Știri

• Un judecător NU a fost de acord cu majoritatea și a avut opinii separate în cazul a 4 candidați la funcția de membru al CSM și CSP, care urmează să fie evaluați repetat

  Judecătorul Ion Malanciuc, parte din completul care a examinat contestațiile candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), a venit cu opinii separate în cazul a 4 candidați care urmează a fi reevaluați. Opiniile separate ale magistratului au fost publicate la 2 zile după ce Curtea Supremă de Justiție a decis […]

  Citiţi mai departe

  Judecătorul Ion Malanciuc, parte din completul care a examinat contestațiile candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), a venit cu opinii separate în cazul a 4 candidați care urmează a fi reevaluați.

  Opiniile separate ale magistratului au fost publicate la 2 zile după ce Curtea Supremă de Justiție a decis anularea deciziilor Comisiei Pre-Vetting în cazul a 21 de candidați la funcția de membru al CSM și CSP. Malanciuc a participat la examinarea a 4 din cele 21 de contestații și are opinie separată pe marginea tuturor acestor cazuri. În cazul a trei candidați, Ion Malanciuc consideră că urmau să fie respinse contestațiile depuse de aceștia.

  În opinia separată care o vizează pe Aliona Miron, judecătorul Malanciuc susține că „orice concluzie în acest sens, precum că procedura a fost fundamental viciată prin erori grave de procedură admise de Comisie, este vădit nefondată și nu poate fi acceptată ca temei pentru contestare”.
  „Susțin opinia colegilor că-n procesul examinării cauzei s-au stabilit circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat, această împrejurare servind temei pentru admiterea contestației și retrimiterea pentru evaluare în fața Comisiei. Totodată, ca și-n cazurile Osoianu versus Comisia nr.3-6/23, Bostan versus Comisia nr.3-1/23, Gladcov versus Comisia nr.3-26/23, în care am scris opinii separate, consider că nu poate fi reținut argumentul, precum că, la dosarul administrativ lipsesc toate actele acumulate de Comisie în procesul de prelucrare a dosarului candidatei, fapt ce reprezintă un grav viciu de procedură. Astfel, instanței de judecată i-au fost prezentate toate actele pe care sa bazat Comisia la luarea deciziei”, se arată în document.

  Procurora Cristina Gladcov a contestat decizia Comisiei, fiind nemulțumită de faptul că, deși Comisia nu a constatat că aceasta, în mod culpabil, nu și-ar fi declarat averea conform legislației în vigoare sau că averea dobândită în ultimii 15 ani nu ar corespunde veniturilor pe care ea le-a declarat, nu a trecut evaluarea.

  Totuși, potrivit opiniei separate semnate de Ion Malanciuc, „din argumentele reclamantei, formulate în contestație, nu se constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării sale în faţa Comisiei şi care ar justifica reluarea procedurii de evaluare a candidatei, nefiind înlăturate dubiile serioase formulate de Comisia de evaluare cu privire la respectarea de către Gladcov Cristina a criteriilor de integritate financiară”, a punctat magistratul.

  „Actul administrativ supus controlului judiciar este emis conform prevederilor legii, nefiind constatată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidată, astfel că cererea de contestare depusă de Gladcov Cristina, reprezentată de avocatul Cucu Dumitru, este neîntemeiată și urmează a fi respinsă. Prin urmare, reieșind din materialele cauzei și circumstanțele speței, rețin următoarea soluție: respingerea cererii de contestare depusă de Gladcov Cristina,
  reprezentată de avocatul Cucu Dumitru, împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor privind anularea deciziei nr. 34 din 18 mai 2023 cu privire la candidatura lui Gladcov Cristina şi dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului”, se menționează în opinia separată a lui Malanciuc.

  În cazul Angelei Bostan, concluzia formulată de Ion Malanciuc este aceeași, și anume că din argumentele reclamantei nu se constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării sale în faţa Comisiei şi care ar justifica reluarea procedurii de evaluare, nefiind înlăturate dubiile serioase formulate de Comisia Pre-Vetting. Totodată, „nu pot fi reținute argumentele reclamantei precum că la dosarul administrativ lipsesc, au fost ascunse, acte care au fost solicitate de la alte organe și pe care Comisia s-a bazat la emiterea actului administrativ, deoarece instanței de judecată i-au fost prezentate toate actele pe care s-a bazat Comisia la luarea deciziei”, scrie Ion Malanciuc.

  „Actul administrativ supus controlului judiciar este emis conform prevederilor legii, nefiind constatată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidată, astfel că cererea de contestare depusă de Bostan Angela, reprezentată de avocatul Petru Balan, este neîntemeiată și urmează a fi respinsă. Prin urmare, reieșind din materialele cauzei și circumstanțele speței, rețin următoarea soluție: respingerea cererii de contestare depusă de Bostan Angela, reprezentată de avocatul Petru Balan, împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor privind anularea deciziei nr. 6 din 09 decembrie 2022 cu privire la candidatura lui Bostan Angela şi dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatei”, menționează Ion Malanciuc.

  În decizia pe cazul lui Sergiu Osoian, Ion Malanciuc a venit cu următoarea concluzie: „Rețin următoarea soluție: respingerea cererii de contestare depusă de Sergiu Osoianu, reprezentat de avocatul Petru Balan, împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor privind anularea deciziei nr. 12 din 06 ianuarie 2023 cu privire la candidatura lui Sergiu Osoianu şi dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului”, se precizează în opinia separată a magistratului.

  „În litigiul dedus judecății, nu se regăsesc temeiuri legale de a anula decizia Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
  judecătorilor și procurorilor nr. 12 din 06 ianuarie 2023 cu privire la candidatura lui Sergiu Osoianu. Or, actul administrativ supus controlului judiciar este emis conform prevederilor legii, nefiind constatată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat, astfel că cererea de contestare depusă de Sergiu Osoianu, reprezentat de avocatul Petru Balan, este neîntemeiată și urmează a fi respinsă”, scrie Ion Malaniuc.

  Ion Malanciuc, autorul acestor decizii, este printre cei 7 judecătorii care au fost transferați recent pentru suplinirea temporară a funcțiilor vacante din cadrul Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

  Ion Malanciuc și-a început cariera în noiembrie 2011, fiind numit judecător la instanța de fond din Dubăsari. Cinci ani mai târziu, este promovat în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă, printr-un decret semnat de ex-președintele Nicolae Timofti, ulterior a fost numit judecător de instrucție la Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari. Numele lui Malanciuc figurează într-o hotărâre a Colegiului Disciplinar din octombrie 2016, prin care a fost respinsă contestația unui petiționar care s-a plâns pe acțiunile judecătorului. În 2016 și 2019, Malanciuc a fost evaluat de către Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, de fiecare dată cu calificativul „foarte bine”.

  Anterior, în cadrul Curţii Supreme de Justiţie a fost constituit completul de judecată special pentru examinarea contestaţiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor, Ion Malanciuc fiind desemnat în calitate de membru supleant.

  În temeiul art. 48 alin. (2) din Codul de procedură civilă, judecătorul care nu este de acord cu hotărârea majorității semnează hotărârea, dar este în drept să expună în scris opinie separată, care se înmânează președintelui ședinței şi se anexează la dosar. Opinia separată nu se anunță şi nu se citește în ședința de judecată.

  Pe 1 august 2023, CSJ a anulat 21 de decizii de nepromovare a candidaților la funcții în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP): Angela Popil, Vladislav Holban, Alexei Panis, Anatolie Gîrbu, Veronica Cupcea, Alexandru Rotari, Stanislav Sorbalo, Valentin Caisin, Ion Chirtoacă, Vitalie Codreanu, Vitalie Stratan, Angela Bostan, Aureliu Postică, Victor Sandu, Nicolae Șova, Aliona Miron, Cristina Gladcov, Tatiana Chiriac, Ecaterina Buzu, Mihail Bușuleac și Sergiu Osoianu, și a dispus reevaluarea acestora de către Comisia Pre-Vetting.
  Sursa: zdg.md

• „Dacă sistemul nu vrea să se schimbe, în acest proces vor interveni politicienii”. Judecătorul Ion Malanciuc, despre transformări, mentalitate și cadrele tinere.

  A activat în calitate de avocat, dar a decis că, trecând „de partea cealaltă a baricadei” și devenind judecător, va fi mai util. Consideră că pentru a se produce transformări în sistemul judecătoresc, este necesară nu numai schimbarea mentalității judecătorilor, dar și a întregii societăți. NM publică istoria magistratului Ion Malanciuc în care el ne spune, de ce evaluarea externă […]

  Citiţi mai departe

  A activat în calitate de avocat, dar a decis că, trecând „de partea cealaltă a baricadei” și devenind judecător, va fi mai util. Consideră că pentru a se produce transformări în sistemul judecătoresc, este necesară nu numai schimbarea mentalității judecătorilor, dar și a întregii societăți. NM publică istoria magistratului Ion Malanciuc în care el ne spune, de ce evaluarea externă este necesară pentru judecători, ce ar trebui să schimbe politicienii în atitudinea lor față de judecători și de ce părinții ar trebui să înceteze folosirea copiilor pentru reglarea conturilor.

  „Există un asemenea stereotip precum că judecătorii se țin cu ambele mâini de fotolii”
  Am activat în calitate de avocat timp de șapte ani, dar nu mi-a plăcut ceea ce se întâmplă în sistem și am decis că de partea cealaltă a baricadei voi putea fi mult mai util. Astfel, în anul 2007, am mers la studii la Institutul Național al Justiției, iar în 2011 am fost numit judecător. În linii generale, înțelegeam, cum este construit sistemul judecătoresc, dar am decis pentru sine că voi lucra conform legii.

  Activând în calitate de judecător, este important să-ți păstrezi calmul. Da, treci prin tine cazurile pe care le examinezi, dar, cu cât iei totul mai aproape de inimă, cu atât e mai dificil să lucrezi. Am avut o colegă care a fost numită judecătoare în aceeași zi cu mine. A lucrat opt luni și s-a concediat. Era  afectată de fiecare caz, s-a implicat prea mult emoțional în activtatea sa. De obicei, oamenii nu pleacă din sistem așa, pur și simplu. Mai exact, există un asemenea stereotip precum că judecătorii se țin cu ambele mâini de fotoliile lor. Dar ei i-a fost greu, anume în plan emoțional și nu în cel profesional, juridic.

  „Fiecare încearcă să demonstreze că este bun”
  „Dacă sistemul nu vrea să se schimbe, în acest proces vor interveni politicienii”. Judecătorul Ion Malanciuc, despre transformări, mentalitate și cadrele tinere.

