Новости

• Doi membri ai CSM și-au încheiat mandatul. Cine le ia locul

      În cadrul ședinței de astăzi, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a constatat încetarea mandatelor membrilor CSM – Dumitru Visternicean și Anatolie Țurcan. Totodată, CSM a decis detaşarea judecătorului ales, Petru Moraru, în calitate de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, începând cu 1 decembrie. La Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor, din 20 octombrie, Petru Moraru a fost ales membru […]

  Подробнее

   

   

  
  
  În cadrul ședinței de astăzi, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a constatat încetarea mandatelor membrilor CSM – Dumitru Visternicean și Anatolie Țurcan. Totodată, CSM a decis detaşarea judecătorului ales, Petru Moraru, în calitate de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, începând cu 1 decembrie. La Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor, din 20 octombrie, Petru Moraru a fost ales membru al CSM cu votul a 312 magistrați. El a fost desemnat din partea Curții Supreme de Justiție (CSJ).

  Președintele CSM, Victor Micu, i-a felicitat pe cei doi magistrați pentru faptul că, pe parcursul celor două mandate de activitate în calitate de membri ai Consiliului, au dat dovadă de inițiativă și au contribuit la promovarea și implementarea reformelor în cadrul sistemului judecătoresc.

  Dumitru Visternicean este membru al CSM din anul 2009. Pe parcursul anilor, acesta a deținut și funcția de președinte al CSM. Dumitru Visternicean este judecător al CSJ.

  Anatolie Țurcan este membru al CSM din anul 2013. Atunci, a fost detașat din funcția de vicepreşedinte al Curţii de Apel Chişinău. În anul 2016, acesta a fost numit în funcţia de judecător al CSJ, până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani.
  Sursa: bizlaw.md

   

  
  

  În cadrul ședinței de astăzi, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a constatat încetarea mandatelor membrilor CSM – Dumitru Visternicean și Anatolie Țurcan. Totodată, CSM a decis detaşarea judecătorului ales, Petru Moraru, în calitate de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, începând cu 1 decembrie. La Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor, din 20 octombrie, Petru Moraru a fost ales membru al CSM cu votul a 312 magistrați. El a fost desemnat din partea Curții Supreme de Justiție (CSJ).

  Președintele CSM, Victor Micu, i-a felicitat pe cei doi magistrați pentru faptul că, pe parcursul celor două mandate de activitate în calitate de membri ai Consiliului, au dat dovadă de inițiativă și au contribuit la promovarea și implementarea reformelor în cadrul sistemului judecătoresc.

  Dumitru Visternicean este membru al CSM din anul 2009. Pe parcursul anilor, acesta a deținut și funcția de președinte al CSM. Dumitru Visternicean este judecător al CSJ.

  Anatolie Țurcan este membru al CSM din anul 2013. Atunci, a fost detașat din funcția de vicepreşedinte al Curţii de Apel Chişinău. În anul 2016, acesta a fost numit în funcţia de judecător al CSJ, până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani.

  Sursa: bizlaw.mdÎn cadrul ședinței de astăzi, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a constatat încetarea mandatelor membrilor CSM – Dumitru Visternicean și Anatolie Țurcan. Totodată, CSM a decis detaşarea judecătorului ales, Petru Moraru, în calitate de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, începând cu 1 decembrie. La Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor, din 20 octombrie, Petru Moraru a fost ales membru al CSM cu votul a 312 magistrați. El a fost desemnat din partea Curții Supreme de Justiție (CSJ).

  Președintele CSM, Victor Micu, i-a felicitat pe cei doi magistrați pentru faptul că, pe parcursul celor două mandate de activitate în calitate de membri ai Consiliului, au dat dovadă de inițiativă și au contribuit la promovarea și implementarea reformelor în cadrul sistemului judecătoresc.

  Dumitru Visternicean este membru al CSM din anul 2009. Pe parcursul anilor, acesta a deținut și funcția de președinte al CSM. Dumitru Visternicean este judecător al CSJ.

  Anatolie Țurcan este membru al CSM din anul 2013. Atunci, a fost detașat din funcția de vicepreşedinte al Curţii de Apel Chişinău. În anul 2016, acesta a fost numit în funcţia de judecător al CSJ, până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani.

  Sursa: bizlaw.mdÎn cadrul ședinței de astăzi, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a constatat încetarea mandatelor membrilor CSM – Dumitru Visternicean și Anatolie Țurcan. Totodată, CSM a decis detaşarea judecătorului ales, Petru Moraru, în calitate de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, începând cu 1 decembrie. La Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor, din 20 octombrie, Petru Moraru a fost ales membru al CSM cu votul a 312 magistrați. El a fost desemnat din partea Curții Supreme de Justiție (CSJ).

  Președintele CSM, Victor Micu, i-a felicitat pe cei doi magistrați pentru faptul că, pe parcursul celor două mandate de activitate în calitate de membri ai Consiliului, au dat dovadă de inițiativă și au contribuit la promovarea și implementarea reformelor în cadrul sistemului judecătoresc.

  Dumitru Visternicean este membru al CSM din anul 2009. Pe parcursul anilor, acesta a deținut și funcția de președinte al CSM. Dumitru Visternicean este judecător al CSJ.

  Anatolie Țurcan este membru al CSM din anul 2013. Atunci, a fost detașat din funcția de vicepreşedinte al Curţii de Apel Chişinău. În anul 2016, acesta a fost numit în funcţia de judecător al CSJ, până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani.
  Sursa: bizlaw.md

  
  

• Dumitru Visternicean: „Sistemul judiciar este injectat de multe vicii”

  Dumitru Visternicean s-a aflat timp de trei ani în funcția de președinte al CSM, apoi a deținut interimatul acestei funcții. La ultimul concurs pentru funcția de președinte, a pierdut în fața lui Victor Micu. Dumitru Visternicean este unul dintre oamenii care știe sistemul judiciar și-l poate caracteriza fără menajamente. Departe de a fi optimist, dar nici gata să dea cu […]

  Подробнее

  Dumitru Visternicean s-a aflat timp de trei ani în funcția de președinte al CSM, apoi a deținut interimatul acestei funcții. La ultimul concurs pentru funcția de președinte, a pierdut în fața lui Victor Micu. Dumitru Visternicean este unul dintre oamenii care știe sistemul judiciar și-l poate caracteriza fără menajamente. Departe de a fi optimist, dar nici gata să dea cu bâta, judecătorul a enumerat într-un interviu pentru BizLaw care sunt provocările sistemului de astăzi și când am putea să ne bucurăm de o justiție corectă. 

  BizLaw: Domnule Visternicean, cum se făcea pe vremea Dvs. admiterea în profesia de judecător?

  Dumitru Visternicean: Mi se pare că atunci erau cerințe mai mari și eram mai consolidați cu corpul didactic. Selecția se începea de pe la cursul 3 sau 4. MAI, Ministerul Justiției, Procuratura deja erau interasați de cei mai buni studenți. În aceste instituții treceam un fel de specializare. În promoția mea au absolvit 75 de persoane. În principiu, era loc pentru fiecare, așa că eram așteptați să ne angajăm la muncă.

  BizLaw: Ați intrat din prima la Facultate?

  Dumitru Visternicean: Nu, am avut o istorie destul de interesantă, fiind că după absolvirea școlii mi-au spus că posibil să nu trec, din cauza faptului că nu am experiență de muncă. Era nevoie de 2 ani. Ca să nu pierd anul în zadar am intrat la Institutul Politehnic, dar după jumătate de an de studiu am înțeles că nu este facultatea mea și am plecat de acolo. Am încercat totuși să intru la juridică. Am avut mai multe încercări. În 1976 am fost admis la studii. După absolvire am fost inclus în rezerva Minsiterului Justiției, am trecut stagiul aici în Chișinău la o judecătorie și chiar nu am finalizat stagiul deplin că am și fost ales judecător. Pe atunci judecătorii erau aleși în cadrul scrutinelor electorale, de către popor. Așa și se numeau – judecătorii populare. Ca și consilierii, și deputații, judecătorii erau aleși pe un termen de cinci ani, se organizau întâlniri electorale, aveai întâlniri cu electoratul, îți prezentai programul…

  BizLaw: Și ce le spuneați oamenilor atunci?

  Dumitru Visternicean: În principiu, acesta nu era un exercițiu primordial pentru a deveni judecător, deoarce la fiecare judecătorie candida câteun singur judecător, iar rezultatele erau clare. Nu mai țin minte exact pledoaria. Atunci, pe lângă judecători mai activau în judecătorii așa-numiții asesori populari sau norodnici, care reprezentau societatea civilă. Din fiecare complet făceau parte judecătorul, președintele instanței și doi asesori populari. În final, era un profesionist și doi reprezentanți ai poporului. De multe ori, se vota ceea ce doreau ei, pentru că deciziile lor se bazau pe emoții. Acum au apărut tot felul de idei de a introduce așa-zisul judecător de onoare sau o Curte de jurați, dar eu sunt împotrivă. Cel puțin nu până când în Moldova nu va exista un nivel înalt de democrație, când încrederea în toate instituțiile va crește. Închipuiți-vă, atunci era un singur partid și o singură ideologie. Acei asesori populari veneau din sânul unei ideologii care corespundea cu cea a partidului, dar acum când sunt vreo 40 de partide.

  BizLaw: Nu ar trebui să existe nicio influență a politicului în Justiție, știți foarte bine acest lucru.

