Новости

• Curtea de Apel: Ghenadie Mîra, nou vicepreședinte interimar. Plîngău îl acuză pe Musteață de abuz: Reacția magistratului

  Președintele interimar al Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Dinu Plîngău, critică dur numirea lui Ghenadie Mîra în funcția de vicepreședinte interimar la Curtea de Apel Chișinău. În opinia lui Plîngău, președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dorel Musteață, a comis un abuz, iar decizia dată ar fi fost luată contrar prevederilor legale. „Astăzi, 24 martie, Dorel Musteață a […]

  Подробнее

  Președintele interimar al Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Dinu Plîngău, critică dur numirea lui Ghenadie Mîra în funcția de vicepreședinte interimar la Curtea de Apel Chișinău. În opinia lui Plîngău, președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dorel Musteață, a comis un abuz, iar decizia dată ar fi fost luată contrar prevederilor legale.

  „Astăzi, 24 martie, Dorel Musteață a mai comis un abuz prin desemnarea lui Ghenadie Mîra la funcția de vicepreședinte interimar al Curții de Apel Chișinău…Decizia de promovare a lui Ghenadie Mîra, Dorel Musteață a luat-o unilateral și contrar prevederilor legale care spune că această decizie poate fi luată de către CSM, or o asemenea chestiune nu am văzut nicăieri în ordinea de zi a CSM-ului și nici trimiterea la ne-funcționalitatea CSM-ului nu poate fi invocată în condițiile în care mâine, 25 martie, CSM-ul urmează să se întrunească într-o nouă ședință”, a scris liderul interimar al Platformei DA pe pagina sa de Facebook.

   

  „Nu cunosc cine este judecătorul Mîra, că o fi prieten sau chiar cumătru cu Musteață, mai puțin contează, or acest sistem ne-a obișnuit cu promovări pe asemenea criterii. Mai puțin contează că Mîra a declarată că a procurat un Audi A6 cu 1500 de euro, or deja și aceste lucruri au devenit pentru noi o normalitate. Întrebarea mea-i către avocații lui Mustață din Parlament: cât îl mai răbdăm pe acest individ fără scrupule care pur și simplu discreditează intenția de a reforma justiția?”, a adăugat Dinu Plîngău în mesaj.

  Solicitat de tv8.md magistratul CSM, Dorel Musteață a confirmat faptul că prin dispoziția de joi, 24 martie, Ghenadie Mîra a fost numit președinte interimar la Curtea de Apel Chișinău, însă a evitat să comenteze acuzațiile aduse.

  „Confirm, într-adevăr prin dispoziția de astăzi l-am numit pe domnul Mîra președinte interimar al Colegiului Civil la Curtea de Apel Chișinău. Ce ține de încălcare să citească legea și să se documenteze și el și alții care mă acuză. Nu au decât să depună plângeri la organele respective”, a declarat Dorel Musteață pentru tv8.md.

  Prin decretul președintelui, Ghenadie Mîra a fost numit în septembrie 2011 în funcția de judecător la Judecătoria Soroca, iar în anul 2017 prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Anenii Noi, potrivit magistrat.md 

  Potrivit Hotărârii din 05 octombrie 2021, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Președintelui Republicii Moldova numirea judecătorului Mîra Ghenadie în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău, înaintând proiectul decretului respectiv.

  Magistratul indică în declarațiile de avere și interese persoanale că venitul obțiut la locul de muncă de bază în anul 2021 este de 397 834 lei.

  Pentru anul 2021, magistratul indică că deține un aparatament cu suprafaţa de 33.8 m.p., în valoare de 192 032 lei, 1,0 cotă-parte, dobândit în anul 2003, contract de vânzare-cumpărare, un alt apartament cu suprafaţa de 64,9 m.p., în valoare de 375 404 lei, 1,0 cotă-parte, dobîndit în anul 2017, contract de vânzare-cumpărare și o avere imobilă cu suprafaţa de 13,8 m.p., în valoare de 35 995 lei, 1,0 cotă-parte, dobândită în anul 2017, contract de vânzare-cumpărare.

  Mîra deține și un automobil de model Volvo (an. fab. 2015) în valoare de 200 000 lei, cumpărat în anul 2021.
  Sursa: TV8.md

• Habemus noul membru al Consiliului INJ din partea judecătorilor. Cine a câștigat concursul

  După aproape jumătate de an și trei concursuri organizate, Consiliul Superior al Magistraturii a reușit să aleagă noul membru al Consiliului Institutului Național al Justiției din rândul judecătorilor. Funcția a revenit președintelui Judecătoriei Anenii Noi, Ghenadie Mîra. Ghenadie Mîra a fost numit în funcția de judecător în anul 2011, la Judecătoria Soroca. Șase ani mai târziu, magistratul a fost transferat […]

  Подробнее

  După aproape jumătate de an și trei concursuri organizate, Consiliul Superior al Magistraturii a reușit să aleagă noul membru al Consiliului Institutului Național al Justiției din rândul judecătorilor. Funcția a revenit președintelui Judecătoriei Anenii Noi, Ghenadie Mîra.

  Ghenadie Mîra a fost numit în funcția de judecător în anul 2011, la Judecătoria Soroca. Șase ani mai târziu, magistratul a fost transferat la instanța de prim nivel din Anenii Noi și, ulterior, promovat în funcția de președinte al Judecătoriei. Mandatul acestuia urmează să expire în septembrie 2021.

  Consiliul INJ are 13 membri. Mandatul acestora o durată de patru ani şi poate fi reînnoit doar o singură dată. Membrii Consiliului beneficiază, pentru fiecare şedinţă la care participă, de o indemnizaţie echivalentă cu a zecea parte din salariul mediu pe economie realizat în anul precedent celui de gestiune drept unitate de referință.

  Funcția de membru al Consiliului INJ a devenit vacantă după ce membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteață, a fost revocat din această funcție. Decizia a fost luată de CSM în baza cererii depuse de Dorel Musteață, după ce Consiliul a fost sesizat despre incompatibilitatea acestuia de a ocupa funcția de membru al Consiliului Institului Național al Justiției și cea de membru al CSM. Sesizarea a fost depusă de Ghenadie Pavliuc, membru al Consiliului Institutului Național al Justiției și vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

  În luna iulie, CSM a fost organizat primul concurs pentru ocuparea acestei funcții. Inițial, în competiție s-a înscris un singur candidat, Violeta Chisilița. CSM a decis, însă, să prelungească perioada de depunere a dosarelor, iar în concurs s-au mai înscris Veniamin Chihai, Victor Sandu, Dorin Munteanu, Lilia Lupașco și Irina Țonov. Niciunul dintre candidați nu a obținut voturi suficiente pentru a fi promovat. În luna septembrie, s-a anunțat concurs repetat, la care s-au înscris Victor Sandu, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana și Ghenadie Eremciuc, magistrat la Judecătoria Bălți, sediul central. A doua încercare s-a soldat cu același rezultat, niciunul dintre candidați nu a obținut voturi suficiente.

  La cel de-al treilea concurs s-au înscris doar doi candidați: Ghenadie Eremciuc de la Judecătoria Bălți și Ghenadie Mîra, președintele Judecătorii Anenii Noi.
  sursa: bizlaw.md

• Activitatea a doi președinți de instanță, în vizorul Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor

  Doi președinți de instanță urmează să treacă prin procedura de evaluare ordinară. Potrivit ordinii de zi a ședinței Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor de vineri, 22 martie, este vorba despre președintele Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș, și președintele Judecătoriei Anenii Noi, Ghenadie Mîra. Alexandru Gheorghieș activează în funcția de magistrat din anul 2002. Acesta a fost președinte al […]

  Подробнее

  Doi președinți de instanță urmează să treacă prin procedura de evaluare ordinară. Potrivit ordinii de zi a ședinței Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor de vineri, 22 martie, este vorba despre președintele Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș, și președintele Judecătoriei Anenii Noi, Ghenadie Mîra.