  Fiecare caz te îngrijorează în felul său, dar trebuie să-ți stabilești niște limite, altfel, va fi foarte complicat. De aceea, revenind acasă, încerci să uiți despre dosar și să acorzi atenție familiei. Eu am avut un dosar – trebuia să stabilesc, cu cine dintre părinți va trăi copilul. De fapt, aceasta este o boală pentru mai multe familii – foștii soți folosesc copilul pentru a se răzbuna unul pe altul. Fiecare încearcă să demonstreze că el este bun, iar oponentul – rău. În acel caz, chiar și mama fostului soț a venit în instanță și s-a plâns că nu-și vede nepotul. Pe de o parte, aceasta a vorbit despre esența cazului, dar, de fapt, pur și simplu s-a plâns. N-am rezistat și le-am spus: „Oameni buni, voi lua o decizie legală reieșind din circumstanțele acestui caz. Până nu veți înțelege că nu puteți folosi copilul pentru a vă regla conturile, această situație este în defavoarea sa. Trebuie să uitați de supărările personale și să găsiți un limbaj comun, ca el să poată comunica normal și cu mama, și cu tata, și cu buneii”. Sunt foarte multe litigii de acest gen. Vezi toate acestea și încerci să le explici, pe cât îți permite statutul de judecător. Da, nu poți depăși limitele permise [unui judecător], dar uneori, când anunți decizia, știi că aceasta este corectă, conform legii, dar nu ai încrederea că în această familie totul va fi bine.

  Un alt caz la care m-am gândit foarte mult se referea la un primar pe care l-am condamnat la închisoare. Atunci nici nu se obișnuia să aplici pedepse reale funcționarilor. Aceștia fie erau achitați, fie se alegeau cu pedepse cu suspendare. Iar aici, vine judecătorul Ion Malanciuc și îl condamnă la șase ani privațiune de libertate. Pe de o parte, înțelegi că este vorba despe soarta unui om, pe de alta – este vorba despre o infracțiune. În același timp, îți dai seama că este vorba despre politică. Și dacă stabilești o pedeapsă, oricum se va interpreta că această pedeapsă ar putea fi legată de apartenența politică a persoanei respective și nu de infracțiune

  „Totu-i clar cu dvs.”
  Există și situații amuzante. De exemplu, a fost un caz despre partajarea averii între foștii soți. Fostei soții îi era dificil să-și stăpânească emoțiile, iar la ședință vorbea mereu, fără a i se permite. Putea să ridice vocea la avocatul fostului soț. Ea își apăra drepturile așa cum considera că e corect. La noi însă ședința de judecată trebuie să se desfășoare conform unor reguli și într-o atmosferă solemnă. Eram nevoit să-i fac observații, să-i cer să coboare vocea. Și o mai avertizam că voi fi nevoit să-i cer să părăsească sala de ședințe dacă nu va înceta. La un moment dat, ea s-a uitat la mine și a spus: „Totu-i clar cu dvs.”. Dar am soluționat cazul în favoarea sa. Și când ieșea din sala de ședințe, a aplecat capul și a spus abia deslușit: „Vă mulțumesc”. Cred că îi era rușine că s-a gândit că voi lua o decizie bazându-mă pe alte circumstanțe și nu pe lege. Pe de o parte, s-ar părea că nu ești obligat să acorzi atenție unor astfel de lucruri, dar pe de alta – e plăcut când ai convins o persoană că judecătorii acționează conform legii.

  În general, există situații diferite. Într-un caz poate fi vorba despre milioane, îl examinezi timp de câteva ședințe și acesta nu te va afecta. Dar poate fi un caz despre 2-3 mii de lei, iar la ședințe vin oameni pentru care acești bani sunt o sumă mare. E mai complicat în cazurile despre violuri și omoruri. Dar trebuie să te distanțezi de toate acestea, altfel va fi dificil.

  „Au plecat din sistem două persoane care au avut o influență mare asupra acestuia”

  Dacă e să vorbim despre situaâia generală din sistem, nu văd mare diferență între ceea ce s-a întâmplat în sistemul judecătoresc în anul 2017 [când Moldova era considerată „stat capturat”], în 2019 [când Moldova a încetat să fie „stat capturat”] și în 2021. Bineînțeles, s-au produs anumite schimbări, dar acestea nu sunt niște schimbări esențiale. În anul 2019, au fost unele schimbări de cadre. Au plecat din sistem două persoane care aveau o influență foarte mare asupra acestuia. În rest însă toate au rămas la locurile lor. E vorba și despre cei care au fost la conducere, și despre cei care aveau influență asupra sistemului. Unii dintre ei chiar au fost avansați.

  Dar, în afară de schimbările de cadre, e nevoie și de schimbarea de mentalitate. Da, acum au apărut câțiva judecători tineri, care critică în mod deschis situația din sistem. Dar n-aș spune că acest lucru are un impact semnificativ asupra situației. La 3 decembrie, vom avea adunarea generală a judecătorilor la care va trebui să alegem noi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Vom vedea, care va fi impactul noilor viziuni asupra sistemului. Pe de o parte, sunt destul de sceptic, pe de alta, sper să fie niște schimbări spre bine.

  În anul 2019, împreună cu colegele mele [Victoria Sanduța și Marina Rusu], am fondat Asociația Judecătorilor „Vocea Justiției”. Este foarte simplu – am dorit să creăm o platformă pentru ca judecătorii să-și poată expune opinia. La noi, există Asociația judecătorilor în care, practic, nu poți propune pentru dezbateri un subiect sau altul. Acolo, totul era strict conform ierarhiei. Cei de sus priveau la cei de jos ca pe cineva care pur și simplu trebuie să fie la număr. A fost un accesoriu pentru cei care administrează sistemul. Cred că asociația este o organizație publică și nu un accesoriu al CSM. În asociația noastră, ne-am dorit să oferim posibilitatea de a se expune tuturor doritorilor.

  „Sistemul trebuie curățat de persoanele care nu merită să se afle aici”
  Am fost unul dintre puținii judecători care au susținut ideea evaluării externe. Și nu contează, că este externă [cu atragerea experților internaționali] sau internă [fără atragerea experților]. Și acum cred că este o idee bună, dar mă îngrijorează faptul că autoritățile încă nu conștientizează, cum să facă acest lucru eficient și legal. Teamă mi-i că ei acționează pe dibuite, fără un plan concret. Dar cred că aceasta este o măsură necesară. Doar că trebuie de analizat bine toate mecanismele. În Serbia, Ucraina și Albania, această intenție nu a trecut cu brio. Da, undeva rezultatele sunt mai bune, undeva mai slabe.

  Într-adevăr, există multe probleme în sistem. Și nu cred că în interiorul sistemului există o tendință reală spre transformări. Dar dacă sistemul nu va dori să se schimbe, este evident că în acest proces vor interveni politicienii. Aceștia au obținut mandat din partea poporului și poporul cere acest lucru. Este o realitate obiectivă și nu o poți evita. Dar toate trebuie să fie realizate conform legii. Undeva la mijloc rămân destinele oamenilor. Un judecător trebuie să fie concediat dacă a meritat acest lucru și nu pentru că nenea Vasile sau tanti Ioana au spus așa. La urma urmei, în fiecare proces judiciar există două părți și una dintre ele rămâne mereu nemulțumită. De aceea evaluarea trebuie realizată în așa fel, încât sistemul să fie cu adevărat curățat de oamenii care nu merită să se afle aici.

  „Cei care sunt priviți ca speranță a sistemului au riscat”
  „Dacă sistemul nu vrea să se schimbe, în acest proces vor interveni politicienii”. Judecătorul Ion Malanciuc, despre transformări, mentalitate și cadrele tinere.

  E greu de spus dacă există vreo dezbinare în sistemul judiciar. Nu cred că acum se resimt consecințele adunărilor generale care au avut loc în toamna anului 2019 [o parte din judecători a încercat să demită membrii CSM]. N-am văzut ca cineva să reamintească cuiva, ce poziție a ocupat atunci pe baricade. Am perceput acele adunări ca pe o tentativă a vechilor „centre de influență” de a o menține prin intermediul judecătorilor tineri care au vorbit la respectivele adunări. Atunci, în anul 2019, judecătorii erau dezbinați, dar la adunări au fost judecători și din instanțele primare, și din cele de fond.

  Recent, a fost un alt caz – judecătorii au fost răvășiți de faptul că, Curtea Constituțională a lăsat în vigoare decizia parlamentului cu privire la reducerea pensiilor magistraților. Atunci, toate instanțele judecătorești de prim nivel din țară, cu excepția a trei judecătorii, au publicat o declarație comună în care au condamnat această hotărâre. Curțile de Apel (CA) și Curtea Supremă de Justiție (CSJ) nu au susținut această inițiativă. În acest caz, a fost evidentă dezbinarea instanțelor de diferite niveluri. În principiu, toată critica revine judecătorilor de la CA și CSJ, iar în această situație, ei au preferat să ia apă în gură. Iar cei care sunt priviți ca o speranță a sistemului, riscând să atragă critici asupra lor, au considerat necesar să vorbească public și să spună că unui judecător îi este dificil să fie independent fără niște garanții sociale.

  „Sistemul are nevoie de un impuls pozitiv”
  Deocamdată e greu de spus dacă noua guvernare încearcă să ia sub control sustemul judiciar. Când unii considerau că statul „a fost capturat”, la Judecătoria Criuleni, unde activez, nu s-a simțit presiune. Poate și pentru că ne aflăm la periferie. Nu pot afirma că dacă acolo ar fi ajuns vreun caz de rezonanță, nimeni nu ar fi încercat să spună, ce decizie trebuie să ia în acest caz. Deși la judecătoria noastră sunt magistrați destul de puternici, care cu greu pot fi influențați, oricine s-ar afla la guvernare. Ce se întâmplă la Chișinău? A trecut prea puțin timp pentru a trage niște concluzii. Dar sper că asupra acestora nu va fi stabilit control politic. Încă nu am văzut niciun fel de tentative de a face acest lucru.

  În general, cred că sistemul are nevoie de un impuls pozitiv pentru a schimba starea de lucruri și mentalitatea. Numai așa poate fi schimbată situația în termene restrânse. Trebuie regândit rolul judecătorului și modul în care îl percepe societatea, dar și în interesele cui activează. În sistemul judecătoresc de la noi și în sistemul procuraturii există mulți oameni cu mentalitate învechită, rădăcinile căreia vin din perioada sovietică. Cred că acest lucru împiedică dezvoltarea. Dacă noi, judecătorii, vom conștientiza singuri acest lucru sau vom fi motivați să conștientizăm cu ajutorul aceleiași evaluări externe, atunci ar putea să înceapă schimbările pozitive. Altfel, în următorii 30-40 de ani, vom rămâne pe loc.

