel cu combaterea sărăciei într-o țară profund săracă. Asta vorbește despre un lucru: oamenii nu mai doresc și nu mai pot tolera atâta corupție. Corupția cum a fost, așa și există; ea n-a apărut peste noapte. Oamenii, probabil, sunt mai conștienți despre procese, datorită unei transparențe mai mari, dar și, probabil, mai ales în ultima perioadă, de alimentarea de către Guvern a anumitor procese mai puțin ortodoxe, aș spune.”

    Europa Liberă: Când îi întrebi pe cetățenii simpli cine sunt cei mai corupți, primul ce le vine în gând sunt politicienii. Cum poți să judeci după aprecierea cetățeanului că politicienii sunt cei mai corupți?

    Vladislav Gribincea: „E greu de spus, fiindcă oamenii nu vorbesc despre ceea ce au văzut, ci despre ceea ce cred ei că este adevărat. Dar atunci când o persoană nu primește răspunsuri clare la întrebări, inevitabil își face concluzii negativiste despre politicieni și, având în vedere această luptă la limită, aș spune uneori, între politicieni plus lipsa unor investigații clare împotriva celor de la guvernare, cât sunt la guvernare, alimentează suspiciunea că da, ceva e putred în Danemarca.”

    Europa Liberă: Dvs. cum vedeți coruperea politică – porniți de la aceste exemple de traseism politic și chiar se poate judeca că sunt cazuri de corupție atunci când un deputat își vinde mandatul, trecând dintr-o formațiune politică în alta?

    Vladislav Gribincea: „Eu sunt jurist și sunt deprins să operez cu chestiuni confirmate.”

    Europa Liberă: Absolut corect.

    Vladislav Gribincea: „Noi nu avem până acum cazuri confirmate în care deputații ar fi acceptat bani pentru a migra dintr-un partid în altul. Clar că există anumite coincidențe care sunt greu de explicat în mod rațional, când mai mulți deputați au trecut dintr-o fracțiune parlamentară în alta.”

    Europa Liberă: Dar tot parlamentari din Legislativ vorbesc despre această corupție din forul legislativ.

    Vladislav Gribincea: „Da, și asta a coroborat cu percepția generală că corupția în Moldova este la cote alarmante, alimentează suspiciunea că tot se cumpără și se vinde în această țară.”

    Europa Liberă: Și iarăși, făcând referire la percepția cetățenilor că peștele se strică de la cap, adică, dacă sus e marea corupție, atunci e greu de crezut că tot cei care admit actele acestea de corupție, ei pot face și ordine, și regulă, stârpind acest fenomen?

    Vladislav Gribincea: „Câțiva experți americani, cu câțiva ani în urmă, spuneau că, dacă șefii sunt corupți, tot sistemul e corupt; dacă șefii nu sunt corupți, tot sistemul nu este corupt. Cred că legitatea este corectă – corupția a fost întotdeauna în Republica Moldova, numai că la cote diferite. Am impresia că acum corupția la nivel înalt a atins niște cote despre care oamenii cunosc mai bine. E adevărat că se spune că peștele se curăță de la coadă.”

    Europa Liberă: Se strică de la cap și se curăță de la coadă. Adică, cei de jos ar trebui să înceapă că curețe acest „pește”? „Peștele” fiind statul Republica Moldova.

    Vladislav Gribincea: „Aș spune mai degrabă că nu trebuie să ne facem iluzii că vor începe imediat procese împotriva celor mai mari ai acestei țări. Dar dacă acest proces de luptă cu corupția începe și se creează precedente, ulterior e foarte greu să neglijezi precedentele deja stabilite.”

    Europa Liberă: Statul acesta are instituții care sunt chemate să lupte împotriva acestei corupții, pentru că judecătorii, procurorii sunt plătiți de către contribuabilul care este cetățeanul Republicii Moldova. De ce aceste instituții și-au pierdut credibilitatea în societate și de ce chiar aproape că nu mai există speranțe să creadă marea majoritate a cetățenilor că acest stat va putea să scape de corupți și de corupție?

