База данных судей Республики Молдовa
Пример: Croitor Dorina
Расширенный поиск
Фото: odnoklassniki.ru

Белоус Вадим

Суд Сорока, Председатель

Биографические данные

Решением №986/40 от 22 декабря 2015 г., Высший совет магистратуры назначил для исполнения полномочий  судьи по уголовному преследованию Суда Сорока, судью Вадима Белоуса, на период с 01.01.2016 г. по 31.12.2016 г. На период невозможности исполнять служебные обязанности, полномочия судьи по уголовному преследованию будут исполнять судьи Мыцу Геннадие и Марчел Софичук.

Решением ВСМ №263/12 от 07 апреля 2015 г. был назначен для исполнения полномочий судьи по уголовному преследованию в Суде сектора Сорока, в период 07.04.2015 г. - 31.12.2015 г.

Указом Президента РМ №355-VI от 9 ноября 2011 г. назначена на должность вицепредседателя Суда Сорока, на четырехлетний срок.

Указом Президента РМ №139-IV от 14 июля 2005 г. назначен на должность судьи, до достижения предельного возраста.

Указом Президента РМ №1540-II от 27 июня 2000 г. назначен, на пятилетний срок, на должность судьи суда Сорока.

Решением №986/40 от 22 декабря 2015 г., Высший совет магистратуры назначил для исполнения полномочий  судьи по уголовному преследованию Суда Сорока, судью Вадима Белоуса, на период с 01.01.2016 г. по 31.12.2016 г. На период невозможности исполнять служебные обязанности, полномочия судьи по уголовному преследованию будут исполнять судьи Мыцу Геннадие и Марчел Софичук.

Решением ВСМ №263/12 от 07 апреля 2015 г. был назначен для исполнения полномочий судьи по уголовному преследованию в Суде сектора Сорока, в период 07.04.2015 г. - 31.12.2015 г.

Указом Президента РМ №355-VI от 9 ноября 2011 г. назначена на должность вицепредседателя Суда Сорока, на четырехлетний срок.

Указом Президента РМ №139-IV от 14 июля 2005 г. назначен на должность судьи, до достижения предельного возраста.

Указом Президента РМ №1540-II от 27 июня 2000 г. назначен, на пятилетний срок, на должность судьи суда Сорока.

 

Дела ЕСПЧ
Согласно Решению №46/5 от 14 августа 2015 г. Коллегии по оценке деятельности судей, решения судьи Вадима Белоуса не стали предметом рассмотрения в Европейском суде.

ПРОЦЕНТ ОСТАВЛЕННЫХ В СИЛЕ РЕШЕНИЙ ИЗ ЧИСЛА ОБЖАЛОВАННЫХ
Процент оставленных в силе решений/определений из числа обжалованных, вынесенных в качестве судьи общего права:
2012 г. - обжалованных судебных решений/приговоров/определений 13, оставленных в силе 10 - 76,92%
2013 г. - обжалованных судебных решений/приговоров/определений 17, оставленных в силе 11 - 64,70%
2014 г. - обжалованных судебных решений/приговоров/определений 19, оставленных в силе 14 - 73,68%
Процент оставленных в силе решений/определений из чыисла обжалованных, вынесенных в качестве судьи по уголовному преследованию:
2012 обжалованных решений/определений - 15, оставленных в силе решений/определений - 14 - 93,33%;
2013 г. - опротестованных решений/определений - 6, оставленных в силе решений/определений - 2 - 83,33%
2014 г. - опротестованных решений/определений - 9, оставленных в силе решений/определений - 7 - 77,77%
Процент отмененных решений/приговоров/определений из числа рассмотренных, вынесенных в качестве судьи общего права:
2012 г. - из 346 рассмотренных дел, 3 решения/приговора/определения отменены - 0,86%
2013 г. - из 306 рассмотренных дел, 6 решений/приговоров/определений отменены - 1,96%
2014 г. - из 319 рассмотренных дел, 5 решений/приговоров/определений отменены - 1,56%
Процент оставленных в силе решений/определений, вынесенных в качестве судьи по уголовному преследованию:
2012 г. - из 184 рассмотренных дел, 1 решение/приговор/определение отменено - 0,54%;
2013 г. - из 124 рассмотренных дел, 1 решение/приговор/определение отменено - 0,80%;
2014 г., из 122 рассмотренных дел, 2 решения/определения отменены - 1,63%

ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ
Решением №46/5 от 14 августа 2015 г.Коллегия по оценке деятельности судей присвоила ему квалификационную оценку Очень хорошо, с 83 баллами в активе.

НАГРАДЫ
Решением ВСМ №800/31 от 27 октября 2015 г., судье Суда Сорока Вадиму Белоусу присвоен III (третий) квалификационный класс судьи.

Решением №160/7 от 21 мая 2009 г., Высший совет магистратуры утвердил Решение Квалификационной коллегии, подтвердив присвоение .IV (четвертого) квалификационного класса судьи.

Дела ЕСПЧ
Согласно Решению №46/5 от 14 августа 2015 г. Коллегии по оценке деятельности судей, решения судьи Вадима Белоуса не стали предметом рассмотрения в Европейском суде.

ПРОЦЕНТ ОСТАВЛЕННЫХ В СИЛЕ РЕШЕНИЙ ИЗ ЧИСЛА ОБЖАЛОВАННЫХ
Процент оставленных в силе решений/определений из числа обжалованных, вынесенных в качестве судьи общего права:
2012 г. - обжалованных судебных решений/приговоров/определений 13, оставленных в силе 10 - 76,92%
2013 г. - обжалованных судебных решений/приговоров/определений 17, оставленных в силе 11 - 64,70%
2014 г. - обжалованных судебных решений/приговоров/определений 19, оставленных в силе 14 - 73,68%
Процент оставленных в силе решений/определений из чыисла обжалованных, вынесенных в качестве судьи по уголовному преследованию:
2012 обжалованных решений/определений - 15, оставленных в силе решений/определений - 14 - 93,33%;
2013 г. - опротестованных решений/определений - 6, оставленных в силе решений/определений - 2 - 83,33%
2014 г. - опротестованных решений/определений - 9, оставленных в силе решений/определений - 7 - 77,77%
Процент отмененных решений/приговоров/определений из числа рассмотренных, вынесенных в качестве судьи общего права:
2012 г. - из 346 рассмотренных дел, 3 решения/приговора/определения отменены - 0,86%
2013 г. - из 306 рассмотренных дел, 6 решений/приговоров/определений отменены - 1,96%
2014 г. - из 319 рассмотренных дел, 5 решений/приговоров/определений отменены - 1,56%
Процент оставленных в силе решений/определений, вынесенных в качестве судьи по уголовному преследованию:
2012 г. - из 184 рассмотренных дел, 1 решение/приговор/определение отменено - 0,54%;
2013 г. - из 124 рассмотренных дел, 1 решение/приговор/определение отменено - 0,80%;
2014 г., из 122 рассмотренных дел, 2 решения/определения отменены - 1,63%

ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ
Решением №46/5 от 14 августа 2015 г.Коллегия по оценке деятельности судей присвоила ему квалификационную оценку Очень хорошо, с 83 баллами в активе.

НАГРАДЫ
Решением ВСМ №800/31 от 27 октября 2015 г., судье Суда Сорока Вадиму Белоусу присвоен III (третий) квалификационный класс судьи.

Решением №160/7 от 21 мая 2009 г., Высший совет магистратуры утвердил Решение Квалификационной коллегии, подтвердив присвоение .IV (четвертого) квалификационного класса судьи.

 

Решение №53/4 от 15.03.2019 г.

Решение №488/23 от 06.11.2018 г.

Решение №87/10 от 20.10.2018 г.

Решение №366/18 от 24.07.2018 г.

Решение №288/15 от 02.05.2017 г.

Решение №147/16 от 31.10.2016 г.

Решение №8/4 от 31.03.2016 г.

Решение ВСМ №800/31 от 27 октября 2015 г.

Решение №800/31 от 27 октября 2015 г.

Решение №46/5 от 14 августа 2015 г.

Решение №160/7 от 21 мая 2009 г.

Решение №160/7 от 21 мая 2009 г.

В соответствии с Решением Коллегии по оценке деятельности судей, №46/5 от 14 августа 2015 г.,«в период 2013-2015 гг., дисциплинарная коллегия не зафиксировала и не рассматривала какие-либо дисциплинарные процедуры в отношении судьи Вадима Белоуса».

Состав по допустимости №2 Дисциплинарной коллегии Решением №39/8 от 17 апреля 2015 г. отклонил жалобу гр. Гытлан Серджиу, против решения Судебной инспекции от 04 марта 2015 г. об отклонении его обращения от 27 февраля 2015 г. о привлечении к дисциплинарной ответственности судьи районного суда Сорока Белоуса Вадима, судей Апелляционной палаты Бэлць Галины Поливенко, Эдуарда Рацой, A. Галбура и Высшей судебной палаты Валериу Доагэ, Аллы Кобэняну, Татьяны Виеру, Валентины Клевады, Иона Королевски, как необоснованную.

Согласно информации Судебной инспекции Высшего совета Магистратуры в период 2012-2014 гг., в отношении судьи было подано 11 жалоб, все признанные необоснованными.

