Новости

• Statul s-ar putea îmbogăți cu peste 17 milioane de lei. 15 funcţionari publici, printre care judecători și procurori, riscă să rămână fără averi

  Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a inițiat cauze privind confiscarea averii pe numele mai multor funcționari, inclusiv foști deputați, judecători, polițiști, viceminiștri, procurori și vameși. Dacă în cele 15 dosare aflate pe rol ANI va avea câștig de cauză, peste 17 milioane de lei vor ajunge în vistieria statului. Conform datelor oferite de ANI, averea nejustificată a ex-deputatului Dumitru Diacov în valoare de […]

  Подробнее

  Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a inițiat cauze privind confiscarea averii pe numele mai multor funcționari, inclusiv foști deputați, judecători, polițiști, viceminiștri, procurori și vameși. Dacă în cele 15 dosare aflate pe rol ANI va avea câștig de cauză, peste 17 milioane de lei vor ajunge în vistieria statului.

  Conform datelor oferite de ANI, averea nejustificată a ex-deputatului Dumitru Diacov în valoare de 603.728 lei ar putea fi confiscată. Deși a beneficiat de dreptul de a-și expune punctul de vedere în cadrul procedurii de control, deputatul și-a justificat doar o parte din averea deținută.

  Diacov a fost învinuit și de încălcarea regimului incompatibilităţii funcţiilor. Inspectorii de integritate au constatat că, în 2017, în timp ce îşi exercita mandatul de deputat, Dumitru Diacov a deţinut şi calitatea de președinte al Fundaţiei pentru Democraţie şi Progres.

  Vameșul Valentin Rusu riscă să rămână fără bunurile în valoare de aproape un milion de lei. În 2013–2016, vameșul și membrii familiei sale au înregistrat o diferență de aproximativ 1.248.000 de lei între proprietatea dobândită și veniturile obținute. Este vorba de o casă, un teren și trei automobile, conturi bancare cu numerar și mijloace financiare din transferuri internaționale.

  Judecătorul Denis Guzun poate rămâne fără aproape trei milioane de lei, costul bunurilor pe care nu a reușit să le justifice. Diferența substanțială a fost stabilită pentru anul 2018, când judecătorul a achiziționat șapte bunuri mobile și imobile în Chișinău, în valoare totală de peste trei milioane de lei, inclusiv două construcții nelocative din sectorul Buiucani al Chișinăului, casa de locuit cu terenul aferent și o construcție accesorie, teren pentru construcții și încă un autoturism de model BMW X5.

  Precizăm că Denis Guzun a fost promovat de Consiliul Superior al Magistraturii în funcția de magistrat pe un termen de cinci ani, în noiembrie 2018. El a fost numit în funcție în pofida faptului că a acumulat la evaluarea profesională doar 77 de puncte dintr-o sută, fiind devansat de zece contracandidați, care au obținut un punctaj mai mare.

  Diferența de 556.456 de lei între costul unui apartament și veniturile realizate de familia Musteață în perioada octombrie 2015–decembrie 2018 depășește de cinci ori plafonul de 20 de salarii medii lunare pe economie. Musteață Alexei, ex-controlor la Consiliul Concurenței a argumentat neindicarea banilor prin faptul că nu își poate aminti „cu desăvârșire” de sumele cu pricina.

  Alexandru Ciobanaș, șeful de la poliție despre care ANI a constatat că nu a inclus în declarația de avere două automobile și 2,6 milioane de lei pe care nu le-a putut justifica, a fost avansat în vara anului 2021 în funcție.

  În ultima sa declarație de avere și interese personale, semnată de Ciobanaș pe 7 mai 2020, acesta a raportat un teren pentru construcții, trei apartamente și două automobile –Toyota Yaris și Hyundai Tucson. Polițistul a mai declarat și o firmă de confecții fondată de soția sa în 2014. În declarația lui Alexandru Ciobanaș însă nu se regăsesc veniturile soției.

  Ciobanaș a fost decorat de Ziua Independenței cu ordinul Credință Patriei. Decretul a fost semnat de președintele Igor Dodon la o săptămână după emiterea Actului de constatare în privința lui Ciobanaș.

  Autoritatea a constatat o diferență de 835.000 de lei între averea declarată și cea obținută în cazul fostului procuror din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Lilian Bacalîm. Bine-cunoscutul procuror i-a scos de sub urmărire penală pe oligarhii de la Tiraspol Ilia Kazmalî și Victor Gușan, a gestionat dosarul tentativei de asasinare a lui Gorbunțov și cauza pentru traficul de droguri în care figura Oleg Pruteanu, alias Borman.

  Fostul deputat Nae-Simion Pleșca ar fi încălcat regimul juridic al averii și intereselor personale. ANI cere confiscarea averii lui Pleșca, diferența între averea dobândită și veniturile obținute fiind estimată la peste 800.000 de lei. 

  Precizăm că Nae-Simion Pleșca a fost deputat liberal-democrat. Se numără printre cei șapte PLDM-iști care au părăsit formațiunea politică și au votat Guvernul Filip în ianuarie 2016, după care, în aprilie 2017, a aderat la PDM. Portalul Anticoruptie.md a scris despre ascensiunea politică, dar şi afacerile fostului demnitar.

  În perioada ianuarie 2012–ianuarie 2019, în timpul exercitării mandatelor de primar, fostul ales local din Negureni, Telenești, Grigore Munteanu a admis o diferență în mărime de peste 900.000 de lei între averea dobândită și veniturile obținute.

  Cheltuieile de peste două milioane de lei au fost achitate pentru procurarea unui apartament de peste 756.000 de lei, achiziționarea a peste 400 de bunuri imobile în valoare totală de circa 788.000 de lei, depuneri financiare în conturi bancare, achiziționarea unui automobil de model Mercedes Sprinter în valoare de 10.000 de lei, a unui Volkswagen Crafter la preț de 10.000 de lei, a unui Mercedes E250 la preț de 20.000 de lei, precum și achitarea unor servicii etc.  

  Procurorii anticorupție au desfășurat, la început de noiembrie curent, mai multe percheziții la domiciliul, automobilul și locul de muncă al judecătoarei din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, Tatiana Avasiloaie.

  Aceasta este cercetată într-o cauză penală pornită pentru îmbogățire ilicită. Suma bunurior pe care nu a reușit să o justifice trece de 1,3 milioane de lei.  

  Anterior, Anticorupție.md a scris că din 2017 mai mulţi magistrați conduc automobile prin mandat sau aflate în folosință, inclusiv Tatiana Avasiloaie. Acesta deține un un Mitsubishi ASX fabricat în 2015.

  Autoritatea a stabilit în cazul ex-deputatului democrat Alexandru Jizdan o diferență în valoare 770.000 de lei între veniturile declarate și cele obținute. Controlul averii parlamentarului a fost inițiat la sfârșitul anului 2019 în baza unei sesizări din oficiu privind depunerea tardivă a declarației anuale de avere și interese personale. Jizdan a declarat că este vorba de o presiune politică.

  Centrul de Investigații Jurnalistice a investigat în decembrie 2020 construcțiile politicienilor și oamenilor de afaceri, funcționarilor publici, artiștilor și polițiștilor ale vilelor de lux pe malul drept al Nistrului.

  În investigație a fost menționat că și Alexandru Jizdan care a procurat în 2018, pe când era ministru de Interne, o casă de 108 metri pătrați și un teren de 0.2884 hectare, pe care se mai aflau două construcții accesorii.