    Vladislav Gribincea: „Eu am impresia că este o chestie valabilă pentru multe domenii din Republica Moldova. Se spune una și se face diametral opusul. Exact aceeași percepție este în Republica Moldova cu lupta cu corupția. Nimeni nu mai crede că lupta cu corupția pe bune poate fi făcută și chiar dacă să ne închipuim că cineva va începe o luptă veritabilă cu corupția, vor trece ani buni până poporul va conștientiza cu adevărat că această luptă este pe bune, și nu este mimată.”

    Europa Liberă: Dvs. sunteți jurist, nu reprezentați instituțiile statului, dar colegii Dvs., care reprezintă aceste verigi, ei, care sunt chemați să facă acest lucru, de ce rămân atât de indiferenți atunci când vine vorba de a instrumenta niște dosare care chiar să-i trimită în ultimă instanță pe cei care se fac vinovați după gratii – că au sustras din avuția statului, că au sustras din haznaua statului?

    Vladislav Gribincea: „Probabil că vorbim aici de procurori. Procurorii care investighează.”

    Europa Liberă: În primul rând.

    Vladislav Gribincea: „Am observat un activism mai mare în ultimul timp al procurorilor anticorupție. E clar că pe anumite tipuri de dosare există anumite semne de întrebare la care nici eu nu am răspunsuri, dar pe multe dosare…”

    Europa Liberă: Dar la ce întrebări nu aveți Dvs. răspuns?

    Vladislav Gribincea: „Sunt prea multe coincidențe, la care eu nu am răspunsuri. Spre exemplu, domnul primar în exercițiu al municipiului Chișinău figurează în același dosar penal cu primarul de facto al municipiului Chișinău. Primarul în exercițiu este eliberat cu ceva timp înainte ca domnul Chirtoacă să fie arestat, iar după ce domnul Chirtoacă este arestat, judecătorii spun că nu, domnul primar prezintă un pericol dacă continuă să activeze mai departe, iar adjunctul său, care figurează în același dosar, bine-mersi este învestit în funcția de primar ad-interim. Iată astfel de lucruri eu nu pot să le înțeleg – dacă sunt două persoane acuzate în același dosar, înseamnă că ambele prezintă pericol, și nu îl izolezi pe unul și îl pui pe altul.”

    Europa Liberă: Mai sunt și alte cazuri în care sunt atrași la răspundere miniștri, foști deputați, alți demnitari. E o luptă împotriva rechinilor, e un șantaj politic, e o răzbunare sau chiar într-adevăr se încearcă să se facă curățenie?

    Vladislav Gribincea: „Suntem încă departe de la percepția că se face o curățenie pe bune. Eu cred că noi mai degrabă suntem la un început de drum. Întrebarea este dacă acest început de drum va rămâne doar un început determinat de considerente politice sau ar fi o luptă pe bune? Asta deja este decizia pe care o vor lua procurorii. Conform legii, ei sunt mult mai independenți decât procurorii din Germania. Să vedem dacă procurorii moldoveni vor fi la fel de curajoși ca și acei din Germania sau din România. Nu atât de departe.”

    Europa Liberă: Dacă statul sau guvernarea, autoritățile țării înțeleg prea bine că atât timp cât despre Moldova se zice că rămâne a fi coruptă, nu vin investiții; dacă se zice că mai puține fonduri, asistență financiară va fi trimisă mai puțină în Republica Moldova, pentru că nu se curmă această corupție, de ce guvernanții nu conștientizează acest lucru și să nu mimeze această luptă împotriva corupției, dar chiar să fie o luptă adevărată, pe adevăratelea?

    Vladislav Gribincea: „Bună întrebare, fiindcă o analiză a contextului din regiune confirmă că creșterile economice din această regiune niciodată nu au avut loc pe baza resurselor interne, ci mai degrabă a investițiilor străine. Și nicio persoană, un afacerist n-o să vină…”

    Europa Liberă: Un investitor n-o să vină, dacă nu-i un climat sănătos.