В соответствии с Решением Коллегии по оценке деятельности судей, №46/5 от 14 августа 2015 г.,«в период 2013-2015 гг., дисциплинарная коллегия не зафиксировала и не рассматривала какие-либо дисциплинарные процедуры в отношении судьи Вадима Белоуса».

Состав по допустимости №2 Дисциплинарной коллегии Решением №39/8 от 17 апреля 2015 г. отклонил жалобу гр. Гытлан Серджиу, против решения Судебной инспекции от 04 марта 2015 г. об отклонении его обращения от 27 февраля 2015 г. о привлечении к дисциплинарной ответственности судьи районного суда Сорока Белоуса Вадима, судей Апелляционной палаты Бэлць Галины Поливенко, Эдуарда Рацой, A. Галбура и Высшей судебной палаты Валериу Доагэ, Аллы Кобэняну, Татьяны Виеру, Валентины Клевады, Иона Королевски, как необоснованную.

Согласно информации Судебной инспекции Высшего совета Магистратуры в период 2012-2014 гг., в отношении судьи было подано 11 жалоб, все признанные необоснованными.

 

Решение №10/5 от 23.04.2021 г.

Решение №39/8 от 17 апреля 2015 г.

Новости
  • Alți 2 președinți de instanțe vor primi post-factum premii salariale pentru ”Ziua juristului”

    Președintele Judecătoriei Strășeni, Sergiu Osoianu și președintelui Judecătoriei Soroca, Vadim Belous vor primi post-factum premii salariale cu prilejul sărbătorii profesionale ”Ziua juristului”. O decizie în acest sens a fost adoptată de Consiliului Superior al Magistraturii.

    Menționăm că, la începutul lunii noiembrie, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a considerat oportun să acorde premiu salarial, la fel post-factum, președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu și vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, Igor Botezatu cu prilejul zilei profesionale – Ziua Juristului, care a fost marcată în data de 19 octombrie.

    Președintele Judecătoriei Strășeni, Sergiu Osoianu și președintelui Judecătoriei Soroca, Vadim Belous vor primi post-factum premii salariale cu prilejul sărbătorii profesionale ”Ziua juristului”. O decizie în acest sens a fost adoptată de Consiliului Superior al Magistraturii.

    Menționăm că, la începutul lunii noiembrie, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a considerat oportun să acorde premiu salarial, la fel post-factum, președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu și vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, Igor Botezatu cu prilejul zilei profesionale – Ziua Juristului, care a fost marcată în data de 19 octombrie.

    Ca și în cazul deciziei anterioare, propunerile de premiere a conducerii celor două instanțe au fost înaintate de secretariatele judecătoriilor. Potrivit prevederilor art. 21 din Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, personalul din unităţile bugetare poate beneficia de premii unice cu prilejul sărbătorilor profesionale şi al zilelor de sărbătoare nelucrătoare, care se plătesc din contul economiei mijloacelor alocate pentru retribuirea muncii pe anul respectiv, dar nu mai mult de 5% din fondul anual de salarizare la nivel de unitate bugetară. Cuantumul premiului unic, în fiecare caz în parte, nu va depăşi salariul de bază al persoanei premiate.

    Amintim că, anterior, Consiliul Superior al Magistraturii a respins mai multe demersuri privind acordarea premiior unice cu prilejul sărbătorilor naționale ”Ziua Independenței” și ”Limba Noastră”. Atunci, solicitări în acest sens au venit de la secretariatele Curții de Apel Comrat și a judecătoriilor Comrat, Cahul și Soroca.
    Sursa: bizlaw.md

  • Candidați fără concurenți, promovați la șefia instanțelor din țară. Cine sunt judecătorii, votați de membrii CSM

    Judecătorul Igor Botezatu a fost desemnat președinte al Judecătoriei Comrat, iar magistrata Sofia Aramă a fost aleasă câștigătoarea concursului pentru funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Cimișlia. Cei doi magistrați au fost singurii candidați înscriși în competiții. În același timp, câștigător al concursului pentru funcția de președinte al Judecătoriei Soroca a fost desemnat Vadim Belous. El a avut un singur contracandidat. Deciziile au fost luate la ședința Consiliului Superior al Magistraturii de marți, 6 august.

    Judecătorul Igor Botezatu a fost desemnat președinte al Judecătoriei Comrat, iar magistrata Sofia Aramă a fost aleasă câștigătoarea concursului pentru funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Cimișlia. Cei doi magistrați au fost singurii candidați înscriși în competiții. În același timp, câștigător al concursului pentru funcția de președinte al Judecătoriei Soroca a fost desemnat Vadim Belous. El a avut un singur contracandidat. Deciziile au fost luate la ședința Consiliului Superior al Magistraturii de marți, 6 august.

    Igor Botezatu activează în funcția de magistrat din anul 2011, iar din ianuarie 2017 este vicepreședinte al Judecătoriei Comrat. În septembrie 2013, Consiliul Superior al Magistraturii a dispus exercitarea interimatului funcţiei de preşedinte la Judecătoria Vulcăneşti de către Igor Botezatu, iar trei ani mai târziu, CSM a propus președintelui Republicii Moldova, numirea judecătorului în funcţia de vicepreședinte la Judecătoria Comrat, pe un termen de patru ani.

    Sofia Aramă este judecătoare din decembrie 2014. Șapte luni mai târziu CSM a desemnat-o pentru exercitarea atribuțiilor judecătorului de instrucție la Judecătoria Cimișlia.

    Vadim Belous este magistrat la Judecătoria Soroca din 2000. În 2011 a fost numit în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Soroca, pe un termen de patru ani, după care, a exercitat atribuţiile judecătorului de instrucţie la Judecătoria Soroca. În iunie 2016 a fost numit din nou vicepreședinte al instanței de la Soroca. Portalul Anticoruptie.md a scris, anterior, că în decembrie 2017 Belous a terminat construcția casei de 159,3 metri pătrați, evaluată cadastral la circa 800.000 de lei. Tot în 2017, familia Belous a cumpărat încă o casă, de 58,6 metri pătrați, împreună cu terenul pe care se află, de 11 ari, și alte două acareturi. Investiția pentru noile achiziții a fost de doar 170.000 de lei.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Ce cumpărături au făcut şefii instanţelor de judecată în 2018

    Șefii instanțelor de judecată din R. Moldova au încasat, în 2018, salarii de peste 20 de mii de lei. Unii, pe lângă salariul generos, au beneficiat de pensii sau de donații. Alții și-au cumpărat bunuri imobile sau mașini luxoase.

    Ion Druță, președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), a avut pe parcursul anului 2018 venituri din salariul de funcție de 420 mii de lei, echivalentul a 35 mii de lei lunar. Soția acestuia, angajată în cadrul companiei farmaceutice „RihPanGalFarm”, a raportat venituri de aproape două ori mai mici.

    Șefii instanțelor de judecată din R. Moldova au încasat, în 2018, salarii de peste 20 de mii de lei. Unii, pe lângă salariul generos, au beneficiat de pensii sau de donații. Alții și-au cumpărat bunuri imobile sau mașini luxoase.

    Ion Druță, președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), a avut pe parcursul anului 2018 venituri din salariul de funcție de 420 mii de lei, echivalentul a 35 mii de lei lunar. Soția acestuia, angajată în cadrul companiei farmaceutice „RihPanGalFarm”, a raportat venituri de aproape două ori mai mici.

    Salarii lunare de peste 30 de mii pentru șefii de la CSJ

    Un salariu similar a avut și Tatiana Vieru, vicepreședinta CSJ (428 mii de lei). Alți cinci mii de lei, magistrata i-a primit de la Universitatea de Stat din Moldova. Vieru a beneficiat, pe lângă salariu, și de o pensie lunară de aproximativ 13,5 mii de lei (162 mii de lei anual). Judecătoarea are depusă, pe un cont curent, suma de 814 mii de lei. La fel ca și Ion Druță, Tatiana Vieru nu a raportat achiziții pe parcursul anului 2018.

    Vladimir Timofti, vicepreședinte interimar al CSJ și președinte interimar al Colegiului Penal, a avut în 2018 venituri salariale de 371 mii de lei (30 mii de lei lunar). Pe lângă salariu, magistratul a beneficiat și de o pensie lunară de aproximativ 13,5 mii de lei (162 mii lei anual). În 2018, magistratul nu a făcut achiziții importante, dar a moștenit o casă de locuit și trei terenuri într-o localitate rurală. Totodată, Timofti a cumpărat un automobil vechi, Vaz 21051, plătind 6 mii de lei.

    Ion Pleșca – salariu și pensie de aproximativ 60 de mii de lei pe lună

    În 2018, Ion Pleșca, președintele Curții (CA) de Apel Chișinău, a avut venituri de 368 mii de lei, echivalentul a 30 de mii de lei pe lună, din salariul de funcție. Pleșca a beneficiat și de pensie, declarând că, anul trecut, i-au intrat în conturi, după recalculare, nu mai puțin de 348 mii de lei, aproximativ 29 de mii de lei pe lună. Amintim că, în 2018, Pleșca s-a judecat cu Casa Națională de Asigurări Sociale, solicitând să-i fie recalculată pensia și a câștigat procesul la CSJ. În anul de referință, familia Pleșca nu a făcut achiziții.