  Dumitru Visternicean: Știu, de aceea sunt pentru ca justiția să fie înfăptuită doar de către profesioniști.

  BizLaw: Cum a evoluat în timp tematica dosarelor?

  Dumitru Visternicean: Multe au rămas la fel, unele au dispărut. De exemplu, pe atunci analizam dosare penale pentru speculă, care acuma se numește business. Atunci era una dintre cele mai serioase infracțiuni dintre toate câte existau și se făcea închisoare cu executare.

  BizLaw: Când de independentă este justiția la noi acum? Are ea capacitatea să se detașeze de politic?

  Dumitru Visternicean: Doar dacă va vrea politicul.

  BizLaw: În cadrul mai multor interviuri, atât președintele CSM, cât și alți judecători cu funcție de răspundere declarau că lucrurile nu mai stau atât de prost, pe cât le comunică experții UE – că la noi nu există influență politică și nici corupția nu este atât de mare în Justiție

  Dumitru Visternicean: Este o problemă. Nu vreau să comentez ce au spus colegii mei, dar eu văd că există o problemă în domeniul independenței justiției și este o problemă destul de serioasă. Da, s-a creat CSM, cu Colegiile din cadrul acestuia, s-au făcut regulamente și legi, dar temeiuri care să confirme acest lucru încă persistă. Un judecător la CSJ este numit acum de către Parlament la propunerea CSM. Când mergi la acest pas trebuie să știi că vei fi susținut de cel puțin 51 de parlamentari. Dacă Președintele țării prima dată poate respinge o candidatură, a doua oară este obligat să  o accepte, însă Parlamentul nu este obligat prin nimic. Nu va vota și atât. Noi am avut o situație interesantă când trei judecători au fost promovați la Curtea Supremă de Justiție pe care i-au ținut vreo doi ani, apoi au decis că nu mai este oportun de a pune problema în discuție și cu asta s-a terminat. Unul dintre candidații respectivi a ieșit deja și la pensie. Unul dintre ei este Gheorghe Ulianovschi.

  BizLaw: Dar în CSM avem influență politică?

  Dumitru Visternicean: În componența CSM doar șase sunt judecători, aleși de către Adunarea Judecătorilor, restul sunt trecuți mai mult sau mai puțin prin filtre politice, nemaivorbind de ministrul Justiției, de Procurorul General, de cei trei profesori titulari, care sunt numiți de Parlament. Dacă veți studia atent, veți vedea că fiecare a fost numit cam de la fiecare partid care făceau parte din fosta Coaliție de guvernare. Cum să negi în astfel de situații că există influență politică? Îl respect pe ministrul Justiției, dar el este reprezentantul acelui partid care l-a promovat în Guvern. Ministerul Justiției reprezintă puterea politică. În asemenea situații nu este justificată prezența lui acolo. Ar fi bine să fie prezent cel puțin cu vot consultativ.

  Se prezumă să Legislativul are reprezentanții săi, Executivul și puterea judecătorească. Și chipurile există un echilibru. De aceea, se opun ca majoritatea să fie judecători, adică 7. Ei încearcă a folosi marea măsură etc. Acum, se consideră că raportul este de șase la șase, dar ei uită că președintele CSJ este membru din oficiu, el este administratorul CSJ. Dacă ne uităm la legea CSM, aceasta spune că judecătorul care este membru CSM nu poate deține o funcție administrativă. Însă el este excepția constituțională în raport cu celelate reglementări care sunt stabilite prin legi organice.

  BizLaw: Poate președintele CSJ exercita o anumită presiune în CSM. În unele ședințe, se creează această impresie

  Dumitru Visternicean: Poate și vă pare corect, dar ce înseamnă presiune? Atunci când îți impui punctul de vedere. Eu dacă îmi impun punctul de vedere înseamnă că fac presiune?

  BizLaw: Poate virtutea funcției să-i permită să facă acest lucru?

  Dumitru Visternicean: Ca și restul, el are un singur vot, împotriva la restul 11.

  BizLaw: Da, dar ședința CSM se termină, domnule Visternicean

  Dumitru Visternicean: Deja ce se întâmplă până la ședință și după, ședință și unde se hotărăsc întrebările din Justiție…

  BizLaw: Dar și aici există o problemă, nu credeți?

  Dumitru Visternicean: Întotdeauna când vorbim de probleme trebuie să dăm și soluția. Care ar fi ea? Eu vă spun un lucru – am pledat întotdeauna ca CSM să fie consolidat. În opinia mea, din CSM trebuie să facă parte mai mulți judecători. Dar vedeți ce avem. Art. 6 din Constituție prevede existența acestor 3 puteri care sunt egale. În cadrul organului reprezentativ de autoadministrare al sistemului judecătoresc este reprezentantul puterii legislative, executive și judiciare. Vedem noi aceeași situație în Guvern? Acolo justiție nu-i. Vedem noi aceeași situație în Parlament? Acolo justiție tot nu-i. Despre ce egalitate vorbim? Acum se discută ideea ca din CSM să facă parte și reprezentantul președintelui țării.

  BizLaw: Cine a lansat această ideea și sub ce formă?

  Dumitru Visternicean: Doar s-a discutat neoficial și mă tem că se va realiza. Posibil să ne trezim într-o zi că va fi redus membrul din partea Parlamentului, iar în loc va fi numit cel al președintelui.

  Dacă veți urmări evoluția legii CSM veți vedea că astfel de situație a fost – majoritatea erau judecători și mai puțini reprezentanți ai Parlamentului. În sistemul judecătoresc trebuie mai puțin de vorbit și mai mult de făcut. Nu trebuie să ne învețe neprofesioniștii ce să facem. Or, cu siguranță nu ați văzut pe nimeni să învețe un chirurg cum trebuie să facă o operație.

  BizLaw: La cine vă referiți?

  Dumitru Visternicean: Atunci când se face justiție publică înainte ca instanța să se pronunțe. Niciodată nu va fi în folosul justiției.

  BizLaw: În cazul Filat, de exemplu, nu putem să nu ne punem întrebări și să nu discutăm la TV. Mai ales că au fost atât de multe apeluri din partea societății civile ca procesul să fie public.

  Dumitru Visternicean: Și ce-ați câștigat dacă ați discutat despre el?

  BizLaw: Nu poți să nu-ți pui întrebări, atunci nu există suficientă transparență.

  Dumitru Visternicean: Dacă  am adresa o singură întrebare către instituțiile media veți vedea că toate vor comenta în mod diferit aceeași problemă. Justiția nu poate fi făcută în astfel de condiții. De ce nu puteți vedea probele? Nu știu. Nu pot eu să comentez cazul. Pentru judecători dosarul respectiv a fost unul oarecare, noi nu ne uităm la subiect și la interese. Am examinat și eu dosare de rezonanță atât de mare, că la Dubăsari stăteau reprezentanții separatiștilor înarmați, dar am examinat așa cum cerea legea. Da, presiune este. Tu știi ceva, dar nu poți să dai replică.

  BizLaw: Spuneați despre probleme de ordin administrativ în sistemul Justiției. La ce vă referiți?

  Dumitru Visternicean: Începem cu CSM. Am mai spus-o, această instituției trebuie perfecționată, atât după componență, cât și după atribuții. Noi avem o stipulare în lege foarte bună – CSM este un organ constituțional, are o foarte mare importanță. Dacă să ne referim la sistemul judecătoresc per ansamblu, atunci avem o sumedenie de probleme și problemuțe care în final duc la credibilitatea sistemului justiției.

  BizLaw: Este reorganizarea instanțelor judecătorești o reformă bună?

  Dumitru Visternicean: Parțial.

  BizLaw: Unde sunt rezervele?

  Dumitru Visternicean: Graba. În justiție trebuie să analizezi mai întâi. Noi de multe ori facem niște acțiuni pentru a raporta undeva sau doar a bifa că am făcut ceva. Pot să vă aduc o sumedenie de exemple – Legea privind răspunderea disciplinară a judecătorilor, Legea cu privire la selecția și cariera judecătorilor. Atunci ne-am grăbit, iar acum nu le putem aplica deja. Să vedeți ce rezonanță va avea reorganizarea instanțelor judecătorești. Vom perturba întreaga societate.

  Chiar și în cazul Legii privind agentul Guvernamental, care vizează regresul asupra judecătorilor care au emis hotărâri și apoi s-a obținut câșig de cauză la CEDO. Nu era nicio problemă dacă nu se știa despre aceste lucruri, dar se știa și intenționat s-a mers pe această cale. Despre Legea privind răspunderea disciplinară a judecătorilor s-a atenționat că este o lege greoaie, nu este eficientă, iar implicarea Ministerului Justiției nu era necesară. E doar un exemplu. De ce în domeniul justiției se mai întâlnesc situații când Curtea Constituțională declară normele juridice neconstituționale? În mod oficial se spune că reformele întârzie din cauza rezistenței sistemului judiciar față de reformele petrecute. Noi nu opunem rezistență. Noi doar cerem să fim auziți. Noi am spus că nu suntem împotriva optimizării. Au fost propuse trei variante, s-a mers pe cea mai dură variantă. Ministerul Justiției susține că au fost suficiente dezbateri, dar nici Ministerul Justiției și nici CSM nu s-au dus în instanțe ca să discute acolo toate problemele. Acum suntem nevoiți să facem post-factum acest lucru.