  Fostul viceministru al Ministerului Afacerilor Interne și ex-președinte al raionului Criuleni, Ion Țurcan, a ajuns în vzorul ANI după ce nu a putut demonstra din ce bani a cumpărat un Skoda Kodiaq de peste jumătate de milion de lei.

  În 2015, o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, „Păcatele” şi afacerile noilor viceminiştri, a scos în vileag că generalul ar fost implicat în afaceri cu țigări. În perioada comunistă, Ion Țurcan a plecat la pensie. A revenit odată cu preluarea puterii de către forţele pro-europene, fiind numit, în iulie 2009, şef la Fulger.

  Inspectorul de integritate a stabilit că Ivan Șaptefraț, funcționar la Curtea de Apel Chișinău, deține avere nejustificată în valoare de peste 550.000 de lei și că acesta a admis încălcări de ordin penal. În 2017–2018, angajatul Curții de Apel Chișinău a deschis un depozit bancar la o instituție financiară și a dobândit un apartament în municipiul Chișinău la prețul de peste 670.000 de lei.

  Valoarea mijloacelor bănești nejustificate a ajuns la 880.545 de lei, bani deținuți de Ruslan Istrati și membrii familiei sale. Acești bani au fost depistați în urma operațiunilor bancare de alimentare a conturilor pe care le-au efectuat membrii familiei Istrati. În perioada supusă controlului, polițistul și soția sa au alimentat cu numerar conturile bancare deținute cu 905.000 de lei: în 2015–2016 – 419.000 de lei, iar în 2017– 2019 – 486.000 de lei.

  Octavian Misic, vicedirector la IMSP Neurologie nu a reușit să justifice proveniența bunurilor în valoare de 717.413 lei, iar Andrieș Gheorghe, funcționar la Primăria Năpadova, raionul Teleneşti, nu a reușit să justifice bunuri în valoare de 2.465.396 de lei.
  Sursa: anticoruptie.md

• VIDEO/ (In)Justiție cu iz de interese personale

  Vizată într-un act de constatare al Autorității Naționale de Integritate, dar și într-o cauză penală pentru îmbogățire ilicită, Tatiana Avasiloaie, magistrata Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, face, în continuare, justiție. Deși Autoritatea Națională de Integritate a stabilit o diferență substanțială de circa 1,33 de milioane de lei între averea și veniturile judecătoarei, manifestată prin deținerea unui penthouse în centrul capitalei, despre […]

  Подробнее

  Vizată într-un act de constatare al Autorității Naționale de Integritate, dar și într-o cauză penală pentru îmbogățire ilicită, Tatiana Avasiloaie, magistrata Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, face, în continuare, justiție.

  Deși Autoritatea Națională de Integritate a stabilit o diferență substanțială de circa 1,33 de milioane de lei între averea și veniturile judecătoarei, manifestată prin deținerea unui penthouse în centrul capitalei, despre care a scris ZdG, Tatiana Avasiloaie nu a fost suspendată din funcție. Ea continuă să examineze și să emită hotărâri, inclusiv în dosarele care vizează acte ale instituției care a stabilit că ea a încălcat legislația.

  De la întocmirea actului pe numele ei, judecătoarea a anulat nu mai puțin de șapte hotărâri emise de Autoritatea Națională de Integritate privind averea nejustificată în care sunt vizați mai mulți foști sau actuali funcționari. Doi ex-deputați ai Partidului Democrat din Moldova, dar și un fost șef din cadrul Ministerului Afacerilor Interne se numără printre persoanele care au beneficiat de decizii favorabile emise de judecătoarea Avasiloaie în lupta pe care aceștia o au cu Autoritatea Națională de Integritate.

  Reprezentanții Autorității Naționale de Integritate consideră că judecătoarea Avasiloaie creează un „precedent judiciar pentru cazul ei”, în timp ce magistrata susține că „recuzarea și abținerea ei nu sunt prevăzute de legislație”.
  La 9 iulie 2021, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a stabilit o diferență substanțială de circa 1,33 milioane de lei între averea și veniturile judecătoarei Tatiana Avasiloaie, magistrată din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, manifestată prin deținerea unui penthouse situat în centrul capitalei. Investigația ANI a fost inițiată în urma unei anchete a ZdG, publicată în luna februarie 2020: Penthouse-ul din centrul Chișinăului în care o judecătoare, ZILNIC, „verifică să fie în regulă apa și căldura”.

  Atunci ZdG scria că magistrata putea fi văzută, zilnic, în timp ce intră într-un penthouse de peste 150 de metri pătrați, amplasat într-un bloc din centrul capitalei. Tatiana Avasiloaie preciza că apartamentul aparținea unei cunoștințe de-a familiei sale, care locuia în stânga Nistrului, iar ea doar intra „să verifice… să fie în regulă apa, căldura”.

  Totodată, imobilul nu se regăsea în declarațiile de avere și interese depuse de judecătoare, acolo unde ea indica o casă în Chișinău, construită de părinți, dar și un automobil, înregistrat pe numele tatălui său, funcționar și el.

  După ce actul ANI a ajuns la Procuratura Generală (PG), a fost inițiată o cauză penală pe numele judecătoarei pentru îmbogățire ilicită, iar la 9 noiembrie, procurorii au descins cu percheziții la domiciliul magistratei. Cu toate acestea, nici după actul ANI, nici după inițierea urmăririi penale pe numele ei, judecătoarea Tatiana Avasiloaie nu a fost suspendată din funcție, astfel încât ea continuă să facă justiție.

  Judecătoarea anulează actele emise de ANI pe numele a doi foști deputați
  Deși magistrata este vizată într-un act de constatare al ANI privind averea nejustificată, aceasta continuă să examineze și să ia decizii în dosare care vizează inclusiv acte similare ale Autorității, în care sunt vizate alte persoane.

  ZdG a constat că, doar în ultimele două luni, judecătoarea a anulat actele de constatare ale ANI, la fel, privind averea nejustificată, emise pe numele a doi foști deputați ai Partidului Democrat din Moldova (PDM), dar și pe numele unui ex-șef al Secției de urmărire penală a Inspectoratului de Poliție Centru.

  Dosarul Diacov: Motivele anulării actului de constatare ANI pe numele fostului deputat democrat
  Dumitru Diacov, ex-deputat PDM, pe numele căruia ANI a constatat „diferențe substanțiale, în mărime de circa 603 mii de lei, între averea dobândită și veniturile obținute de către familia sa, pe parcursul deținerii calității de subiect al declarării averii și intereselor personale, în perioada 2016-2019, precum și caracterul nejustificat al deținerii acestei averi”, și-a găsit „dreptatea” în urma unei hotărâri emise de Avasiloaie.

  În rezultatul constatărilor inspectorului de integritate, ANI s-a adresat în instanța de judecată pentru confiscarea averii nejustificate. Prima instanță însă a respins ca neîntemeiată cererea Autorității. Dosarul se află acum în examinare la Curtea de Apel (CA) Chișinău.

  La rândul său, Dumitru Diacov a contestat în instanță actul ANI, iar cererea sa a fost examinată de către Tatiana Avasiloaie. Astfel, printr-o hotărâre din 23 septembrie, magistrata a admis cererea fostului deputat și a anulat actul de constatare al Autorității, ca fiind ilegal. Judecătoarea își motivează hotărârea prin faptul că „măsura oficială întreprinsă de inspectorul de integritate demonstrează încălcarea dreptului discreționar cu încălcarea prevederilor art. 137, Cod administrativ” și că procedura de control a derulat 603 zile, adică cu depășirea vădită a termenului de 30 de zile, fără justificarea prelungirii termenului.