    Iurie Iordan, vicepreședintele CA Chișinău, a avut venituri de 331 mii de lei în 2018. Nici acesta nu a făcut cumpărături în 2018. Nelea Budăi, celălalt vicepreședinte al instanței, a raportat venituri de 301 mii de lei (25 mii de lei pe lună). Ea a beneficiat și de o pensie de aproximativ 13 mii de lei pe lună.

    Alexandru Gheorghieș, președintele CA Bălți, care a activat pe parcursul anului trecut și în calitate de membru al CSM, a avut venituri salariale de 384 mii de lei. La fel ca și colegii săi de la Chișinău, Gheorghieș nu a făcut achiziții în 2018.

    Ruslan Petrov, președintele CA Cahul, a avut în 2018 un venit de 262 mii de lei (22 mii de lei pe lună). Magistratul și-a procurat un Audi A6, fabricat în 2013. Judecătorul afirmă că a plătit pentru mașină suma de 10 mii de euro. Totodată, acesta susține că a împrumutat cu dobândă 0, de la o persoană fizică, Ion Nebunu, suma de 7 mii de euro.

    Dmitrii Fujenco, președintele interimar al CA Comrat, care, în 2018, a activat și la Judecătoria Cahul, a raportat venituri din salariu de aproximativ 213 mii de lei (18 mii de lei pe lună).

    Un vicepreședinte de la Judecătoria Chișinău s-a mutat în casă nouă

    Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, a avut în 2018 un venit de aproximativ 21 mii de lei pe lună. Alți 67 mii de lei Țurcanu i-a acumulat din activitatea didactică. În 2018, el și-a achiziționat o debara și un garaj, plătind pentru ele 180 mii de lei. Cu un an mai devreme, judecătorul a achiziționat un apartament de 114 m.p.

    Venituri similare a raportat și Vitalie Stratan, unul dintre vicepreședinții instanței. Acesta a vândut anul trecut un bun imobil cu 470 mii de lei, dar a achiziționat în schimb o casă de locuit cu suprafața de 116 m.p. și un teren de aproape 5 ari, plătind 750 mii de lei. Magistratul susține că a contract un credit în valoare de 960 mii de lei cu o dobândă de până la 7% anual.

    Doi vicepreședinți de instanță au luat credite de la compania unui deputat democrat

    Și Dorin Dulghieru, un alt vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, a avut un salariu lunar de aproximativ 21 mii de lei. El susține că a beneficiat și de o donație de 5 mii de euro de la o persoană fizică, Igor Moisienco.

    Totodată, Dulghieru afirmă că a intrat în posesia a două automobile noi, fabricate în 2018: o Skoda Superb care valorează 34 mii de euro și o Skoda Kodiak. Dintr-un contract de vânzare-cumpărare a unui alt automobil Skoda Superb, judecătorul afirmă că a obținut 415 mii de lei, iar în urma unui contract de cesiune, încă 26 mii de euro. Automobilul Skoda Kodiak a fost procurat în leasing, cu o rată a dobânzii de 9% și o sumă inițială de 5,8 mii de euro, în urma unui contract semnat de judecător cu Victoria Leasing, companie deținută de către deputatul democrat, Vladimir Andronachi, considerat unul dintre cei mai apropiați oameni din anturajul lui Vladimir Plahotniuc, președintele Partidului Democrat din Moldova.


    Ghenadie Pavliuc, și el vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, a avut un venit lunar declarat ceva mai mare decât colegii săi din conducerea instanței, de aproximativ 24 mii de lei. Alți 27 mii de lei, magistratul i-a primit din activitatea didactică. În urma a două contracte de cesiune, prin care judecătorul a înstrăinat două automobile BMW, a raportat venituri de aproape 27 mii de euro. Cu suma de 6 mii de euro, judecătorul și-a cumpărat un garaj cu suprafața de 20 m.p. Cu 21,4 mii de euro, Pavliuc și-a luat și mașină nouă, Hyundai Tucson, fabricat în 2018. Mașina a fost luată în leasing, cu o rată a dobânzii de aproape 9% și o plată inițială de 7800 de euro. Contractul a fost semnat, ca și în cazul lui Dorin Dulghieru, cu compania deputatului Andronachi, Victoria Leasing.

    Sergiu Daguța, alt vicepreșe-dinte al Judecătoriei Chișinău, a avut anul trecut venituri de aproape 300 mii de lei din salariul de funcție. Magistratul a raportat două donații în valoare de 850 de euro, făcute prin transfer bancar din străinătate. Sergiu Daguța a vândut un apartament cu 36,8 mii de euro, iar alți 2,1 mii de euro i-a obținut din darea în arendă a unui imobil. Acesta nu a făcut achiziții în 2018.

    Corneliu Guzun, și el vicepre-ședinte al Judecătoriei Chișinău, a raportat venituri lunare de 19 mii de lei (232 mii de lei anual). Alți 3350 de euro, Guzun susține că i-a primit cu titlul de donație de la Lucia Buga. Deși nu a făcut achiziții, magistratul și soția sa au contractat un credit în valoare de 75 mii de lei de la Energbank. Creditul este scadent în 2021 și are o rată a dobânzii de 13,5%.

    Doar doi președinți de instanțe din raioane au făcut achiziții importante în 2018

    În centrele raionale, șefii instanțelor au fost mai modești în achiziții, deși au raportat și ei salarii de aproximativ 25 de mii de lei pe lună. Se remarcă doar Veronica Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei, care a avut un salariu lunar de aproximativ 25 mii de lei (299 mii anual). Ea și-a cumpărat un Mitsubishi Lancer, fabricat în 2010. Magistrata susține că mașina costă 100 de mii de lei, deși prețul ei de piață este de cel puțin două ori mai mare. În 2018, Cupcea a primit cu titlul de donație o casă de locuit și un teren.

    Vadim Belius, președintele interimar al Judecătoriei Soroca, a intrat, în 2018, în proprietatea unei case de locuit, pe care a construit-o în anii anteriori. Conform informațiilor indicate de judecător în declarația de avere și interese, procesul verbal de recepție finală al imobilului datează din decembrie 2017. Belous a avut anul trecut un salariu lunar de aproximativ 23 mii de lei.
    Sursa: zdg.md

  • Vicepreședintele Judecătoriei Soroca poate pretinde la funcția de președinte al instanței. Decizia Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor

    Vadim Belous, vicepreședintele Judecătoriei Soroca, poate participa la concursul pentru ocuparea funcției de președinte al instanței unde activează. Decizia Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în acest sens a fost publicată, recent, pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii.

    Vadim Belous a fost numit în funcția de judecător în anul 2000, iar din anul 2011 este vicepreședinte al instanței de prim nivel din Soroca. De asemenea, magistratul exercită interimatul funcției de președinte al instanței din iulie 2018.

    Vadim Belous, vicepreședintele Judecătoriei Soroca, poate participa la concursul pentru ocuparea funcției de președinte al instanței unde activează. Decizia Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în acest sens a fost publicată, recent, pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii.

    Vadim Belous a fost numit în funcția de judecător în anul 2000, iar din anul 2011 este vicepreședinte al instanței de prim nivel din Soroca. De asemenea, magistratul exercită interimatul funcției de președinte al instanței din iulie 2018.

    În examinării dosarului, Colegiul pentru selecție a acordat judecătorului 50 de puncte din 62 posibile și a admis candidatura acestuia pentru a participa la concursul pentru ocuparea funcției de președinte al instanței. Totodată, Colegiul de evaluare l-a apreciat, recent, pe Vadim Belous cu ”foarte bine”.

    Menționăm că, funcția de președinte al Judecătoriei Soroca a devenit vacantă după ce Marcel Soficiuc și-a dat demisia. Acesta și-a luat, ulterior, licența de avocat. Consiliul Superior al Magistraturii a organizat concurs pentru ocuparea funcției de președinte al instanței încă în luna august, însă nimeni n-a promovat concursul, așa că în luna octombrie acesta a fost anunțatrepetat.

    La funcția de președinte al Judecătoriei Soroca mai râvnește Ghenadie Mîțu. Acesta la fel a obținut 50 de puncte din partea Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor. Ghenadie Mîțu activează în funcția de magistrat din anul 2003.  
    Sursa: bizlaw.md

  • Cinci magistrați vor fi evaluați, astăzi, pentru a fi promovați în funcție

    Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor urmează să evalueze 15 persoane. Dintre acestea, cinci vor trece prin procedura de evaluare în baza cererilor de a fi promovați în funcție.

    Conform agendei publicate pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii, președintele interimar al Judecătoriei Soroca, Vadim Belous, va fi evaluat pentru a putea participa la concursul de angajare a șefului instanței. CSM a anunțat deja concurs pentru ocuparea acestei funcții. Vadim Belous a fost numit în funcția de judecător în anul 2000. Aceasta este vicepreședinte al instanței din Soroca pentru al doilea mandat. De asemenea, pentru o eventuală promovare în funcția de președinte al acestei instanțe a fost, deja, evaluat magistratul Ghenadie Mîțu.

    Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor urmează să evalueze 15 persoane. Dintre acestea, cinci vor trece prin procedura de evaluare în baza cererilor de a fi promovați în funcție.

    Conform agendei publicate pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii, președintele interimar al Judecătoriei Soroca, Vadim Belous, va fi evaluat pentru a putea participa la concursul de angajare a șefului instanței. CSM a anunțat deja concurs pentru ocuparea acestei funcții. Vadim Belous a fost numit în funcția de judecător în anul 2000. Aceasta este vicepreședinte al instanței din Soroca pentru al doilea mandat. De asemenea, pentru o eventuală promovare în funcția de președinte al acestei instanțe a fost, deja, evaluat magistratul Ghenadie Mîțu.

    De asemenea, magistrata Sofia Aramă, de la Judecătoria Cimișlia, sediul central va fi evaluată pentru a putea participa la concursul de ocupare a funcției de cicepreședinte al aceleiași instanțe. Totodată, trei magistrați au solicitat să fie promovați la o instanță ierarhic superioară. Aceștia sunt:
    Dumitru Pușca, de la Curtea de Apel Bălți la Curtea Supremă de Justiției;
    Aliona Donos, de la Judecătoria Bălți, sediul central la Curtea de Apel Bălți;
    Denis Băbălău, de la Judecătoria Chișinău, sediul central la Curtea de Apel Chișinău.

    În cadrul ședinței de astăzi va fi examinat și dosarul magistratului Roman Mazureț, care vrea să fie transferat la o instanță judecătorească de acelaşi nivel. Și anume, acesta vrea să treacă de la Judecătoria Edineț, sediul Ocnița, la Judecătoria Chișinău. Totodată, Colegiul va evalua nouă persoane care vor să acceadă în funcția de magistrat. Aceștia sunt:

    • Diana Balan;
    • Ion Caraman;
    • Irina Pușcașu-Mamalîga;
    • Rodica Nicula;
    • Alexei Rusacov;
    • Dinu Brașoveanu;
    • Vitalie Moroșanu;
    • Cristina Salagor;
    • Liliana Cușcă.
      Sursa: bizlaw.md
  • Au cumpărat într-un an cât alții în șapte: ce achiziții fac judecătorii din Moldova

    Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind că le-au procurat din salariu. Unii dintre magistrați au avut câştiguri mult sub valoarea achiziţiilor pe care le-au făcut pe parcursul anului trecut.

    Salariul de funcţie al unui magistrat variază între trei și cinci salarii medii pe economie. Mărimea retribuției depinde de nivelul instanţei judecătoreşti în care acesta activează şi de vechimea în muncă. Salariul mediu pe economie în 2017 a fost de 5.600 de lei, prin urmare lefurile judecătorilor au variat între 16.800 și 28.000 de lei. Cu toate acestea, achizițiile pe care unii dintre magistraţi le-au făcut în 2017 sunt mult peste câştigul lor pentru câţiva ani.

    Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind că le-au procurat din salariu. Unii dintre magistrați au avut câştiguri mult sub valoarea achiziţiilor pe care le-au făcut pe parcursul anului trecut.

    Salariul de funcţie al unui magistrat variază între trei și cinci salarii medii pe economie. Mărimea retribuției depinde de nivelul instanţei judecătoreşti în care acesta activează şi de vechimea în muncă. Salariul mediu pe economie în 2017 a fost de 5.600 de lei, prin urmare lefurile judecătorilor au variat între 16.800 și 28.000 de lei. Cu toate acestea, achizițiile pe care unii dintre magistraţi le-au făcut în 2017 sunt mult peste câştigul lor pentru câţiva ani.

     Apartament, două garaje şi un BMW, procurate într-un singur an

    Ruxanda Pulbere de la Judecătoria Chișinău este una dintre cele mai înstărite judecătoare din Capitală. Veniturile familiei, în care ambii soți sunt bugetari, s-au ridicat anul trecut la aproape jumătate de milion de lei (circa 458.000 de lei). Soțul magistratei este șef-adjunct de departament la Serviciul Vamal. Cheltuielile familiei magistratei Pulbere în anul trecut au depășit de patru ori veniturile. Un simplu calcul arată că familia Ruxandei Pulbere a făcut procurări masive, pentru care a cheltuit peste două milioane de lei. Deși nu menționează eventuale împrumuturi, anul trecut magistrata s-a pricopsit cu un apartament de 209,1 metri pătrați, evaluat la peste 1,2 milioane de lei, și cu două garaje, pentru care a mai scos din buzunar alte 410.000 de lei. Locuința a fost înregistrată pe numele fiicei judecătoarei. Tot în 2017 familia Pulbere a procurat un BMW X4, produs în 2014, pentru care a plătit 400.000 de lei.

    Având venituri de circa 223.000 de lei din salariul său și al soțului, magistrata Mariana Fondos-Frațman de la Judecătoria Chișinău și-a cumpărat anul trecut un apartament de 97,1 metri pătrați și tocmai trei terenuri agricole, cu suprafața totală de aproape un hectar. Costul achizițiilor se ridică la peste 535.000 de lei. O mică parte din această sumă, mai exact 30.000 de lei, a fost acoperită din vânzarea a trei automobile, iar cea mai mare parte din ea – 400.000 de lei – a venit sub formă de donație de la soacra judecătoarei.

    Eugeniu Ciubotaru, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, în 2017 a procurat un apartament de 64 de metri pătrați pentru care a achitat 655.000 de lei, conform declarației de avere. Un alt apartament, cu aceeași suprafață, i-a revenit printr-un contract de uzufruct. Menționăm că până a deveni judecător, în martie 2018, Eugeniu Ciubotaru a fost jurist la SA Moldovagaz.

    Judecătoarea Inga Gorlenco de la instanța din Cahul și-a cumpărat anul trecut o casă, pentru care ar fi achitat 277.000 de lei, ceea ce reprezintă 90 la sută din veniturile familiei sale obținute în 2017, în mărime de 307.000 de lei.

    Corina Ursachi de la instanța din Chișinău a plătit aproximativ 446.000 de lei pentru un spațiu comercial de 35,4 metri pătrați. Tot cu un spațiu comercial s-a pricopsit anul trecut și Ecaterina Silivestru de la Judecătoria Chișinău, care a achitat 13.450 de euro pentru un imobil cu suprafața de 26,9 metri pătrați. O parte din acești bani a provenit din vânzarea cu 150.000 de lei a unui automobil.

    Şi-a luat apartament în centrul Capitalei după numai doi ani de lucru în instanţă 

    Eleonora Badan-Melnic, magistrată la Judecătoria Chișinău din aprilie 2015, şi-a cumpărat anul trecut un apartament cu două odăi, cu suprafața de 80,2 metri pătrați, într-un bloc nou din strada Gheorghe Cașu. Locuința este evaluată cadastral la circa 555.000 de lei. Datele de la Cadastru arată că apartamentul a fost înregistrat în august 2017, în urma semnării, în luna februarie a aceluiași an, a unui contract de investiții. La 20 iunie 2017 a fost semnat un contract de ipotecă în valoare de 411.000 de lei. Conform declarației de avere pentru 2017 a magistratei creditul are o rată a dobânzii de zece la sută și este scadent în 2037. Pe de altă parte, declarația cu privire la venituri și proprietate din 2015 completată de Eleonora Badan-Melnic arată că judecătoarea a investit în apartament încă în 2015, anul în care a devenit magistrată. În actul pentru 2015 prezentat la Comisia Națională de Integritate (actuala Autoritate Națională de Integritate) ea a indicat un credit în valoare de 25.700 de euro luat de la Lagmar în 2015, scadent în 2017.

    Au optat pentru locuințe în Capitală, deși muncesc în centre raionale

    Chiar dacă activează într-un centru raional, Ghenadie Mîra, președintele Judecătoriei Anenii Noi, și-a cumpărat în martie 2017 un apartament în Chișinău. Locuința cu două odăi are 64,9 metri pătrați, se află într-un bloc de pe șoseaua Hâncești și a fost procurată, potrivit declarației de avere a judecătorului, cu 375.000 de lei. Alte 36.000 de lei au fost cheltuite pentru achiziționarea unui spațiu de 13,8 metri pătrați. Spre comparație, veniturile din 2017 ale familiei Mîra, din salariul judecătorului, indemnizația pentru creșterea copilului și diurne obținute după participarea la diferite seminare constituie circa 368.000 de lei și 1.400 de euro.

    La fel ca și Ghenadie Mîra, magistratul Mihail Ulinici de la Judecătoria Ungheni a optat anul trecut pentru un apartament în Capitală. Chiar dacă mai are două case cu acareturi de 84, respectiv 110 metri pătrați în Nisporeni, judecătorul a mai achiziționat un apartament de 70,7 metri pătrați într-un bloc din sectorul Ciocana al Capitalei. Potrivit declarației de avere, noua achiziție l-ar fi costat circa 366.000 de lei.

    Au renunțat la unele locuințe ca să-și cumpere altele

    Judecătorul de instrucție Serghei Papuha a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 72 de metri pătrați în aprilie 2015, iar un an mai târziu l-a vândut cu 25.920 de euro. În ianuarie 2017 acesta a cumpărat un alt apartament de 55,4 metri pătrați, într-un bloc de pe strada Florilor din Capitală, pentru care a achitat circa 303.000 de lei.