  Avem nevoie de un impuls important. Dacă nu se va găsi motivare în interiorul sistemului, aceasta ar trebui să vină din exterior. Însăși ideea organizării evaluării externe trebuie să fie un impuls puternic spre transformări, dar eu nu le-am văzut. Oamenii din sistem pur și simplu nu înțeleg, ce îi așteaptă și ce pericol îi paște. Mulți cred că nu se va schimba nimic – au fost deja politicieni care au promis reforme, dar nu au făcut nimic. Dar eu cred că anume din cauza că nimic nu se schimbă, politicienii vor dori să ne ofere acest impuls.

  „Sistemul este o oglindă a ceea ce se întâmplă în societate”
  „Dacă sistemul nu vrea să se schimbe, în acest proces vor interveni politicienii”. Judecătorul Ion Malanciuc, despre transformări, mentalitate și cadrele tinere.

  Ar putea să rămână toate pe vechi după ce sistemul va fi curățat? Sistemul este o oglindă a ceea ce se întâmplă în societate. Dacă în activitatea autorităților se vor promova în continuare cumătrismul, corupția și lipsa transparenței, atunci nimic nu se va schimba. Nu poți aștepta transformări dacă tu însuți nu vrei să te schimbi. Cum se întâmplă în Moldova? S-ar părea că oamenii își doresc un sistem al justiției bun, dar dacă este vorba despre cauzele lor, nu sunt împotrivă să se facă excepții pentru ei.

  Schimbarea justiției este imposibilă fără schimbarea mentalității. Dacă politicienii vor decide într-o zi: „Gata, noi nu vom mai interveni în justiție, să se procedeze conform legii, haideți să creăm condiții de muncă normale pentru judecători, să perfecționăm legile”, iată atunci va fi o șansă că sistemul curățat va funcționa pe nou.
  Sursa: newsyam.md

• 13 magistrați vor să acceadă la Curtea de Apel Chișinău. Cine sunt aceștia

  13 magistrați s-au înscris în concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Unii candidați au fost vizați în anchetele jurnaliștilor de investigație sau au ajuns în atenția opiniei publice după ce au emis anterior hotărâri controversate în dosare scandaloase. Ghenadie Pavliuc și-a început cariera de judecător în 2005. El a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, la sfârșitul lunii ianuarie 2017. Pavliuc […]

  Citiţi mai departe

  13 magistrați s-au înscris în concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Unii candidați au fost vizați în anchetele jurnaliștilor de investigație sau au ajuns în atenția opiniei publice după ce au emis anterior hotărâri controversate în dosare scandaloase.

  Ghenadie Pavliuc și-a început cariera de judecător în 2005. El a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, la sfârșitul lunii ianuarie 2017. Pavliuc a ajuns în vizorul public, fiind unul dintre magistrații care au eliberat mandate de arestare în dosare de rezonanță. Magistratul i-a aplicat lui Ilan Şor un mandat de arestare la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv după gratii. Peste trei săptămâni, l-a eliberat şi din arestul la domiciliu. Ulterior, la solicitarea procurorilor, l-a trimis după gratii pe Vlad Filat, ca apoi să-l salveze de la puşcărie pe fostul deputat, Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de închisoare cu executare. În mai multe cazuri, inclusiv în dosarul lui Vlad Filat, avocații au cerut recuzarea lui Ghenadie Pavliuc pentru că judecătorul ar fi rudă cu liderul PD, Marian Lupu. Politicianul a respins legăturile de rudenie. La o ședință a CSM, Ghenadie Pavliuc a recunoscut că are o legătură de rudenie cu democratul. „Undeva, al patrulea grad, din partea soţiei”, explica judecătorul.

  Ghenadie Pavliuc locuiește într-o zonă de lux din Capitală, deși atât el, cât și soția acestuia – medic de profesie – au lucrat întotdeauna la stat. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni. Chiar și așa, el este printre magistrații care au beneficiat de apartamente la preț preferențial, potrivit unei anchete CIJM. El a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. Contactat de reporterii CIJM pentru un comentariu, Pavliuc a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor cu privire la averea sa. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit. „Din punct de vedere al moralității, mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit apartament”, a adăugat judecătorul.

  O hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat Ghenadie Pavliuc a fost obiect de examinare la CEDO. Este vorba despre cauza Ceaicovschi c. Republicii Moldova. După ce dosarul a fost pierdut, statul nostru a achitat prejudicii în mărime de 14 mii de euro.

  Dorin Dulghieru a acces în funcția de judecător în 2007, iar în 2014 a fost numit președinte al Judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău. Trei ani mai târziu a fost promovat în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău.

  Dulghieru este cunoscut opiniei publice pentru sentința de achitare dictată în dosarul fostului ministru al Dezvoltării Informaționale Vladimir Molojen, învinuit de abuz de putere și neglijență în serviciu cu urmări grave pentru faptul că a încheiat, din numele Întreprinderii de Stat Registru, în anul 2008, un contract de publicitate cu firma fiului și soției sale, Altent-Com. Astfel de servicii nu erau necesare, întrucât Registru este singura structură care perfectează acte de identitate. De asemenea, fostul demnitar a fost învinuit că nu a desfăcut contractele existente la venirea sa în funcție. Ex-ministrul ar fi adus Întreprinderii un prejudiciu de 2.802.188 lei. O anchetă realizată de Centrul de Investigații Jurnalistice a arătat că dosarul lui Vladimir Molojen s-a aflat în prima instanță, în procedura lui Dulghieru, timp de patru ani, după alți 1,5 ani cât a durat urmărirea penală.

  Într-o altă anchetă CIJM se arată că Dorin Dulghieru s-a ales cu un chilipir de 10.000 de euro la vânzarea apartamentului la preț redus. În iulie 2014, Dulghieru a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 87,4 metri pătrați din complexul rezidențial de pe strada Romană, destinat judecătorilor, asta chiar dacă mai avea în proprietate un apartament de 74,5 metri pătrați în sectorul Ciocana al Capitalei. În ianuarie 2017 magistratul a vândut apartamentul respectiv cu suma de 414 mii de lei. Aproape două săptămâni mai târziu, Dulghieru a cumpărat un al treilea apartament, în secorul Râșcani, cu suprafața de 168,6 metri pătrați, care a golit bugetul familiei judecătorului cu 1,1 milioane de lei. Peste circa o lună, în februarie 2017, magistratul și-a cumpărat și un garaj de 22,7 metri pătrați, pentru care a achitat circa 87 de mii de lei. La un an distanță, pe 3 martie 2018, Dorin Dulghieru vinde apartamentul care i-a revenit la preț preferențial contra 41.000 de euro, cu aproape 10.000 de euro mai mult decât a fost achiziționat, potrivit declarației de avere și interese personale a magistratului.

  Vitalie Stratan a fost numit în funcția de judecător la Judecătoria Botanica, municipiul Chișinău, în 2008. Magistratul a fost ales vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău pe un termen de patru ani.

  O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din 2018 despre „afacerea” magistraților cu apartamente la preț preferențial arată că Vitalie Stratan avea un garaj, o treime dintr-un apartament de 61,4 metri pătrați și un apartament de 50,2 metri pătrați când a primit dreptul la o locuință nouă, la preț redus. Astfel, în mai 2017, acesta a intrat în proprietatea unui apartament de 66,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat puțin peste 410 mii de lei.

  Cristina Cheptea a fost numită judecătoare la instanța de fond din Sângerei în 2008. În 2018 a fost transferată la Judecătoria Chișinău.

  Magistrata a ajuns în atenția opiniei publice când a prelungit mandatul de arestare pe numele fostului șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari. „Reieșind din circumstanțele constatate, instanța consideră că privarea în continuare de libertate sub forma arestării preventive a învinuitului Morari Viorel este justificată, întemeiată și necesară, având drept scop împiedicarea stabilirii adevărului pe caz”, se menționează în decizia luată de magistrata Cheptea. Portalul Anticoruptie.md a scris că judecătoarea a avut toamna trecută un conflict cu Procuratura Anticorupție, după ce a refuzat demersul procurorilor privind plasarea în arest a magistratului Oleg Sternioală, învinuit de spălare de bani. După ce a fost respins demersul în privința lui Sternioală, procurorul pe caz a întocmit un raport către Viorel Morari, în care se arăta că există dubii că magistrata Cheptea ar fi luat decizia de una singură. Conducerea Procuraturii Anticorupție a decis să pornească o cauză penală în privința Cristinei Cheptea și au fost emise ordonanțe privind audierea grefierei și ridicarea înregistrărilor video din instanță din ziua în care a avut loc ședința cu Sternioală.

  Președintele oficiului Ciocana al Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc, a refuzat să elibereze înregistrările video. Atunci Viorel Morari a depus o sesizare la CSM, prin care a solicitat inițierea procedurii de tragere la răspundere disciplinară a lui Pavliuc pe motiv că a îngrădit drepturile procurorului. La data de 2 decembrie, mai mulți judecători de instrucție, printre care și Cristina Cheptea, au semnat o petiție în adresa conducerii de vârf a Republicii Moldova, ministrului Justiției și Consiliului Superior al Magistraturii, în care s-au plâns că ar fi intimidați și hărțuiți de procurorii anticorupție. Semnatarii scrisorii au invocat că una dintre metodele de presiune ilegală ar fi pornirea promptă a cauzei penale pe fapte inexistente în privința judecătorilor care „nu sunt ascultători”. A doua metodă de presiune ilegală ar fi fost atunci când judecătorul respinge un demers, iar procurorul depune un raport către procurorul ierarhic superior. Dubiile procurorului asupra legalității actului judecătoresc sunt stipulate în raport, apoi este deschis un proces penal, care va fi examinat de un coleg al procurorului, ierarhic superior.

  Alexandru Sandu a fost numit magistrat la Judecătoria Ialoveni în 2003. În 2011 Colegiul Disciplinar i-a aplicat sancțiunea disciplinară „propunerea de eliberare din funcție”. Ulterior a fost însă admisă contestația depusă de Sandu, iar acesta s-a ales doar cu sancțiunea disciplinară sub formă de „mustrare”. Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului o cauză la examinarea căreia a participat judecătorul Sandu Alexandru a fost obiect de examinare la CEDO.

  Ion Malanciuc a acces în funcția de magistrat în 2011, când a fost numit pentru un termen de cinci ani la Judecătoria Dubăsari. Din 2016 activează la aceeași instanță în calitate de judecător de instrucție.

  Ana Cucerescu a fost numită judecătoare în septembrie 2011 la instanța de fond din Bălți. În septembrie 2015 a fost transferată temporar la Judecătoria Chișinău. Transferul a fost prelungit de cinci ori, până când, în noiembrie 2018, CSM a decis definitiv să propună președintelui Republicii Moldova numirea, prin transfer, a Anei Cucerescu în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău.

  Tudor Andronic a acces în funcția de judecător în 1998 și timp de cinci ani a activat la instanța de fond din Ungheni. A luat o pauză în cariera de magistrat, perioadă în care a fost inclusiv avocat. În 2014 revine în magistratură, fiind numit în funcția de judecător la Judecătoria Strășeni, până la atingerea plafonului de vârstă.