  Dumitru Diacov, ex-deputat democrat.
  Dosarul Pleșca: Anularea actului de constatare al ANI privind averea nejustificată de circa 831 de mii de lei
  Și fostul deputat democrat Nae-Simion Pleșca a învins ANI în prima instanță, după o hotărâre emisă de judecătoarea Avasiloaie. După ce inspectorul de integritate a constatat deținerea averii cu caracter nejustificat în mărime de circa 831 de mii de lei, dosarul a ajuns în instanță. ANI a solicitat confiscarea averii, iar Pleșca, într-un proces separat, a cerut anularea actului emis pe numele său.

  Nae-Simion Pleșca, ex-deputat democrat.
  În cazul cererii ANI, după ce în luna iulie curent magistrații CA Chișinău au decis aplicarea sechestrului asupra unor bunurilor imobile care aparțin familiei ex-deputatului, instanța de fond a dispus suspendarea procesului de confiscare a averii până la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești în cazul cererii de anulare a actului, depusă de fostul deputat. Între timp, la 26 octombrie, printr-o hotărâre emisă de magistrata Tatiana Avasiloaie, actul ANI privind averea nejustificată a lui Nae-Simion Pleșca a fost anulat.

  Dosarul Ciobanaș: Actul de constatare al ANI, anulat de aceeași magistrată
  În cazul lui Alexandru Ciobănaș, ex-șeful Secției urmărire penală a Inspectoratului de Poliție Centru, ANI a constatat încălcarea regimului juridic al declarării averii și a intereselor personale, inclusiv caracterul nejustificat al mijloacelor bănești în mărime de 2,63 de milioane de lei deținute de familia acestuia.

  Și în cazul lui Ciobănaș, după ce acesta a contestat în instanță actul Autorității, la 12 octombrie curent, magistrata Avasiloaie a hotărât anularea lui. Instanța nu a publicat hotărârea motivată.
  Alexandru Ciobanaș, ex-șef al Direcției generale de urmărire penală din cadrul IGP.

  În prezent, pe rolul primei instanțe se mai regăsește cererea ANI privind confiscarea averii nejustificate a acestuia. Între timp, după ce instanța de fond a decis aplicarea sechestrului pe bunuri care aparțin familiei Ciobănaș, judecătorii de la Apel au casat încheierea și au declarat inadmisibilă cererea Autorității, printr-o decizie irevocabilă.

  ANI: „Își creează un precedent pe cazul ei”
  Reprezentanții ANI precizează că, în ultimele luni, au depus mai multe cereri de recuzare a Tatianei Avasiloaie de la examinarea dosarelor în care sunt vizate acte ale instituției, însă toate au fost respinse.

  „Considerăm că nu este corect din partea dumneaei, având în vedere că figurează într-un dosar de confiscare a averii și de avere nejustificată, inclusiv îmbogățire ilicită, să emită hotărâri și să anuleze deciziile autorității. […] În general, judecătorii ar fi trebuit să fie imparțiali și corecți în deciziile lor. Dar noi avem dubii despre faptul că ar fi imparțială, luând în considerare deciziile pe care le ia dumneaei asupra actelor noastre. […] Dumneaei creează prin această modalitate un precedent. Deci, ea ia decizii, cumva, cu caracter subiectiv, având în vedere că dumneaei figurează, la fel, într-un dosar de confiscare a averii. Își creează un precedent pe cazul ei, presupunem. Posibil să nu fie așa, dar având în vedere modul în care toate actele noastre sunt anulate de către dumneaei, cel puțin, ultimele acte, putem să credem acest lucru”, a precizat Maria Dastic, purtătoarea de cuvânt a ANI.

  Maria Dastic, purtăroare de cuvânt a Autorității Naționale de Integritate.
  În prezent, potrivit reprezentanților ANI, Tatiana Avasiloaie are în gestiune circa 30 de dosare care vizează actele emise de instituție, iar, din momentul constatării averii nejustificate pe numele ei și până în prezent, judecătoarea a anulat alte șapte acte care vizează funcționari publici.

  „Recuzarea mea sau abținerea de la examinarea actelor inspectorilor de integritate, nu sunt prevăzute de lege”
  Tatiana Avasiloaie, care a acceptat să discute cu ZdG după mai multe ezitări, susține că toate recuzările ANI depuse în privința sa au fost respinse și că, de fapt, „recuzarea mea sau abținerea de la examinarea actelor inspectorilor de integritate emise în privința altor persoane sunt excesive și nu sunt prevăzute de lege”.

  „Ceea ce invocă ANI în cererile de recuzare, că eu îmi creez, prin hotărârile pronunțate, o practică favorabilă mie, nu este nici logic, nici legal. Pentru că o hotărâre judecătorească se emite în numele legii și se verifică legalitatea acestei hotărâri în instanțele ierarhic superioare. Și vorbesc aici că se emite în numele legii, pentru că sistemul de drept al R. Moldova nu prevede, ca izvor de drept, precedentul judiciar. Unica instanță din R. Moldova care are dreptul să unifice practica judiciară este Curtea Supremă de Justiție prin hotărârile plenului, inclusiv Curtea poate pronunța decizii de principiu de aplicare a unor norme”, a precizat magistrata.

  Tatiana Avasiloaie, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.
  Întrebată dacă situația creată nu provoacă dubii vis-à-vis de imparțialitatea sa în cauzele în care a dat dreptate unor foști deputați, aflați într-o situație similară cu a sa, judecătoarea consideră că nu există motive să credem că ea nu ar fi acționat obiectiv. „Dubiile trebuie să fie probate obiectiv, doar faptul că eu sunt vizată de un act al ANI nicidecum nu poate vorbi despre imparțialitatea sau lipsa de obiectivitate în examinarea acțiunilor mele împotriva ANI și, la fel, putem să întrebăm ANI, dacă nu au considerat că pot apărea dubii la imparțialitatea ANI, atunci când au emis actul de constatare, faptul că eu sunt judecătorul care am anulat actele ANI și un judecător incomod, pentru că am scos în evidență mai multe carențe în activitatea managerială a ANI referitor la nepublicarea metodologiei și lipsa repartizării aleatorii”, se apără judecătoarea.

  Procura pe numele mamei judecătoarei, declarațiile femeii din stânga Nistrului și beneficiarul „real” al imobilului
  În cadrul procedurii de control în care a fost vizată Tatiana Avasiloaie, reprezentanții ANI au menționat că au fost audiate mai multe persoane, inclusiv femeia din stânga Nistrului, care figura în acte drept proprietara imobilului.

  „Astfel, din probatoriul acumulat, rezultă că datorită relațiilor de prietenie dintre mama judecătorului și persoana din regiunea transnistreană, aceasta a fost utilizată în calitate de persoană interpusă, ca urmare a faptului că locuiește în zona necontrolată de autoritățile Republicii Moldova, în scopul de a camufla tranzacția în folosul judecătorului. La această concluzie s-a ajuns din probele și informațiile invocate în investigația jurnalistică, „unde mașina poate fi văzută practic zilnic în preajma blocului”, inclusiv și materialul fotografic, alegațiile martorului audiat, care preciza că judecătorul a fost văzut împreună cu mama acestuia și personal la adresa indicată, dar și a plăților pentru serviciile prestate efectuate cu regularitate de pe cardul salarial deținut”, menționau reprezentanții ANI.