  Alexandru Gheorghieș activează în funcția de magistrat din anul 2002. Acesta a fost președinte al Judecătoriei Glodeni, iar din anul 2012 conduce Curtea de Apel Bălți. În anul 2017, Alexandru Gheorghieș a fost numit membru al Consiliului Superior al Magistraturii, funcția din care și-a dat demisia la sfârșitul anului trecut.

  Cel de-al doilea președinte care va fi evaluat, Ghenadie Mîra, activează în funcția de judecător mai puțin de opt ani. Acesta a fost magistrat la Judecătoria Soroca, iar ulterior a fost transferat la instanța de prim nivel din Anenii Noi. Ghenadie Mîra a fost numit președinte al Judecătoriei în septembrie 2017.

  Totodată, potrivit agendei publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, prin procedura de evaluare ordinată vor mai trece:

  • Liudmila Caraianu, de la Curtea de Apel Comrat;
  • Lucia Bagrin, de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru;
  • Aurelia Pleșca, de la Judecătoria Anenii Noi, sediul Bender;
  • Ana Cucerescu, de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani;
  • Ion Cotea, de la Judecătoria Cahul, sediul central;
  • Victor Olărescu, de la Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni;
  • Mariana Stratan, de la Judecătoria Ungheni;
  • Vasile Stihi, de la Judecătoria Orhei, sediul Telenești.

  Evaluarea ordinară a judecătorilor are loc o dată la trei ani, conform orarului stabilit de către Colegiul de evaluare. Termenul de trei ani se calculează de la ultima evaluare ordinară sau extraordinară a magistratului. Evaluarea activităţii preşedintelui sau vicepreşedintelui de instanţă are loc concomitent cu evaluarea periodică a activităţii acestuia în calitate de judecător.
  Sursa: bizlaw.md

• Au cumpărat într-un an cât alții în șapte: ce achiziții fac judecătorii din Moldova

  Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind […]

  Подробнее

  Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind că le-au procurat din salariu. Unii dintre magistrați au avut câştiguri mult sub valoarea achiziţiilor pe care le-au făcut pe parcursul anului trecut.

  Salariul de funcţie al unui magistrat variază între trei și cinci salarii medii pe economie. Mărimea retribuției depinde de nivelul instanţei judecătoreşti în care acesta activează şi de vechimea în muncă. Salariul mediu pe economie în 2017 a fost de 5.600 de lei, prin urmare lefurile judecătorilor au variat între 16.800 și 28.000 de lei. Cu toate acestea, achizițiile pe care unii dintre magistraţi le-au făcut în 2017 sunt mult peste câştigul lor pentru câţiva ani.

   Apartament, două garaje şi un BMW, procurate într-un singur an

  Ruxanda Pulbere de la Judecătoria Chișinău este una dintre cele mai înstărite judecătoare din Capitală. Veniturile familiei, în care ambii soți sunt bugetari, s-au ridicat anul trecut la aproape jumătate de milion de lei (circa 458.000 de lei). Soțul magistratei este șef-adjunct de departament la Serviciul Vamal. Cheltuielile familiei magistratei Pulbere în anul trecut au depășit de patru ori veniturile. Un simplu calcul arată că familia Ruxandei Pulbere a făcut procurări masive, pentru care a cheltuit peste două milioane de lei. Deși nu menționează eventuale împrumuturi, anul trecut magistrata s-a pricopsit cu un apartament de 209,1 metri pătrați, evaluat la peste 1,2 milioane de lei, și cu două garaje, pentru care a mai scos din buzunar alte 410.000 de lei. Locuința a fost înregistrată pe numele fiicei judecătoarei. Tot în 2017 familia Pulbere a procurat un BMW X4, produs în 2014, pentru care a plătit 400.000 de lei.

  Având venituri de circa 223.000 de lei din salariul său și al soțului, magistrata Mariana Fondos-Frațman de la Judecătoria Chișinău și-a cumpărat anul trecut un apartament de 97,1 metri pătrați și tocmai trei terenuri agricole, cu suprafața totală de aproape un hectar. Costul achizițiilor se ridică la peste 535.000 de lei. O mică parte din această sumă, mai exact 30.000 de lei, a fost acoperită din vânzarea a trei automobile, iar cea mai mare parte din ea – 400.000 de lei – a venit sub formă de donație de la soacra judecătoarei.

  Eugeniu Ciubotaru, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, în 2017 a procurat un apartament de 64 de metri pătrați pentru care a achitat 655.000 de lei, conform declarației de avere. Un alt apartament, cu aceeași suprafață, i-a revenit printr-un contract de uzufruct. Menționăm că până a deveni judecător, în martie 2018, Eugeniu Ciubotaru a fost jurist la SA Moldovagaz.

  Judecătoarea Inga Gorlenco de la instanța din Cahul și-a cumpărat anul trecut o casă, pentru care ar fi achitat 277.000 de lei, ceea ce reprezintă 90 la sută din veniturile familiei sale obținute în 2017, în mărime de 307.000 de lei.

  Corina Ursachi de la instanța din Chișinău a plătit aproximativ 446.000 de lei pentru un spațiu comercial de 35,4 metri pătrați. Tot cu un spațiu comercial s-a pricopsit anul trecut și Ecaterina Silivestru de la Judecătoria Chișinău, care a achitat 13.450 de euro pentru un imobil cu suprafața de 26,9 metri pătrați. O parte din acești bani a provenit din vânzarea cu 150.000 de lei a unui automobil.

  Şi-a luat apartament în centrul Capitalei după numai doi ani de lucru în instanţă 

  Eleonora Badan-Melnic, magistrată la Judecătoria Chișinău din aprilie 2015, şi-a cumpărat anul trecut un apartament cu două odăi, cu suprafața de 80,2 metri pătrați, într-un bloc nou din strada Gheorghe Cașu. Locuința este evaluată cadastral la circa 555.000 de lei. Datele de la Cadastru arată că apartamentul a fost înregistrat în august 2017, în urma semnării, în luna februarie a aceluiași an, a unui contract de investiții. La 20 iunie 2017 a fost semnat un contract de ipotecă în valoare de 411.000 de lei. Conform declarației de avere pentru 2017 a magistratei creditul are o rată a dobânzii de zece la sută și este scadent în 2037. Pe de altă parte, declarația cu privire la venituri și proprietate din 2015 completată de Eleonora Badan-Melnic arată că judecătoarea a investit în apartament încă în 2015, anul în care a devenit magistrată. În actul pentru 2015 prezentat la Comisia Națională de Integritate (actuala Autoritate Națională de Integritate) ea a indicat un credit în valoare de 25.700 de euro luat de la Lagmar în 2015, scadent în 2017.

  Au optat pentru locuințe în Capitală, deși muncesc în centre raionale

  Chiar dacă activează într-un centru raional, Ghenadie Mîra, președintele Judecătoriei Anenii Noi, și-a cumpărat în martie 2017 un apartament în Chișinău. Locuința cu două odăi are 64,9 metri pătrați, se află într-un bloc de pe șoseaua Hâncești și a fost procurată, potrivit declarației de avere a judecătorului, cu 375.000 de lei. Alte 36.000 de lei au fost cheltuite pentru achiziționarea unui spațiu de 13,8 metri pătrați. Spre comparație, veniturile din 2017 ale familiei Mîra, din salariul judecătorului, indemnizația pentru creșterea copilului și diurne obținute după participarea la diferite seminare constituie circa 368.000 de lei și 1.400 de euro.