  Violeta Chisilița a fost numită, în februarie 2014, în funcţia de judecător la Judecătoria Buiucani, municipiul Chişinău, pe un termen de cinci ani. În decembrie 2018 a fost desemnată judecător în materie de contencios administrativ la Judecătoria Chișinău, sediul Râşcani, începând cu 1 ianuarie 2019.

  Iurie Potînga a acces, în mai 2008, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău. Numele lui Potînga apare într-o investigație RISE Moldova, despre apartamentele la preț redus construite pentru judecători. Jurnaliștii scriau că Potînga a pretins o locuință cu discount pentru a-i asigura pe cei doi copii minori aflați la întreținere. Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Potînga Iurie a fost obiect de examinare la CEDO.

  Denis Băbălău a fost numit judecător în 2011, la instanța de fond din Ocnița. În decembrie 2014 a fost transferat temporar la Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău. În ianuarie 2017 a fost transferat definitiv la instanța respectivă.

  Gheorghe Stratulat a acces în funcția de magistrat în aprilie 2014. Activează la sediul Centru al Judecătoriei Chișinău.

  În august 2012, Natalia Iordachi a fost numită pe un termen de cinci ani în funcția de judecătoare, la instanța de fond din Sângerei. În noiembrie 2015 a fost transferată temporar la Judecătoria Ciocana din Chișinău. Transferul a devenit definitiv în decembrie 2017.
  Sursa: anticoruptie.md

• A fost înregistrată o nouă Asociație Obștească a judecătorilor din RM

  La 30 august, a fost înregistrată o nouă Asociație Obștească a judecătorilor din Republica Moldova, denumită „Vocea Justiției”. Fondatorii asociației sunt judecătorii Victoria Sanduța, Ion Malanciuc și Marina Curtiș. Organizația își propune să devină un centru de studiu, analiză și sinteză pentru întreg sistemul de justiție, pornind de la învățământul juridic, continuând cu instituțiile juridice și terminând cu profesioniștii care […]

  Citiţi mai departe

  La 30 august, a fost înregistrată o nouă Asociație Obștească a judecătorilor din Republica Moldova, denumită „Vocea Justiției”. Fondatorii asociației sunt judecătorii Victoria Sanduța, Ion Malanciuc și Marina Curtiș.

  Organizația își propune să devină un centru de studiu, analiză și sinteză pentru întreg sistemul de justiție, pornind de la învățământul juridic, continuând cu instituțiile juridice și terminând cu profesioniștii care își desfășoară în mod direct sau sunt auxiliari în sistemul de justiție. Pentru aceasta va face studii și cercetări, va realiza acțiuni de promovare, va oferi asistență tehnică și va face consultanță de specialitate, va gândi și promova strategii și politici.

  De asemenea, va desfășura și acțiuni de prevenire, alertând decidenții, sistemul și opinia publică cu privire la chestiunile ce intră în sfera sa de activitate.

  „Scopul asociației este de a contribui la progresul social și evoluția individuală promovând cultura democrației, supremației legii și autoritatea justiției, de a solidariza oamenii cu privire la drepturi și îndatoriri, de a contribui la asigurarea independenței justiției și de a susține judecătorii în desfășurarea activității de înfăptuire a justiției fără imixtiuni din interior sau din exterior, de a contribui la dezvoltarea culturii juridice, moralității și integrității în societate”, se arată în cumunicatul de presă.

  Citiți și: Discursul integral al judecătoarei care le-a spus direct membrilor CSM că au admis abuzuri și creat un sistem „aservit”

  În curând, asociația obștească va realiza un site de internet propriu, va adopta poziții publice cu privire la inițiative, proiecte, acte normative, discursuri cu incidență în domeniul de preocupare a asociației; va iniția și participa la parteneriate încheiate cu alte organizații profesionale ale juriștilor naționale și internaționale, cu organizații ale societății civile sau alți parteneri interesați de proiectele de consolidare a statului de drept, reformă a sistemului de educație juridică și de administrare a justiției; va identifica problemele privind procesul de reformă și va formula propuneri pentru îmbunătățirea și dezvoltarea acestuia în toate sectoarele sistemului judiciar; va încuraja comunicarea dintre profesiile juridice, cadrele didactice și societatea civilă.

  „Asociația „Vocea Justiției” este o platformă deschisă pentru toți judecătorii din Republica Moldova care se conduc de principiile independenței, imparțialității și integrității în activitate și în viață; se bucură de o reputație ireproșabilă și respect în societate; şi înţeleg ca prin propria activitate să contribuie şi să sprijine realizarea scopurilor Asociaţiei. Astfel toți judecătorii sunt încurajați să-şi manifeste expres intenţia de a deveni membru al asociaţiei şi pot depune o cerere de aderare adresată în scris către asociație”, mai scrie în comunicatul de presă al Consiliul de Administrare al Asociației.
  Sursa: zdg.md

• Au cumpărat într-un an cât alții în șapte: ce achiziții fac judecătorii din Moldova

  Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind […]

  Citiţi mai departe

  Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind că le-au procurat din salariu. Unii dintre magistrați au avut câştiguri mult sub valoarea achiziţiilor pe care le-au făcut pe parcursul anului trecut.

  Salariul de funcţie al unui magistrat variază între trei și cinci salarii medii pe economie. Mărimea retribuției depinde de nivelul instanţei judecătoreşti în care acesta activează şi de vechimea în muncă. Salariul mediu pe economie în 2017 a fost de 5.600 de lei, prin urmare lefurile judecătorilor au variat între 16.800 și 28.000 de lei. Cu toate acestea, achizițiile pe care unii dintre magistraţi le-au făcut în 2017 sunt mult peste câştigul lor pentru câţiva ani.

   Apartament, două garaje şi un BMW, procurate într-un singur an

  Ruxanda Pulbere de la Judecătoria Chișinău este una dintre cele mai înstărite judecătoare din Capitală. Veniturile familiei, în care ambii soți sunt bugetari, s-au ridicat anul trecut la aproape jumătate de milion de lei (circa 458.000 de lei). Soțul magistratei este șef-adjunct de departament la Serviciul Vamal. Cheltuielile familiei magistratei Pulbere în anul trecut au depășit de patru ori veniturile. Un simplu calcul arată că familia Ruxandei Pulbere a făcut procurări masive, pentru care a cheltuit peste două milioane de lei. Deși nu menționează eventuale împrumuturi, anul trecut magistrata s-a pricopsit cu un apartament de 209,1 metri pătrați, evaluat la peste 1,2 milioane de lei, și cu două garaje, pentru care a mai scos din buzunar alte 410.000 de lei. Locuința a fost înregistrată pe numele fiicei judecătoarei. Tot în 2017 familia Pulbere a procurat un BMW X4, produs în 2014, pentru care a plătit 400.000 de lei.

  Având venituri de circa 223.000 de lei din salariul său și al soțului, magistrata Mariana Fondos-Frațman de la Judecătoria Chișinău și-a cumpărat anul trecut un apartament de 97,1 metri pătrați și tocmai trei terenuri agricole, cu suprafața totală de aproape un hectar. Costul achizițiilor se ridică la peste 535.000 de lei. O mică parte din această sumă, mai exact 30.000 de lei, a fost acoperită din vânzarea a trei automobile, iar cea mai mare parte din ea – 400.000 de lei – a venit sub formă de donație de la soacra judecătoarei.

  Eugeniu Ciubotaru, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, în 2017 a procurat un apartament de 64 de metri pătrați pentru care a achitat 655.000 de lei, conform declarației de avere. Un alt apartament, cu aceeași suprafață, i-a revenit printr-un contract de uzufruct. Menționăm că până a deveni judecător, în martie 2018, Eugeniu Ciubotaru a fost jurist la SA Moldovagaz.

  Judecătoarea Inga Gorlenco de la instanța din Cahul și-a cumpărat anul trecut o casă, pentru care ar fi achitat 277.000 de lei, ceea ce reprezintă 90 la sută din veniturile familiei sale obținute în 2017, în mărime de 307.000 de lei.

  Corina Ursachi de la instanța din Chișinău a plătit aproximativ 446.000 de lei pentru un spațiu comercial de 35,4 metri pătrați. Tot cu un spațiu comercial s-a pricopsit anul trecut și Ecaterina Silivestru de la Judecătoria Chișinău, care a achitat 13.450 de euro pentru un imobil cu suprafața de 26,9 metri pătrați. O parte din acești bani a provenit din vânzarea cu 150.000 de lei a unui automobil.

  Şi-a luat apartament în centrul Capitalei după numai doi ani de lucru în instanţă

  Eleonora Badan-Melnic, magistrată la Judecătoria Chișinău din aprilie 2015, şi-a cumpărat anul trecut un apartament cu două odăi, cu suprafața de 80,2 metri pătrați, într-un bloc nou din strada Gheorghe Cașu. Locuința este evaluată cadastral la circa 555.000 de lei. Datele de la Cadastru arată că apartamentul a fost înregistrat în august 2017, în urma semnării, în luna februarie a aceluiași an, a unui contract de investiții. La 20 iunie 2017 a fost semnat un contract de ipotecă în valoare de 411.000 de lei. Conform declarației de avere pentru 2017 a magistratei creditul are o rată a dobânzii de zece la sută și este scadent în 2037. Pe de altă parte, declarația cu privire la venituri și proprietate din 2015 completată de Eleonora Badan-Melnic arată că judecătoarea a investit în apartament încă în 2015, anul în care a devenit magistrată. În actul pentru 2015 prezentat la Comisia Națională de Integritate (actuala Autoritate Națională de Integritate) ea a indicat un credit în valoare de 25.700 de euro luat de la Lagmar în 2015, scadent în 2017.

  Au optat pentru locuințe în Capitală, deși muncesc în centre raionale

  Chiar dacă activează într-un centru raional, Ghenadie Mîra, președintele Judecătoriei Anenii Noi, și-a cumpărat în martie 2017 un apartament în Chișinău. Locuința cu două odăi are 64,9 metri pătrați, se află într-un bloc de pe șoseaua Hâncești și a fost procurată, potrivit declarației de avere a judecătorului, cu 375.000 de lei. Alte 36.000 de lei au fost cheltuite pentru achiziționarea unui spațiu de 13,8 metri pătrați. Spre comparație, veniturile din 2017 ale familiei Mîra, din salariul judecătorului, indemnizația pentru creșterea copilului și diurne obținute după participarea la diferite seminare constituie circa 368.000 de lei și 1.400 de euro.

  La fel ca și Ghenadie Mîra, magistratul Mihail Ulinici de la Judecătoria Ungheni a optat anul trecut pentru un apartament în Capitală. Chiar dacă mai are două case cu acareturi de 84, respectiv 110 metri pătrați în Nisporeni, judecătorul a mai achiziționat un apartament de 70,7 metri pătrați într-un bloc din sectorul Ciocana al Capitalei. Potrivit declarației de avere, noua achiziție l-ar fi costat circa 366.000 de lei.