  Totodată, femeia din stânga Nistrului le-a comunicat reprezentanților ANI că nu a avut venituri pentru a procura acest imobil și a precizat că, de fapt, beneficiarul final al apartamentului a fost mama judecătoarei. Pe de altă parte, tatăl magistratei, care este și el funcționar public, nu a declarat acest bun. 

  Tatiana Avasiloaie și mama ei au precizat însă că, de fapt, proprietarul final al bunului imobil și sursele financiare pentru procurarea acestuia ar aparține unui prieten de familie al părinților judecătoarei. Deși inspectorul de integritate menționează că a solicitat ca persoana să se prezinte la sediul Autorității pentru a fi identificată, dar și pentru acumularea probatoriului, acesta a refuzat să se prezinte, invocând lipsa de timp.

  Vânzarea penthouse-ului, la trei zile de la publicarea anchetei ZdG
  Totodată, potrivit actului de constatare, la doar trei zile de la publicarea articolului ZdG despre averea magistratei, penthouse-ul a fost înstrăinat pentru circa 1,33 de milioane de lei, echivalentul a 65 de mii de euro, preț de cel puțin două ori mai mic decât cel de piață. Inspectorii de integritate au constat însă că, de fapt, în cazul acestei tranzacții, din numele persoanei din stânga Nistrului, pe numele căreia a fost înregistrat inițial imobilul, a acționat mama judecătoarei, în temeiul unei procuri din 2017. Conform documentului, mamei magistratei i-a fost încredințat „să aibă acces și să administreze imobilul, inclusiv și dreptul de vânzare, donație, schimb al imobilului, cu prețul și condițiile stabilite de dumneaei”. Penthouse-ul cu cinci odăi, amplasat la etajul șapte al unui bloc dat în exploatare în 2015, a ajuns în posesia familiei Victor și Silvia Carare.

  Blocul din centrul capitalei în care se regăsește penthouse-ul în care putea fi văzută intrând zilnic judecătoarea Avasiloaie.
  Inspectorul de integritate, după ce a analizat veniturile obținute în mod oficial de către Tatiana Avasiloaie și a identificat că magistrata nu deținea suma necesară pentru a intra în posesia imobilului, a constat astfel existența diferenței substanțiale nejustificate între averea dobândită și veniturile nete obținute de către judecătoare, în mărime de circa 1,33 de milioane de lei.

  Cauză penală pe numele judecătoarei, pentru îmbogățire ilicită
  Autoritatea a sesizat Procuratura Generală și a inițiat procedura de confiscare a averii nejustificate. Procesul însă nu a ajuns la o finalitate, următoarea ședință fiind stabilită pentru 15 februarie 2022. Dosarul este examinat de Oxana Parfeni, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

  În același timp, și judecătoarea a contestat la 23 iulie actul de constatare emis de ANI pe numele său, însă nici în acest caz procesul nu are o finalitate. În actul de constatare, ANI a cerut ca CSM să fie sesizat în termen de cinci zile din momentul în care actul de constatare pe numele ei va rămâne definitiv, în vederea inițierii procedurii de eliberare a Tatianei Avasiloaie din funcția de judecătoare.

  La rândul său, PG a inițiat urmărirea penală pe numele judecătoarei. Astfel, după ce CSM a dat acordul în vederea percheziționării judecătoarei, ca urmare a admiterii demersului procurorului general, la 9 noiembrie curent, procurorii anticorupție au desfășurat percheziții la domiciliul, automobilul, locul de muncă și un alt imobil al Tatianei Avasiloaie. Deși magistrata are statut de învinuită în cadrul cauzei penale, procurorii nu au cerut însă CSM-ului suspendarea din funcție a judecătoarei.

  „O simplă sau banală răzbunare a președintei ANI”
  Tatiana Avasiloaie a refuzat să discute cu ZdG cu referire la detaliile din actul de constatare, invocând secretul anchetei și a reiterat faptul că nu este și nu a fost beneficiara imobilului. Magistrata însă consideră că emiterea actului pe numele ei este „o simplă sau banală răzbunare a președintei ANI”.

  „Deci, în calitate de judecător, până a fi inițiată procedura de control, mi-a fost repartizată o cauză care avea un interes major pentru președintele ANI, este litigiu dintre președintele ANI și Consiliul de Integritate. Și eu am făcut inadmisibilă acțiunea președintelui ANI, soluția mea a fost menținută de instanțele superioare. Într-un sfârșit, după mai multe litigii, președintele ANI a fost obligat să execute această decizie a Consiliului de Integritate. Deci, nemulțumirea ei era cunoscută față de actul pe care eu l-am emis. În cronologia hotărârilor care au fost pronunțate împotriva ANI și cronologia evenimentelor din cadrul examinării acestor cauze au fost atinse subiecte foarte sensibile pentru președintele ANI, pe motiv că în cadrul acestor ședințe eu sunt primul judecător care am constat că metodologia de control, un act normativ în baza căruia se efectuează controlul ANI sau a averilor, sau compatibilităților este un act nepublicat, contrar legii. […] Actul de constatare a fost emis în grabă și mi-au fost restituite probele, refuzate să fie primite probele, care probau contrariul celor constatate în actul de constatare, inclusiv beneficiarul final”, a relatat judecătoarea.

  ANI: Vom ieși public cu numele persoanelor interpuse care au făcut presiuni sub diferite forme asupra Președintei ANI
  Pe de altă parte, Rodica Antoci, președinta ANI, neagă acuzațiile judecătoarei și solicită ca aceasta să și le retragă public.

  „Toți nemulțumiții găsesc vina oricui, numai nu se îngrijesc să demonstreze că averea le este agonisită onest. Președintele ANI nu are atribuții și ei ar trebui să înțeleagă acest lucru. Problema se pare că e alta – ei nu pot interveni pe lângă președintele ANI că să facă presiune pe inspectori. De aici și supărările. Nu e prima dată când cei constatați cu încălcări la ANI vin cu acuzații împotriva Autorității, inspectorilor de integritate sau președintei ANI. Solicităm ca doamna judecătoare să își retragă public aceste acuzații. Altfel, vom ieși public cu numele persoanelor interpuse care au făcut presiuni sub diferite forme asupra președintei ANI și a inspectorului de integritate pentru a nu fi emis actul de constatare”, a declarat președinta ANI.

  Rodica Antoci, președinta Autorității Naționale de Integritate
  Expertă: „Suntem în țara posibilului când nu e posibil”
  Experta anticorupție Lilia Ioniță consideră că judecătoarea ar fi trebuit să se abțină de la examinarea, în continuare, a cauzelor care vizează acte ale ANI, iar procurorii care au inițiat pe numele ei cauza penală ar fi trebuit să solicite CSM-ului suspendarea sa din funcție.