  Regiunea transnistreană a rămas fără judecătorii în Moldova. Oamenii de la Râbnița vor fi nevoiți să se ducă până la Orhei. La Bender e aceeași situație, vor veni la Anenii-Noi. S-a spus că justițiabilul va jertfi distanța în favoarea calității, dar până acum ce-a fost? Calitatea justiției depinde de alte elemente. Oamenii vor fi puși în situația de a nu veni pur și simplu. O să apară multe probleme, să vedeți.

  Și în Chișinău vor fi probleme – o instanță cu multă lume, greu de administrat, iar riscurile de acte de corupție sunt mult mai mari decât la o instanță mai mică. Pentru așa mahină va fi nevoie de o direcție de contabilitate.

  BizLaw: La 1 ianuarie va înceta mandatul de drept al tuturor președinților și vicepreședinților de instanțe. De ce era nevoie de această prevedere? Există suspiciuni că vor ajunge în funcție persoane loiale?

  Dumitru Visternicean: Nu știu. Poate și au dreptate experții când invocă suspiciuni, în asemenea cazuri CSM se va mobiliza ca să existe numiri transparente.

  BizLaw: Credeți în acest lucru?

  Dumitru Visternicean: Dacă n-aș crede n-aș sta aici. Ar trebui să-mi dau demisia. Totuși, sper că ceea ce ține de politica de cadre se va realiza așa cum trebuie. Membrii CSM au deja mai multă practică și nu se vor lăsa influențați. Da, sunt foarte multe metode pentru cei care nu se dau la provocări, dar eu am trecut prin asta și sunt calm. Dacă omul simte că este șantajabil trebuie să plece.

  BizLaw: Dar pe magistrarul Ion Țurcanu l-ați crezut când a spus că nu știa că a cumpărat arma de vânăroare de la un interlop?

  Dumitru Visternicean: Este un caz sensibil. Dacă nu am scris o opinie separată, nu pot să mă pronunț. Ce-am crezut și n-am crezut, nu mai pot declara nimic. Eu, de fapt, mă așteptam că voi fi recuzat, pentru că am avut situații cu el de-a lungul anilor.

  BizLaw: Nu credeți că astfel de cazuri discreditează imaginea CSM, dar și a justiției per ansamblu?

  Dumitru Visternicean: N-am scris opinia separată din motiv că subiectul este depășit, el nu mai putea fi tras la răspundere, deoarece termenul de prescripție era expirat. Este foarte greu să afli adevărul după ce există o ordonanță a procurorului de încetare a urmării penale. Noi nu suntem în situația voastră. Voi sunteți liberi să vă expuneți opinia. Noi nu. Alți membri critică foarte des CSM și au dreptul să o facă, dar eu nu consider corect acest lucru. Este un principiu de consolidare a organului colegial.

  BizLaw: Vorbim de consolidarea unor practici nesănătoase, nu credeți?

  Dumitru Visternicean: Aprecierea vă aparține. Pe parcursul activității mele au existat cazuri și mai și.

  BizLaw: Sunteți mulțimit de calitatea actului justiției în țara noastră?

  Dumitru Visternicean: Am mai spus că în sistemul judecătoresc lucrează oameni buni, onești și care își fac corect meseria, dar sistemul nu este cel care trebuie să fie.

  BizLaw: Ce vicii distrug acest sistem?

  Dumitru Visternicean: Sistemul judiciar este injectat de vicii, care în final determină credibilitatea societății în acest sistem. Vorbim de instabilitatea politică, economică și socială, calitatea slabă a legislației adoptată ce ține de domeniu, instabilitatea practicii judiciare, și instabilitatea și incoerența acțiunilor CSM. Poziția CSM este  neglijată sau chiar este omisă de Guvern și Parlament atunci când se pun în discuție proiecte de acte legislative care vizează sistemul judecătoresc.

  Consider că mai este un viciu și profesionalismul mediu al celor care efectuează justiția și profesionalismul slab al celor ce contribuie la efectuarea justiției. Sunt lansate „reforme speciale” rapide, adoptate în grabă, fără o argumentare profundă și complexă. Ele sunt determinate de anumite interese politice sau de altă natură, numai nu de interesele justițiabilului. Toate acestea provoacă o situație stresantă, încordată și duce la slăbirea independenței sistemului judecătoresc, în general, dar afectează și independența judecătorului. În final, avem calitatea justiției pe care o avem.

  BizLaw: Când vom fi mulțumiți de calitatea justiției de la noi?

  Dumitru Visternicean: Vreau să spun că totuși eu am încredere în sistemul judecătoresc și sper că el va deveni mai puternic, mai consolidat și mai eficient, și mai credibil. Totul e în mâinile noastre.
  sursa: .bizlaw.md

• Doc // Culisele hotărârii CSM privind arestarea judecătorilor implicați în „Spălătoria rusească”. Un membru al Consiliului susține că decizia a fost neîntemeiată

  La 20 septembrie 2016, procurorul general interimar, Eduard Harunjen, a venit în fața membrilor Consiliului Superior al Magistraturii cu solicitarea de a fi eliberat acordul pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința mai multor judecători bănuiți că ar fi fost implicați în „Spălătoria rusească”. Deși procurorul a depus solicitări separate pentru fiecare dintre magistrații vizați în parte, CSM a luat […]

  Подробнее

  La 20 septembrie 2016, procurorul general interimar, Eduard Harunjen, a venit în fața membrilor Consiliului Superior al Magistraturii cu solicitarea de a fi eliberat acordul pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința mai multor judecători bănuiți că ar fi fost implicați în „Spălătoria rusească”. Deși procurorul a depus solicitări separate pentru fiecare dintre magistrații vizați în parte, CSM a luat o decizie unică. Membrul Consiliului Dumitru Visernicean a votat împotrivă. Magistratul a prezentat ulterior o opinie separată prin care demonstrează că solicitarea procurorului general nu este întemeiată.

  CSM și-a motivat decizia de a da curs solicitării procurorului general, bazându-se pe faptul că organul de urmărire penală are obligația de a lua măsuri prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă, de a evidenția atât circumstanțele care dovedesc vinovăția bănuitului, învinuitului, inculpatului, cât și cele care îl dezvinovățesc, precum și circumstanțele care îi atenuează sau agravează răspunderea. De asemenea, CSM remarcă faptul că poate examina demersul procurorului general doar sub aspectul respectării condițiilor sau a prevederilor Codului de procedură penală pentru percheziția judecătorului, fără a da apreciere calității și veridicității materialelor prezentate.

  Potrivit materialelor care au ajuns în posesia portalului Anticoruptie.md, procurorul general a prezentat membrilor CSM doar lista de ordonanțe emise de magistrați și numele părților implicate, fără a demonstra vreun temei că judecătorii au emis aceste ordonanțe contrar legii.

  Într-o opinie separată, semnată de membrul CSM Dumitru Visternicean, magistratul explică de ce nu a susținut decizia adoptată de majoritatea membrilor CSM.
  sursa: anticoruptie.md

• Dumitru Visternicean: „Sistemul judiciar este injectat de multe vicii”

  Dumitru Visternicean s-a aflat timp de trei ani în funcția de președinte al CSM, apoi a deținut interimatul acestei funcții. La ultimul concurs pentru funcția de președinte, a pierdut în fața lui Victor Micu. Dumitru Visternicean este unul dintre oamenii care știe sistemul judiciar și-l poate caracteriza fără menajamente. Departe de a fi optimist, dar nici gata să dea cu […]

  Подробнее

  Dumitru Visternicean s-a aflat timp de trei ani în funcția de președinte al CSM, apoi a deținut interimatul acestei funcții. La ultimul concurs pentru funcția de președinte, a pierdut în fața lui Victor Micu. Dumitru Visternicean este unul dintre oamenii care știe sistemul judiciar și-l poate caracteriza fără menajamente. Departe de a fi optimist, dar nici gata să dea cu bâta, judecătorul a enumerat într-un interviu pentru BizLaw care sunt provocările sistemului de astăzi și când am putea să ne bucurăm de o justiție corectă. 

  BizLaw: Domnule Visternicean, cum se făcea pe vremea Dvs. admiterea în profesia de judecător?

  Dumitru Visternicean: Mi se pare că atunci erau cerințe mai mari și eram mai consolidați cu corpul didactic. Selecția se începea de pe la cursul 3 sau 4. MAI, Ministerul Justiției, Procuratura deja erau interasați de cei mai buni studenți. În aceste instituții treceam un fel de specializare. În promoția mea au absolvit 75 de persoane. În principiu, era loc pentru fiecare, așa că eram așteptați să ne angajăm la muncă.

  BizLaw: Ați intrat din prima la Facultate?

  Dumitru Visternicean: Nu, am avut o istorie destul de interesantă, fiind că după absolvirea școlii mi-au spus că posibil să nu trec, din cauza faptului că nu am experiență de muncă. Era nevoie de 2 ani. Ca să nu pierd anul în zadar am intrat la Institutul Politehnic, dar după jumătate de an de studiu am înțeles că nu este facultatea mea și am plecat de acolo. Am încercat totuși să intru la juridică. Am avut mai multe încercări. În 1976 am fost admis la studii. După absolvire am fost inclus în rezerva Minsiterului Justiției, am trecut stagiul aici în Chișinău la o judecătorie și chiar nu am finalizat stagiul deplin că am și fost ales judecător. Pe atunci judecătorii erau aleși în cadrul scrutinelor electorale, de către popor. Așa și se numeau – judecătorii populare. Ca și consilierii, și deputații, judecătorii erau aleși pe un termen de cinci ani, se organizau întâlniri electorale, aveai întâlniri cu electoratul, îți prezentai programul…

  BizLaw: Și ce le spuneați oamenilor atunci?