  La fel ca și Ghenadie Mîra, magistratul Mihail Ulinici de la Judecătoria Ungheni a optat anul trecut pentru un apartament în Capitală. Chiar dacă mai are două case cu acareturi de 84, respectiv 110 metri pătrați în Nisporeni, judecătorul a mai achiziționat un apartament de 70,7 metri pătrați într-un bloc din sectorul Ciocana al Capitalei. Potrivit declarației de avere, noua achiziție l-ar fi costat circa 366.000 de lei.

  Au renunțat la unele locuințe ca să-și cumpere altele

  Judecătorul de instrucție Serghei Papuha a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 72 de metri pătrați în aprilie 2015, iar un an mai târziu l-a vândut cu 25.920 de euro. În ianuarie 2017 acesta a cumpărat un alt apartament de 55,4 metri pătrați, într-un bloc de pe strada Florilor din Capitală, pentru care a achitat circa 303.000 de lei.

  Un alt magistrat, Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament de 94,1 metri pătrați pentru care a achitat 45.000 de euro, conform declarației de avere și interese personale. În același act el a indicat un credit în mărime de 12.000 de lei pe care l-a contractat pentru un an și pe care trebuie să-l întoarcă cu o rată a dobânzii de 10%. Grosul banilor însă, mai exact 42.000 de euro, au venit din vânzarea unui apartament de 53,1 metri pătrați, moștenit de soția sa. Curios este că în declarația de avere pentru 2016judecătorul indica faptul că locuința respectivă ar valora de patru ori mai puțin – doar 278.000 de lei.

  În 2017, judecătoarea Maria Negru de la Curtea de Apel Chișinău a vândut casa de la Cricova cu 700.000 de lei, asta chiar dacă, în declarația de avere pentru 2016, imobilul era estimat la doar 450.000 de lei. Cu o parte din acești bani magistrata a cumpărat o casă cu suprafața de 100,8 metri pătrați, amplasată pe un teren de trei ari. Noua locuință a sărăcit bugetul Mariei Negru cu circa 664.000 de lei.

  Şi judecătorul Ghenadie Liulca de la Curtea de Apel Bălți s-a pricopsit anul trecut cu un apartament de 67,7 metri pătrați pentru care a scos din buzunar aproape 182.000 de lei. În aceeași zi judecătorul şi-a vândut casa, câştigând doar 20.000 de lei de pe urma acestei tranzacții.

  S-au ales cu imobile după ce s-au angajat să întrețină proprietarii 

  Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Strășeni anul trecut a intrat în proprietatea unui apartament de 39,5 metri pătrați din sectorul Ciocana al Capitalei. Imobilul i-a revenit de la mătușa sa, după ce, la 19 iunie 2017, a fost semnat un contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Patru luni mai târziu, locuința a fost vândută contra sumei de 219.000 de lei, conform declarației de avere și interese personale a judecătoarei.

  Până anul trecut magistrata Elena Bolocan de la Strășeni nu avea nici casă, nici terenuri, nici apartament. În 2017 însă a obținut o avere întreagă. Pe lângă cele 11 terenuri cu suprafața totală de circa 5,2 hectare, care valorează peste 61.000 de lei, magistrata a intrat în proprietatea unei case de locuit de 104,2 metri pătrați cu acareturi și a unui garaj cu suprafața de 14,4 metri pătrați în urma semnării unui contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Valoarea totală a imobilelor dobândite se ridică la doar aproximativ 61.000 de lei.

  S-au împrumutat ca să-și cumpere imobile

  Cele mai mari credite pentru a-și mări averea au fost contractate de magistratul Valeriu Hudoba de la Judecătoria Comrat. În 2017 el a luat nu mai puțin de șase împrumuturi. Primul, cel mai mare, în valoare de jumătate de milion de lei, urmează a fi restituit până în 2021, cu o rată a dobânzii de 7%. Alte împrumuturi, în valoare de 4.000, 36.000, 3.000, 100.000, și, respectiv, de 70.000 de lei, urmează să fie întoarse, pe rând, până în 2025, cu rata dobânzii zero. Cu acești bani, Valeriu Hudoba a procurat două terenuri intravilane cu suprafața totală de 18 ari, o casă de locuit de 57,6 metri pătrați, precum și două spații comerciale, de 28,4, şi respectiv 76,1 metri pătrați (acest spațiu comercial îi revine judecătorului în proporție de 48,7%). Achizițiile se ridică la peste 700.000 de lei.

  1.131.000 de lei este valoarea totală a două apartamente de 72,8 şi, respectiv, 38,8 metri pătrați, care în 2017 au intrat în proporție de 50% în proprietatea magistratului Dumitru Bosîi de la Judecătoria Cahul. Pentru a face achizițiile respective, omul legii a luat trei credite anul trecut – unul în valoare de 1,1 milioane de lei, pe care va trebui să-l întoarcă timp de 20 de ani cu rata dobânzii de 10 la sută, și altele două de 30.000, respectiv 20.000, pe care va trebui să le restituie până în 2020, cu rata dobânzii de 14%. Veniturile lunare ale familiei magistratului, formate din salariul său și cel al soției, constituie 40.000 de lei.

  A trecut la casă nouă şi judecătorul Constantin Damaschin de la instanța din Capitală. Acesta a cumpărat un apartament de 82,1 metri pătrați, care îi revine în proporție de 50 la sută. Achiziția a costat 40.000 de euro. O sumă similară a fost luată cu împrumut un an mai devreme și urmează să fie restuită, fără dobândă, până în 2026.

  În 2017, judecătorul Mihail Bușuleac de la Cahul a luat un împrumut în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l stingă în trei ani, cu o rată a dobânzii de 13%. O parte din acești bani magistratul i-a investit într-o construcție cu suprafața de 43,9 metri pătrați, pe care a cumpărat-o cu 305.000 de lei. Tranzacția a avut loc la doar o lună după ce Mihail Buşuleac a devenit judecător.

  Judecătoarea Natalia Bobu de la instanța de la Edineț s-a ales în februarie 2018 cu un apartament de 66,5 metri pătrați, pentru care ar fi achitat, conform declarației de avere, 19.000 de euro. De asemenea, patru terenuri agricole, cu suprafața totală de peste un hectar, ce valorează peste 36.000 de lei, au intrat în proprietatea familiei Bobu anul trecut. În 2018 judecătoarea a luat două împrumuturi – unul în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2023, cu o rată a dobânzii de 9%, și altul în valoare de 350.000 de lei, pe care trebuie să-l restituie până în 2038, cu o rată de cinci la sută.

  La sfârșitul anului trecut, judecătorul Veaceslav Negurita de la Strășeni a intrat în proprietatea unui spațiu comercial cu suprafața de 173,4 metri pătrați. Achiziția a costat 17.232 de euro. În 2016 magistratul a luat un împrumut în valoare de 18.000 de euro pentru doi ani, cu rata dobânzii zero.

  Anul trecut, judecătorul Ștefan Starciuc de la Curtea de Apel Comrat a împrumutat 4.000 de euro pe care trebuie să-i întoarcă până în 2019 cu rata dobânzii zero. Suma respectivă l-a ajutat să-și cumpere un automobil de modelToyota Avensis, fabricat în 2007, pentru care a achitat 6.500 de euro. Magistratul a mai scos din buzunar încă aproape 20.000 de lei pentru a procura un garaj cu suprafața de 25,2 metri pătrați.

  Au finalizat construcția caselor

  Iurie Iordan, magistrat la Curtea de Apel Chișinău, a finalizat construcția casei de locuit anul trecut. La sfârșitul lunii decembrie el a înregistrat la Oficiul Cadastral imobilul de 210,4 metri pătrați cu acareturi și terenul de șase ari pe care sunt amplasate acestea. Bunurile îi aparțin în proporție de 50 la sută și valorează în jur de 911.000 de lei.