  Lilia Ioniță, expertă anticorupție
  „Eu cred că în situațiile respective e vorba de moralitate și, în fond, dacă se aplică toate aceste reguli de abținere în proceduri, inclusiv în procedurile administrative, evident că parcă doamna nu ar trebui să examineze contestarea actelor de constatare ale ANI, dar, mă rog, noi suntem în țara posibilului, când nu e posibil. În momentul în care eu totuși aș vedea că aici e vorba de un anumit interes personal, pentru că interesul doamnei personal, iarăși el nu poate fi măsurat cu exactitate, dar ea oricum are o anumită… pentru că atunci când vorbim de conflicte de interese care, eventual, pot să ducă la abținerea de la luarea unei decizii, e vorba totuși de anumite animozități, neînțelegeri. Deci, situațiile acestea nu sunt foarte strict delimitate, e o chestie mai mult, așa cum am spus, nu de legalitate, cât de moralitate. Asta e una. Și doi: eu cred că procurorii trebuiau să meargă la CSM și să solicite suspendarea ei din funcție”, a precizat experta.
  Sursa: zdg.md

• Numele judecătoarei în privința căreia ANI a stabilit o diferență de peste UN MILION de lei între venituri și avere: „A fost dispusă demisia din funcție și sesizată PG pe faptul îmbogățirii ilicite”. Controlul pe numele magistratei a fost iniți

  Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a stabilit o diferență substanțială de peste un milion de lei între averea și veniturile judecătoarei Tatiana Avasiloaie, magistrată din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, manifestată prin deținerea penthouse-ului situat în centrul capitalei. Investigația ANI a fost inițiată după o anchetă a ZdG, publicată în luna februarie 2020: Penthouse-ul din centrul Chișinăului în care o judecătoare, ZILNIC, „verifică să […]

  Подробнее

  Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a stabilit o diferență substanțială de peste un milion de lei între averea și veniturile judecătoarei Tatiana Avasiloaie, magistrată din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, manifestată prin deținerea penthouse-ului situat în centrul capitalei. Investigația ANI a fost inițiată după o anchetă a ZdG, publicată în luna februarie 2020: Penthouse-ul din centrul Chișinăului în care o judecătoare, ZILNIC, „verifică să fie în regulă apa și căldura”.

  ZdG a scris în luna februarie 2020 că magistrata poate fi văzută, zilnic, în timp ce intră într-un penthouse de peste 150 de metri pătrați, amplasat într-un bloc din centrul capitalei.

  În context, în cadrul procedurii de control, reprezentanții ANI menționează că au fost audiate mai multe persoane, figuranți ai subiectului privind proprietatea acestui imobil, unul dintre care este și un cetățean din stânga Nistrului.

  „Astfel, din probatoriul acumulat, rezultă că datorită relațiilor de prietenie dintre mama judecătorului și persoana din regiunea transnistreană, aceasta a fost utilizată în calitate de persoană interpusă, ca urmare a faptului că locuiește în zona necontrolată de autoritățile Republicii Moldova, în scopul de a camufla tranzacția în folosul judecătorului. La această concluzie s-a ajuns  din probele și informațiile invocate în investigația jurnalistică, „unde mașina poate fi văzută practic zilnic în preajma blocului”, inclusiv și materialul fotografic, alegațiile martorului audiat, care preciza că judecătorula fost văzut împreună cu mama acestuia și personal la adresa indicată”, menționează reprezentanții ANI.

  La fel, în baza plăților pentru serviciile prestate, efectuate cu regularitate de pe cardul salarial deținut, responsabilii de la ANI au constatat că judecătoarea este beneficiara finală a imobilului din centrul capitalei. Totodată, inspectorul a analizat veniturile obținute în mod oficial și a identificat că magistrata nu deținea suma necesară pentru a intra în posesia imobilului dat. Respectiv, sursa provenienței sumelor bănești este una necunoscută.

  „Inspectorul de integritate a stabilit această diferență substanțială de peste  1 milion 300 de mii de lei manifestată prin deținerea apartamentului, fapt pentru care a dispus eliberarea din funcție a magistratei și sesizarea Procuraturii Generale pentru săvârșirea de către aceasta a infracțiunii privind îmbogățirea ilicită”, mai spun reprezentanții ANI.

  Deși ZdG a surprins dimineți la rând mașina judecătoarei Avasiloaie parcată în fața acelui bloc, aceasta a negat că ar locui în acel bloc. „Eu intru să verific… Să fie în regulă apa, căldura”, spunea judecătoarea.

  În cadrul anchetei din 2020, ZdG a scris că prețul de piață al unui asemenea imobil depășește suma de 120 de mii de euro. Imobilul nu se regăsește însă în declarațiile de avere și interese depuse de magistrată, acolo unde ea indica o casă în Chișinău, construită de părinți, dar și un automobil, înregistrat pe numele tatălui său, și el funcționar.

  Blocul în care poate fi văzută magistrata a fost dat în exploatare în 2015, iar un metru pătrat de spațiu locativ a costat, în perioada construcției, aproximativ 800 de euro. În 2020, un metru pătrat costa nu mai puțin de 1100 de euro, conform informațiilor plasate pe site-ul companiei care a construit blocul. ZdG a stabilit că Tatiana Avasiloaie intra într-un penthouse cu cinci odăi, amplasat la etajul șapte al acestui bloc. Imobilul, cu o suprafață de 155 de metri pătrați, a fost cumpărat în februarie 2017 și înregistrat pe numele Tatianei Șevciuc, medic într-o policlinică din stânga Nistrului.

  Deși ZdG a fotografiat mașina magistratei și seara, și dimineața, parcată în fața acestui bloc, iar ulterior a surprins-o pe magistrată cum intră și iese din acel bloc, Tatiana Avasiloaie a negat că ar locui în acel penthouse. Ne-a zis că are grijă de acel apartament, pentru că proprietara ar fi plecată în străinătate.

  Conform informațiilor de pe site-ul magistrat.md, Tatiana Avasiloaie este judecătoare din anul 2012, când a fost numită în funcție la Judecătoria Căușeni pe un termen de cinci ani.

  La scurt timp, în decembrie 2014, a fost transferată temporar, pe un termen de șase luni, la Judecătoria Botanica din Chișinău. În iunie 2015, ea a fost numită, prin transfer, în funcția de judecătoare la Judecătoria Botanica. În martie 2017, a fost numită în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

  Până a accede în funcția de magistrată, Avasiloaie a fost juristă în cadrul Direcției Generale de Documentare a Populației, iar între anii 2004 și 2012 a fost consultantă principală în secția grefă și de contencios administrativ și referentă în cadrul Curții Supreme de Justiție. 
  Sursa: zdg.md

   

• ANI s-a autosesizat: va examina informațiile despre judecătoarea care verifică „să fie în regulă apa și căldura” într-un penthouse din centrul capitalei

  Autoritatea Națională de Integritate (ANI) anunță prin intermediul unui comunicat de presă că s-a sesizat din oficiu în baza investigației publicate de Ziarul de Gardă în care este vizată judecătoarea Tatatiana Avasiloaie, care poate fi văzută, zilnic, în timp ce intră într-un penthouse de peste 150 de metri pătrați, amplasat într-un bloc din centrul capitalei, și care nu se regăsește în […]

  Подробнее

  Autoritatea Națională de Integritate (ANI) anunță prin intermediul unui comunicat de presă că s-a sesizat din oficiu în baza investigației publicate de Ziarul de Gardă în care este vizată judecătoarea Tatatiana Avasiloaie, care poate fi văzută, zilnic, în timp ce intră într-un penthouse de peste 150 de metri pătrați, amplasat într-un bloc din centrul capitalei, și care nu se regăsește în declarația sa de avere și interese personale.

  „Urmare relevanței informațiilor conținute în articolele publicate, în temeiul prevederilor Legii nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și a Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, notele pentru verificarea prealabilă în vederea adoptării deciziilor, prin prisma existenței bănuielii rezonabile inițierii procedurilor de control a averii si intereselor personale, au fost transmise către Inspectoratul de Integritate, pentru verificare prealabilă”, este menționat într-un comunicat de presă al ANI.