  Dumitru Visternicean: În principiu, acesta nu era un exercițiu primordial pentru a deveni judecător, deoarce la fiecare judecătorie candida câteun singur judecător, iar rezultatele erau clare. Nu mai țin minte exact pledoaria. Atunci, pe lângă judecători mai activau în judecătorii așa-numiții asesori populari sau norodnici, care reprezentau societatea civilă. Din fiecare complet făceau parte judecătorul, președintele instanței și doi asesori populari. În final, era un profesionist și doi reprezentanți ai poporului. De multe ori, se vota ceea ce doreau ei, pentru că deciziile lor se bazau pe emoții. Acum au apărut tot felul de idei de a introduce așa-zisul judecător de onoare sau o Curte de jurați, dar eu sunt împotrivă. Cel puțin nu până când în Moldova nu va exista un nivel înalt de democrație, când încrederea în toate instituțiile va crește. Închipuiți-vă, atunci era un singur partid și o singură ideologie. Acei asesori populari veneau din sânul unei ideologii care corespundea cu cea a partidului, dar acum când sunt vreo 40 de partide.

  BizLaw: Nu ar trebui să existe nicio influență a politicului în Justiție, știți foarte bine acest lucru.

  Dumitru Visternicean: Știu, de aceea sunt pentru ca justiția să fie înfăptuită doar de către profesioniști.

  BizLaw: Cum a evoluat în timp tematica dosarelor?

  Dumitru Visternicean: Multe au rămas la fel, unele au dispărut. De exemplu, pe atunci analizam dosare penale pentru speculă, care acuma se numește business. Atunci era una dintre cele mai serioase infracțiuni dintre toate câte existau și se făcea închisoare cu executare.

  BizLaw: Când de independentă este justiția la noi acum? Are ea capacitatea să se detașeze de politic?

  Dumitru Visternicean: Doar dacă va vrea politicul.

  BizLaw: În cadrul mai multor interviuri, atât președintele CSM, cât și alți judecători cu funcție de răspundere declarau că lucrurile nu mai stau atât de prost, pe cât le comunică experții UE – că la noi nu există influență politică și nici corupția nu este atât de mare în Justiție

  Dumitru Visternicean: Este o problemă. Nu vreau să comentez ce au spus colegii mei, dar eu văd că există o problemă în domeniul independenței justiției și este o problemă destul de serioasă. Da, s-a creat CSM, cu Colegiile din cadrul acestuia, s-au făcut regulamente și legi, dar temeiuri care să confirme acest lucru încă persistă. Un judecător la CSJ este numit acum de către Parlament la propunerea CSM. Când mergi la acest pas trebuie să știi că vei fi susținut de cel puțin 51 de parlamentari. Dacă Președintele țării prima dată poate respinge o candidatură, a doua oară este obligat să  o accepte, însă Parlamentul nu este obligat prin nimic. Nu va vota și atât. Noi am avut o situație interesantă când trei judecători au fost promovați la Curtea Supremă de Justiție pe care i-au ținut vreo doi ani, apoi au decis că nu mai este oportun de a pune problema în discuție și cu asta s-a terminat. Unul dintre candidații respectivi a ieșit deja și la pensie. Unul dintre ei este Gheorghe Ulianovschi.

  BizLaw: Dar în CSM avem influență politică?

  Dumitru Visternicean: În componența CSM doar șase sunt judecători, aleși de către Adunarea Judecătorilor, restul sunt trecuți mai mult sau mai puțin prin filtre politice, nemaivorbind de ministrul Justiției, de Procurorul General, de cei trei profesori titulari, care sunt numiți de Parlament. Dacă veți studia atent, veți vedea că fiecare a fost numit cam de la fiecare partid care făceau parte din fosta Coaliție de guvernare. Cum să negi în astfel de situații că există influență politică? Îl respect pe ministrul Justiției, dar el este reprezentantul acelui partid care l-a promovat în Guvern. Ministerul Justiției reprezintă puterea politică. În asemenea situații nu este justificată prezența lui acolo. Ar fi bine să fie prezent cel puțin cu vot consultativ.

  Se prezumă să Legislativul are reprezentanții săi, Executivul și puterea judecătorească. Și chipurile există un echilibru. De aceea, se opun ca majoritatea să fie judecători, adică 7. Ei încearcă a folosi marea măsură etc. Acum, se consideră că raportul este de șase la șase, dar ei uită că președintele CSJ este membru din oficiu, el este administratorul CSJ. Dacă ne uităm la legea CSM, aceasta spune că judecătorul care este membru CSM nu poate deține o funcție administrativă. Însă el este excepția constituțională în raport cu celelate reglementări care sunt stabilite prin legi organice.

  BizLaw: Poate președintele CSJ exercita o anumită presiune în CSM. În unele ședințe, se creează această impresie

  Dumitru Visternicean: Poate și vă pare corect, dar ce înseamnă presiune? Atunci când îți impui punctul de vedere. Eu dacă îmi impun punctul de vedere înseamnă că fac presiune?

  BizLaw: Poate virtutea funcției să-i permită să facă acest lucru?

  Dumitru Visternicean: Ca și restul, el are un singur vot, împotriva la restul 11.

  BizLaw: Da, dar ședința CSM se termină, domnule Visternicean

  Dumitru Visternicean: Deja ce se întâmplă până la ședință și după, ședință și unde se hotărăsc întrebările din Justiție…

  BizLaw: Dar și aici există o problemă, nu credeți?

  Dumitru Visternicean: Întotdeauna când vorbim de probleme trebuie să dăm și soluția. Care ar fi ea? Eu vă spun un lucru – am pledat întotdeauna ca CSM să fie consolidat. În opinia mea, din CSM trebuie să facă parte mai mulți judecători. Dar vedeți ce avem. Art. 6 din Constituție prevede existența acestor 3 puteri care sunt egale. În cadrul organului reprezentativ de autoadministrare al sistemului judecătoresc este reprezentantul puterii legislative, executive și judiciare. Vedem noi aceeași situație în Guvern? Acolo justiție nu-i. Vedem noi aceeași situație în Parlament? Acolo justiție tot nu-i. Despre ce egalitate vorbim? Acum se discută ideea ca din CSM să facă parte și reprezentantul președintelui țării.

  BizLaw: Cine a lansat această ideea și sub ce formă?

  Dumitru Visternicean: Doar s-a discutat neoficial și mă tem că se va realiza. Posibil să ne trezim într-o zi că va fi redus membrul din partea Parlamentului, iar în loc va fi numit cel al președintelui.

  Dacă veți urmări evoluția legii CSM veți vedea că astfel de situație a fost – majoritatea erau judecători și mai puțini reprezentanți ai Parlamentului. În sistemul judecătoresc trebuie mai puțin de vorbit și mai mult de făcut. Nu trebuie să ne învețe neprofesioniștii ce să facem. Or, cu siguranță nu ați văzut pe nimeni să învețe un chirurg cum trebuie să facă o operație.

  BizLaw: La cine vă referiți?

  Dumitru Visternicean: Atunci când se face justiție publică înainte ca instanța să se pronunțe. Niciodată nu va fi în folosul justiției.

  BizLaw: În cazul Filat, de exemplu, nu putem să nu ne punem întrebări și să nu discutăm la TV. Mai ales că au fost atât de multe apeluri din partea societății civile ca procesul să fie public.

  Dumitru Visternicean: Și ce-ați câștigat dacă ați discutat despre el?

  BizLaw: Nu poți să nu-ți pui întrebări, atunci nu există suficientă transparență.

  Dumitru Visternicean: Dacă  am adresa o singură întrebare către instituțiile media veți vedea că toate vor comenta în mod diferit aceeași problemă. Justiția nu poate fi făcută în astfel de condiții. De ce nu puteți vedea probele? Nu știu. Nu pot eu să comentez cazul. Pentru judecători dosarul respectiv a fost unul oarecare, noi nu ne uităm la subiect și la interese. Am examinat și eu dosare de rezonanță atât de mare, că la Dubăsari stăteau reprezentanții separatiștilor înarmați, dar am examinat așa cum cerea legea. Da, presiune este. Tu știi ceva, dar nu poți să dai replică.

  BizLaw: Spuneați despre probleme de ordin administrativ în sistemul Justiției. La ce vă referiți?

  Dumitru Visternicean: Începem cu CSM. Am mai spus-o, această instituției trebuie perfecționată, atât după componență, cât și după atribuții. Noi avem o stipulare în lege foarte bună – CSM este un organ constituțional, are o foarte mare importanță. Dacă să ne referim la sistemul judecătoresc per ansamblu, atunci avem o sumedenie de probleme și problemuțe care în final duc la credibilitatea sistemului justiției.

  BizLaw: Este reorganizarea instanțelor judecătorești o reformă bună?

  Dumitru Visternicean: Parțial.

  BizLaw: Unde sunt rezervele?