    Vladislav Gribincea: „Mai degrabă el va plăti taxe mai mari într-un sistem în care există garanții mai mari pentru investițiile sale, decât să arunce într-un sistem în care nu are garanții că nu-i va fi luată afacerea. Este clar – fără investiții străine, Republica Moldova nu poate să crească economic, dar dacă nu poate să crească economic, nu poate să dea salarii mai bune, pensii mai bune, asigura un nivel de trai mai bun pentru cetățenii săi. Combaterea corupției trebuie să fie prioritate absolută, dacă noi dorim ca să trăim mai bine. De ce acest lucru nu se întâmplă? Cred că această întrebare trebuie s-o adresați politicienilor. Eu cred că ei conștientizează pe bune această necesitate. Întrebarea e dacă ei sunt gata să plătească prețul pe care îl implică această luptă?”

    Europa Liberă: Și care ar fi prețul pe care ar trebui să-l plătească guvernanții – să se retragă de la putere?

    Vladislav Gribincea: „Nu, asta înseamnă pierderea controlului asupra unor instituții, fiindcă aceasta înseamnă că nu mai merge mimarea…”

    Europa Liberă: Pierderea controlului sau să lași instituțiile să activeze independent?

    Vladislav Gribincea: „Vorbesc aici de situații când de facto avem o guvernare paralelă, când deciziile se iau în altă parte, decât în Parlament sau în Guvern. În momentul în care se începe lupta pe bune, foarte multe din aceste pârghii dispar, fiindcă funcționarii nu vor mai pune la risc propria libertate sau bunăstare. Acesta este un preț. Al doilea preț este că scapă de sub control multe procese economice care acum alimentează haznaua partidelor politice de la guvernare. Și, bineînțeles, scade controlul total asupra societății și asta poate să ducă la anumite consecințe mai puțin plăcute, cred eu. Sondajele, cel puțin, arată că peste 80 la sută din persoanele intervievate consideră că unica schimbare în bine a țării ar fi schimbarea totală a clasei politice. Și asta înseamnă ceva pentru partidele de la guvernare.”

    Europa Liberă: Dar ce înseamnă să fie la putere o guvernare lipsită de voință politică când e vorba de a face curățenie, pornind de la această luptă împotriva corupției?

    Vladislav Gribincea: „E greu să crezi că autoritățile statului vor avea succes atunci când oamenii înșiși nu au încredere în guvernarea țării. Sondajele arată că cele câteva partide de la guvernare au împreună cu socialiștii, hai să spunem așa, maximum 40 la sută de susținere populară; 60 la sută sunt în altă parte. Aceste lucruri fiind spuse, este clar că cei de la guvernare înțeleg și pentru ei contează mai degrabă rămânerea la putere, decât suportul popular. Am impresia că aici e o decizie între… ca în vestitul film „Кавказская пленница/Prizoniera din Caucaz” – „Или я с ней в ЗАГС, или она меня к прокурору/Ori o duc eu la Starea civilă, ori mă duce ea la procuror”. Aici cred că e problema. Sunt oare gata partidele să renunțe la multe beneficii imorale și ilegale de dragul bunăstării țării? Aici e întrebarea.”

    Europa Liberă: Eu o să-l citez pe un moș Vasile, cu care am discutat recent la Fălești, și el îmi zicea: „Cu ce obraz merg acești politicieni ai Republicii Moldova la Bruxelles să ceară bani pentru ca să modernizeze țara, dacă ei aici, pe interior, sunt considerați corupți de către propriii cetățeni?”

    Vladislav Gribincea: „Dar am impresia că nici cei de la Bruxelles sau de la Washington nu sunt proști; ei înțeleg foarte bine situația din Republica Moldova și, spre exemplu, Uniunea Europeană, cel puțin pe justiție, cel mai probabil că nu va mai oferi susținere bugetară pentru reforme.”

    Europa Liberă: Au mai fost momente când a fost sistată asistența financiară din partea UE pentru această reformă în justiție?

    Vladislav Gribincea: „Atunci a fost sistată, iar acum am văzut în presă că cele 30 de milioane promise nu vor mai veni.”

    Europa Liberă: 30 de milioane de euro?