  Au renunțat la unele locuințe ca să-și cumpere altele

  Judecătorul de instrucție Serghei Papuha a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 72 de metri pătrați în aprilie 2015, iar un an mai târziu l-a vândut cu 25.920 de euro. În ianuarie 2017 acesta a cumpărat un alt apartament de 55,4 metri pătrați, într-un bloc de pe strada Florilor din Capitală, pentru care a achitat circa 303.000 de lei.

  Un alt magistrat, Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament de 94,1 metri pătrați pentru care a achitat 45.000 de euro, conform declarației de avere și interese personale. În același act el a indicat un credit în mărime de 12.000 de lei pe care l-a contractat pentru un an și pe care trebuie să-l întoarcă cu o rată a dobânzii de 10%. Grosul banilor însă, mai exact 42.000 de euro, au venit din vânzarea unui apartament de 53,1 metri pătrați, moștenit de soția sa. Curios este că în declarația de avere pentru 2016judecătorul indica faptul că locuința respectivă ar valora de patru ori mai puțin – doar 278.000 de lei.

  În 2017, judecătoarea Maria Negru de la Curtea de Apel Chișinău a vândut casa de la Cricova cu 700.000 de lei, asta chiar dacă, în declarația de avere pentru 2016, imobilul era estimat la doar 450.000 de lei. Cu o parte din acești bani magistrata a cumpărat o casă cu suprafața de 100,8 metri pătrați, amplasată pe un teren de trei ari. Noua locuință a sărăcit bugetul Mariei Negru cu circa 664.000 de lei.

  Şi judecătorul Ghenadie Liulca de la Curtea de Apel Bălți s-a pricopsit anul trecut cu un apartament de 67,7 metri pătrați pentru care a scos din buzunar aproape 182.000 de lei. În aceeași zi judecătorul şi-a vândut casa, câştigând doar 20.000 de lei de pe urma acestei tranzacții.

  S-au ales cu imobile după ce s-au angajat să întrețină proprietarii

  Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Strășeni anul trecut a intrat în proprietatea unui apartament de 39,5 metri pătrați din sectorul Ciocana al Capitalei. Imobilul i-a revenit de la mătușa sa, după ce, la 19 iunie 2017, a fost semnat un contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Patru luni mai târziu, locuința a fost vândută contra sumei de 219.000 de lei, conform declarației de avere și interese personale a judecătoarei.

  Până anul trecut magistrata Elena Bolocan de la Strășeni nu avea nici casă, nici terenuri, nici apartament. În 2017 însă a obținut o avere întreagă. Pe lângă cele 11 terenuri cu suprafața totală de circa 5,2 hectare, care valorează peste 61.000 de lei, magistrata a intrat în proprietatea unei case de locuit de 104,2 metri pătrați cu acareturi și a unui garaj cu suprafața de 14,4 metri pătrați în urma semnării unui contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Valoarea totală a imobilelor dobândite se ridică la doar aproximativ 61.000 de lei.

  S-au împrumutat ca să-și cumpere imobile

  Cele mai mari credite pentru a-și mări averea au fost contractate de magistratul Valeriu Hudoba de la Judecătoria Comrat. În 2017 el a luat nu mai puțin de șase împrumuturi. Primul, cel mai mare, în valoare de jumătate de milion de lei, urmează a fi restituit până în 2021, cu o rată a dobânzii de 7%. Alte împrumuturi, în valoare de 4.000, 36.000, 3.000, 100.000, și, respectiv, de 70.000 de lei, urmează să fie întoarse, pe rând, până în 2025, cu rata dobânzii zero. Cu acești bani, Valeriu Hudoba a procurat două terenuri intravilane cu suprafața totală de 18 ari, o casă de locuit de 57,6 metri pătrați, precum și două spații comerciale, de 28,4, şi respectiv 76,1 metri pătrați (acest spațiu comercial îi revine judecătorului în proporție de 48,7%). Achizițiile se ridică la peste 700.000 de lei.

  1.131.000 de lei este valoarea totală a două apartamente de 72,8 şi, respectiv, 38,8 metri pătrați, care în 2017 au intrat în proporție de 50% în proprietatea magistratului Dumitru Bosîi de la Judecătoria Cahul. Pentru a face achizițiile respective, omul legii a luat trei credite anul trecut – unul în valoare de 1,1 milioane de lei, pe care va trebui să-l întoarcă timp de 20 de ani cu rata dobânzii de 10 la sută, și altele două de 30.000, respectiv 20.000, pe care va trebui să le restituie până în 2020, cu rata dobânzii de 14%. Veniturile lunare ale familiei magistratului, formate din salariul său și cel al soției, constituie 40.000 de lei.

  A trecut la casă nouă şi judecătorul Constantin Damaschin de la instanța din Capitală. Acesta a cumpărat un apartament de 82,1 metri pătrați, care îi revine în proporție de 50 la sută. Achiziția a costat 40.000 de euro. O sumă similară a fost luată cu împrumut un an mai devreme și urmează să fie restuită, fără dobândă, până în 2026.

  În 2017, judecătorul Mihail Bușuleac de la Cahul a luat un împrumut în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l stingă în trei ani, cu o rată a dobânzii de 13%. O parte din acești bani magistratul i-a investit într-o construcție cu suprafața de 43,9 metri pătrați, pe care a cumpărat-o cu 305.000 de lei. Tranzacția a avut loc la doar o lună după ce Mihail Buşuleac a devenit judecător.

  Judecătoarea Natalia Bobu de la instanța de la Edineț s-a ales în februarie 2018 cu un apartament de 66,5 metri pătrați, pentru care ar fi achitat, conform declarației de avere, 19.000 de euro. De asemenea, patru terenuri agricole, cu suprafața totală de peste un hectar, ce valorează peste 36.000 de lei, au intrat în proprietatea familiei Bobu anul trecut. În 2018 judecătoarea a luat două împrumuturi – unul în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2023, cu o rată a dobânzii de 9%, și altul în valoare de 350.000 de lei, pe care trebuie să-l restituie până în 2038, cu o rată de cinci la sută.

  La sfârșitul anului trecut, judecătorul Veaceslav Negurita de la Strășeni a intrat în proprietatea unui spațiu comercial cu suprafața de 173,4 metri pătrați. Achiziția a costat 17.232 de euro. În 2016 magistratul a luat un împrumut în valoare de 18.000 de euro pentru doi ani, cu rata dobânzii zero.

  Anul trecut, judecătorul Ștefan Starciuc de la Curtea de Apel Comrat a împrumutat 4.000 de euro pe care trebuie să-i întoarcă până în 2019 cu rata dobânzii zero. Suma respectivă l-a ajutat să-și cumpere un automobil de modelToyota Avensis, fabricat în 2007, pentru care a achitat 6.500 de euro. Magistratul a mai scos din buzunar încă aproape 20.000 de lei pentru a procura un garaj cu suprafața de 25,2 metri pătrați.

  Au finalizat construcția caselor

  Iurie Iordan, magistrat la Curtea de Apel Chișinău, a finalizat construcția casei de locuit anul trecut. La sfârșitul lunii decembrie el a înregistrat la Oficiul Cadastral imobilul de 210,4 metri pătrați cu acareturi și terenul de șase ari pe care sunt amplasate acestea. Bunurile îi aparțin în proporție de 50 la sută și valorează în jur de 911.000 de lei.

  Și Vadim Belous, magistrat de la Judecătoria Soroca, a terminat anul trecut construcția casei de 159,3 metri pătrați, evaluată cadastral la circa 800.000 de lei. Tot în 2017, familia Belous a cumpărat încă o casă, de 58,6 metri pătrați, împreună cu terenul pe care se află, de 11 ari, și alte două acareturi. Investiția pentru noile achiziții a fost de doar 170.000 de lei.

  Judecătorii cu apartamente și case moștenite, donate sau în folosință gratuită

  Despre faptul că mai mulți judecători de la diferite instanțe din țară au declarat în 2017 că fie au primit în folosință gratuită, fie au moștenit apartamentele în care locuiesc, reporterii CIJM au scris în ancheta „Sponsorii generoși ai judecătorilor”. Este cazul lui Vasili Hrapacov de la Judecătoria Comrat, care a obținut un contract de folosire cu titlu gratuit a unui apartament de 68 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de aproape 200.000 de lei. El a precizat că locuinţa aparține cumnatei sale. Judecătorul a mai primit gratuit în 2017 și un teren agricol de opt ari.

  Anul trecut Vitalie Silviu Midrigan a primit dreptul de abitație într-un imobil cu două niveluri, situat pe strada Lacului din centrul Capitalei și înregistrat pe numele socrului său, care oficial nu deține afaceri în Moldova. Casa a fost procurată de Victor Beța în 2013 și, la acel moment, avea un singur nivel, cu suprafața de 64,4 metri pătrați, și două construcții accesorii, de 40,8, respectiv 12,9 metri pătrați. Acum la casa de pe strada Lacului au loc lucrări în curte. În declarația sa de avere, Midrigan a indicat că imobilul ar avea o suprafață de 336,2 metri pătrați și ar fi evaluat cadastral la peste un milion de lei.

  Și magistrata Olga Jamba, de la Judecătoria Soroca, s-a ales cu o donație generoasă în 2017 – un apartament de 45,4 metri pătrați, evaluat la 41.804 lei. Ea a menționat că e vorba despre o locuință în care au trăit anterior socrii săi și care a fost donată de către aceștia soțului ei. O casă de locuit cu suprafața de 110 metri pătrați a intrat în proprietatea magistratei Rodica Costrude la Judecătoria Ungheni printr-un contract de donație cu titlu gratuit. Ea a precizat că imobilul i-a revenit după decesul tatălui. Un teren agricol de 23 de ari a intrat de asemenea în proprietatea magistrate contra sumei de 2.200 de lei.

  Și judecătorul Sergiu Caraman, care în prezent este detașat la Judecătoria Criuleni, a intrat în proprietatea unei case de locuit de 150 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de 603.000 de lei. Conform declarației de avere a magistratului, nu există la zi un act juridic în formă scrisă pentru imobilul respectiv. El a subliniat că e vorba despre casa părintească a soției, unde locuiește în prezent. Locuința se află în orașul Durlești și e înregistrată pe numele socrilor magistratului, Veronica și Nicolae Ivanov.