  Dumitru Visternicean: Graba. În justiție trebuie să analizezi mai întâi. Noi de multe ori facem niște acțiuni pentru a raporta undeva sau doar a bifa că am făcut ceva. Pot să vă aduc o sumedenie de exemple – Legea privind răspunderea disciplinară a judecătorilor, Legea cu privire la selecția și cariera judecătorilor. Atunci ne-am grăbit, iar acum nu le putem aplica deja. Să vedeți ce rezonanță va avea reorganizarea instanțelor judecătorești. Vom perturba întreaga societate.

  Chiar și în cazul Legii privind agentul Guvernamental, care vizează regresul asupra judecătorilor care au emis hotărâri și apoi s-a obținut câșig de cauză la CEDO. Nu era nicio problemă dacă nu se știa despre aceste lucruri, dar se știa și intenționat s-a mers pe această cale. Despre Legea privind răspunderea disciplinară a judecătorilor s-a atenționat că este o lege greoaie, nu este eficientă, iar implicarea Ministerului Justiției nu era necesară. E doar un exemplu. De ce în domeniul justiției se mai întâlnesc situații când Curtea Constituțională declară normele juridice neconstituționale? În mod oficial se spune că reformele întârzie din cauza rezistenței sistemului judiciar față de reformele petrecute. Noi nu opunem rezistență. Noi doar cerem să fim auziți. Noi am spus că nu suntem împotriva optimizării. Au fost propuse trei variante, s-a mers pe cea mai dură variantă. Ministerul Justiției susține că au fost suficiente dezbateri, dar nici Ministerul Justiției și nici CSM nu s-au dus în instanțe ca să discute acolo toate problemele. Acum suntem nevoiți să facem post-factum acest lucru.

  Regiunea transnistreană a rămas fără judecătorii în Moldova. Oamenii de la Râbnița vor fi nevoiți să se ducă până la Orhei. La Bender e aceeași situație, vor veni la Anenii-Noi. S-a spus că justițiabilul va jertfi distanța în favoarea calității, dar până acum ce-a fost? Calitatea justiției depinde de alte elemente. Oamenii vor fi puși în situația de a nu veni pur și simplu. O să apară multe probleme, să vedeți.

  Și în Chișinău vor fi probleme – o instanță cu multă lume, greu de administrat, iar riscurile de acte de corupție sunt mult mai mari decât la o instanță mai mică. Pentru așa mahină va fi nevoie de o direcție de contabilitate.

  BizLaw: La 1 ianuarie va înceta mandatul de drept al tuturor președinților și vicepreședinților de instanțe. De ce era nevoie de această prevedere? Există suspiciuni că vor ajunge în funcție persoane loiale?

  Dumitru Visternicean: Nu știu. Poate și au dreptate experții când invocă suspiciuni, în asemenea cazuri CSM se va mobiliza ca să existe numiri transparente.

  BizLaw: Credeți în acest lucru?

  Dumitru Visternicean: Dacă n-aș crede n-aș sta aici. Ar trebui să-mi dau demisia. Totuși, sper că ceea ce ține de politica de cadre se va realiza așa cum trebuie. Membrii CSM au deja mai multă practică și nu se vor lăsa influențați. Da, sunt foarte multe metode pentru cei care nu se dau la provocări, dar eu am trecut prin asta și sunt calm. Dacă omul simte că este șantajabil trebuie să plece.

  BizLaw: Dar pe magistrarul Ion Țurcanu l-ați crezut când a spus că nu știa că a cumpărat arma de vânăroare de la un interlop?

  Dumitru Visternicean: Este un caz sensibil. Dacă nu am scris o opinie separată, nu pot să mă pronunț. Ce-am crezut și n-am crezut, nu mai pot declara nimic. Eu, de fapt, mă așteptam că voi fi recuzat, pentru că am avut situații cu el de-a lungul anilor.

  BizLaw: Nu credeți că astfel de cazuri discreditează imaginea CSM, dar și a justiției per ansamblu?

  Dumitru Visternicean: N-am scris opinia separată din motiv că subiectul este depășit, el nu mai putea fi tras la răspundere, deoarece termenul de prescripție era expirat. Este foarte greu să afli adevărul după ce există o ordonanță a procurorului de încetare a urmării penale. Noi nu suntem în situația voastră. Voi sunteți liberi să vă expuneți opinia. Noi nu. Alți membri critică foarte des CSM și au dreptul să o facă, dar eu nu consider corect acest lucru. Este un principiu de consolidare a organului colegial.

  BizLaw: Vorbim de consolidarea unor practici nesănătoase, nu credeți?

  Dumitru Visternicean: Aprecierea vă aparține. Pe parcursul activității mele au existat cazuri și mai și.

  BizLaw: Sunteți mulțimit de calitatea actului justiției în țara noastră?

  Dumitru Visternicean: Am mai spus că în sistemul judecătoresc lucrează oameni buni, onești și care își fac corect meseria, dar sistemul nu este cel care trebuie să fie.

  BizLaw: Ce vicii distrug acest sistem?

  Dumitru Visternicean: Sistemul judiciar este injectat de vicii, care în final determină credibilitatea societății în acest sistem. Vorbim de instabilitatea politică, economică și socială, calitatea slabă a legislației adoptată ce ține de domeniu, instabilitatea practicii judiciare, și instabilitatea și incoerența acțiunilor CSM. Poziția CSM este  neglijată sau chiar este omisă de Guvern și Parlament atunci când se pun în discuție proiecte de acte legislative care vizează sistemul judecătoresc.

  Consider că mai este un viciu și profesionalismul mediu al celor care efectuează justiția și profesionalismul slab al celor ce contribuie la efectuarea justiției. Sunt lansate „reforme speciale” rapide, adoptate în grabă, fără o argumentare profundă și complexă. Ele sunt determinate de anumite interese politice sau de altă natură, numai nu de interesele justițiabilului. Toate acestea provoacă o situație stresantă, încordată și duce la slăbirea independenței sistemului judecătoresc, în general, dar afectează și independența judecătorului. În final, avem calitatea justiției pe care o avem.

  BizLaw: Când vom fi mulțumiți de calitatea justiției de la noi?

  Dumitru Visternicean: Vreau să spun că totuși eu am încredere în sistemul judecătoresc și sper că el va deveni mai puternic, mai consolidat și mai eficient, și mai credibil. Totul e în mâinile noastre.
  sursa: BizLaw.md

• Имущество из деклараций членов ВСМ

  Члены Высшего совета магистратуры в 2015 году получали зарплаты в размере свыше 20 тысяч леев в месяц. Некоторые из них, помимо заработной платы, значительно превышающей средний уровень среди бюджетников, получили также пенсии, которые выше, чем у большинства пенсионеров в Молдове. Декларации о доходах и имуществе за 2015 восьми из девяти членов, избранных в состав Высшего совета магистратуры (ВСМ), размещены на […]

  Подробнее

  Члены Высшего совета магистратуры в 2015 году получали зарплаты в размере свыше 20 тысяч леев в месяц. Некоторые из них, помимо заработной платы, значительно превышающей средний уровень среди бюджетников, получили также пенсии, которые выше, чем у большинства пенсионеров в Молдове.

  Декларации о доходах и имуществе за 2015 восьми из девяти членов, избранных в состав Высшего совета магистратуры (ВСМ), размещены на веб-сайте учреждения. Отсутствует только декларация Виолетты Кожокару, члена ВСМ, избранного из числа преподавателей права.

  Зарплаты свыше 20 тысяч и пенсии

  Виктор Мику, председатель ВСМ, указывает за 2015 год зарплату в размере 273 тысячи леев зарплаты (22,7 тысяч леев в месяц). Еще 30 тысяч леев Мику получил от преподавательской деятельности в Славянском университете, Европейском университете Молдовы и Национальном институте юстиции (НИЮ). В остальном, в 2015 году у Мику не появилось нового имущества; он задекларировал тот же автомобиль, Volvo S 80, 2008 год выпуска, приобретенный в 2011 году, и квартиру площадью 109 кв.м., купленную в 2009 году. В июне 2014 года, когда он был избран на должность, ZdG писала, что судья жил в скромном домике родителей супруги, расположенном в секторе Буюкань, а глава ВСМ сказал, что будет жить в том доме до тех пор, пока не закончит ремонт в своей квартире.

  Думитру Вистерничан, член ВСМ, в прошлом исполняющий обязанности председателя, задекларировал за 2015 зарплату в размере 259 тысяч леев (21,5 тысяч леев в месяц) от деятельности в ВСМ и 80 тысяч леев от педагогической деятельности: НИЮ, Государственный университет Молдовы (ГУМ), Центр правовых ресурсов, где он был членом рабочей группы по разработке кодексов. Вистерничан указал за 2015 год доход от пенсии на сумму 194 тысяч леев (16 тысяч леев в месяц). Так же, как и Мику, Вистерничан не покупал какого-либо имущества в прошлом году, у него нет машины, и живет он в квартире площадью 118 кв.м., приобретенной в 2007 году.

  Анатолие Цуркан, еще один член ВСМ, получил годовой оклад в размере 248 тысяч леев (20,6 леев в месяц) в 2015 году, а также пенсию в сумме 162 тысячи леев (13,5 леев в месяц). Как и его коллеги, Цуркан не делал приобретений в прошлом году, указав дом, купленный в 2004 году в Стэучень, мун. Кишинэу, и две машины, в том числе Mercedes.