  Și Vadim Belous, magistrat de la Judecătoria Soroca, a terminat anul trecut construcția casei de 159,3 metri pătrați, evaluată cadastral la circa 800.000 de lei. Tot în 2017, familia Belous a cumpărat încă o casă, de 58,6 metri pătrați, împreună cu terenul pe care se află, de 11 ari, și alte două acareturi. Investiția pentru noile achiziții a fost de doar 170.000 de lei.

  Judecătorii cu apartamente și case moștenite, donate sau în folosință gratuită

  Despre faptul că mai mulți judecători de la diferite instanțe din țară au declarat în 2017 că fie au primit în folosință gratuită, fie au moștenit apartamentele în care locuiesc, reporterii CIJM au scris în ancheta „Sponsorii generoși ai judecătorilor”. Este cazul lui Vasili Hrapacov de la Judecătoria Comrat, care a obținut un contract de folosire cu titlu gratuit a unui apartament de 68 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de aproape 200.000 de lei. El a precizat că locuinţa aparține cumnatei sale. Judecătorul a mai primit gratuit în 2017 și un teren agricol de opt ari.

  Anul trecut Vitalie Silviu Midrigan a primit dreptul de abitație într-un imobil cu două niveluri, situat pe strada Lacului din centrul Capitalei și înregistrat pe numele socrului său, care oficial nu deține afaceri în Moldova. Casa a fost procurată de Victor Beța în 2013 și, la acel moment, avea un singur nivel, cu suprafața de 64,4 metri pătrați, și două construcții accesorii, de 40,8, respectiv 12,9 metri pătrați. Acum la casa de pe strada Lacului au loc lucrări în curte. În declarația sa de avere, Midrigan a indicat că imobilul ar avea o suprafață de 336,2 metri pătrați și ar fi evaluat cadastral la peste un milion de lei.

  Și magistrata Olga Jamba, de la Judecătoria Soroca, s-a ales cu o donație generoasă în 2017 – un apartament de 45,4 metri pătrați, evaluat la 41.804 lei. Ea a menționat că e vorba despre o locuință în care au trăit anterior socrii săi și care a fost donată de către aceștia soțului ei. O casă de locuit cu suprafața de 110 metri pătrați a intrat în proprietatea magistratei Rodica Costrude la Judecătoria Ungheni printr-un contract de donație cu titlu gratuit. Ea a precizat că imobilul i-a revenit după decesul tatălui. Un teren agricol de 23 de ari a intrat de asemenea în proprietatea magistrate contra sumei de 2.200 de lei.

  Și judecătorul Sergiu Caraman, care în prezent este detașat la Judecătoria Criuleni, a intrat în proprietatea unei case de locuit de 150 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de 603.000 de lei. Conform declarației de avere a magistratului, nu există la zi un act juridic în formă scrisă pentru imobilul respectiv. El a subliniat că e vorba despre casa părintească a soției, unde locuiește în prezent. Locuința se află în orașul Durlești și e înregistrată pe numele socrilor magistratului, Veronica și Nicolae Ivanov.

  Familia lui Eugeniu Beșelea, magistrat la Judecătoria Chișinău din martie 2017, a dobândit anul trecut un apartament de 47 de metri pătrați, cu valoarea cadastrală de 262.227 de lei. Donația a venit din partea mamei judecătorului. Magistrata Alina Brăgaru, colega lui Eugeniu Beșelea, a obținut în 2017 dreptul de abitație a unei jumătăți dintr-un spațiu comercial de 314 metri pătrați, evaluat la 925.875 de lei. Este vorba despre o încăpere în care e amplasată afacerea soțului judecătoarei, Victor Patrașcu, — Vatanservice Grup SRL. Construcția a intrat în proprietatea partenerului de afaceri al lui Victor Patrașcu în 2010, iar un an mai târziu a fost trecută pe numele firmei. Terenul alăturat i-a fost donat lui Patrașcu tot în 2010, de asemenea fiind trecut pe numele companiei un an mai târziu. Atât construcția, cât și terenul sunt puse în prezent în gaj pentru un credit în valoare de 1.250.000 de lei.

  Pe lângă cei care au obținut anul trecut donații, există magistrați care și-au făcut averi din imobile care le-au revenit ca moștenire. Astfel, judecătorul Oleg Sternioală de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a moștenit anul trecut un apartament, un garaj și o construcție unde deține mai multe cote-părți. Este vorba despre bunurile de la Florești care au aparținut tatălui său, decedat recent.

  Anul trecut a fost unul bogat și pentru Victoria Railean de la Judecătoria Căușeni. În aprilie 2017 aceasta a moștenit jumătate din casa de locuit de 111 metri pătrați a părinților săi, amplasată în satul Todirești, raionul Anenii Noi. Cealaltă jumătate de casă era înregistrată pe numele mamei sale, Ala Nigai. O lună mai târziu, Ala Nigai i-a donat fiicei partea sa de casă. În același timp, Railean a primit cheile de la un apartament de 67,4 metri pătrați, amplasat în blocul destinat judecătorilor de pe strada Ceucari și procurat la preț preferențial. Potrivit declarației de avere, „parcul de mașini” al judecătoarei a fost completat cu tocmai patru unități în 2017: un Mercedes Sprinter din 2005, cumpărat cu 76.300 de lei, un ZIL 130, fabricat în 1988, procurat cu 17.300 de lei, o mașină agricolă IUMZ-6, fabricată în 1983, achiziționată cu 21.100 de lei și o mașină agricolă de model T-40 din 1987, cumpărată cu 14.000 de lei.

  Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, a moștenit, în 2017, după decesul tatălui său, un teren intravilan și unul extravilan, precum și o treime dintr-un apartament amplasat în orașul Ungheni. O altă treime din apartamentul respectiv îi revenea de drept, iar în aprilie 2017, judecătorul și-a vândut cotele din locuința de la Ungheni mamei sale, Maria Malanciuc, care este magistrat la Judecătoria Ungheni. Tot în 2017, Ion Malanciuc a mai vândut un apartament amplasat în sectorul Botanica al Capitalei, și a obținut venituri de 2.300 de euro din locațiunea unei alte locuințe de pe strada Korolenko. Cei doi judecători, mamă și fiu, au mai cumpărat împreună un apartament de 133 de metri pătrați pentru care au achitat 907.000 de lei și un garaj de 21 de metri pătrați, care i-a costat 124.000 de lei.

  Mihail Macar, magistrat la Judecătoria Hâncești a moștenit anul trecut un teren intravilan, o casă de locuit de 96,3 metri pătrați și trei construcții, de 17, 76, respectiv 36 de metri pătrați. Valoarea totală a imobilelor constituie circa 374.000 de lei. Alte aproape 30 de mii de lei judecătorul le-a cheltuit pentru achiziționarea unui lot intravilan de cinci ari. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și dintr-o construcție. Imobilele au 150, respectiv 9,5 metri pătrați. O casă și un teren amplasate în Belarus a moștenit în 2017 și judecătorul Andrei Mironov de la Judecătoria Cahul. La scurt timp, acesta le-a vândut.

  Lexus de 20.000 de lei și BMW de 10.000 de lei

  95 de judecători din toată țara au intrat anul trecut în proprietatea unor automobile. În declarațiile de avere pentru 2017, unii magistrați au indicat prețuri vădit subestimate la autovehiculele pe care le-au cumpărat. Astfel, „recordul” a fost stabilit în 2017 de magistratul Ion Cotea de la Judecătoria Cahul. Potrivit declarației de avere și interese personale a acestuia, el ar fi achitat doar o mie de lei, adică circa 50 de euro, pentru un Opel Vectra fabricat în 1995. Circa 700 de dolari este cel mai mic preț pe care l-am găsit pe site-urile de publicitate pentru un automobil de acest model. Lilia Trocin de la Judecătoria Bălți susține că și-a cumpărat un autoturism de model Nissan Almera, fabricat în 2001, cu doar 800 de euro. Prețul de piață al unui automobil de această marcă pornește de la 2.600 de euro. Și Ana Panov, judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2017 un Kamaz, din 1982, contra sumei de 20.000 de lei.