  Familia lui Eugeniu Beșelea, magistrat la Judecătoria Chișinău din martie 2017, a dobândit anul trecut un apartament de 47 de metri pătrați, cu valoarea cadastrală de 262.227 de lei. Donația a venit din partea mamei judecătorului. Magistrata Alina Brăgaru, colega lui Eugeniu Beșelea, a obținut în 2017 dreptul de abitație a unei jumătăți dintr-un spațiu comercial de 314 metri pătrați, evaluat la 925.875 de lei. Este vorba despre o încăpere în care e amplasată afacerea soțului judecătoarei, Victor Patrașcu, – Vatanservice Grup SRL. Construcția a intrat în proprietatea partenerului de afaceri al lui Victor Patrașcu în 2010, iar un an mai târziu a fost trecută pe numele firmei. Terenul alăturat i-a fost donat lui Patrașcu tot în 2010, de asemenea fiind trecut pe numele companiei un an mai târziu. Atât construcția, cât și terenul sunt puse în prezent în gaj pentru un credit în valoare de 1.250.000 de lei.

  Pe lângă cei care au obținut anul trecut donații, există magistrați care și-au făcut averi din imobile care le-au revenit ca moștenire. Astfel, judecătorul Oleg Sternioală de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a moștenit anul trecut un apartament, un garaj și o construcție unde deține mai multe cote-părți. Este vorba despre bunurile de la Florești care au aparținut tatălui său, decedat recent.

  Anul trecut a fost unul bogat și pentru Victoria Railean de la Judecătoria Căușeni. În aprilie 2017 aceasta a moștenit jumătate din casa de locuit de 111 metri pătrați a părinților săi, amplasată în satul Todirești, raionul Anenii Noi. Cealaltă jumătate de casă era înregistrată pe numele mamei sale, Ala Nigai. O lună mai târziu, Ala Nigai i-a donat fiicei partea sa de casă. În același timp, Railean a primit cheile de la un apartament de 67,4 metri pătrați, amplasat în blocul destinat judecătorilor de pe strada Ceucari și procurat la preț preferențial. Potrivit declarației de avere, „parcul de mașini” al judecătoarei a fost completat cu tocmai patru unități în 2017: un Mercedes Sprinter din 2005, cumpărat cu 76.300 de lei, un ZIL 130, fabricat în 1988, procurat cu 17.300 de lei, o mașină agricolă IUMZ-6, fabricată în 1983, achiziționată cu 21.100 de lei și o mașină agricolă de model T-40 din 1987, cumpărată cu 14.000 de lei.

  Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, a moștenit, în 2017, după decesul tatălui său, un teren intravilan și unul extravilan, precum și o treime dintr-un apartament amplasat în orașul Ungheni. O altă treime din apartamentul respectiv îi revenea de drept, iar în aprilie 2017, judecătorul și-a vândut cotele din locuința de la Ungheni mamei sale, Maria Malanciuc, care este magistrat la Judecătoria Ungheni. Tot în 2017, Ion Malanciuc a mai vândut un apartament amplasat în sectorul Botanica al Capitalei, și a obținut venituri de 2.300 de euro din locațiunea unei alte locuințe de pe strada Korolenko. Cei doi judecători, mamă și fiu, au mai cumpărat împreună un apartament de 133 de metri pătrați pentru care au achitat 907.000 de lei și un garaj de 21 de metri pătrați, care i-a costat 124.000 de lei.

  Mihail Macar, magistrat la Judecătoria Hâncești a moștenit anul trecut un teren intravilan, o casă de locuit de 96,3 metri pătrați și trei construcții, de 17, 76, respectiv 36 de metri pătrați. Valoarea totală a imobilelor constituie circa 374.000 de lei. Alte aproape 30 de mii de lei judecătorul le-a cheltuit pentru achiziționarea unui lot intravilan de cinci ari. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și dintr-o construcție. Imobilele au 150, respectiv 9,5 metri pătrați. O casă și un teren amplasate în Belarus a moștenit în 2017 și judecătorul Andrei Mironov de la Judecătoria Cahul. La scurt timp, acesta le-a vândut.

  Lexus de 20.000 de lei și BMW de 10.000 de lei

  95 de judecători din toată țara au intrat anul trecut în proprietatea unor automobile. În declarațiile de avere pentru 2017, unii magistrați au indicat prețuri vădit subestimate la autovehiculele pe care le-au cumpărat. Astfel, „recordul” a fost stabilit în 2017 de magistratul Ion Cotea de la Judecătoria Cahul. Potrivit declarației de avere și interese personale a acestuia, el ar fi achitat doar o mie de lei, adică circa 50 de euro, pentru un Opel Vectra fabricat în 1995. Circa 700 de dolari este cel mai mic preț pe care l-am găsit pe site-urile de publicitate pentru un automobil de acest model. Lilia Trocin de la Judecătoria Bălți susține că și-a cumpărat un autoturism de model Nissan Almera, fabricat în 2001, cu doar 800 de euro. Prețul de piață al unui automobil de această marcă pornește de la 2.600 de euro. Și Ana Panov, judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2017 un Kamaz, din 1982, contra sumei de 20.000 de lei.

  Judecătoarea Ludmila Holevițcaia de la instanța din Chișinău indică în declaraţia de avere că în 2017 şi-a procurat un BMW (produs în 2002), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În prezent, un automobil de acest tip poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 5.000 de euro.

  Doar 4.000 de lei ar fi dat pentru o remorcă anul trecut judecătorul Ghenadie Eremciuc de la Judecătoria Bălți, în timp ce colegul său, Valeriu Pădurari, a scos din buzunar doar 20.000 de lei pentru un Lexus fabricat în 2007. Pe site-urile de publicitate, un astfel de autoturism, în dependență de starea în care se află, costă nu mai puțin de 5.700 de euro. 10.000 de lei, adică aproximativ 500 de euro ar fi costat și automobilul de marcă Nissan Micra, produs în 2005 și cumpărat în 2017 de Dan Dubcovețchi, magistrat la Judecătoria Căușeni. Prețul de piață al unui astfel de automobil este de cel puțin patru ori mai mare. Tot 10.000 de lei ar fi dat și judecătorul Constantin Crețu de la instanța din Hâncești, pentru un Opel Antara, fabricat acum zece ani, în timp ce prețul de piață al acestui tip de automobile este de circa 10.000 de euro. 25.000 de lei ar fi costat o Toyota Yaris (anul de fabricație – 2008) achiziționată anul trecut de Ala Ucraințeva de la Judecătoria Strășeni. Cu 10.000 de lei mai puțin ar fi fost cumpărat Fordul Corinei Albu de la Judecătoria Hâncești, fabricat în 2004. În realitate, prețurile automobilelor, conform site-urilor de publicitate, sunt de cinci ori mai mari pentru fiecare unitate de transport.

  Irina Dragulean de la Judecătoria Edineț din 2017 este proprietara a două automobile. Unul e Skoda Roomster (anul de fabricație 2008), în valoare de 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit la preț de cel puțin 4.400 de dolari. A doua mașină, un Volkswagen Passat, fabricat în 2007, figurează în declarația de avere ca fiind luat în folosință. Colega sa din aceeaşi instanţă, Cristina Prisacari, indică în declaraţia de avere pentru 2017 că deţine în folosință un autoturism de model Toyota Camri, produs în anul 2014 și un Nissan Terrano, fabricat în 1995, pentru care ar fi achitat 6.000 de lei.

  Magistrata Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți indică în declaraţia de avere că deține un automobil de model Toyota Auris (fabricat în 2011), pe care l-ar fi cumpărat în 2017 cu doar 20.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model la preț de 7.000 de euro.

  Din 2017 mai mulţi magistrați conduc automobile prin mandat sau aflate în folosință. E vorba despre Anatolie Rusu de la Judecătoria Ungheni, care are în posesie un Volkswagen fabricat în 2005, magistratul Oleg Sternioală de la CSJ, care din 2018 conduce prin mandat o Skoda Superb fabricată în 2017, precum și magistrații Judecătoriei Chișinău, Serafim Vasilache, Tatiana Avasiloaie, Sergiu Ciobanu și Ludmila Barbos, care au în folosință un Opel Astra din 2005, un Mitsubishi ASX fabricat în 2015, un Volvo produs în 2009, respectiv un Nissan Juke din 2013.

  Mașinile de lux procurate de judecătorii moldoveni în 2017

  De partea cealaltă, un șir de magistrați au cheltuit sume exorbitante în 2017, pentru a-și completa parcul de mașini. De departe, cea mai scumpă achiziție a făcut-o Veaceslav Caragia, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, care a scos din buzunar 983.520 de lei, adică aproape un milion de lei pentru un BMW 520D XDrive Sedan nou-nouț. Îl urmează în top magistratul Curții de Apel Chișinău, Eugeniu Clim, care, după ce și-a vândut un Mercedes cu 30.200 de euro, a achiziționat un altul nou-nouț, pentru care a achitat 50.000 de euro. Cu 2.000 de euro mai puțin a cheltuit, pentru a-și completa parcul de automobile, Olga Bejenari de la Judecătoria Chișinău. Magistrata și-a procurat un Mercedes și o Skoda, pentru care a scos din buzunar 28.000, respectiv 20.000 de euro.

  Xenofon Ulianovschii de la Curtea de Apel Chișinău anul trecut și-a cumpărat cu 38.900 de euro un Jaguar F-Pace proaspăt scos din uzină. Având venituri de doar 169.000 de lei în 2017 și beneficiind de o donație de 200.000 de lei de la părinți, Dragoș Crigan de la Judecătoria Chișinău anul trecut s-a încumetat să cheltuie 650.000 de lei pentru a intra în proprietatea unei Skoda Superb fabricate un an mai devreme. Cu 20.000 de lei mai puțin a cheltuit Ion Țurcan de la Curtea de Apel Chișinău pentru a-și cumpăra un Mercedes Benz ML 250 (anul de fabricație 2012). Ceva mai puțin a cheltuit magistratul Curții de Apel Chișinău Ion Secrieru, care și-a procurat o Toyota Camri nou-nouță cu aproape 526.000 de lei. Gheorghe Stratulat de la instanța din Capitală și-a completat garajul anul trecut cu tocmai patru autoturisme – o Toyota RAV4 nou-nouță, pentru care a scos din buzunar aproape 453.000 de lei, și trei camioane, fabricate în 2005, 2006, respectiv 2007, pentru care a plătit 84.500, 92.000, respectiv 91.000 de lei. Un parc întreg de automobile și-a cumpărat în 2017 și Corina Ursachi, de asemenea magistrată la Judecătoria Chișinău. Astfel, în garajul acesteia au ajuns un Audi A6, fabricat în 2013, pentru care ar fi achitat doar 15.000 de lei (!), un Mercedes Viano, produs în 2012 și procurat cu 80.000 de lei, și un Mercedes E250 din 2013, pentru care ar fi scos din buzunar 420.000 de lei. O Toyota RAV4 fabricată în 2014 și-a luat anul trecut și Iurie Potîngă, de la aceeași instanță. După ce a vândut un apartament cu 40.000 de euro, magistratul a cheltuit jumătate din suma respectivă pentru noua sa bijuterie pe patru roți. Colega sa, Ina Dutca, a intrat anul trecut în proprietatea unui Volvo XC (anul de fabricație 2012), contra sumei de 21.139 de euro.