  Рэдукану и кредит в сумме 100 тысяч леев в 2015 году

  Татьяна Рэдукану получила зарплату, аналогичную полученной коллегой Думитру Вистерничаном: 259 тысяч леев за год (21,5 тысяч леев в месяц). Еще 750 леев магистрат получила от НИЮ, и 160 тысяч леев – в виде пенсии. Ее супруг, Виктор Рэдукану, работник государственного предприятия «Registru», получил в прошлом году зарплату в размере 137 тысяч леев и пенсию в сумме 20 тысяч. Семья Рэдукану тоже не совершала покупок в 2015 году; они живут в роскошном доме в секторе Рышкань, о котором ZdG писала ранее. В прошлом году супруги Рэдукану взяли кредит в «Victoriabank» в размере 100 тысяч леев, с процентной ставкой 15% годовых. Деньги должны быть возвращены банку в 2017 году.

  Вера Тома, член ВСМ с марта 2014 года, в прошлом году получила годовой доход в размере 242 тысячи леев (20 тысяч леев в месяц) в виде должностного оклада. Другие 5,3 тысяч леев судья получила от деятельности в НИЮ, и 154 тысячи леев в виде пенсионных выплат. Тома тоже не делала никаких крупных покупок в 2015 году, задекларировав лишь дом в Бэлць, купленный в 2005 году, а также два автомобиля: Toyota Sequoia и Hyundai Atos.

  Дорел Мустяцэ, шестой судья из ВСМ, в 2015 году получил доход от заработной платы в сумме 240 тысяч леев (20 леев в месяц). Другие 25,8 тысяч лей Мустяцэ получил от НИЮ, где он был членом приемной комиссии. Его супруга, адвокат Родика Бевзюк, в прошлом году получила доход в размере 127 тысяч леев, и еще 3,8 тысяч от сдачи в аренду земель сельскохозяйственного назначения. Супруги владеют несколькими гектарами сельскохозяйственных угодий, в основном, в районе Штефан-Водэ. В 2015 году и в начале 2016 года магистрат Мустяцэ приобрел две машины: УАЗ 469 – за 10 тысяч леев и Honda CRV, 2000 года выпуска, за 3,3 тысяч евро – в 2016 году. У супружеской пары, работающей в сфере юстиции, есть еще две машины: Mazda 3 и Opel Cadett, – а также две квартиры в Кишинэу и дом в с. Паланка, р-н Штефан Водэ.

  Договоры семьи Аворник с государством, заключенные в 2015 году

  Успешным 2015 год был и для Георге Аворника, который стал членом ВСМ из числа преподавателей права. Хотя, в ВСМ он получил зарплату в сумме 105 тысяч леев (8,7 в месяц), он получил доход в размере 88 тысяч леев в ГУМ, 27 тысяч – в Университете им. Константина Стере, и еще несколько тысяч леев от АО «Cartea», «Pro-Noi» и «Moldpres Grup» – за научную и преподавательскую деятельность. В 2015 году семья Аворник получила 700 тысяч леев в качестве дивидендов от фирмы ООО «Berhord», учредителем которой является Анна Аворник, супруга члена ВСМ. Фирма занимается продажей различных видов техники. Супруга Георгия Аворника получила совокупный доход от заработной платы в нескольких компаниях более 300 тысяч леев. В 2015 году семья Аворник купила за 30 тысяч долларов США новый автомобиль, 2015 года выпуска, Toyota Land Cruiser. Они являются владельцами еще двух автомобилей, а также владельцами нескольких земельных участков и зданий в Молдове и Румынии: все они были приобретенные в период 1996-2010 гг.

  В управлении семьи Аворник находится целый ряд фирм, из которых не менее восьми активны, и их уставный капитал составляет миллионы леев. Часть доходов фирм является следствием заключения договоров с государством. Например, ООО «Casa Tradiției», основанное лицеем «Litterarum», принадлежащим семье Аворник, продало в 2014-2015 годах продуктов питания на сумму около одного миллиона леев государственным учреждениям, в частности Республиканскому центру реабилитации инвалидов и пенсионеров «Надежда» из Вадул луй Водэ. Лицей «Literrarum» основал и фирму ООО «Primavia-Exim», которая, так же, в 2015 и 2016 годах выиграла почти 20 публичных аукционов, организованных государственными учреждениями для закупки продуктов питания, на сумму более 2 миллионов леев. Об имуществе Георге Аворника ZdG писала в январе 2014 года; тогда мы отмечали, что семья Аворник управляет 30 фирмами, в том числе в Румынии, где у нынешнего члена ВСМ есть вилла, подаренная дочери.

  Супруга министра юстиции – собственница авиакомпании

  Teo Кырнац, другой член ВСМ из числа преподавателей права, получил в 2015 году зарплату в размере 105 тысяч леев и 117 тысяч – в качестве зарплаты в ГУМ. 275 тысяч леев Кырнац получил от сдачи в наём жилого помещения в Кишинэу. Его супруга получила в прошлом году более 50 тысяч леев в виде пособия по уходу за ребенком: от властей Молдовы и Румынии. В 2015 году Кырнац приобрел Opel Vivaro. Он владеет несколькими зданиями и земельными участками в мун. Кишинэу, собственником которых он стал в период 2005-2013 гг. Декларация об имуществе члена ВСМ Виолетты Кожокару отсутствует на сайте ВСМ. В декларации за 2014 год она указала зарплату в размере 138 тысяч леев в ГУМ и 98 тысяч в ВСМ, квартиру в Кишинэу и автомобиль Hyundai Tucson.

  Пост члена ВСМ по должности занимают также генеральный прокурор, на данный момент его обязанности выполняет Эдуард Харунжен, председатель ВСП Михай Поалелунжь (сегодня Петру Урсаке является временно исполняющим обязанности председателя, до утверждения кандидатуры Михая Поалелунжь), и министр юстиции Владимир Чеботарь. На данный момент, только последний и обнародовал свою декларацию о доходах и имуществе за 2015 год. Из нее мы узнаем, что за прошлый год министр и член ВСМ получил зарплату в размере 82 тысяч леев в качестве министра, пост которого он занимает с июля 2015 года. В прошлом году министр приобрел земельный участок под строительство и открыл новую фирму, ООО «Fly One», которая с мая 2016 года будет обслуживать больше рейсов, будучи, как было объявлено, «новой авиакомпанией в Республике Молдова». Доля супруги министра в уставном капитале составляет 40%, она инвестировала 200 тысяч леев. Семья министра юстиции владеет другими тремя ООО, открытыми в период между 2005 и 2014 годами.

• JUDECĂTORI DE LA CSJ CU PROPRIETĂŢI AU SOLICITAT APARTAMENT IEFTIN ÎN CHIŞINĂU

  Un regulament referitor la condiţiile de acordare a dreptului de a cumpăra apartamente mai ieftine într-un bloc nou din Chişinău permite şi magistraţilor care au proprietăţi scumpe să beneficieze de locuinţe la preţuri preferenţiale. Astfel, în lista solicitanţilor găsim o serie de judecători care au câte unul sau două bunuri imobile în apropiere de capitală — la Ialoveni sau Criuleni. […]

  Подробнее

  Un regulament referitor la condiţiile de acordare a dreptului de a cumpăra apartamente mai ieftine într-un bloc nou din Chişinău permite şi magistraţilor care au proprietăţi scumpe să beneficieze de locuinţe la preţuri preferenţiale. Astfel, în lista solicitanţilor găsim o serie de judecători care au câte unul sau două bunuri imobile în apropiere de capitală — la Ialoveni sau Criuleni. Printre aceştia sunt Iuliana Oprea, Elena Covalenco şi Ghenadie Nicolaev. Ultimii doi şi-au retras de curând solicitările. Experta anticorupţie Mariana Kalughin spune că documentul ar fi trebuit să conţină delimitări clare în categoriile de solicitanţi, dar şi alte prevederi care ar exclude facilităţile pentru beneficiarii care au averi.

  În luna iulie 2013, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi firma „Basconslux” SRL au încheiat două contracte, potrivit cărora în municipiul Chişinău, pe străzile Vasile Alecsandri şi Ceucari vor fi construite două blocuri locative. Deoarece terenurile respective aparţin CSM, 40% din spaţiile din noile blocuri vor fi repartizate angajaţilor din sistemul judecătoresc la un preţ mai mic decât cel de piaţă. De astfel de apartamente ieftine ar urma să beneficieze judecători şi alţi angajaţi din sistem care au nevoie de locuinţe în Chişinău.

  Iuliana Oprea este magistrata cu o experienţă de 11 ani la CSJ. Ea nu are locuinţă în oraşul Chişinău, în schimb indică în declaraţia de avere pentru anul trecut două case: una în raionul Anenii Noi şi alta în oraşul Orhei. Tot în raionul Anenii Noi ar avea şi o vilă. Iuliana Oprea mai menţionează că familia sa deţine patru terenuri agricole şi aferente caselor. La capitolul bunuri mobile, judecătoarea Oprea menţionează un autoturism de model Wolkswagen Golf, achiziţionat în anul 2011 cu o sumă de doar două mii de lei.