    Un alt magistrat, Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament de 94,1 metri pătrați pentru care a achitat 45.000 de euro, conform declarației de avere și interese personale. În același act el a indicat un credit în mărime de 12.000 de lei pe care l-a contractat pentru un an și pe care trebuie să-l întoarcă cu o rată a dobânzii de 10%. Grosul banilor însă, mai exact 42.000 de euro, au venit din vânzarea unui apartament de 53,1 metri pătrați, moștenit de soția sa. Curios este că în declarația de avere pentru 2016judecătorul indica faptul că locuința respectivă ar valora de patru ori mai puțin – doar 278.000 de lei.

    În 2017, judecătoarea Maria Negru de la Curtea de Apel Chișinău a vândut casa de la Cricova cu 700.000 de lei, asta chiar dacă, în declarația de avere pentru 2016, imobilul era estimat la doar 450.000 de lei. Cu o parte din acești bani magistrata a cumpărat o casă cu suprafața de 100,8 metri pătrați, amplasată pe un teren de trei ari. Noua locuință a sărăcit bugetul Mariei Negru cu circa 664.000 de lei.

    Şi judecătorul Ghenadie Liulca de la Curtea de Apel Bălți s-a pricopsit anul trecut cu un apartament de 67,7 metri pătrați pentru care a scos din buzunar aproape 182.000 de lei. În aceeași zi judecătorul şi-a vândut casa, câştigând doar 20.000 de lei de pe urma acestei tranzacții.

    S-au ales cu imobile după ce s-au angajat să întrețină proprietarii 

    Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Strășeni anul trecut a intrat în proprietatea unui apartament de 39,5 metri pătrați din sectorul Ciocana al Capitalei. Imobilul i-a revenit de la mătușa sa, după ce, la 19 iunie 2017, a fost semnat un contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Patru luni mai târziu, locuința a fost vândută contra sumei de 219.000 de lei, conform declarației de avere și interese personale a judecătoarei.

    Până anul trecut magistrata Elena Bolocan de la Strășeni nu avea nici casă, nici terenuri, nici apartament. În 2017 însă a obținut o avere întreagă. Pe lângă cele 11 terenuri cu suprafața totală de circa 5,2 hectare, care valorează peste 61.000 de lei, magistrata a intrat în proprietatea unei case de locuit de 104,2 metri pătrați cu acareturi și a unui garaj cu suprafața de 14,4 metri pătrați în urma semnării unui contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Valoarea totală a imobilelor dobândite se ridică la doar aproximativ 61.000 de lei.

    S-au împrumutat ca să-și cumpere imobile

    Cele mai mari credite pentru a-și mări averea au fost contractate de magistratul Valeriu Hudoba de la Judecătoria Comrat. În 2017 el a luat nu mai puțin de șase împrumuturi. Primul, cel mai mare, în valoare de jumătate de milion de lei, urmează a fi restituit până în 2021, cu o rată a dobânzii de 7%. Alte împrumuturi, în valoare de 4.000, 36.000, 3.000, 100.000, și, respectiv, de 70.000 de lei, urmează să fie întoarse, pe rând, până în 2025, cu rata dobânzii zero. Cu acești bani, Valeriu Hudoba a procurat două terenuri intravilane cu suprafața totală de 18 ari, o casă de locuit de 57,6 metri pătrați, precum și două spații comerciale, de 28,4, şi respectiv 76,1 metri pătrați (acest spațiu comercial îi revine judecătorului în proporție de 48,7%). Achizițiile se ridică la peste 700.000 de lei.

    1.131.000 de lei este valoarea totală a două apartamente de 72,8 şi, respectiv, 38,8 metri pătrați, care în 2017 au intrat în proporție de 50% în proprietatea magistratului Dumitru Bosîi de la Judecătoria Cahul. Pentru a face achizițiile respective, omul legii a luat trei credite anul trecut – unul în valoare de 1,1 milioane de lei, pe care va trebui să-l întoarcă timp de 20 de ani cu rata dobânzii de 10 la sută, și altele două de 30.000, respectiv 20.000, pe care va trebui să le restituie până în 2020, cu rata dobânzii de 14%. Veniturile lunare ale familiei magistratului, formate din salariul său și cel al soției, constituie 40.000 de lei.

    A trecut la casă nouă şi judecătorul Constantin Damaschin de la instanța din Capitală. Acesta a cumpărat un apartament de 82,1 metri pătrați, care îi revine în proporție de 50 la sută. Achiziția a costat 40.000 de euro. O sumă similară a fost luată cu împrumut un an mai devreme și urmează să fie restuită, fără dobândă, până în 2026.

    În 2017, judecătorul Mihail Bușuleac de la Cahul a luat un împrumut în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l stingă în trei ani, cu o rată a dobânzii de 13%. O parte din acești bani magistratul i-a investit într-o construcție cu suprafața de 43,9 metri pătrați, pe care a cumpărat-o cu 305.000 de lei. Tranzacția a avut loc la doar o lună după ce Mihail Buşuleac a devenit judecător.

    Judecătoarea Natalia Bobu de la instanța de la Edineț s-a ales în februarie 2018 cu un apartament de 66,5 metri pătrați, pentru care ar fi achitat, conform declarației de avere, 19.000 de euro. De asemenea, patru terenuri agricole, cu suprafața totală de peste un hectar, ce valorează peste 36.000 de lei, au intrat în proprietatea familiei Bobu anul trecut. În 2018 judecătoarea a luat două împrumuturi – unul în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2023, cu o rată a dobânzii de 9%, și altul în valoare de 350.000 de lei, pe care trebuie să-l restituie până în 2038, cu o rată de cinci la sută.

    La sfârșitul anului trecut, judecătorul Veaceslav Negurita de la Strășeni a intrat în proprietatea unui spațiu comercial cu suprafața de 173,4 metri pătrați. Achiziția a costat 17.232 de euro. În 2016 magistratul a luat un împrumut în valoare de 18.000 de euro pentru doi ani, cu rata dobânzii zero.

    Anul trecut, judecătorul Ștefan Starciuc de la Curtea de Apel Comrat a împrumutat 4.000 de euro pe care trebuie să-i întoarcă până în 2019 cu rata dobânzii zero. Suma respectivă l-a ajutat să-și cumpere un automobil de modelToyota Avensis, fabricat în 2007, pentru care a achitat 6.500 de euro. Magistratul a mai scos din buzunar încă aproape 20.000 de lei pentru a procura un garaj cu suprafața de 25,2 metri pătrați.

    Au finalizat construcția caselor

    Iurie Iordan, magistrat la Curtea de Apel Chișinău, a finalizat construcția casei de locuit anul trecut. La sfârșitul lunii decembrie el a înregistrat la Oficiul Cadastral imobilul de 210,4 metri pătrați cu acareturi și terenul de șase ari pe care sunt amplasate acestea. Bunurile îi aparțin în proporție de 50 la sută și valorează în jur de 911.000 de lei.

    Și Vadim Belous, magistrat de la Judecătoria Soroca, a terminat anul trecut construcția casei de 159,3 metri pătrați, evaluată cadastral la circa 800.000 de lei. Tot în 2017, familia Belous a cumpărat încă o casă, de 58,6 metri pătrați, împreună cu terenul pe care se află, de 11 ari, și alte două acareturi. Investiția pentru noile achiziții a fost de doar 170.000 de lei.

    Judecătorii cu apartamente și case moștenite, donate sau în folosință gratuită

    Despre faptul că mai mulți judecători de la diferite instanțe din țară au declarat în 2017 că fie au primit în folosință gratuită, fie au moștenit apartamentele în care locuiesc, reporterii CIJM au scris în ancheta „Sponsorii generoși ai judecătorilor”. Este cazul lui Vasili Hrapacov de la Judecătoria Comrat, care a obținut un contract de folosire cu titlu gratuit a unui apartament de 68 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de aproape 200.000 de lei. El a precizat că locuinţa aparține cumnatei sale. Judecătorul a mai primit gratuit în 2017 și un teren agricol de opt ari.

    Anul trecut Vitalie Silviu Midrigan a primit dreptul de abitație într-un imobil cu două niveluri, situat pe strada Lacului din centrul Capitalei și înregistrat pe numele socrului său, care oficial nu deține afaceri în Moldova. Casa a fost procurată de Victor Beța în 2013 și, la acel moment, avea un singur nivel, cu suprafața de 64,4 metri pătrați, și două construcții accesorii, de 40,8, respectiv 12,9 metri pătrați. Acum la casa de pe strada Lacului au loc lucrări în curte. În declarația sa de avere, Midrigan a indicat că imobilul ar avea o suprafață de 336,2 metri pătrați și ar fi evaluat cadastral la peste un milion de lei.

    Și magistrata Olga Jamba, de la Judecătoria Soroca, s-a ales cu o donație generoasă în 2017 – un apartament de 45,4 metri pătrați, evaluat la 41.804 lei. Ea a menționat că e vorba despre o locuință în care au trăit anterior socrii săi și care a fost donată de către aceștia soțului ei. O casă de locuit cu suprafața de 110 metri pătrați a intrat în proprietatea magistratei Rodica Costrude la Judecătoria Ungheni printr-un contract de donație cu titlu gratuit. Ea a precizat că imobilul i-a revenit după decesul tatălui. Un teren agricol de 23 de ari a intrat de asemenea în proprietatea magistrate contra sumei de 2.200 de lei.