  Magistrata Tatiana Avasiloaie, care face justiție la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, poate fi văzută zilnic ieșind sau intrând într-un bloc de locuit amplasat în inima capitalei, pe strada Bernardazzi. Blocul a fost dat în exploatare în 2015, iar un metru pătrat de spațiu locativ a costat aproximativ 800 de euro. Acum, un metru pătrat costă nu mai puțin de 1100 de euro, conform informațiilor plasate pe site-ul companiei care a construit blocul. Ziarul de Gardă a scris că deși a surprins dimineți la rând mașina judecătoarei parcată în fața acelui bloc, aceasta a negat că ar locui în el. „Eu intru să verific… Să fie în regulă apa, căldura”, susţine judecătoarea.
  Sursa: zdg.md

• Пентхаус в центре Кишинева, в котором судья ЕЖЕДНЕВНО «проверяет, в порядке ли вода и тепло»

  Магистрата Татьяну Авасилоае, которая вершит правосудие в Кишиневском суде, в отделении на Рышкановке, можно ежедневно видеть выходящей или входящей в жилой многоквартирный дом, расположенный в самом сердце столицы, на улице Бернардацци. Здание было введено в эксплуатацию в 2015 году, а квадратный метр жилой площади стоил около 800 евро. Сейчас квадратный метр стоит не менее 1100 евро, согласно информации, размещенной на […]

  Подробнее

  Магистрата Татьяну Авасилоае, которая вершит правосудие в Кишиневском суде, в отделении на Рышкановке, можно ежедневно видеть выходящей или входящей в жилой многоквартирный дом, расположенный в самом сердце столицы, на улице Бернардацци. Здание было введено в эксплуатацию в 2015 году, а квадратный метр жилой площади стоил около 800 евро. Сейчас квадратный метр стоит не менее 1100 евро, согласно информации, размещенной на сайте компании, которая построила здание.

  Судья: «Я прихожу проверить, потому что она не живет там, она находится за границей»

  ZdG установила, что Татьяна Авасилоае входит в пентхаус с пятью комнатами, расположенными на седьмом этаже этого здания. Здание площадью 155 квадратных метров было приобретено в феврале 2017 года и зарегистрировано на имя Татьяны Шевчук, врача в поликлинике на левобережье Днестра. Татьяне Шевчук 65 лет, она живет в Приднестровском регионе и близка к семье Авасилоае. Хотя ZdG сфотографировала машину магистрата и вечером, и утром, припаркованную перед этим зданием, и впоследствии застала магистрата, когда она входила и выходила из этого здания, Татьяна Авасилоае отрицает, что она живет в этом пентхаусе. Она сказала нам, что ухаживает за этой квартирой, потому что собственница уехала за границу. После того, как мы сказали ей, что Татьяна Шевчук, на самом деле, живет в Приднестровском регионе, а не за границей, магистрат скорректировала сказанное ранее.

  Ниже мы приводим полный диалог с судьей Татьяной Авасилоае.

  — ZdG: Вы живете в центре Кишинева, на ул. Бердардацци, в квартире, которая не указана в Ваших декларациях об имуществе и интересах.
  — Татьяна Авасилоае: Нет, я живу на Друмул Виилор.
  — ZdG: Вы живете на улице Бернардацци? Там Ваш автомобиль фотографируют каждый день. Есть фотографии, в том числе того, как Вы выходите из этого здания.
  — Т.А.: (улыбается) Нет, я живу на Друмул Виилор.
  — ZdG: Мы знаем о родительском доме, но мы знаем, что в течение некоторого времени вы проживаете в этом здании. Люди прислали нам фотографии.
  — Т.А.: Какие люди, кто они?
  — ZdG: Я не могу вам сказать, но есть много фотографий с вашей машиной, припаркованной у этого здания, в том числе, когда Вы выходите из нее. Я понимаю, что есть квартира площадью 155 кв.м., зарегистрированная на имя вашей родственницы, г-жи Шевчук Татьяны.
  — Т.А.: Г-жа Шевчук Татьяна не моя родственница. Даже не родственница моей семьи. Я не живу там.
  — ZdG: Есть фотографии с Вашей машиной, как Вы каждый день паркуетесь там. Вот почему я связываюсь с Вами, чтобы получить необходимые разъяснения.
  — Т.А.: Г-жа Шевчук Татьяна не приходится родственницей ни мне, ни моей семье. У нее есть квартира, но я захожу проверить, потому что она там не живет, она уехала за границу.
  — ZdG: Я знаю, что она живет в Приднестровском регионе, верно?
  — Т.А. Да.
  — ZdG: Это означает, что она не уехала за границу?
  — Т.А.: Ну, хорошо, на левобережье Днестра.
  — ZdG: Значит, Вы только приезжаете туда, чтобы проверить, что происходит с квартирой?
  — Т.А.: Да, в порядке ли вода, тепло…
  — ZdG: И там никто не живет, да?
  — Т.А.: Нет, никто не живет.

  Официальное имущество: Машина, купленная отцом-чиновником, и право на проживание в доме родителей

  В декларации об имуществе и личных интересах за 2018 год судья не указала эту недвижимость. За 2018 года она указала доходы в виде заработной платы судьи и в виде заработной платы от Национального института юстиции в размере 225 тысяч леев, а также стипендию в тысячу евро, которую ее ребенок получил в Университете Дебрецена, Венгрия. Что касается недвижимости, судья указала дом на земле, построенный в 2001 году ее родителями. Авасилоае указала в декларации, что у нее есть «право на проживание» в этой недвижимости, а также и прописка.

  Судья водит «Mitsubishi ASX», выпущенный в 2015 году и приобретенный ее семьей в 2017 году. Машину можно увидеть почти каждый день возле здания на ул. Бернардацци. Машина тоже не находится в собственности судьи, а только в пользовании. Официально она зарегистрирована, как и дом, на ее отца Петру Авасилоае, который купил ее в рассрочку в 2016 году за 400 тысяч леев. Петру Авасилоае работает с 2018 года в качестве главного консультанта в Финансовом управлении Агентства публичной собственности.

  Ранее, в том числе в период, когда он приобрел автомобиль, на котором разъезжает его дочь, Петру Авасилоае работал в Министерстве сельского хозяйства, регионального развития и окружающей среды, где на протяжении многих лет занимал ряд руководящих должностей. Он был начальником Управления рыночной политики в винодельческом секторе или заместителем начальника Управления развития сельских районов, статистики сельского хозяйства и маркетинга. Петру Авасилоае указал в своих декларациях об имуществе и личных интересах, что ему по-прежнему принадлежит квартира площадью 44 кв.м., полученная в 2016 году, а также 33,3% акций фирмы ООО «Bimexom Prim», ликвидированной в 2018 году.

  Отец судьи: «Мы арендовали у нее»

  Петру Авасилоае, отвечая на вопросы ZdG, отметил, что машина, управляемая его дочерью, была приобретена им и его супругой в лизинг. «Машина зарегистрирована на имя супруги. Мы купили машину в лизинг, в кредит. Мы все еще платим кредит. В декларации я указал, что она в лизинге. Изначально я купил машину для себя, но потом отдал ее дочери », – уточнил отец судьи.

  Мы также спросили его о пентхаусе в центре столицы, где ежедневно видят его дочь. Петру Авасилоае уточнил, что его семья «арендует» жилье у Татьяны Шевчук, хотя его дочь уточнила, что только заботится о квартире. «Дочь живет с нами… Там (на Бернардацци, прим. ред.) она может иногда снимать квартиру, но она остается с нами в доме. Конечно, я знаю г-жу Татьяну Шевчук, если мы арендуем у нее квартиру. Мы не родственники с ней. Мы знакомы, да, и? Ее семья купила эту квартиру, а не наша», – заключил Петру Авасилоае.