    Vladislav Gribincea: „Da, de milioane de euro, nu vor veni, din considerente că reforma în justiție a fost doar pe hârtie, și nu prin schimbări în practică. Adică și la Bruxelles, și la Washington nu se mai crede în vorbe, se doresc fapte; nimeni nu mai este gata să semneze cecuri în alb de dragul unor ochi dulci.”

    Europa Liberă: Corupție la nivel înalt. Vorbim de corupție în structurile statului, dar există acest fenomen al corupției și în teritorii, în administrația locală. Iată, am un studiu, lansat de IDIS „Viitorul”, în care se arată că raioanele cele mai afectate de corupție ar fi Ștefan Vodă, Cimișlia, Nisporeni, Dondușeni. De ce acest fenomen s-a înrădăcinat și mai jos?

    Vladislav Gribincea: „El a fost întotdeauna. Corupție a fost și în timpul sovietic, numai că de ea beneficia un număr mai redus de oameni și corupția va exista întotdeauna. Ea e o parte a vieții. Și în Germania, și în Elveția există corupție, dar ea este atât de redusă ca pondere, încât ea poate fi într-o oarecare măsură neglijată. Revenind la întrebarea Dvs.: De ce se întâmplă la nivel local? Simplu. Pentru că acest lucru se permite la nivel central.”

    Europa Liberă: Așa și spun cei de jos: Dacă sunt corupți cei de sus, de ce să nu fim și noi ca ei?

    Vladislav Gribincea: „Dar vă rog să nu uitați că nu există nimic întâmplător. Așa sunt create modelele de finanțare a politicii din Republica Moldova. Să nu credeți că corupții sunt corupți de dragul coruperii. Nu! Ei sunt membri de partid, trebuie ulterior să cotizeze la partide. Și corupția e, de fapt, o parte a modelului politic pe care l-a moștenit de mai mult timp.”

    Europa Liberă: Dar s-a adoptat această lege că partidele sunt finanțate din bugetul de stat și prin această lege ar fi trebuit să se facă și mai multă transparență în cadrul formațiunilor politice, fiecare bănuț să fie arătat de unde a venit, cum e gestionat?

    Vladislav Gribincea: „Ar fi trebuit… Unui funcționar poți să-i dai salariu de 10 mii de euro și dacă-i vei permite să mai ia încă două, trei, patru mii de euro mită, neexistând frica de sancțiuni, el oricum o va face. Exact același lucru se întâmplă acum cu partidele. S-a lărgit finanțarea partidelor de către stat, dar în același timp nu s-au tăiat posibilitățile pentru finanțarea obscură a partidelor. Și atunci, partidele beneficiază și de fondurile de la stat, care oricum nu sunt suficiente pentru unele partide, pentru ca să-și acopere campaniile masive, pe care le vedem în fiecare zi.”

    Europa Liberă: Ideea aceasta că ar fi pompați bani murdari și din afară în Republica Moldova are dreptul la viață?

    Vladislav Gribincea: „Conform legii, finanțarea din afară a partidelor politice este interzisă. Dacă cineva și riscă să facă acest lucru, eu cred că e ceva foarte riscant. Eu sunt sigur că în Republica Moldova pot fi găsite suficiente fonduri pentru a finanța campaniile politice. Dacă, totuși, partidele încearcă să-și finanțeze și din afară, ceea ce eu nu exclud, atunci e o chestie extrem de riscantă, dar riscant prin sine este să încerci să-ți finanțezi partidele din surse obscure. Asta nu este sustenabil și asta confirmă încă o dată că politicienii moldoveni, probabil, nu au o viziune mai mare decât până la alegeri. Pe când o idee națională lipsește. Un partid poate domina piața politică de la alegeri la alegeri, totuși, important pentru un partid este ca el să determine o dezvoltare durabilă a țării într-o direcție corectă. Și iată aici este problema, că partidele nu se gândesc la binele țării deseori, ci la interesele de moment și de conjunctură a partidelor. Exemplu clasic e în schimbarea sistemului electoral când Partidul Democrat cert era în dezavantaj în sistemul politic trecut și atunci au spus: OK, dacă nu putem să avem control asupra Parlamentului, conform regulilor de joc existente, le vom schimba așa, încât să ne fie mai ușor să avem acest control după alegeri.