  Taisia Prutean de la instanța din Capitală s-a pricopsit anul trecut cu un Hyundai Santa Fe, produs în 2013, pentru care a achitat 450.000 de lei. După ce a obținut 855.000 de lei de la Primăria municipiului Chișinău, în urma executării hotărârii instanței de judecată, magistratul Victor Olărescu de la Judecătoria Hâncești și-a cumpărat în 2017 un Mercedes GLK 220 CDI fabricat patru ani mai devreme, pentru care a achitat, conform declarației de avere, 22.700 de euro. Vladislav Clima, judecător la Curtea de Apel Chișinău, s-a ales în 2017 cu un Volkswagen Passat Confortline nou-nouț, pentru care a scos din buzunar 20.000 de euro. 395.000 de lei a costat BMW-ul produs în 2013, care a intrat anul trecut în proprietatea soților Ion și Maria Guzun, magistrați la CSJ, respectiv Curtea de Apel Chișinău.

  Cât au costat automobilele procurate în 2017 de ceilalți 65 de magistrați, aflați de aici.

  Magistrații latifundiari

  Anul trecut, mai mulți magistrați s-au căpătuit cu terenuri agricole, extravilane sau intravilane. De departe, cel mai mare latifundiar printre judecători este magistrata Ana Panov de la Curtea de Apel Chișinău. Ea deține împreună cu soțul peste 180 de terenuri intravilane și extravilane, dintre care 15 au fost cumpărate în ultimul an. Suprafața loturilor achiziționate în 2017-2018 constituie 20,1 hectare, iar prețul cu care au fost cumpărate se ridică la 214.000 de lei. 45.700 de lei judecătoarea a adunat anul trecut din vânzarea altor șase terenuri. Magistrata Adriana Garbuz de la Curtea de Apel Bălți, care deține zeci de hectare de pâmânt, în 2017 și-a mai cumpărat șase loturi, cu suprafața totală de 2,3 hectare, pentru care a achitat 36.500 de lei. Și judecătorul de la Bălți Ghenadie Eremciuc, care la fel ca și Garbuz mai avea în proprietate câteva zeci de terenuri, în 2017 s-a mai pricopsit cu 13 terenuri extravilane, cu suprafața totală de peste patru hectare, pentru care a scos din buzunar circa 56.000 de lei.

  Trei terenuri agricole cu suprafața totală de 1,7 hectare au intrat în proprietatea magistratului Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti, pentru aproximativ 20.000 de lei. 10.000 de euro pentru un teren intravilan de șase ari a scos din buzunar și judecătorul Ion Ghizdari de la Bălți. O parte din suma respectivă, mai exact 4.800 de euro, a fost acoperită din vânzarea automobilului său. Două terenuri intravilane, de 0,4, respectiv 0,25 ari au intrat în 2018 în proprietatea judecătorului Afanasi Curdov de la Curtea de Apel Comrat. Magistratul și-a mai cumpărat anul trecut un spațiu de aproape 40 de metri pătrați. Tranzacțiile l-au costat 40.000 de lei. Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți și-a cumpărat anul trecut un automobil – o Toyota Auris, pentru care ar fi achitat doar 20.000 de lei (!). Pentru a avea unde să-și adăpostească mașina, judecătoarea a cumpărat un garaj de 34 de metri pătrați și terenul pe care se află acesta. Tranzacțiile „au sărăcit-o” cu încă 55.000 de lei.

  Dacă e să credem declarațiilor de avere și interese personale, unii judecători au devenit anul trecut latifundiari, fără a achita vreo sumă de bani sau au scos din buzunar sume simbolice. Bunăoară, Ghenadie Tocaiuc de la Judecătoria Soroca a cumpărat anul trecut un teren agricol de 1,7 hectare cu doar 23 de lei. Colega sa, Marcela Nicorici, s-a pricopsit cu o cotă de 3/15 dintr-un lot de șapte ari fără să plătească ceva. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a ajuns proprietara unei jumătăți dintr-un teren de șase ari, fără să scoată ceva din economii. Ea a mai moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și tot atâta dintr-o construcție. Imobilele au 150 și, respectiv, 9,5 metri pătrați. Cu o jumătate dintr-un lot de teren intravilan de 10 ari s-a pricopsit anul trecut și magistrata Lidia Bulgac de la Curtea de Apel Chișinău.

  Expert: „Orice diferențe substanțiale dintre veniturile judecătorilor și bunurile achiziționate de aceștia trebuie să fie stabilite de către Autoritatea Națională de Integritate”

  În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, în prezent mingea este în terenul Autorității Naționale de Integritate (ANI). „Acum ANI are nu doar conducerea selectată, dar și inspectori de integritate independenți și cu competențe extinse, comparativ cu CNI. Ar fi bine, dacă noii inspectori s-ar concentra pe declarațiile persoanelor cu funcții de demnitate publică, așa cum scrie și Legea 132/2016 că „cel puțin 40% dintre controalele declarațiilor de avere și interese personale efectuate în decursul unui an calendaristic vor viza persoanele cu funcții de demnitate publică, care vor fi selectate în mod aleatoriu pentru controlul din oficiu al acestora”. Dar, se pare că acum inspectorii sunt concentrați mai mult pe funcționarii locali (cel puțin așa arată actele de constatare publicate pe pagina ANI). E regretabil acest fapt, pentru că așteptările societății de la o ANI reformată au fost și încă rămân a fi mari. Poate investigațiile ziaristice vor fi un imbold pentru inițierea controalelor în privința unor demnitari mai înalți”, punctează experta.

  Sursa: anticorupție.md

• Mai mulți judecători și-au schimbat locurile de muncă. La ce instanțe vor activa

  Magistratul Adrian Cerbu nu va mai activa la Judecătoria Bălți. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat transferul acestuia la Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari. Adrian Cerbu și-a început activitatea de judecător în anul 2012, iar la începutul acestui an a fost numit în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. În cadrul ședinței de astăzi, CSM a acceptat demersul […]

  Citiţi mai departe

  Magistratul Adrian Cerbu nu va mai activa la Judecătoria Bălți. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat transferul acestuia la Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari. Adrian Cerbu și-a început activitatea de judecător în anul 2012, iar la începutul acestui an a fost numit în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

  În cadrul ședinței de astăzi, CSM a acceptat demersul președintelui interimar al Judecătoriei Criuleni, Ion Malanciuc, referitor la transferul temporar al judecătorului Marina Curtiș de la Judecătoria Cahul. Anterior, magistrata a activat judecător de instrucție la Judecătoria Taraclia. În luna mai a fost numită în fucția de judecător la Judecătoria Cahul, până la atingerea plafonului de vârstă.

  Membrii Consiliului au mai hotărât ca judecătorul Ion Ghizdari de la Judecătoria Bălți să fie numit în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Teodor Cârnaț a ținut să-l felicite de magistrat pentru sesizarea pe care a depus-o la Curtea Constituțională și în baza căreia interdicția de perfectare a actelor de stare civilă, aplicată în cazul persoanelor cu datorii, a fost declarată neconstituțională.

  Tot astăzi, judecătorul Dan Dolghieri de la Judecătoria Edineț, sediul Ocnița, a depus jurământul.
  sursa: bizlaw.md

• Interviu cu judecătorul Ion Malanciuc

  Judecătorul Ion Malanciuc activează în cadrul Judecătoriei Dubăsari din anul 2011. Este absolut convins că majoritatea a judecătorilor îşi exercită atribuţiile onest şi în strictă conformitate cu normele legale. De asemenea, consideră că unica soluţie pentru preîntîmpinarea depunerii plîngerilor la CEDO o reprezintă ridicarea calităţii actului de justiţie. – De cît timp activaţi în funcţia de judecător? – În funcţia […]

  Citiţi mai departe

  Judecătorul Ion Malanciuc activează în cadrul Judecătoriei Dubăsari din anul 2011. Este absolut convins că majoritatea a judecătorilor îşi exercită atribuţiile onest şi în strictă conformitate cu normele legale. De asemenea, consideră că unica soluţie pentru preîntîmpinarea depunerii plîngerilor la CEDO o reprezintă ridicarea calităţii actului de justiţie.
  – De cît timp activaţi în funcţia de judecător?
  – În funcţia de judecător activez începînd cu 30 decembrie 2011.
  – Aţi ales să fiţi magistrat. De ce judecător şi nu procuror, avocat sau executor judecătoresc?
  – Cînd am absolvit facultatea în 2000, urma să stabilesc ce profesie juridică să urmez. Mulţi din cei cu experienţă mă sfătuiau să încerc la stat, îndeosebi în cadrul procuraturii, inclusiv şi pentru obţinerea unei experienţe profesionale pentru început. Însă, la acel moment, această perspectivă nu era tentantă pentru mine. Şi aceasta din două motive de bază: fiind o persoană mai independentă de fire, nu mă vedeam într-un sistem bazat pe ideea de supunere faţă de indicaţiile superiorului, care deseori puteau fi contrare propriilor mele viziuni; la fel, sub aspect financiar, lucrul pentru stat nu era deloc tentant. Din aceste considerente, atunci am ales să fiu avocat, adică, să fiu independent şi să lucrez pentru mine. Ulterior, activînd în această profesie, am rămas un pic dezamăgit, constantînd faptul că ceva nu merge bine, aşa cum ar trebui potrivit buchiei legii, iar eu nu pot schimba nimic din postura de avocat. Aşa, încetul cu încetul, a început să se cristalizeze ideea de a încerca să activez în domeniul justiţiei în funcţie de judecător şi nu de avocat. Or, fiind judecător, oricum rămîi independent, dar totodată deja tu eşti persoana care ia decizia, iar prin aceasta ai puterea să faci ca lucrurile să meargă aşa cum ar trebui, cel puţin la nivelul tău de activitate. Prin urmare, în 2007, cînd s-a anunţat concurs de admitere la INJ, am hotărît să încerc şi am reuşit să-l trec, fiind admis la studii.

  – Ce instituţii de învăţămînt aţi absolvit şi care este pregătirea dumneavoastră profesională în exercitarea funcţiei de judecător?
  – În perioada 1995-2000 am fost student la Facultatea Drept a USM. În 2000-2001 am făcut masterul la aceiaşi instituţie, apoi au urmat cursurile de la INJ, pe care l-am absolvit în 2009, fiind absolvent în cadrul primei promoţii.