  Judecătoarea Ludmila Holevițcaia de la instanța din Chișinău indică în declaraţia de avere că în 2017 şi-a procurat un BMW (produs în 2002), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În prezent, un automobil de acest tip poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 5.000 de euro.

  Doar 4.000 de lei ar fi dat pentru o remorcă anul trecut judecătorul Ghenadie Eremciuc de la Judecătoria Bălți, în timp ce colegul său, Valeriu Pădurari, a scos din buzunar doar 20.000 de lei pentru un Lexus fabricat în 2007. Pe site-urile de publicitate, un astfel de autoturism, în dependență de starea în care se află, costă nu mai puțin de 5.700 de euro. 10.000 de lei, adică aproximativ 500 de euro ar fi costat și automobilul de marcă Nissan Micra, produs în 2005 și cumpărat în 2017 de Dan Dubcovețchi, magistrat la Judecătoria Căușeni. Prețul de piață al unui astfel de automobil este de cel puțin patru ori mai mare. Tot 10.000 de lei ar fi dat și judecătorul Constantin Crețu de la instanța din Hâncești, pentru un Opel Antara, fabricat acum zece ani, în timp ce prețul de piață al acestui tip de automobile este de circa 10.000 de euro. 25.000 de lei ar fi costat o Toyota Yaris (anul de fabricație – 2008) achiziționată anul trecut de Ala Ucraințeva de la Judecătoria Strășeni. Cu 10.000 de lei mai puțin ar fi fost cumpărat Fordul Corinei Albu de la Judecătoria Hâncești, fabricat în 2004. În realitate, prețurile automobilelor, conform site-urilor de publicitate, sunt de cinci ori mai mari pentru fiecare unitate de transport.

  Irina Dragulean de la Judecătoria Edineț din 2017 este proprietara a două automobile. Unul e Skoda Roomster (anul de fabricație 2008), în valoare de 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit la preț de cel puțin 4.400 de dolari. A doua mașină, un Volkswagen Passat, fabricat în 2007, figurează în declarația de avere ca fiind luat în folosință. Colega sa din aceeaşi instanţă, Cristina Prisacari, indică în declaraţia de avere pentru 2017 că deţine în folosință un autoturism de model Toyota Camri, produs în anul 2014 și un Nissan Terrano, fabricat în 1995, pentru care ar fi achitat 6.000 de lei.

  Magistrata Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți indică în declaraţia de avere că deține un automobil de model Toyota Auris (fabricat în 2011), pe care l-ar fi cumpărat în 2017 cu doar 20.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model la preț de 7.000 de euro.

  Din 2017 mai mulţi magistrați conduc automobile prin mandat sau aflate în folosință. E vorba despre Anatolie Rusu de la Judecătoria Ungheni, care are în posesie un Volkswagen fabricat în 2005, magistratul Oleg Sternioală de la CSJ, care din 2018 conduce prin mandat o Skoda Superb fabricată în 2017, precum și magistrații Judecătoriei Chișinău, Serafim Vasilache, Tatiana Avasiloaie, Sergiu Ciobanu și Ludmila Barbos, care au în folosință un Opel Astra din 2005, un Mitsubishi ASX fabricat în 2015, un Volvo produs în 2009, respectiv un Nissan Juke din 2013.

  Mașinile de lux procurate de judecătorii moldoveni în 2017

  De partea cealaltă, un șir de magistrați au cheltuit sume exorbitante în 2017, pentru a-și completa parcul de mașini. De departe, cea mai scumpă achiziție a făcut-o Veaceslav Caragia, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, care a scos din buzunar 983.520 de lei, adică aproape un milion de lei pentru un BMW 520D XDrive Sedan nou-nouț. Îl urmează în top magistratul Curții de Apel Chișinău, Eugeniu Clim, care, după ce și-a vândut un Mercedes cu 30.200 de euro, a achiziționat un altul nou-nouț, pentru care a achitat 50.000 de euro. Cu 2.000 de euro mai puțin a cheltuit, pentru a-și completa parcul de automobile, Olga Bejenari de la Judecătoria Chișinău. Magistrata și-a procurat un Mercedes și o Skoda, pentru care a scos din buzunar 28.000, respectiv 20.000 de euro.

  Xenofon Ulianovschii de la Curtea de Apel Chișinău anul trecut și-a cumpărat cu 38.900 de euro un Jaguar F-Pace proaspăt scos din uzină. Având venituri de doar 169.000 de lei în 2017 și beneficiind de o donație de 200.000 de lei de la părinți, Dragoș Crigan de la Judecătoria Chișinău anul trecut s-a încumetat să cheltuie 650.000 de lei pentru a intra în proprietatea unei Skoda Superb fabricate un an mai devreme. Cu 20.000 de lei mai puțin a cheltuit Ion Țurcan de la Curtea de Apel Chișinău pentru a-și cumpăra un Mercedes Benz ML 250 (anul de fabricație 2012). Ceva mai puțin a cheltuit magistratul Curții de Apel Chișinău Ion Secrieru, care și-a procurat o Toyota Camri nou-nouță cu aproape 526.000 de lei. Gheorghe Stratulat de la instanța din Capitală și-a completat garajul anul trecut cu tocmai patru autoturisme – o Toyota RAV4 nou-nouță, pentru care a scos din buzunar aproape 453.000 de lei, și trei camioane, fabricate în 2005, 2006, respectiv 2007, pentru care a plătit 84.500, 92.000, respectiv 91.000 de lei. Un parc întreg de automobile și-a cumpărat în 2017 și Corina Ursachi, de asemenea magistrată la Judecătoria Chișinău. Astfel, în garajul acesteia au ajuns un Audi A6, fabricat în 2013, pentru care ar fi achitat doar 15.000 de lei (!), un Mercedes Viano, produs în 2012 și procurat cu 80.000 de lei, și un Mercedes E250 din 2013, pentru care ar fi scos din buzunar 420.000 de lei. O Toyota RAV4 fabricată în 2014 și-a luat anul trecut și Iurie Potîngă, de la aceeași instanță. După ce a vândut un apartament cu 40.000 de euro, magistratul a cheltuit jumătate din suma respectivă pentru noua sa bijuterie pe patru roți. Colega sa, Ina Dutca, a intrat anul trecut în proprietatea unui Volvo XC (anul de fabricație 2012), contra sumei de 21.139 de euro.

  Taisia Prutean de la instanța din Capitală s-a pricopsit anul trecut cu un Hyundai Santa Fe, produs în 2013, pentru care a achitat 450.000 de lei. După ce a obținut 855.000 de lei de la Primăria municipiului Chișinău, în urma executării hotărârii instanței de judecată, magistratul Victor Olărescu de la Judecătoria Hâncești și-a cumpărat în 2017 un Mercedes GLK 220 CDI fabricat patru ani mai devreme, pentru care a achitat, conform declarației de avere, 22.700 de euro. Vladislav Clima, judecător la Curtea de Apel Chișinău, s-a ales în 2017 cu un Volkswagen Passat Confortline nou-nouț, pentru care a scos din buzunar 20.000 de euro. 395.000 de lei a costat BMW-ul produs în 2013, care a intrat anul trecut în proprietatea soților Ion și Maria Guzun, magistrați la CSJ, respectiv Curtea de Apel Chișinău.

  Cât au costat automobilele procurate în 2017 de ceilalți 65 de magistrați, aflați de aici.