    Europa Liberă: V-am mai întrebat cu altă ocazie: dacă ați fi Dvs. în fruntea Ministerului Justiției, ce ați întreprinde, în primul rând, ca să readuceți încrederea în rândul cetățenilor că se poate de făcut ordine la acest capitol – lupta împotriva corupției? Dacă ați fi procurorul Republicii Moldova, ați avea suficiente pârghii și voință, și caracter ca să faceți ordine?

    Vladislav Gribincea: „Procurorul general actual are suficiente pârghii pentru a determina o luptă veritabilă cu crima organizată și corupția. A rămas mai puțin, adică a rămas voință să fie.”

    Europa Liberă: Și voință din partea lui…

    Vladislav Gribincea: „Păi, da, întotdeauna într-un sistem…”

    Europa Liberă: …sau, totuși, voință din partea clasei politice?

    Vladislav Gribincea: „Dar ce are clasa politică cu procurorii? Acum ei sunt independenți – au bugete separate, au numiri, practic, fără influența politicului, nu pot fi chemați nici la audieri în Parlament pe cazuri concrete.”

    Europa Liberă: Dacă ați fi procuror, ați putea face mai mult decât se face astăzi?

    Vladislav Gribincea: „E foarte greu să spui „dacă”, fiindcă n-am lucrat nicio zi procuror, dar este cert că teoretic, cel puțin, legea actuală dă o independență foarte mare procurorilor. Și eu nu văd piedici din care un procuror general să nu determine o procuratură eficientă în conjunctura actuală.”

    Europa Liberă: Deci, Republica Moldova, ca stat independent, s-a născut în 1992 cu corupție și ați spus că nu neapărat cel născut corupt poate să ajungă să moară corupt?

    Vladislav Gribincea: „Vorbim de națiune coruptă, să moară tot la același nivel al corupției. Da, cred că corupția va scădea și eu sunt sigur de asta. Întrebarea e cât timp ne va lua până ce corupția va dispărea?”

    Europa Liberă: Și răspunsul?

    Vladislav Gribincea: „Totul depinde de efortul nostru.”

    Europa Liberă: Cetățenii pot să facă presiune?

    Vladislav Gribincea: „Sigur că da. Să nu credeți că funcționarii corupți vor renunța de bunăvoie la beneficiile pe care li le oferă lor corupția. Lipsa corupției, în primul rând, e o lovitură în sistemul public, fiindcă asta înseamnă reguli mai complicate pentru funcționari, lipsa beneficiilor de pe alături și deschiderea proprietăților pentru orișicare. Asta, de fapt, înseamnă că, cum spunea cineva, sclavii poporului lucrează pentru popor și nu sunt cu mult mai bogați decât poporul însuși.”

    Europa Liberă: Deci, mai credeți în această presiune din partea societății?

    Vladislav Gribincea: „Da, exemplul României este exemplul clasic atunci când poporul a determinat, cel puțin, păstrarea unui sistem funcțional de combatere a corupției. Eu sunt sigur că și în Republica Moldova astfel de schimbări pot fi prin două forme – prima este votarea, alegerile și a doua este reacționarea la situațiile de criză, care se pot întâmpla.”

    Europa Liberă: Ați amintit prima că rămân a fi alegerile. Atunci când cetățeanul e cu buletinul de vot în mână, el decide soarta pe următorii patru ani a celor pe care îi aduce în fruntea guvernării. Cum se începe de la alegeri, dacă un vot se vinde, de exemplu?

    Vladislav Gribincea: „E vorba de cultură politică. E foarte greu să explici unei persoane care nu are ce mânca să nu ia 100 de lei ca să-și dea votul. E foarte greu, dar în momentul în care o persoană ar înțelege care este valoarea acelui vot, cu siguranță că și-ar da votul mai degrabă pentru bunăstarea și binele viitorului copiilor săi, decât pentru un kilogram de orez sau de cartofi.”
    Sursa: moldova.europalibera.org

     

LASĂ UN COMENTARIU