  – Pe lîngă activitatea de judecător, mai desfăşuraţi şi alte activităţi compatibile cu aceasta?
  – Începînd cu 01 septembrie 2000 activez la catedra Drept civil a Facultăţii de Drept a USM.
  – Care este lucrul cel mai important pe care l-aţi recomanda unui student la Drept şi care este, după părerea dumneavoastră, cea mai mare lacună din sistemul de învăţămîn juridic din Republica Moldova?
  – Un student de la Drept trebuie să conştientizeze faptul că el învaţă pentru sine şi nu pentru notă, de aceea i-aş recomanda să studieze cît mai mult, fiind însoţit în permanenţă de setea de afla ceva nou. Cea mai mare lacună în procesul de învăţămînt juridic superior o văd în faptul că accentul încă se pune pe asimilarea şi, respectiv, reproducerea de către student a cît mai multă informaţie şi nu pe crearea la el a deprinderilor de utilizare corectă a acesteia. Altfel spus, procesul de studiu este foarte teoretizat şi foarte puţină atenţie se atrage aspectului practic.
  – Ce experienţă din trecut v-a ajutat sau v-a pregătit cel mai mult pentru cariera de judecător?
  – După cum am menţionat începînd cu 2000 activez la Facultatea de Drept a USM. Pe lîngă aceasta, în perioada iulie 2000 – februarie 2002 am făcut stagiu în avocatură, iar după aceasta am activat ca avocat. În septembrie 2007 mi-am suspendat licenţa de avocat din cauza că am intrat la INJ. La fel, în anul 2011, fiind în aşteptarea numirii în funcţie de judecător, am lucrat la Ministerul Justiţiei, iniţial ca consultat, apoi ca consilier.
  – Care sunt principalele dificultăţi pe care le întîmpină un judecător în practică?
  – Responsabilitatea este una foarte mare, fiindcă deciziile noastre au un impact deosebit asupra persoanelor care apar în faţa noastră. La rîndul său, persoanele care nu conştientizează acest fapt nu au ce căuta în această profesie, or consecinţele în urma activităţii lor uneori pot fi dezastruoase. În acest sens, pot doar menţiona, curegret, faptul că în Republica Moldova, spre deosebire de multe alte state, la etapa selecţiei viitorilor judecători, nu se practică careva teste psihologice complexe (imposibile de trişat) capabile să identifice lipsa calităţilor necesare pentru practicarea profesiei respective, printre care şi a celei de responsabilitate.

  – Ce grad de responsabilitate implică pentru dumneavoastră hotărîrile adoptate în cauzele pe care le examinaţi, deoarece acestea vizează soarta justiţiabililor?
  – Dificultăţile sunt diferite şi, în principiu, fiecare poate prezenta propriul clasament al acestora, întocmit în baza propriilor viziuni. Totuşi, consider că principala dificultate se reduce la lipsa de cultură juridică a populaţiei în general, şi a celor implicaţi în procesul de înfăptuire a actului de justiţie în special, combinat şi cu un nivel avansat de desconsiderare a normelor de conduită existentă în societate. Iar, totul porneşte de la lipsa a ceea ce noi numim ”stat de drept” în deplinul sens al cuvîntului. Oamenilor nu le este intrată în sînge ideea că trebuie trăit conform legii, dar nu reieşind din necesităţile fiecărui în parte. Ca rezultat, un martor poate veni şi spune ”poveşti” în instanţa de judecată fără nici o remuşcare de conştiinţă, un avocat fără nici un motiv poate să nu se prezinte la şedinţa de judecată, un procuror poate să spună că a citat martorii pentru şedinţa de astăzi, dar nu cunoaşte motivele neprezentării, deşi în realitate nu a făcut-o, etc. În concluzie, doar pot spune că la acest capitol avem o restanţă foarte mare la care intens trebuie de lucrat.
  – Se vorbeşte frecvent despre lipsa de cultură juridică a populaţiei. Care ar fi soluţiile pentru o mai bună informare a publicului şi cît de mult poate un judecător contribui la aceasta?
  – Este foarte greu de răspuns la întrebarea care ar fi soluţia cea mai optimă pentru ridicarea culturii juridice a populaţiei. Nu cred în genere că există o singură soluţie fundamentală care ar putea schimba radical situaţia. Consider că trebuie să avem în vedere un complex întreg de măsuri ce necesită atît implicarea statului prininstituţiile sale (Parlament, Guvern, Ministere, Agenţii etc), cît şi a societăţii civile (ONG-uri). Cu referire la contribuţia unui judecător. În principiu, contribuţia lui se reduce la activitatea de zi cu zi. Cu cît e mai corect şi integru în ceea ce face, cu aît mai mult sporeşte cultura juridică în societate. Desigur că, de regulă, influenţa judecătorului se răsfrînge doar asupra participanţilor la proces, spre deosebire de un spot televizat social sau un articol din ziar. Însă, sunt şi situaţii cînd impactul unei decizii luate de un judecător depăşeşte cercul celor implicaţi în proces.
  – Cum au influenţat noile condiţii create în instanţele judecătoreşti (renovarea sediilor, dotarea cu echipament tehnic, camerele pentru audierea minorilor, sălile de şedinţe pentru fiecare judecător, utilizarea PIGD, Femida, etc.) asupra înfăptuirii justiţiei?
  – Evident că îmbunătăţirea condiţiilor tehnice de lucru poate avea doar un efect benefic la înfăptuirea actului de justiţie. Consider necesar doar să accentuez rolul deosebit al implimentării conceptelor cu privire la gestionarea electronică a dosarelor şi înregistrare a şedinţelor. PIGD-ul, pe lîngă faptul că a uşurat esenţial pentru un judecător procesul de administrare a unui dosar (fixare a şedinţelor, întocmire a citaţiilor, plasarea rezultatelor dosarului etc), a redus la maxim posibil intervenţia factorului uman în ce priveşte influenţa negativă. Înregistrarea în programul Femida a şedinţelor, la rîndul său, substanţial i-a disciplinat pe participanţii la proces, inclusiv şi pe judecători, şi ca rezultat şedinţele de judecată într-adevăr seamănă a veritabile şedinţe. Nemaivorbind de faptul că înregistrarea şedinţelor îi protejează pe judecători de diferite abuzuri, sub formă de plîngeri neîntemeiate din partea participanţilor de rea-credinţă, abuzuri care de fapt nu sunt altceva decît o formă de presiune pentru obţinerea unei soluţii favorabile. Existînd înregistrarea audio a şedinţei, nu mai poţi inventa şi atribui unui judecător diferite acţiuni pe care el nu le-a făcut.

  – Consideraţi că informaţiile difuzate de mijloacele de informare în masă cu privire la sistemul judecătoresc au un impact negativ asupra încrederii publicului în actul de justiţie?
  – Informaţiile obiective, cît de neplăcute n-ar fi pentru noi judecătorii, în final pot avea doar un impact pozitiv. Informaţiile neobiective, manipulatorii, tendenţioase, făcute doar cu scopul obţinerii unui rating cît mai mare prin prezentarea unor ştiri denigratoare la adresa sistemului judiciar, fiindcă publicul larg ar aştepta astfel de ştiri, însă care denaturează realitatea, evident că pot duce doar la un impact negativ asupra încrederii publicului în actul de justiţie. Cu părere de rău, la noi în societate avem foarte multe instituţii massmedia şi jurnalişti care cunosc foarte prost codul lor deontologic sau care, în genere, consideră că codul deontologic are un singur articol – ştirea e bună dacă duce la mărirea ratingului.
  – Ce credeţi că ar trebui făcut la nivelul instanţelor pentru a îmbunătăţi comunicarea cu mass-media?
  – Există o regulă de aur, chiar dacă e nescrisă, pentru judecători – ”toate explicaţiile în legătură cu o decizie adoptată se regăsesc în însuşi conţinutul ei”. În rest, un judecător nu trebuie să dea explicaţii publicului în legătură cu o decizie sau alta, căci asta înseamnă că el se îndreptăţeşte. La fel, şi colegii lui, inclusiv şi preşedintele instanţei, nu au dreptul să comenteze decizia luată. De aceia, e greu de spus ce ar trebuie de făcut pentru îmbunătăţirea comunicării cu mass-media atît timp cît această comunicare nicidecum nu se poate referi la deciziile adoptate de instanţă, ci doar la careva chestiuni organizatorice, care nu cred că ar prezenta mare interes pentru publicul larg.
  – În urma numeroaselor condamnări ale Republicii Moldova la CEDO, care sunt măsurile pe care le vedeţi a fi adoptate pentru a preîntîmpina depunerea plîngerilor la CEDO?
  – Eu văd o singură măsură efectivă – ridicarea calităţii actului de justiţie. În rest sunt vorbe goale.

  – Cum vă vedeti evoluînd în acest sistem în urmatorii zece ani?
  – E greu de spus cum mă văd evoluînd în acest sistem peste zece ani, fiindcă nu ştiu în care direcţie o va lua. Totuşi, sper că direcţia va fi una bună, iar eu, indiferent de locul pe care îl voi avea, voi putea să mă mîndresc că fac parte din el.
  – Care credeţi că este cea mai gravă problemă cu care se confruntă Justiţia din Republica Moldova în prezent?
  – Indiscutabil, cea mai gravă problemă cu care se confruntă Justiţia din Republica Moldova este corupţia, în măsura în care ea persistă. O decizie judecătorească care are la bază un element de corupţie prin definiţie este injustă. Şi nu poate fi nimic mai grav decît o decizie injustă a Justiţiei. Totodată, n-ar fi corect să fiu interpretat ca susţinînd că sistemul justiţiei în Republica Moldova ar fi esenţialmente corupt. Sunt convins că majoritatea absolută a judecătorilor îşi exercită atribuţiile onest şi în strictă conformitate cu normele legale. În acelaşi timp, avem şi sentinţe irevocabile de condamnare a judecătorilor pentru acte de corupţie, ceea ce atestă faptul că sunt şi probleme în sistem care trebuie rezolvate.
  sursa: csm.md

• Ajută Curaj.TV să rămînă independent! Marea Ivanovna cu fecioru-sau s-au apucat sa faca justitie po moldavski

  Datorita orgoliului nestavilit acestei judecatoare din Ungheni am reusit sa strang probe ce demonstreaza ca nu numai sistema electronica de distribuire aleatorie a dosarelor se fraudeaza dar si procesele-verbale inregistrate audio se poate frauda.Am sesizat PG, CSM da urmeaza numaidecat sa informez si Ambasada SUA ca contributiile lor/USAID si MJ RM in a face justitia RM mai transparenta sunt in […]

  Citiţi mai departe

  Datorita orgoliului nestavilit acestei judecatoare din Ungheni am reusit sa strang probe ce demonstreaza ca nu numai sistema electronica de distribuire aleatorie a dosarelor se fraudeaza dar si procesele-verbale inregistrate audio se poate frauda.Am sesizat PG, CSM da urmeaza numaidecat sa informez si Ambasada SUA ca contributiile lor/USAID si MJ RM in a face justitia RM mai transparenta sunt in zadar atat timp cat sunt asa magistrati corupti ca Maria Malanciuc.