  Magistrații latifundiari

  Anul trecut, mai mulți magistrați s-au căpătuit cu terenuri agricole, extravilane sau intravilane. De departe, cel mai mare latifundiar printre judecători este magistrata Ana Panov de la Curtea de Apel Chișinău. Ea deține împreună cu soțul peste 180 de terenuri intravilane și extravilane, dintre care 15 au fost cumpărate în ultimul an. Suprafața loturilor achiziționate în 2017-2018 constituie 20,1 hectare, iar prețul cu care au fost cumpărate se ridică la 214.000 de lei. 45.700 de lei judecătoarea a adunat anul trecut din vânzarea altor șase terenuri. Magistrata Adriana Garbuz de la Curtea de Apel Bălți, care deține zeci de hectare de pâmânt, în 2017 și-a mai cumpărat șase loturi, cu suprafața totală de 2,3 hectare, pentru care a achitat 36.500 de lei. Și judecătorul de la Bălți Ghenadie Eremciuc, care la fel ca și Garbuz mai avea în proprietate câteva zeci de terenuri, în 2017 s-a mai pricopsit cu 13 terenuri extravilane, cu suprafața totală de peste patru hectare, pentru care a scos din buzunar circa 56.000 de lei. 

  Trei terenuri agricole cu suprafața totală de 1,7 hectare au intrat în proprietatea magistratului Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti, pentru aproximativ 20.000 de lei. 10.000 de euro pentru un teren intravilan de șase ari a scos din buzunar și judecătorul Ion Ghizdari de la Bălți. O parte din suma respectivă, mai exact 4.800 de euro, a fost acoperită din vânzarea automobilului său. Două terenuri intravilane, de 0,4, respectiv 0,25 ari au intrat în 2018 în proprietatea judecătorului Afanasi Curdov de la Curtea de Apel Comrat. Magistratul și-a mai cumpărat anul trecut un spațiu de aproape 40 de metri pătrați. Tranzacțiile l-au costat 40.000 de lei. Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți și-a cumpărat anul trecut un automobil – o Toyota Auris, pentru care ar fi achitat doar 20.000 de lei (!). Pentru a avea unde să-și adăpostească mașina, judecătoarea a cumpărat un garaj de 34 de metri pătrați și terenul pe care se află acesta. Tranzacțiile „au sărăcit-o” cu încă 55.000 de lei. 

  Dacă e să credem declarațiilor de avere și interese personale, unii judecători au devenit anul trecut latifundiari, fără a achita vreo sumă de bani sau au scos din buzunar sume simbolice. Bunăoară, Ghenadie Tocaiuc de la Judecătoria Soroca a cumpărat anul trecut un teren agricol de 1,7 hectare cu doar 23 de lei. Colega sa, Marcela Nicorici, s-a pricopsit cu o cotă de 3/15 dintr-un lot de șapte ari fără să plătească ceva. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a ajuns proprietara unei jumătăți dintr-un teren de șase ari, fără să scoată ceva din economii. Ea a mai moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și tot atâta dintr-o construcție. Imobilele au 150 și, respectiv, 9,5 metri pătrați. Cu o jumătate dintr-un lot de teren intravilan de 10 ari s-a pricopsit anul trecut și magistrata Lidia Bulgac de la Curtea de Apel Chișinău.

  Expert: „Orice diferențe substanțiale dintre veniturile judecătorilor și bunurile achiziționate de aceștia trebuie să fie stabilite de către Autoritatea Națională de Integritate”

  În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, în prezent mingea este în terenul Autorității Naționale de Integritate (ANI). „Acum ANI are nu doar conducerea selectată, dar și inspectori de integritate independenți și cu competențe extinse, comparativ cu CNI. Ar fi bine, dacă noii inspectori s-ar concentra pe declarațiile persoanelor cu funcții de demnitate publică, așa cum scrie și Legea 132/2016 că „cel puțin 40% dintre controalele declarațiilor de avere și interese personale efectuate în decursul unui an calendaristic vor viza persoanele cu funcții de demnitate publică, care vor fi selectate în mod aleatoriu pentru controlul din oficiu al acestora”. Dar, se pare că acum inspectorii sunt concentrați mai mult pe funcționarii locali (cel puțin așa arată actele de constatare publicate pe pagina ANI). E regretabil acest fapt, pentru că așteptările societății de la o ANI reformată au fost și încă rămân a fi mari. Poate investigațiile ziaristice vor fi un imbold pentru inițierea controalelor în privința unor demnitari mai înalți”, punctează experta.

  Sursa: anticorupție.md

• Grup de lucru pentru reorganizarea instanțelor judecătorești. Cine sunt membrii

  La inițiativa directorului Programului pentru Justiție Transparentă va fi creat un Grup de lucru pentru eficientizarea implementării reorganizării instanțelor judecătorești. Din componența acestuia vor face parte membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai sistemului judecătoresc, Ministerului Justiției, Agenției pentru Administrarea Instanțelor Judecătorești, Programului pentru Justiție Transparentă, precum și reprezentanți ai comunității donatorilor. Membrii vor fi aprobați de CSM și […]

  Подробнее

  La inițiativa directorului Programului pentru Justiție Transparentă va fi creat un Grup de lucru pentru eficientizarea implementării reorganizării instanțelor judecătorești. Din componența acestuia vor face parte membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai sistemului judecătoresc, Ministerului Justiției, Agenției pentru Administrarea Instanțelor Judecătorești, Programului pentru Justiție Transparentă, precum și reprezentanți ai comunității donatorilor. Membrii vor fi aprobați de CSM și Ministerul Justiției.

  La ultima ședință, membrii CSM au desemnat reprezentanții CSM, cei ai instanțelor judecătorești și ai Programului pentru Justiție Transparentă, în calitate de membri ai Grupului de lucru. Este vorba de:

  Nina Cernat, membrul CSM;
  Dorel Musteață, membrul CSM;
  Radu Țurcanu, Președinte, Judecătoria Chișinău;
  Veronica Cupcea, Președinte, Judecătoria Orhei;
  Sergiu Osoianu, Președinte, Judecătoria Strășeni;
  Ghenadie Mâra, judecător, Judecătoria Anenii Noi;
  Dmitrii Fujenco, Președinte, Judecătoria Cahul;
  Henryk Montygierd, Key Expert, Proiect ATRECO;
  Nadejda Plămădeală, consultant juridic pentru Obiectivul 1, Programul pentru Justiție Transparentă;
  Natalia Ionel, specialist comunicare și relații publice, Programul pentru Justiție Transparentă.

  Membrii Grupului de lucru vor analiza rezultatele evaluărilor întreprinse de Programul pentru Justiție Transparentă cu privire la impactul reorganizării și cu privire la cost-beneficiile fuzionării sediilor instanțelor judecătorești și vor inspecta starea sediilor judecătoriilor secundare fuzionate. În același timp, vor formula recomandări de modificare a cadrului legislativ, normativ și instituțional existent, inclusiv în vederea facilitării utilizării tehnologiilor informaționale avansate în cadrul sistemului judecătoresc. La fel, ei vor contribui la identificarea de acțiunilor suplimentare relevante pentru asigurarea implementării eficiente a Legii nr. 76 cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești.