  Nici venitul judecătoarei nu a fost unul modest anul trecut. Din salariul său de la locul de muncă de bază şi din pensie, ea a obţinut 386 142 mii de lei, adică în medie de 32 179 mii de lei lunar.
  Potrivit Regulamentului privind selectarea solicitanţilor înscrişi în lista angajaţilor în sistemul judiciar care necesită îmbunătăţirea condiţiilor de trai au putut cere locuinţe la preţ preferenţial: judecătorii instanţelor judecătoreşti din municipiul Chişinău, care nu deţin spaţiu locativ sau dispun de un spaţiu locativ insuficient, în raza capitalei; judecătorii care domiciliază în municipiul Chişinău, însă activează în alte instanţe din ţară şi nu sunt asiguraţi cu spaţiu locativ la locul de muncă sau dispun de un spaţiu locativ insuficient în raza municipiului Chişinău; angajaţii instanţelor judecătoreşti şi angajaţii CSM, care nu dispun de spaţiu locativ sau dispun de un spaţiu locativ insuficient în raza municipiului Chişinău şi la data depunerii cererii au un stagiu de muncă în sistemul judiciar de cel puţin şase luni.

  Experta anticorupţie Mariana Kalughin este de părere că acest Regulament ar fi trebuit să includă mai multe criterii de selectare a solicitanţilor. “În primul rând ar fi trebuit să fie stabilite condiţii aparte pentru acei solicitanţi care nu au nici un imobil, faţă de cei care au case, apartamente şi vile în alte localităţi. Nu este un motiv să ceri îmbunătăţirea condiţiilor de trai în Chişinău, dacă ai proprietăţi scumpe în altă parte”, spune experta. Ea mai menţionează că nu este corect nici faţă de judecătorii care sunt tineri specialişti sau faţă de ceilalţi angajaţi din sistem.

  Potrivit expertei, autorii Regulamentului ar fi trebuit să ţină cont şi de venitul magistraţilor solicitanţi de apartamente mai ieftine, dar şi de faptul dacă aceştia au posibilitate să îşi procure aparatmente, fără a solicita îmbunătăţirea condiţiilor de trai.

  La rândul său, Dumitru Visterniceanu, membru CSM şi membru al comisiei care a lucrat la elaborarea acestui Regulament, nu este de acord cu opinia expertei, menţionând că analiza venitului solicitanţilor nu este un criteriu de selectare a beneficiarilor. Magistratul precizează că nu comisia trebuie să aprecieze dacă solicitantul are sau nu posibiltate să îşi cumpere o locuniţă. “Eu nu văd problema veniturilor, solicitantul poate calcula singur dacă are posibilitatea de a cumpăra ceva. Arătaţi-mi un act naţional sau internaţional în care să existe un asemenea criteriu”, spune Dumitru Visterniceanu, care adaugă că nu a participat la selectarea solicitanţilor.

  Preşedintele CSM, Victor Micu, a declarat pentru Moldova Curată că atunci când au fost încheiate contractele între solicitanţi şi firma de construcţii, s-a stabilit că beneficiarii de apartamente trebuie să plătească suma de 360 de euro pentru un metru pătrat, însă aceasta va trebui achitată în rate, până la darea în exploatare a noilor locuinţe.

  Doi judecători de la CSJ s-au răzgândit

  Alţi doi judecători de la CSJ, Elena Covalenco şi Ghenadie Nicolaev, care au solicitat iniţial îmbunătăţirea condiţiilor de trai, chiar dacă au imobile, s-au răzgândit şi şi-au retras numele de pe listă.

  Elena Colavenco, judecătoare la CSJ din anul 2008, a figurat şi ea pe lista solicitanţilor, deşi indică în declaraţia de avere pentru anul 2014 că deţine o treime dintr-un apartament în Chişinău, cu suprafaţa de circa 74 metri pătraţi. Judecătoarea mai deţine o cotă-parte dintr-un teren agricol de peste 680 de ari. Ea mai menţionează că ar avea şi o grădină, toate terenurile aflându-se în raionul Ialoveni.
  Potrivit declaraţiei de avere pentru anul 2014, Elena Covalenco a ridicat anul trecut un venit lunar de peste 35 de mii de lei.

  Şi Ghenadie Nicolaev dorea apartament în Chişinău la un preţ redus. Potrivit declaraţiei de avere, judecătorul nu are locuinţă în municipiul Chişinău, în schimb indică un apartament şi o casă în oraşul Criuleni şi o altă casă în satul Hruşevo, acelaşi raion.

  De asemenea, judecătorul este titularul a patru terenuri pentru construcţie, două amplasate în oraşul Criuleni şi două în Hruşevo.

  Ghenadie Nicolaev este şi proprietarul unui autoturism scump, de model Audi-A6, fabricat în 2007 şi achiziţionat în anul 2010 cu suma de 240 de mii de lei.
  Deşi pe lista plasată pe site-ul CSM ultimii doi judecători mai figurează ca solicitanţi, preşedintele CSM a declarat pentru Moldova Curată că ei şi-au retras cererile.

  Menţionăm că în lista solicitanţilor sunt atât judecători de la CSJ, de la curţile de Apel din ţară, de la instanţele de fond, dar şi angajaţi ai instanţelor din sistemul judiciar care deţin diverse funcţii — de la şefi de secretariate până la şoferi. Moldova Curată va continua să analizeze averile solicitanţilor de apartamente ieftine. 
  sursa: moldovacurata.md

• GRAFIC // Circa 16 MII de lei pe lună: Cum au crescut pensiile JUDECĂTORILOR în ultimul an

  Spre exemplu, membrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dumitru Visternicean, indică în declarația sa de avere că anul trecut a câștigat, din pensie, 194 de mii de lei, ceea ce reprezintă circa 16 mii de lei pe lună. Cu doar un an mai devreme, în 2013, magistratul a avut o pensie de 89 de mii de lei sau 7 416 […]

  Подробнее

  Spre exemplu, membrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dumitru Visternicean, indică în declarația sa de avere că anul trecut a câștigat, din pensie, 194 de mii de lei, ceea ce reprezintă circa 16 mii de lei pe lună.
  Cu doar un an mai devreme, în 2013, magistratul a avut o pensie de 89 de mii de lei sau 7 416 lei pe lună. Astfel, timp de un an, pensia lui Visternicean a crescut cu peste 200%.

   

• Pavel Păduraru: Carul s-a urnit din loc? CSM verifică, în sfârșit, cum se împart dosarele în Chișinău

  Cele mai mari suspiciuni în cazul Filincova trezește faptul că Micu a solicitat și a primit informaţiile respective, apoi a sesizat CNA, fără să-şi anunţe colegii din CSM. De aceea, tot în decembrie 2014, Dumitru Visterniceanu a propus ca acest caz să fie discutat de față cu toți, în cadrul Consiliului. Propunerea sa, însă, a fost respinsă cu majoritate de […]

  Подробнее

  Cele mai mari suspiciuni în cazul Filincova trezește faptul că Micu a solicitat și a primit informaţiile respective, apoi a sesizat CNA, fără să-şi anunţe colegii din CSM. De aceea, tot în decembrie 2014, Dumitru Visterniceanu a propus ca acest caz să fie discutat de față cu toți, în cadrul Consiliului. Propunerea sa, însă, a fost respinsă cu majoritate de voturi. „Conform legii cu privire la CSM, am dreptul să cercetez şi nu trebuie să-mi coordonez fiecare mișcare cu alți colegi”, afirmă Victor Micu. „Am fost de părerea să așteptăm mai întâi decizia procurorilor în privința dnei Filincova și doar apoi, dacă va fi cazul, să o atragem la răspundere disciplinară”, îşi motivează votul Teo Cârnaţ, membru al CMS. „O asemenea problemă nu poate fi soluționată de o singură persoană.

  Şi el nu are nici un drept să o acuze pe dna Filincova, dacă vina acesteia încă nu a fost dovedită”, precizează, la rândul său, Visterniceanu.
  Indiferent de cauzele scandalului Filincova, era deja evident că distribuirea aleatorie a dosarelor în judecătoriile din RM nu merge strună. Pornind de la această idee, pe 27 ianuarie 2015, Dumitru Visterniceanu a solicitat CSM să dispună verificarea modului în care se împart dosarele în toate instanțele din țară. Dar și această propunere a sa a fost respinsă. „Ori cineva ştie ceva ce nu trebuie descoperit, ori există alte circumstanţe…”, se întreabă Visterniceanu.

   

• Monitorizarea activităţii de executare silită în Republica Moldova de către experţii Uniunii Europene

  ”În ultimii 10 ani executarea silită în Republica Moldova a cunoscut o evoluţie extraordinară, uneori chiar radicală, executorii judecătoreşti devenind independenţi, apoi legislaţia privind executarea silită a fost codificată, iar în anul 2010 a avut loc o revoluţie – executorii judecătoreşti au devenit privaţi, s-a perfecţionat legislaţia, au fost create organe de autoadministrare a executorilor judecătoreşti, fiind lucruri pozitive, însă […]

  Подробнее

  ”În ultimii 10 ani executarea silită în Republica Moldova a cunoscut o evoluţie extraordinară, uneori chiar radicală, executorii judecătoreşti devenind independenţi, apoi legislaţia privind executarea silită a fost codificată, iar în anul 2010 a avut loc o revoluţie – executorii judecătoreşti au devenit privaţi, s-a perfecţionat legislaţia, au fost create organe de autoadministrare a executorilor judecătoreşti, fiind lucruri pozitive, însă orice e nou provoacă discuţii, dar Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti (UNEJ) a rezistat la toate provocările şi încercările spre realizarea planurilor sale.