    Și judecătorul Sergiu Caraman, care în prezent este detașat la Judecătoria Criuleni, a intrat în proprietatea unei case de locuit de 150 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de 603.000 de lei. Conform declarației de avere a magistratului, nu există la zi un act juridic în formă scrisă pentru imobilul respectiv. El a subliniat că e vorba despre casa părintească a soției, unde locuiește în prezent. Locuința se află în orașul Durlești și e înregistrată pe numele socrilor magistratului, Veronica și Nicolae Ivanov.

    Familia lui Eugeniu Beșelea, magistrat la Judecătoria Chișinău din martie 2017, a dobândit anul trecut un apartament de 47 de metri pătrați, cu valoarea cadastrală de 262.227 de lei. Donația a venit din partea mamei judecătorului. Magistrata Alina Brăgaru, colega lui Eugeniu Beșelea, a obținut în 2017 dreptul de abitație a unei jumătăți dintr-un spațiu comercial de 314 metri pătrați, evaluat la 925.875 de lei. Este vorba despre o încăpere în care e amplasată afacerea soțului judecătoarei, Victor Patrașcu, - Vatanservice Grup SRL. Construcția a intrat în proprietatea partenerului de afaceri al lui Victor Patrașcu în 2010, iar un an mai târziu a fost trecută pe numele firmei. Terenul alăturat i-a fost donat lui Patrașcu tot în 2010, de asemenea fiind trecut pe numele companiei un an mai târziu. Atât construcția, cât și terenul sunt puse în prezent în gaj pentru un credit în valoare de 1.250.000 de lei.

    Pe lângă cei care au obținut anul trecut donații, există magistrați care și-au făcut averi din imobile care le-au revenit ca moștenire. Astfel, judecătorul Oleg Sternioală de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a moștenit anul trecut un apartament, un garaj și o construcție unde deține mai multe cote-părți. Este vorba despre bunurile de la Florești care au aparținut tatălui său, decedat recent.

    Anul trecut a fost unul bogat și pentru Victoria Railean de la Judecătoria Căușeni. În aprilie 2017 aceasta a moștenit jumătate din casa de locuit de 111 metri pătrați a părinților săi, amplasată în satul Todirești, raionul Anenii Noi. Cealaltă jumătate de casă era înregistrată pe numele mamei sale, Ala Nigai. O lună mai târziu, Ala Nigai i-a donat fiicei partea sa de casă. În același timp, Railean a primit cheile de la un apartament de 67,4 metri pătrați, amplasat în blocul destinat judecătorilor de pe strada Ceucari și procurat la preț preferențial. Potrivit declarației de avere, „parcul de mașini” al judecătoarei a fost completat cu tocmai patru unități în 2017: un Mercedes Sprinter din 2005, cumpărat cu 76.300 de lei, un ZIL 130, fabricat în 1988, procurat cu 17.300 de lei, o mașină agricolă IUMZ-6, fabricată în 1983, achiziționată cu 21.100 de lei și o mașină agricolă de model T-40 din 1987, cumpărată cu 14.000 de lei.

    Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, a moștenit, în 2017, după decesul tatălui său, un teren intravilan și unul extravilan, precum și o treime dintr-un apartament amplasat în orașul Ungheni. O altă treime din apartamentul respectiv îi revenea de drept, iar în aprilie 2017, judecătorul și-a vândut cotele din locuința de la Ungheni mamei sale, Maria Malanciuc, care este magistrat la Judecătoria Ungheni. Tot în 2017, Ion Malanciuc a mai vândut un apartament amplasat în sectorul Botanica al Capitalei, și a obținut venituri de 2.300 de euro din locațiunea unei alte locuințe de pe strada Korolenko. Cei doi judecători, mamă și fiu, au mai cumpărat împreună un apartament de 133 de metri pătrați pentru care au achitat 907.000 de lei și un garaj de 21 de metri pătrați, care i-a costat 124.000 de lei.

    Mihail Macar, magistrat la Judecătoria Hâncești a moștenit anul trecut un teren intravilan, o casă de locuit de 96,3 metri pătrați și trei construcții, de 17, 76, respectiv 36 de metri pătrați. Valoarea totală a imobilelor constituie circa 374.000 de lei. Alte aproape 30 de mii de lei judecătorul le-a cheltuit pentru achiziționarea unui lot intravilan de cinci ari. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și dintr-o construcție. Imobilele au 150, respectiv 9,5 metri pătrați. O casă și un teren amplasate în Belarus a moștenit în 2017 și judecătorul Andrei Mironov de la Judecătoria Cahul. La scurt timp, acesta le-a vândut.

    Lexus de 20.000 de lei și BMW de 10.000 de lei

    95 de judecători din toată țara au intrat anul trecut în proprietatea unor automobile. În declarațiile de avere pentru 2017, unii magistrați au indicat prețuri vădit subestimate la autovehiculele pe care le-au cumpărat. Astfel, „recordul” a fost stabilit în 2017 de magistratul Ion Cotea de la Judecătoria Cahul. Potrivit declarației de avere și interese personale a acestuia, el ar fi achitat doar o mie de lei, adică circa 50 de euro, pentru un Opel Vectra fabricat în 1995. Circa 700 de dolari este cel mai mic preț pe care l-am găsit pe site-urile de publicitate pentru un automobil de acest model. Lilia Trocin de la Judecătoria Bălți susține că și-a cumpărat un autoturism de model Nissan Almera, fabricat în 2001, cu doar 800 de euro. Prețul de piață al unui automobil de această marcă pornește de la 2.600 de euro. Și Ana Panov, judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2017 un Kamaz, din 1982, contra sumei de 20.000 de lei.

    Judecătoarea Ludmila Holevițcaia de la instanța din Chișinău indică în declaraţia de avere că în 2017 şi-a procurat un BMW (produs în 2002), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În prezent, un automobil de acest tip poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 5.000 de euro.

    Doar 4.000 de lei ar fi dat pentru o remorcă anul trecut judecătorul Ghenadie Eremciuc de la Judecătoria Bălți, în timp ce colegul său, Valeriu Pădurari, a scos din buzunar doar 20.000 de lei pentru un Lexus fabricat în 2007. Pe site-urile de publicitate, un astfel de autoturism, în dependență de starea în care se află, costă nu mai puțin de 5.700 de euro. 10.000 de lei, adică aproximativ 500 de euro ar fi costat și automobilul de marcă Nissan Micra, produs în 2005 și cumpărat în 2017 de Dan Dubcovețchi, magistrat la Judecătoria Căușeni. Prețul de piață al unui astfel de automobil este de cel puțin patru ori mai mare. Tot 10.000 de lei ar fi dat și judecătorul Constantin Crețu de la instanța din Hâncești, pentru un Opel Antara, fabricat acum zece ani, în timp ce prețul de piață al acestui tip de automobile este de circa 10.000 de euro. 25.000 de lei ar fi costat o Toyota Yaris (anul de fabricație – 2008) achiziționată anul trecut de Ala Ucraințeva de la Judecătoria Strășeni. Cu 10.000 de lei mai puțin ar fi fost cumpărat Fordul Corinei Albu de la Judecătoria Hâncești, fabricat în 2004. În realitate, prețurile automobilelor, conform site-urilor de publicitate, sunt de cinci ori mai mari pentru fiecare unitate de transport.

    Irina Dragulean de la Judecătoria Edineț din 2017 este proprietara a două automobile. Unul e Skoda Roomster (anul de fabricație 2008), în valoare de 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit la preț de cel puțin 4.400 de dolari. A doua mașină, un Volkswagen Passat, fabricat în 2007, figurează în declarația de avere ca fiind luat în folosință. Colega sa din aceeaşi instanţă, Cristina Prisacari, indică în declaraţia de avere pentru 2017 că deţine în folosință un autoturism de model Toyota Camri, produs în anul 2014 și un Nissan Terrano, fabricat în 1995, pentru care ar fi achitat 6.000 de lei.

    Magistrata Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți indică în declaraţia de avere că deține un automobil de model Toyota Auris (fabricat în 2011), pe care l-ar fi cumpărat în 2017 cu doar 20.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model la preț de 7.000 de euro.

    Din 2017 mai mulţi magistrați conduc automobile prin mandat sau aflate în folosință. E vorba despre Anatolie Rusu de la Judecătoria Ungheni, care are în posesie un Volkswagen fabricat în 2005, magistratul Oleg Sternioală de la CSJ, care din 2018 conduce prin mandat o Skoda Superb fabricată în 2017, precum și magistrații Judecătoriei Chișinău, Serafim VasilacheTatiana AvasiloaieSergiu Ciobanu și Ludmila Barbos, care au în folosință un Opel Astra din 2005, un Mitsubishi ASX fabricat în 2015, un Volvo produs în 2009, respectiv un Nissan Juke din 2013.