  Резюме магистрата с восьмилетней карьерой в системе

  В 2012 году, когда она вступила в должность судьи, Татьяна Авасилоае задекларировала только родительский дом в столице, где, как и сейчас, она имеет право на жительство и прописку. В 2014 году магистрат указала в декларациях автомобиль «Toyota Yaris», которым она управляла по договору безвозмездного пользования. Машина также была зарегистрирована на ее родителей.

  Согласно информации с веб-сайта magistrat.md, Татьяна Авасилоае является судьей с 2012 года, когда она была назначена на должность в Каушанском суде на пятилетний срок. Вскоре, в декабре 2014 года, она была временно переведена на шесть месяцев в Кишиневский суд на Ботанике. В июне 2015 года она была назначена переводом на должность судьи Кишиневского суда на Ботанике. В марте 2017 года она была назначена на должность до достижения предельного возраста. До своего вступления в должность магистрата Авасилоае была юристом Генерального управления по документированию населения, а в период с 2004 по 2012 год она была главным консультантом в Отделе делопроизводства и административного процесса и референтом в Высшей судебной палате.

• Șase magistrați au solicitat să fie evaluați pentru o eventuală promovare. La ce funcții aspiră

  Șase magistrați de la Judecătoria Chișinău, Judecătoria Cahul și Curtea de Apel Chișinău au solicitat să fie evaluați pentru a putea fi promovați la instanțele ierarhic superioare. Este vorba despre Andrei Mironov, Victor Rațoi, Angela Braga, Viorelia Varaniță, Tatiana Avasiloaie și Stelian Teleucă. Lista acestora urmează să fie examinată de Consiliul Superior al Magistraturii în ședința de marți, 26 februarie, […]

  Подробнее

  Șase magistrați de la Judecătoria Chișinău, Judecătoria Cahul și Curtea de Apel Chișinău au solicitat să fie evaluați pentru a putea fi promovați la instanțele ierarhic superioare. Este vorba despre Andrei Mironov, Victor Rațoi, Angela Braga, Viorelia Varaniță, Tatiana Avasiloaie și Stelian Teleucă. Lista acestora urmează să fie examinată de Consiliul Superior al Magistraturii în ședința de marți, 26 februarie, și ulterior transmisă colegiilor specializate.

  Totodată, magistratele Natalia Moldovanu de la Judecătoria Chișinău și Elena Lupan de la Judecătoria Strășeni au solicitat să fie evaluate pentru a putea fi numite în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. De asemenea, alți doi judecători vor să fie evaluați pentru a fi transferați la o instanță de același nivel. Și anume, este vorba despre Roman Mazureț, de la Judecătoria Edineț și Ion Ghizdari, de la Judecătoria Bălți.

  De asemenea, pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Superior al Magistraturii este inclusă solicitarea a patru persoane de a fi evaluate pentru a accede în funcția de judecător. Și anume:

  • Elena Croitor, lector universitar;
  • Mihai Țurcanu, procuror;
  • Ruslan Cimpoi, avocat;
  • Vitalie Costișan, procuror.

  După aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii, dosarele solicitanților urmează să fie transmise Colegiul de evaluare şi/sau Colegiul pentru selecţie și carieră.
  Sursa: bizlaw.md

• Alți zece magistrați numiți în funcție de șeful statului. În ce instanțe vor activa

  Șeful statului Igor Dodon a numit în funcție alți 10 judecători din 15, propuși anterior de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Magistrați vor activa în instanțele din Edineț, Orhei, Comrat, Strășeni și Bălți, cu sediul la Fălești. Cinci judecători au fost respinși, însă deocamdată, Președinția nu oferă informații în privința lor. Printre judecătorii acceptați de președinte sunt: Ludmila Caraianu, judecător […]

  Подробнее

  Șeful statului Igor Dodon a numit în funcție alți 10 judecători din 15, propuși anterior de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Magistrați vor activa în instanțele din Edineț, Orhei, Comrat, Strășeni și Bălți, cu sediul la Fălești. Cinci judecători au fost respinși, însă deocamdată, Președinția nu oferă informații în privința lor.

  Printre judecătorii acceptați de președinte sunt:
  Ludmila Caraianu, judecător la Curtea de Apel Comrat
  Eugeniu Pșenița, vicepreședinte, Judecătoria Edineț

  La fel, Igor Dodon a numit în funcție opt judecători până la atingerea plafonului de vârstă. Este vorba de:
  Tatiana Avasiloaie
  Ecaterina Buzu
  Natalia Clevadî
  Elena Costiuc
  Dumitru Bosîi
  Adrian Cerbu
  Igor Chiroșca
  Radu Holban

  Amintim că, săptămâna trecută, președintele țării a semnat decretele de numire pentru 33 de magistrați noi la instanțele de fond. Majoritatea dintre cei numiți în funcție sunt absolvenți ai Institutului Național al Justiției. 25 de magistrați care activează deja la Judecătoria Chișinău și 8 – în judecătoriile din raioane.

  La ședința de ieri a CSM, cei 33 de magistrați au depus jurământul, iar de astăzi aceștia au început activitatea în cadrul instanțelor.
  sursa: bizlaw.md

• Noi magistrați selectați de CSM pentru judecătoriile din țără

  Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat cererile a nouă judecători, pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Decizia a fost luată la ședința de astăzi a CSM. Tot astăzi, Consiliul a selectat șase magistrați la judecătoriile din țară. Totuși, pentru ca aceștia să ocupe fotoliile de magistrați, șeful statului trebuie să semneze decretele de numire în funcție. […]

  Подробнее

  Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat cererile a nouă judecători, pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Decizia a fost luată la ședința de astăzi a CSM. Tot astăzi, Consiliul a selectat șase magistrați la judecătoriile din țară. Totuși, pentru ca aceștia să ocupe fotoliile de magistrați, șeful statului trebuie să semneze decretele de numire în funcție.

  Cei 9 judecători care vor fi propuși președintelui țării pentru numirea până a atingerea plafonul de vârstă sunt:

  Tatiana Avasiloaie – judecător, Judecătoria Chișinău
  Dumitru Bosîi – judecător, Judecătoria Cahul
  Svetlana Bucur – judecător, Judecătoria Soroca
  Adrian Cerbu – judecător, Judecătoria Bălți
  Igor Chiroșca – judecător, Judecătoria Strășeni
  Elena Costiuc – judecător, Judecătoria Comrat
  Marina Curtiș – judecător, Judecătoria Cahul
  Petru Cocitov – judecător, Judecătoria Soroca
  Maria Țugui – judecător, Judecătoria Căușeni

  Tot în ședința de astăzi, membrii CSM au selectat șase magistrați noi pentru judecătoriile din țară. Este vorba de candidații Viorel Botnăraș și Svetlana Bîcu, care au depus dosarul pentru Judecătoria Hâncești, cu sediul la Ialoveni. Alți doi candidați au fost propuși pentru numirea în calitate de judecători la instanța dinOrhei. Este vorba de Iurie Movilă și Eugen Popovici. Pentru Judecătoria Strășeni, cu sediul la Călărași a fost propusă Silvia Țurcan, iar pentru suplinirea funcției vacante de judecător la Judecătoria Bălți, cu sediul la Fălești, a fost propus Radu Holban.