  Amintim că, Legea cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești a intrat în vigoare la 1 iulie 2016, iar reorganizarea a început la 1 ianuarie 2017. Din totalul de 44 de instanțe au fost create 15, dintre care una în Chișinău.
  sursa: bizlaw.md

• Interviu cu judecătorul Ghenadie Mîra

  Interviu cu judecătorul Ghenadie Mîra Ghenadie Mîra este judecător la Judecătoria Soroca de cinci ani, unde îşi îndeplineşte cu responsabilitate şi devotament atribuţiile. Consideră că un judecător trebuie să fie integru şi perseverent şi orice act adoptat de acesta să fie tratat cu maximă atenţie şi prudenţă. — De cît timp activaţi în funcţia de judecător? — Activez în funcţia […]

  Подробнее

  Interviu cu judecătorul Ghenadie Mîra
  Ghenadie Mîra este judecător la Judecătoria Soroca de cinci ani, unde îşi îndeplineşte cu responsabilitate şi devotament atribuţiile. Consideră că un judecător trebuie să fie integru şi perseverent şi orice act adoptat de acesta să fie tratat cu maximă atenţie şi prudenţă.
  — De cît timp activaţi în funcţia de judecător?
  — Activez în funcţia de judecător din septembrie 2011 în baza Decretului Preşedintelui Republicii Moldova, fiind numit pentru o perioadă de cinci ani la vîrsta de 26 de ani.
  — De ce aţi ales această profesie?
  — Întotdeauna îmi doream o profesie în care îţi poţi manifesta independenţa şi decide asupra gestionării timpului de muncă personal. Cu alte cuvinte, niciodată nu mă regăseam în profesiile bazate pe principiul subordonării ierarhice. Nu am tins niciodată, în special, spre profesia de judecător, dar în alegerea acestei funcţii am ţinut cont de cele enunţate mai sus.
  — Ce activităţi de muncă aţi desfăşurat anterior?