    Mașinile de lux procurate de judecătorii moldoveni în 2017

    De partea cealaltă, un șir de magistrați au cheltuit sume exorbitante în 2017, pentru a-și completa parcul de mașini. De departe, cea mai scumpă achiziție a făcut-o Veaceslav Caragia, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, care a scos din buzunar 983.520 de lei, adică aproape un milion de lei pentru un BMW 520D XDrive Sedan nou-nouț. Îl urmează în top magistratul Curții de Apel Chișinău, Eugeniu Clim, care, după ce și-a vândut un Mercedes cu 30.200 de euro, a achiziționat un altul nou-nouț, pentru care a achitat 50.000 de euro. Cu 2.000 de euro mai puțin a cheltuit, pentru a-și completa parcul de automobile, Olga Bejenari de la Judecătoria Chișinău. Magistrata și-a procurat un Mercedes și o Skoda, pentru care a scos din buzunar 28.000, respectiv 20.000 de euro.

    Xenofon Ulianovschii de la Curtea de Apel Chișinău anul trecut și-a cumpărat cu 38.900 de euro un Jaguar F-Pace proaspăt scos din uzină. Având venituri de doar 169.000 de lei în 2017 și beneficiind de o donație de 200.000 de lei de la părinți, Dragoș Crigan de la Judecătoria Chișinău anul trecut s-a încumetat să cheltuie 650.000 de lei pentru a intra în proprietatea unei Skoda Superb fabricate un an mai devreme. Cu 20.000 de lei mai puțin a cheltuit Ion Țurcan de la Curtea de Apel Chișinău pentru a-și cumpăra un Mercedes Benz ML 250 (anul de fabricație 2012). Ceva mai puțin a cheltuit magistratul Curții de Apel Chișinău Ion Secrieru, care și-a procurat o Toyota Camri nou-nouță cu aproape 526.000 de lei. Gheorghe Stratulat de la instanța din Capitală și-a completat garajul anul trecut cu tocmai patru autoturisme – o Toyota RAV4 nou-nouță, pentru care a scos din buzunar aproape 453.000 de lei, și trei camioane, fabricate în 2005, 2006, respectiv 2007, pentru care a plătit 84.500, 92.000, respectiv 91.000 de lei. Un parc întreg de automobile și-a cumpărat în 2017 și Corina Ursachi, de asemenea magistrată la Judecătoria Chișinău. Astfel, în garajul acesteia au ajuns un Audi A6, fabricat în 2013, pentru care ar fi achitat doar 15.000 de lei (!), un Mercedes Viano, produs în 2012 și procurat cu 80.000 de lei, și un Mercedes E250 din 2013, pentru care ar fi scos din buzunar 420.000 de lei. O Toyota RAV4 fabricată în 2014 și-a luat anul trecut și Iurie Potîngă, de la aceeași instanță. După ce a vândut un apartament cu 40.000 de euro, magistratul a cheltuit jumătate din suma respectivă pentru noua sa bijuterie pe patru roți. Colega sa, Ina Dutca, a intrat anul trecut în proprietatea unui Volvo XC (anul de fabricație 2012), contra sumei de 21.139 de euro.

    Taisia Prutean de la instanța din Capitală s-a pricopsit anul trecut cu un Hyundai Santa Fe, produs în 2013, pentru care a achitat 450.000 de lei. După ce a obținut 855.000 de lei de la Primăria municipiului Chișinău, în urma executării hotărârii instanței de judecată, magistratul Victor Olărescu de la Judecătoria Hâncești și-a cumpărat în 2017 un Mercedes GLK 220 CDI fabricat patru ani mai devreme, pentru care a achitat, conform declarației de avere, 22.700 de euro. Vladislav Clima, judecător la Curtea de Apel Chișinău, s-a ales în 2017 cu un Volkswagen Passat Confortline nou-nouț, pentru care a scos din buzunar 20.000 de euro. 395.000 de lei a costat BMW-ul produs în 2013, care a intrat anul trecut în proprietatea soților Ion și Maria Guzun, magistrați la CSJ, respectiv Curtea de Apel Chișinău.

    Cât au costat automobilele procurate în 2017 de ceilalți 65 de magistrați, aflați de aici.

    Magistrații latifundiari

    Anul trecut, mai mulți magistrați s-au căpătuit cu terenuri agricole, extravilane sau intravilane. De departe, cel mai mare latifundiar printre judecători este magistrata Ana Panov de la Curtea de Apel Chișinău. Ea deține împreună cu soțul peste 180 de terenuri intravilane și extravilane, dintre care 15 au fost cumpărate în ultimul an. Suprafața loturilor achiziționate în 2017-2018 constituie 20,1 hectare, iar prețul cu care au fost cumpărate se ridică la 214.000 de lei. 45.700 de lei judecătoarea a adunat anul trecut din vânzarea altor șase terenuri. Magistrata Adriana Garbuz de la Curtea de Apel Bălți, care deține zeci de hectare de pâmânt, în 2017 și-a mai cumpărat șase loturi, cu suprafața totală de 2,3 hectare, pentru care a achitat 36.500 de lei. Și judecătorul de la Bălți Ghenadie Eremciuc, care la fel ca și Garbuz mai avea în proprietate câteva zeci de terenuri, în 2017 s-a mai pricopsit cu 13 terenuri extravilane, cu suprafața totală de peste patru hectare, pentru care a scos din buzunar circa 56.000 de lei. 

    Trei terenuri agricole cu suprafața totală de 1,7 hectare au intrat în proprietatea magistratului Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti, pentru aproximativ 20.000 de lei. 10.000 de euro pentru un teren intravilan de șase ari a scos din buzunar și judecătorul Ion Ghizdari de la Bălți. O parte din suma respectivă, mai exact 4.800 de euro, a fost acoperită din vânzarea automobilului său. Două terenuri intravilane, de 0,4, respectiv 0,25 ari au intrat în 2018 în proprietatea judecătorului Afanasi Curdov de la Curtea de Apel Comrat. Magistratul și-a mai cumpărat anul trecut un spațiu de aproape 40 de metri pătrați. Tranzacțiile l-au costat 40.000 de lei. Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți și-a cumpărat anul trecut un automobil – o Toyota Auris, pentru care ar fi achitat doar 20.000 de lei (!). Pentru a avea unde să-și adăpostească mașina, judecătoarea a cumpărat un garaj de 34 de metri pătrați și terenul pe care se află acesta. Tranzacțiile „au sărăcit-o” cu încă 55.000 de lei. 

    Dacă e să credem declarațiilor de avere și interese personale, unii judecători au devenit anul trecut latifundiari, fără a achita vreo sumă de bani sau au scos din buzunar sume simbolice. Bunăoară, Ghenadie Tocaiuc de la Judecătoria Soroca a cumpărat anul trecut un teren agricol de 1,7 hectare cu doar 23 de lei. Colega sa, Marcela Nicorici, s-a pricopsit cu o cotă de 3/15 dintr-un lot de șapte ari fără să plătească ceva. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a ajuns proprietara unei jumătăți dintr-un teren de șase ari, fără să scoată ceva din economii. Ea a mai moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și tot atâta dintr-o construcție. Imobilele au 150 și, respectiv, 9,5 metri pătrați. Cu o jumătate dintr-un lot de teren intravilan de 10 ari s-a pricopsit anul trecut și magistrata Lidia Bulgac de la Curtea de Apel Chișinău.

    Expert: „Orice diferențe substanțiale dintre veniturile judecătorilor și bunurile achiziționate de aceștia trebuie să fie stabilite de către Autoritatea Națională de Integritate”

    În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, în prezent mingea este în terenul Autorității Naționale de Integritate (ANI). „Acum ANI are nu doar conducerea selectată, dar și inspectori de integritate independenți și cu competențe extinse, comparativ cu CNI. Ar fi bine, dacă noii inspectori s-ar concentra pe declarațiile persoanelor cu funcții de demnitate publică, așa cum scrie și Legea 132/2016 că „cel puțin 40% dintre controalele declarațiilor de avere și interese personale efectuate în decursul unui an calendaristic vor viza persoanele cu funcții de demnitate publică, care vor fi selectate în mod aleatoriu pentru controlul din oficiu al acestora”. Dar, se pare că acum inspectorii sunt concentrați mai mult pe funcționarii locali (cel puțin așa arată actele de constatare publicate pe pagina ANI). E regretabil acest fapt, pentru că așteptările societății de la o ANI reformată au fost și încă rămân a fi mari. Poate investigațiile ziaristice vor fi un imbold pentru inițierea controalelor în privința unor demnitari mai înalți”, punctează experta.

    Sursa: anticorupție.md

  • Zece dintr-o „lovitură”! Dodon respinge judecătorii promovați de Timofti. Cine sunt aceștia?