  Mai trebuie de lucrat în domeniul executării pentru persoane, iar succesul UNEJ este reprezentat de procentajul maxim de executare a documentelor executorii, indiferent de calitatea debitorului – stat sau persoană fizică. Noi am fost apreciaţi pe plan european privind promovarea reformei, dar mai avem probleme legislative, pe care trebuie să le rezolvăm, însă intenţiile sunt bune”, a afirmat membrul CSM, Dumitru Visternicean.

   

• Alba-neagra cu dosarele în instanţele de judecată

  Contactat de Adevărul Moldova, Dumitru Visternicean, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a recunoscut existenţa unor fraude în sistemul de distribuire aleatorie a dosarelor, dar spune că, atât timp cât acestea nu sunt demonstrate, rămân o bănuială. „Există informaţiile conform cărora ar fi fost comise careva fraude la distribuirea aleatorie a dosarelor. Însă acestea nu au fost verificate aşa cum […]

  Подробнее

  Contactat de Adevărul Moldova, Dumitru Visternicean, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a recunoscut existenţa unor fraude în sistemul de distribuire aleatorie a dosarelor, dar spune că, atât timp cât acestea nu sunt demonstrate, rămân o bănuială. „Există informaţiile conform cărora ar fi fost comise careva fraude la distribuirea aleatorie a dosarelor. Însă acestea nu au fost verificate aşa cum prevede legea, cu finisarea unei note informative. Ceea ce s-a publicat în mass-media referitor la Curtea Supremă de Justiţie este numai o bănuială, care a generat multe dezbateri şi în cadrul CSM”, ne-a spus Visternicean. Cu toate acestea, magistratul afirmă că majoritatea membrilor CSM evită să discute despre acest subiect. „Eu am încercat să aduc la şedinţa ordinară problema distribuirii aleatorii a dosarelor, însă am fost respins de majoritatea membrilor.

  Ulterior, am încercat să propunem formarea unei comisii pentru a realiza verificarea respectivă, dar iarăşi a fost respins. CSM ar trebui să întreprindă careva măsuri, dar din păcate încă nu s-a făcut nimic. Eu sper ca acest apel al ONG-urilor va fi pus în discuţie la şedinţa CSM, care va reacţiona. Deoarece CSM este beneficiarul sistemului respectiv de repartizare aleatorie a dosarului, trebuie să ştie cum lucrează, dacă necesită perfecţionare. În opinia mea, nu trebuie să aşteptăm ca de acest lucru să se ocupe organele de drept. Asta ar însemna o ascundere de la responsabilitatea care îi revine CSM, transmisă la CNA sau Procuratură. Încălcarea de la Curtea Supremă de Justiţie este o abatere disciplinară a persoanei care va fi găsită vinovată. În acest caz pot fi aplicate toate sancţiunile disciplinare prevăzute de lege. Pedeapsa minimă disciplinară care poate fi aplicată este avertismentul, iar cea maximă — eliberarea din funcţie”, a declarat Dumitru Visternicean
  
  
  
   

   

• Judecătorul Dumitru Visternicean: „De ce crezi că o duc rău? Poate că-s cel mai fericit om din lume?”

  De câte ori l-am sunat pe Dumitru Visternicean în ultimii ani, el mă ruga să revin mai târziu. Zicea că se afla fie în troleibuz, fie în microbuz. Nu-mi prea venea să-l cred și mă întrebam: cum e posibil ca ditamai magistrat la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) şi actualmente membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), să folosească transportul […]

  Подробнее

  De câte ori l-am sunat pe Dumitru Visternicean în ultimii ani, el mă ruga să revin mai târziu. Zicea că se afla fie în troleibuz, fie în microbuz. Nu-mi prea venea să-l cred și mă întrebam: cum e posibil ca ditamai magistrat la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) şi actualmente membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), să folosească transportul public, în timp ce colegii săi se lăfăiesc în cele mai luxoase mașini? Apoi m-am interesat de la unul, de la altul şi am aflat că Visternicean are un cogeamite palat cu trei sau cinci etaje la Poșta Veche… Şi atunci, pentru a înțelege ce-i cu omul acesta, m-am pus la pândă.

   

• ВИСТЕРНИЧАН: В МОЛДОВЕ НЕТ КОРРУМПИРОВАННЫХ СУДЕЙ

  «Говорить о коррупции, как о социальном явления, это одно, а говорить о реальных людях, которые берут взятки, совсем другое. Мы говорим в целом о существовании феномена коррупции. Всё общество больно коррупцией. Но когда мы говорим, в частности, что человек коррумпирован, необходимо доказать это. До тех пор пока нет такого документа, презумпция невиновности —главенствующий принцип в правовом государстве. Да, в СМИ […]

  Подробнее

  «Говорить о коррупции, как о социальном явления, это одно, а говорить о реальных людях, которые берут взятки, совсем другое. Мы говорим в целом о существовании феномена коррупции. Всё общество больно коррупцией. Но когда мы говорим, в частности, что человек коррумпирован, необходимо доказать это. До тех пор пока нет такого документа, презумпция невиновности —главенствующий принцип в правовом государстве. Да, в СМИ ходят слухи, что они были вовлечены в различные виды деятельности. Я видел статьи о некоторых судьях, совершивших нарушения 6-7 лет назад. Между тем, эти факты были изучены прокуратурой и правоохранительными органами, и они показали, что вся эта информация была сфабрикована», — заявил Думитру Вистерничан в интервью для Moldova Curată.

   

• Dumitru Visternicean: Vreţi ca judecătorii să nu ia mită, nu daţi

  Interviu cu Dumitru Visternicean, preşedinte interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) — Cum apreciaţi acţiunile de combatere a corupţiei din sistemul judecătoresc? Deocamdată, doar judecători din raioane sunt trimişi în judecată. Credeţi că acest lucru este unul întâmplător?  

  Interviu cu Dumitru Visternicean, preşedinte interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)
  — Cum apreciaţi acţiunile de combatere a corupţiei din sistemul judecătoresc? Deocamdată, doar judecători din raioane sunt trimişi în judecată. Credeţi că acest lucru este unul întâmplător?

  
  
   

• Dumitru Visternicean a fost ales Președinte interimar al CSM

  Dumitru Visternicean va exercita funcţia de preşedinte interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Decizia a fost luată astăzi la şedinţa Consiliului. Interimatul funcţiei de preşedinte al CSM a survenit ca urmare a expirării mandatului lui Nichifor Corochii, care a condus instituţia pînă în prezent. Membrii CSM au mai decis că următoarea Adunare Generală a Judecătorilor va avea loc la 17 ianuarie 2014. La […]

  Подробнее

  Dumitru Visternicean va exercita funcţia de preşedinte interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Decizia a fost luată astăzi la şedinţa Consiliului.
  Interimatul funcţiei de preşedinte al CSM a survenit ca urmare a expirării mandatului lui Nichifor Corochii, care a condus instituţia pînă în prezent. Membrii CSM au mai decis că următoarea Adunare Generală a Judecătorilor va avea loc la 17 ianuarie 2014. La aceasta urmează să fie aleşi încă trei membri ai CSM, în contextul expirării mandatului actualilor membri.

   

• Председатель Высшего совета магистратуры Думитру Вистерничан сложил с себя полномочия

  Председатель Высшего совета магистратуры Думитру Вистерничан сложил с себя полномочия, пробыв в должности чуть более года. О мотивах его отставки не сообщается. Новым председателем совета избран судья Николае Тимофти Высший совет магистратуры является независимым органом, созданным  для организации и функционирования судебной системы Республики Молдова. Он также служит гарантом независимости судебной власти и осуществляет судебное самоуправление.  

  Председатель Высшего совета магистратуры Думитру Вистерничан сложил с себя полномочия, пробыв в должности чуть более года. О мотивах его отставки не сообщается. Новым председателем совета избран судья Николае Тимофти

  Высший совет магистратуры является независимым органом, созданным  для организации и функционирования судебной системы Республики Молдова. Он также служит гарантом независимости судебной власти и осуществляет судебное самоуправление.

   

• Судейский форум без главного судьи

  С подробным докладом о деятельности Высшего совета магистратуры в 2010 г. выступил его руководитель Думитру Вистерничан, который сообщил о предпринятых мерах по внесению поправок в законодательство о судебной системе, улучшению имиджа молдавской юстиции и созданию условий для работы судебного механизма. По его словам, много внимания было уделено организационным вопросам работы судебных инстанций, в особенности обеспечению рассмотрения гражданских и уголовных дел […]

  Подробнее

  С подробным докладом о деятельности Высшего совета магистратуры в 2010 г. выступил его руководитель Думитру Вистерничан, который сообщил о предпринятых мерах по внесению поправок в законодательство о судебной системе, улучшению имиджа молдавской юстиции и созданию условий для работы судебного механизма. По его словам, много внимания было уделено организационным вопросам работы судебных инстанций, в особенности обеспечению рассмотрения гражданских и уголовных дел в разумные сроки. В настоящее время в Молдове отправляют правосудие около 440 судей, однако многие полагают, что из-за возрастающей нагрузки их число должно возрасти. Количество дел, рассматриваемых ежемесячно одним судьей, возросло за 15 лет в 1,5 раза и достигло в 2010 г. около 100.

   

• Declaraţiile lui Dumitru Visternicean după Adunarea Anuală a Judecătorilor