  Totodată, CSM a anunțat concurs repetat pentru suplinirea funcției de președinte a Judecătoriei Comrat și vicepreședinte a Judecătoriei Strășeni și asta pentru că, pretendenții, care s-au prezentat în fața membrilor CSM, nu au acumulat numărul necesar de voturi pentru a fi promovați în funcție.

  Amintim că, săptămâna trecută, CSM a selectat 27 de candidați la funcția de magistrat la Judecătoria Chișinău. Aceștia urmează să fie numiți în funcție de șeful statului.
  sursa: bizlaw.md

• Judecătoare nouă, s-a supărat că poate fi filmată

  Dmitri Salamatin a fost amendat de poliție pentru un protest pașnic, el a contestat procesul verbal de contravenție și a ajuns la o judecătoare numită recent în funcție, care însă reacționează exact ca cei vechi cînd are senzația că poate fi filmată, se isterizează.  

  Dmitri Salamatin a fost amendat de poliție pentru un protest pașnic, el a contestat procesul verbal de contravenție și a ajuns la o judecătoare numită recent în funcție, care însă reacționează exact ca cei vechi cînd are senzația că poate fi filmată, se isterizează.

   

• Против судьи из Каушан Дорина Коваля начато уголовное преследование

  Против судьи из Каушан начали уголовное преследование. Дорина Коваля подозревают в вынесении незаконного решения по делу об административном нарушении. Решение открыть уголовное дело принял Высший совет магистратуры по требованию генерального прокурора Корнелиу Гурина. При этом Высший совет магистратуры посчитал необоснованным запрос об открытии дела против судьи кишиневской апелляционной палаты Михая Чугуряну. В отношении трех других судей: Евгения Климы, Аллы Ногай […]

  Подробнее

  Против судьи из Каушан начали уголовное преследование. Дорина Коваля подозревают в вынесении незаконного решения по делу об административном нарушении. Решение открыть уголовное дело принял Высший совет магистратуры по требованию генерального прокурора Корнелиу Гурина. При этом Высший совет магистратуры посчитал необоснованным запрос об открытии дела против судьи кишиневской апелляционной палаты Михая Чугуряну. В отношении трех других судей: Евгения Климы, Аллы Ногай и Валерия Харманюка ВСМ пока не определился. Генпрокурор Корнелиу Гурин сегодня предложил Высшему совету магистратуры лишить неприкосновенности пятерых судей, подозреваемых в принятии незаконных решений.

   

   

• Трем судьям бельцкой апелляционной палаты вынесли предупреждение

  Высший совет магистратуры завершил череду заседаний традиционным рассмотрением вопросов, связанных с привлечением судей к дисциплинарной ответственности. Первое место среди нарушений служителей Фемиды по праву занимает волокита, которую судьи допускают при рассмотрении дел. Например, судья из Каушан Дорин Коваль — жалобу на него написала одна из сторон судебного процесса. Дело к судье поступило в конце мая, первое слушание было назначено на […]

  Подробнее

  Высший совет магистратуры завершил череду заседаний традиционным рассмотрением вопросов, связанных с привлечением судей к дисциплинарной ответственности. Первое место среди нарушений служителей Фемиды по праву занимает волокита, которую судьи допускают при рассмотрении дел. Например, судья из Каушан Дорин Коваль — жалобу на него написала одна из сторон судебного процесса. Дело к судье поступило в конце мая, первое слушание было назначено на 18 июля, затем слушания перенесли на конец сентября, потом на середину октября. Хотя, по закону, административные дела должны рассматриваться в течение 30 дней. Судья ссылается на значительную нагрузку. Кроме того, он заявил, что «консультировался со многими и, я вам говорю, и до меня были такие случаи». На что Олег Ефрим, министр юстиции РМ, ответил, что в этом случае судье необходимо «пройти аттестацию». Члены Высшего совета магистратуры ошибку судье не простили и начали в его отношении дисциплинарное производство, ясно дав понять, что если он и в дальнейшем будет допускать столь серьезные нарушения, судьба его будет незавидная. Объясняться перед Советом пришлось еще трем судьям Апелляционной палаты Бельц, сообщают республиканские СМИ. Речь идет о вопиющем случае, когда вердикт, вынесенный коллегией судей, не совпал с письменным вариантом решения. Судья Алена Корченко, которая зачитывала решение, признается, что могла ошибиться, но при этом она сообщила, что ошибка сути решения не меняет. Тем не менее, трем бельцким судьям Высший совет магистратуры вынес предупреждение.

   

• Сразу трём судьям бельцкой Апелляционной палаты вынесли предупреждение

   Затягивание рассмотрения административного дела может стоить судье дисциплинарного наказания. Речь идет о судье Каушан, в отношении которого Высший совет магистратуры начал дисциплинарное производство. Жалобу на судью подала одна из сторон судебного процесса. Это дело поступило в суд в конце мая, первое слушание было назначено на 18 июля. Позже слушания перенесли на конец сентября, а затем на середину октября. Судья оправдывается […]

  Подробнее

   Затягивание рассмотрения административного дела может стоить судье дисциплинарного наказания. Речь идет о судье Каушан, в отношении которого Высший совет магистратуры начал дисциплинарное производство. Жалобу на судью подала одна из сторон судебного процесса. Это дело поступило в суд в конце мая, первое слушание было назначено на 18 июля. Позже слушания перенесли на конец сентября, а затем на середину октября. Судья оправдывается плотным графиком.

   

   

• ПРОТИВ СУДЬИ ИЗ КЭУШЕНЬ ВОЗБУЖДЕНО ВТОРОЕ УГОЛОВНОЕ ДЕЛО

  Против судьи Дорина Коваль из Кэушень возбуждено второе уголовное дело. Такое решение принято на заседании Высшего совета магистратуры (ВСМ) во вторник. Причина – фальсификация судьей документов дела, находившегося в его производстве. Как сообщил «ИНФОТАГ» председатель Высшей судебной палаты (ВСП) Михай Поалелунжь, против судьи в августе 2013 г. уже возбуждалось дело – по факту получения им и его помощником взятки. «От […]

  Подробнее

  Против судьи Дорина Коваль из Кэушень возбуждено второе уголовное дело. Такое решение принято на заседании Высшего совета магистратуры (ВСМ) во вторник. Причина – фальсификация судьей документов дела, находившегося в его производстве. Как сообщил «ИНФОТАГ» председатель Высшей судебной палаты (ВСП) Михай Поалелунжь, против судьи в августе 2013 г. уже возбуждалось дело – по факту получения им и его помощником взятки. «От одного из фигурантов дела они получили 500 леев и талоны на бензин. Несколько позже Коваль был отстранен ВСМ от должности и в его отношении начато уголовное расследование. Спустя полгода выяснилось, что еще в одном из дел он позволил себе действия недопустимые и противозаконные», — сказал глава ВСП. Действия судьи подпадают под статью 302 (1) «Вынесение неправосудного приговора, определения или постановления» УК РМ, предусматривающей штраф до 16 тыс. леев или до пяти лет тюрьмы с лишением в обоих случаях права занимать определенные должности на срок до пяти лет. ВСМ также вынес предупреждение судье Апелляционной палаты Кишинева Михаю Чугуряну. «Комиссия по профессиональной пригодности при ВСМ проверила дела, находившиеся в его ведении. Есть нарекания и замечания. Чугуряну дан год для исправления ситуации, в противном случае он будет уволен», — заключил Поалелунжь.