  — După absolvirea Institutului Naţional al Justiţiei, fiind în aşteptarea numirii în funcţia de judecător, am activat, pentru puţin timp, în calitate de secretar al Asociaţiei Judecătorilor din Moldova. Deci, pot practic să afirm că am început activitatea profesională din funcţia de judecător. Astfel rămîn fidel ideii exprimate de unul din formatorii mei de la Institutul Naţional al Justiţiei, că pentru o persoană care accede în funcţia de judecător ar fi preferabil, ca anterior să nu deţină o funcţie conexă celei juridice, fiindu-le mai dificil să se adapteze în noua funcţie.
  — Ce instituţii de învăţămînt aţi absolvit şi ce calificări aţi obţinut?
  — În anul 2008 am absolvit Academia de Studii Economice a Moldovei, facultatea Economie Generală şi Drept. În cadrul aceleaşi instituţii am urmat studiile de masterat la specializarea Drept financiar-fiscal. Ulterior, în anul 2011 am absolvit Institutul Naţional al Justiţiei, unde am urmat cursurile de formare iniţială pentru candidaţii la funcţia de judecător.
  — Aţi desfăşurat careva stagii de cercetare sau aţi participat la conferinţe, simpozioane, ateliere de lucru etc.?
  — În perioada în care am urmat cursurile Institutului Naţional al Justiţie am fost beneficiarul unui stagiu de practică în Statele Unite ale Americii — „Programul de dezvoltare profesională în domeniul justiţiei”, organizat de Departamentul de Justiţie al SUA/OPDAT şi Ambasada SUA. Mai apoi, la reîntoarcerea în ţară, am luat parte, ca participant şi formator, la Atelierul de lucru pentru dezvoltarea abilităţilor profesionale, cu genericul „Tehnici de prezentare a unei cauze penale într-un proces de judecată”. Atelier desfăşurat în limba engleză şi organizat de Oficiul Consilierului Juridic al Ambasadei SUA în Republica Moldova, Institutul Naţional al Justiţiei, Biroul din Republica Moldova al Asociaţiei Avocaţilor Americani şi Iniţiativa pentru Supremaţia Legii din Moldova (ABA ROLI). În 2013, activînd în calitate de judecător, am fost detaşat la Sesiunea de instruire în domeniul drepturilor omului, organizată de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, desfăşurată la Strasbourg, Franţa.
  — Ce limbi cunoaşteţi şi la ce nivel?
  — Cunosc, la nivel avansat, limba engleză şi rusă.
  — Cum decurge ziua dumneavoastră de muncă?
  — Funcţia de judecător implică o muncă asiduă, zi de zi. Astfel, pot să vă spun, cu certitudine că ziua de muncă începe de la orele 07.00-07.30, dar se finisează, cu siguranţă, după orele 18.00-19.00. Rar se îmtîmplă să fiu acasă la ora 17.30. De obicei, timpul oficial de muncă, 08.00-17.00, îl dedic şedinţelor de judecată, iar partea de după program îl dedic motivării hotărîrilor. Este firesc, că aduc bucurie în familie atunci cînd, în weekenduri, nu îmi dedic timpul liber serviciului.
  — Factorii din exterior sau interior vă influenţează la soluţionarea cauzelor?
  — La această întrebare aş vrea să vă răspund printr-un vers din poezia „Glossa” a lui Mihai Eminescu „Privitor ca la teatru/ Tu în lume să te-nchipui:/ Joace unul şi pe patru,/ Totuşi tu ghici-vei chipu-i”. Ei bine, cel puţin, aşa ar trebui să fie, la modul ideal, şi aşa văd eu lucrurile că ar trebui să meargă pentru un judecător care este investit cu puterea judecătorească. În realitate, fără îndoială, ceea ce se petrece în jur îşi lasă amprenta asupra soluţionării cauzelor. Orice judecător este om şi denigrarea, în mod deliberat, a întregului sistem judecătoresc nu poate trece fără repercusiuni, poate nu directe, dar mai mult indirecte asupra soluţionării cauzelor.
  — Ce grad de responsabilitate implică pentru dumneavoastră hotărîrile adoptate în cauzele pe care le examinaţi, deoarece vizează soarta justiţiabililor?
  — Nu doar hotărîrea, care este actul final prin care instanţa de judecată îşi motivează soluţia pe caz, implică un grad înalt de responsabilitate, dar orice act semnat din numele instanţei de judecată de către mine, fie încheiere sau interpelare, este tratată cu maximă atenţie şi prudenţă. În spatele fiecărei cereri, fiecărui caz concret stau oameni, oameni a căror soartă, destin depinde uneori, într-o oarecare măsură, de ceea ce adopţi şi semnezi.
  — Ce calităţi profesionale şi etice trebuie să posede un judecător?
  — Un judecător urmează să fie integru, perseverent, echilibrat în gîndire şi acţiuni. Fără îndoială, un judecător urmează să ştie a asculta oamenii, a avea răbdare.
  — Aţi întîmpinat careva dificultăţi exercitînd funcţia de judecător? Cum le-aţi depăşit?
  — Am avut cîteva dificultăţi la începutul carierei de judecător. Aici mă r
  efer la acea barieră psihologică pe care am depăşit-o, cînd am realizat că mă aflam în faţa oamenilor, nu mai eram la practică şi deja nu mai simulam procese de judecată, dar urma să adopt decizii. — Cum au influenţat noile condiţii create în instanţele judecătoreşti (renovarea sediilor, dotarea cu echipament tehnic, camerele pentru audierea minorilor, sălile de şedinţe pentru fiecare judecător, utilizarea PIGD, Femida, etc.) asupra înfăptuirii justiţiei?
  — Noile condiţii create în instanţele judecătoreşti, atît pentru judecători cît şi pentru justiţiabili la care faceţi referire, consider că au un impact pozitiv, indirect şi asupra înfăptuirii justiţiei. Aici, vreau să vă aduc, ca exemplu, instanţa în care activez – Judecătoria Soroca. Cînd am venit în funcţie, în anul 2011, am fost întrebat de către unul din Consilierii Juridici ai Ambasadei SUA în Moldova, de pe atunci, după ce i-am prezentat interiorul clădirii instanţei, cum reuşim să împărţim cele 2 săli de şedinţe la 9 judecători. Sincer să fiu, îmi era ruşine atunci să recunosc că, în cazul în care sălile de judecată erau ocupate, petreceam şedinţele în birouri. Acum, odată cu investiţiile care s-au făcut, sunt deja 8 săli de judecată şi o cameră pentru audierea minorilor. Ceea ce, fără îndoială, oferă posibilitatea reală de a respecta acel principiu al solemnităţii şedinţelor de judecată, de a petrece şedinţa într-un spaţiu unde fiecare participant îşi are locul său în sala de şedinţe şi implicit duce la un impact pozitiv asupra înfăptuirii justiţiei per ansamblu. Sistemul „Femida” reprezintă o altă realizare de succes în sistemul judecătoresc, care oferă, dacă astfel aş putea să spun „un control reciproc” a judecătorului, grefierului şi participanţilor la proces. Anterior acestui program de înregistrare audio a şedinţelor de judecată, erau discuţii interminabile, cîteodată asupra declaraţiilor participanţilor la proces, cine şi ce a spus şi aşa mai departe. Acum însă tot ce se petrece în şedinţa de judecată se înregistrează audio, părţile fiind în drept să solicite înregistrarea şedinţei contra cost şi să audieze şedinţa proprie avînd acces la orice computer, fie acasă sau la birou. Introducerea posturilor de asistent al judecătorilor la fel a dus la o creştere a calităţii muncii avînd în vedere că prin pregătirea proiectelor de hotărîri, introducerea în programul PIGD a actelor judecătorului, s-a redus din încărcătura volumului de muncă a judecătorului. Astfel, cele indicate anterior au un efect benefic asupra actului de justiţie şi consider că impactul noilor condiţii create, în anumite dimensiuni ale sectorului justiţiei va fi vizibil în timp, fiind necesară o perioadă de familiarizare pentru justiţiabili cu acestea.
  — Ce părere aveţi despre informaţiile difuzate în mass-media cu privire la judecători şi sistemul judecătoresc?
  — O întrebare provocătoare, avînd în vedere că este una generală. Ştiţi, în calitate de judecător prefer să vorbesc pe cazuri şi situaţii concrete şi în urma analizei tuturor circumstanţelor să-mi fac o concluzie. Dar, vorbind la general, pentru a da dovadă de diplomaţie, informaţiile difuzate în mass-media despre judecători şi sistemul judecătoresc sunt uneori veridice, dar de cele mai multe ori nu corespund adevărului. În ciuda faptului că unele informaţii nu corespund adevărului apreciez munca jurnaliştilor, or în spatele fiecărei investigaţii este depus un efort considerabil, iar noi judecătorii, fiind persoane publice, urmează să le primim şi să reacţionăm cînd acestea nu corespund adevărului. În acelaşi timp, consider că unele informaţii publicate sunt „nocive”, dacă astfel aş putea să le numesc, pentru întreg sistemul judecătoresc. Aici, mă refer nemijlocit la informaţiile care poartă un caracter general, cînd sunt vehiculate afirmaţii, aprecieri şi acuzaţii denigratoare de o gravitate fără precedent, blamînd actul de justiţie înfăptuit la general şi denigrînd întreg sistemul judecătoresc. Şi dacă se continuă în acest mod, atunci ajungem în situaţia cînd generaţia care vine acum în sistemul judecătoresc, fără să fi examinat încă un dosar, cade deja sub incidenţa acelei denigrări generalizatoare a sistemului.
  — Cum apreciaţi percepţia publicului şi a justiţiabililor despre înfăptuirea justiţiei în Republica Moldova?
  — Dacă anterior, răspunzînd la întrebarea despre informaţiile publicate în massmedia aveam careva rezerve, aici nu pot să nu fiu de acord că nimeni altul decît publicul şi justiţiabilii pot da o apreciere mai bună actului de justiţie. Cu alte cuvinte, nota acordată de public actului de justiţie, vrem noi sau nu vrem, este cea mai aproape de adevăr.
  — Ce soluţii aţi propune pentru sporirea încrederii publicului în sistemul judecătoresc şi actul de justiţie?
  — O colaborare strînsă între mass-media şi sistemul justiţiei ar fi binefică, pentru că despre eforturile care se depun pentru redresarea situaţiei în sistemul judecătoresc să cunoască şi publicul. Or, din toţi cetăţenii R. Moldova probabil un procent de pînă la 25-30 %, au de-a face cu instanţele judecătoreşti, ceilalţi îşi fac concluzii despre sistemul judecătoresc din mass-media. Din aceste considerente urmează să fie tratată şi verificată cu maximă responsabilitate veridicitatea informaţiei, iar această veridicitate nu poate fi cunoscută mai bine decît din interiorul sistemului judecătoresc.
  — Pe lîngă activitatea de judecător, mai desfăşuraţi, în prezent, alte activităţi compatibile cu exercitarea acesteia? — Pe lîngă activitatea de judecător nu desfăşor alte activităţi, mă dedic întru totul acesteia.
  — Cum vă petreceţi timpul liber? Aveţi careva hobby-uri?
  — Sincer să fiu expresia de „timp liber” este străină pentru judecători, dar în timpul weekend-ului, dacă am timp liber, merg la pescuit. Acesta fiind un hobby din copilărie, de care nu m-am despărţit nici de cînd am început cariera profesională. Dacă e să vorbesc de un hobby legat de activitatea de judecător acesta este lecturarea hotărîrilor CEDO, de pe site-ul oficial în limba engleză. Or, am observat că de multe ori citindu-le în română acestea îşi pierd puţin din sens şi conţinut. În principiu, este cunoscut că un judecător urmează să fie familiarizat cu practica CEDO, dar avînd în vedere că o citesc în afara orelor de program, am tot dreptul deja să spun că a devenit un hobby.
  — Activitatea de judecător vă permite să acordaţi timpul necesar hobby-urilor dumneavoastră?
  — Probabil că am răspuns mai sus la întrebarea DVS., pot doar să reiterez că pentru judecător chiar şi puţinul timp liber de care dispune, îl acordă familiei şi apoi îl împarte în dependenţă de hobbyuri.
  — Faceţi anumite sacrificii pentru a practica activitatea de judecător?
  — Orice activitate implică un anumit sacrificiu, dar sacrificiile aduse activităţii de judecător ţin nu numai de timp, dar şi de sănătate. Or, volumul de lucru şi atenţia sporită de care este nevoie pentru practicarea activităţii de judecător are, fără îndoială, repercusiuni asupra stării de sănătate a judecătorului.
  — Ce aspiraţii aveţi pentru viitor?
  — Dacă tot am vorbit despre sistemul judecătoresc atunci aş vrea ca cel mult peste 5 ani, orice persoană care va merge în instanţă să nu mai aibă nici un dubiu că soluţia adoptată pe cazul său este una corectă, indiferent dacă este sau nu în favoarea acestuia.
  — Ce ar trebui să cunoască oamenii despre justiţie şi sistemul judecătoresc?
  — Este evident că într-o propoziţie, două este imposibil să redai tot ce ar trebui să ştie oamenii despre justiţie, dar dacă e să explic într-o frază, atunci societatea, per ansamblu, ar trebui să cunoască că judecătorii nu sunt ca politicienii, aceştia nu pot face promisiuni, nu pot lua decizii populare în societate sau decizii care să prindă la public. Astfel, ar trebui să cunoască că actul de justiţie se face numai în incinta instanţei de judecată şi nu la televizor. Dacă doresc, cu adevărat să cunoască din prima sursă, modalitatea de înfăptuire a justiţiei, bună sau rea, îi invit, atunci cînd dispun de timp, să asiste la şedinţele de judecată. Avînd în vedere că şedinţele sunt publice, să-şi facă propriile concluzii. Doar atunci vom avea o imagine mai clară în privinţa percepţiei publicului asupra justiţiei, or mai bine odată să vezi decît de zece ori să auzi. 
  sursa: csm.md

• Procesul-verbal nr.3 al şedinţei Executivului Asociaţiei Judecătorilor din 03 iunie 2011

  A fost înaintată candidatura domnului Mîra Ghenadie la funcţia de Secretar General al AJM

  A fost înaintată candidatura domnului Mîra Ghenadie la funcţia de Secretar General al AJM