    Motivele de integritate sunt cauza pentru care zece magistrați sunt respinși de șeful statului pentru numire în funcții de conducere ale instanțelor judecătorești nou-create. Printre aceștia se numără Oleg Melniciuc, mama căruia, pensionară fiind, deține imobile de milioane în Chișinău, Sergiu Osoianu, căruia Primăria Chișinău i-a plătit, în urma unui litigiu peste un milion de lei și Maria Chiperi, cercetată disciplinar pentru că ar fi prejudiciat Primăria și Consiliul orășenesc Căușeni cu 27 de mii de euro.  Dosarele celor zece au fost trimise CSM-ul spre examinare suplimentară. Totodată, Igor Dodon a semnat decretele de numite în funcție pe numele a 12 judecători înaintați de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

    Motivele de integritate sunt cauza pentru care zece magistrați sunt respinși de șeful statului pentru numire în funcții de conducere ale instanțelor judecătorești nou-create. Printre aceștia se numără Oleg Melniciuc, mama căruia, pensionară fiind, deține imobile de milioane în Chișinău, Sergiu Osoianu, căruia Primăria Chișinău i-a plătit, în urma unui litigiu peste un milion de lei și Maria Chiperi, cercetată disciplinar pentru că ar fi prejudiciat Primăria și Consiliul orășenesc Căușeni cu 27 de mii de euro.  Dosarele celor zece au fost trimise CSM-ul spre examinare suplimentară. Totodată, Igor Dodon a semnat decretele de numite în funcție pe numele a 12 judecători înaintați de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

    Documentul care conține numele magistraților care „nu au obținut încrederea și susținerea președintelui” afost publicat de Igor Dodon pe pagina sa de Facebook.

    Pentru funcția de vicepreședinte de instanță au fost respinși următorii candidați:
    Oleg Melniciuc – în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău
    Ion Rusu – în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Drochia
    Vadim Belous – în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Soroca
    Alexandru Parfeni – în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Ungheni
    Ion Nașco – în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Căușeni
    Maria Chiperi – în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Anenii Noi

    Pentru funcția de președinte de instanță au fost respinși următorii candidați:
    Vitalie Zaporojan – în funcția de președinte al Judecătoriei Drochia
    Sergiu Osoianu – în funcția de președinte al Judecătoriei Stășeni
    Veaceslav Suciu – în funcția de președinte al Judecătoriei Criuleni
    Mihail Macar – în funcția de președinte al Judecătoriei Hîncești

    În septembrie 2014, ZdG scria că Elena Melniciuc, mama lui Oleg Melniciuc, pe atunci preşedinte al Judecătoriei sect. Râşcani, avea înregistrate pe numele său mai multe bunuri imobile în Chişinău, valoarea cadastrală a cărora depăşeşte suma de 4 mln. de lei. Atunci oamenii din satul unde locuia mama magistratului spuneau că aceasta nu are nicio afacere şi că a lucrat toată viaţa în colhoz. Contactat atunci de ZdG, magistratul susținea că nu cunoaşte foarte multe detalii despre soarta imobililor. „Pe cine sunt scrise, aceluia aparţin. Ele nicidecum nu se vând. Dle, eu dacă aveam legătură cu ele, le cumpăram demult şi le înscriam pe mine”, declara Oleg Melniciuc.

    În iulie 2012, numele magistratei Maria Chiperi apărea în spațiul public după ce ministrul Justiției, la acea dată Oleg Efrim, dispunea intentarea procedurii disciplinare în privința a încă doi judecători – Maria Chiperi și Veronica Nichitenco – care, folosind o schemă similară celei aplicate de judecătorii Iurie Silarin și Aurelia Parpalac, au prejudiciat Primăria și Consiliul orășenesc Căușeni cu 27 de mii de euro

    Portalul Moldova Curată scria că anul 2015 a fost unul norocos pentru Sergiu Osoianu, fost preşedinte al Judecătoriei Străşeni. Astfel, în urma unui litigiu, Primăria municipiului Chişinău i-a achitat magistratului peste un milion de lei (echivalentul a 50 de mii de euro). Această sumă ar fi contravaloarea unui apartament cu două camere.
    „Potrivit opiniei publice, sistemul judecătoresc din Republica Moldova este unul vulnerabil deși există destui judecători profesioniști și care se bucură de respect în societate. În rezultatul studierii propunerilor prezentate de CSM, la capitolul numiri în funcțiile de conducători și adjuncți ai instanțelor judecătorești, am decis sa restitui 10 dosare din cele 22 înaintate.  O ,,reformă profundă” a sistemului judecătoresc nu trebuie să vizeze doar schimări structural-organizatorice ci o abordare mult mai complexă, viziuni noi conducători noi…”, a explicat președintele decizia sa.

    Igor Dodon a precizat că a avut mai multe întrevederi cu conducerea CSM și cu unii din viitorii președinți și vicepreședinți de judecătorii, în cadrul cărora au făcut schimb de opinii privind implementarea reformei și eventualele impedimente de acces al populației la actul de justiție.

    Dacă magistrații respinși de Igor Dodon vor considera neîntemiate motivele invocate de șeful statului în argumentarea deciziei, aceștia pot cere CSM-ului înaintarea repetată a candidaturii către șeful statului. Dacă plenul CSM va susține demersul judecătorilor și va remite la adresa Președinției dosarul, președintele va fi obligat să semneze decretul de numire. Președintele are dreptul să refuze doar o singură dată candidatura înaintată de CSM.
    sursa: zdg.md

  • MAŞINILE DE „NIMIC” ALE MAGISTRAŢILOR

    Şi judecătorul Vadim Belous de la Judecătoria Soroca indică în declaraţia de avere un preţ mult mai mic al autoturismului său, faţă de valorea reală. Astfel, o maşină de marca Toyota Carina E (fabricat în 1996) se vinde în prezent cu o sumă ce variază de la două până la trei mii de euro. Magistratul a menţionat în declaraţia de avere că a a cumpărat maşina în anul 2008, pe vremea când acesta nu era în funcţia de magistrat cu suma de trei mii de lei. Pentru Moldova Curată, el a spus că starea maşinii era proastă şi că a cheltuit sume suplimentare pentru renovare, pe care nu le-a trecut în decaraţia de avere. Pe acelaşi site de plasare a publicităţii, o căruţă se vinde cu patru mii de lei, sumă mai mare decât cea pe care o indică magistratul de la Soroca pentru maşina sa.

     

    Şi judecătorul Vadim Belous de la Judecătoria Soroca indică în declaraţia de avere un preţ mult mai mic al autoturismului său, faţă de valorea reală. Astfel, o maşină de marca Toyota Carina E (fabricat în 1996) se vinde în prezent cu o sumă ce variază de la două până la trei mii de euro. Magistratul a menţionat în declaraţia de avere că a a cumpărat maşina în anul 2008, pe vremea când acesta nu era în funcţia de magistrat cu suma de trei mii de lei. Pentru Moldova Curată, el a spus că starea maşinii era proastă şi că a cheltuit sume suplimentare pentru renovare, pe care nu le-a trecut în decaraţia de avere. Pe acelaşi site de plasare a publicităţii, o căruţă se vinde cu patru mii de lei, sumă mai mare decât cea pe care o indică magistratul de la Soroca pentru maşina sa.

     

     

     
  • Неожиданный поворот в деле о «ночных» стрелках в Сороках

    Неожиданный поворот произошел в деле о хулиганах, обстрелявших в Сороках в ночь на 1 января 2011 года машину такси, сообщил в четверг мультимедийному агентству комиссар полиции города Валериу Рогожинэ. С его слов, судья Сорок Вадим Белоус, неожиданно принял решение отпустить двоих арестованных из-под стражи под домашний арест. Комиссар напомнил, что «эта, недопустимо мягкая, «мера пресечения» была применена к лицам, задержанным за стрельбу по автомашине, жестокое и циничное избиение таксистов и женщины-диспетчера фирмы такси». «У одного из задержанных при аресте найден пистолет «Байкал» и патроны к нему, у другого - (пока не задержанного) был, по показаниям жертв, нож», - подчеркнул Рогожинэ.

    Неожиданный поворот произошел в деле о хулиганах, обстрелявших в Сороках в ночь на 1 января 2011 года машину такси, сообщил в четверг мультимедийному агентству комиссар полиции города Валериу Рогожинэ. С его слов, судья Сорок Вадим Белоус, неожиданно принял решение отпустить двоих арестованных из-под стражи под домашний арест. Комиссар напомнил, что «эта, недопустимо мягкая, «мера пресечения» была применена к лицам, задержанным за стрельбу по автомашине, жестокое и циничное избиение таксистов и женщины-диспетчера фирмы такси». «У одного из задержанных при аресте найден пистолет «Байкал» и патроны к нему, у другого - (пока не задержанного) был, по показаниям жертв, нож», - подчеркнул Рогожинэ.

    «Ни полиция, ни прокуроры (требовавшие продление ареста в СИЗО на 30 суток) не понимают процессуальной логики такого вердикта, ведь задержанные социально-опасны», - сказал комиссар Сорок. В новогоднюю ночь группа молодых людей, находясь в состоянии сильнейшего алкогольного опьянения, решили устроить "охоту" на попавшееся им под "горячую руку" такси. Сначала машина была обстреляна хулиганами на улице Бельцкой, а затем, когда таксисту удалось добраться до офиса фирмы, в помещение ворвались до 10 мужчин. Они  избили сотрудников предприятия и скрылись в неизвестном направлении. Возбуждено уголовное дело по статье 287 УК РМ «Злостное хулиганство», согласно которой участникам нападения грозит срок наказания до 8 лет лишения свободы.

     
Infografice
Оставь комментарий