База данных судей Республики Молдовa
Пример: Braga Angela
Расширенный поиск
Фото: inj.md

Пулбере Руксанда

Апелляционная Палата Кишинэу,

Биографические данные

Дата назначения на должность: 08.12.2011 г.

Указом Президента РМ №1653-VII от 26 июня 2015 года назначена переводом на должность судьи Суда сектора Ботаника муниципия Кишинэу.

Указом Президента РМ №400-VI от 08 декабря 2011 г. назначена на пятилетний срок, на должность судьи Суда Бендер.

Обучение/Дипломы
1994 - 1999 гг. юридический факультет, Международный свободный университет Молдовы
2007 - 2009 гг. Национальный институт юстиции
Соответствующая профессиональная деятельность
Юридическая деятельность
01.09.1999 г. - 27.06.2006 г. - лектор-ассистент кафедры публичного права
27.06.2006 г. - 31.08.2007 г. - лектор-ассистент кафедры публичного права
2002 - 2007 гг. - адвокат в Ассоциированном адвокатском бюро Ботаника
08.12.2011 г. назначена на пятилетний срок на должность судьи Суда Бендер,  (Указ №400-VI)

Дата назначения на должность: 08.12.2011 г.

Указом Президента РМ №1653-VII от 26 июня 2015 года назначена переводом на должность судьи Суда сектора Ботаника муниципия Кишинэу.

Указом Президента РМ №400-VI от 08 декабря 2011 г. назначена на пятилетний срок, на должность судьи Суда Бендер.

Обучение/Дипломы
1994 - 1999 гг. юридический факультет, Международный свободный университет Молдовы
2007 - 2009 гг. Национальный институт юстиции
Соответствующая профессиональная деятельность
Юридическая деятельность
01.09.1999 г. - 27.06.2006 г. - лектор-ассистент кафедры публичного права
27.06.2006 г. - 31.08.2007 г. - лектор-ассистент кафедры публичного права
2002 - 2007 гг. - адвокат в Ассоциированном адвокатском бюро Ботаника
08.12.2011 г. назначена на пятилетний срок на должность судьи Суда Бендер,  (Указ №400-VI)

 

Дела ЕСПЧ
Согласно Решению №26/3 от 27 февраля 2015 г. Коллегии по оценке деятельности судей, решения судьи Суда Бендер Руксанды Пулбере не стали предметом рассмотрения в Европейском суде.

ПРОЦЕНТ ОСТАВЛЕННЫХ В СИЛЕ РЕШЕНИЙ ИЗ ЧИСЛА ОПРОТЕСТОВАННЫХ
2012 г. - из 12 опротестованных решений/определений, 7 оставлено в силе - 58,3%
2013 г. - опротестованных решений/определений 3, оставленных в силе 3 - 100%
2014 г. - опротестованных решений/определений 5, оставленных в силе 2 - 40%
Процент отмененных решений/определений из числа рассмотренных:
2012 г. - 209 рассмотренных дел, 5 отмененных - 2,4%
2013 г. - 131 рассмотренных дел, 0 отмененных - 0%
2014 г. - 109 рассмотренных дел, 3 отмененных - 2,7%

ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ
Решением №26/3 от 27 февраля 2015 г. Коллегия по оценке деятельности судей присвоила ей квалификационную оценку Очень хорошо, с 83 баллами в активе.

НАГРАДЫ
Решением ВСМ №315/14 от 28 апреля 2015 г. ей присвоен IV (четвертый) квалификационный класс судьи.

Решением №431/23 от 10 июля 2012 г., Высший совет магистратуры утвердил Решение Квалификационной коллегии, которым ей был присвоен V (пятый) квалификационный класс судьи.

Дела ЕСПЧ
Согласно Решению №26/3 от 27 февраля 2015 г. Коллегии по оценке деятельности судей, решения судьи Суда Бендер Руксанды Пулбере не стали предметом рассмотрения в Европейском суде.

ПРОЦЕНТ ОСТАВЛЕННЫХ В СИЛЕ РЕШЕНИЙ ИЗ ЧИСЛА ОПРОТЕСТОВАННЫХ
2012 г. - из 12 опротестованных решений/определений, 7 оставлено в силе - 58,3%
2013 г. - опротестованных решений/определений 3, оставленных в силе 3 - 100%
2014 г. - опротестованных решений/определений 5, оставленных в силе 2 - 40%
Процент отмененных решений/определений из числа рассмотренных:
2012 г. - 209 рассмотренных дел, 5 отмененных - 2,4%
2013 г. - 131 рассмотренных дел, 0 отмененных - 0%
2014 г. - 109 рассмотренных дел, 3 отмененных - 2,7%

ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ
Решением №26/3 от 27 февраля 2015 г. Коллегия по оценке деятельности судей присвоила ей квалификационную оценку Очень хорошо, с 83 баллами в активе.

НАГРАДЫ
Решением ВСМ №315/14 от 28 апреля 2015 г. ей присвоен IV (четвертый) квалификационный класс судьи.

Решением №431/23 от 10 июля 2012 г., Высший совет магистратуры утвердил Решение Квалификационной коллегии, которым ей был присвоен V (пятый) квалификационный класс судьи.

Решение №362/31 от 08.12.2020 г.

Решение №344/29 от 17.11.2020 г.

Решение №290/25 от 13.10.2020 г. Отдельное мнение

Решение №290/25 от 13.10.2020 г.

Решение №243/14 от 02.07.2019 г.

Решение №43/1 от 12.04.2019 г.

Решение №107/07 от 17.05.2019 г.

Решение №95/3 от 12.03.2019 г.

Решение №388/20 от 02.10.2018 г.

Решение №26/3 от 27 февраля 2015 г.

Решение ВСМ №315/14 от 28 апреля 2015 г.

Решение №431/23 от 10 июля 2012 г.

Решение №117/7 от 07.10.2016 г.

Решение №675/29 от 18.10.2016 г.

В соответствии с Решением Коллегии по оценке деятельности судей №26/3 от 27 февраля 2015 г., «в период 2012-2014 гг., дисциплинарная коллегия не зафиксировала и не рассматривала какие-либо дисциплинарные процедуры в отношении судьи Руксанды Пулбере».

Согласно информации Судебной инспекции Высшего совета Магистратуры в отношении судьи жалобы поданыне были.

В соответствии с Решением Коллегии по оценке деятельности судей №26/3 от 27 февраля 2015 г., «в период 2012-2014 гг., дисциплинарная коллегия не зафиксировала и не рассматривала какие-либо дисциплинарные процедуры в отношении судьи Руксанды Пулбере».

Согласно информации Судебной инспекции Высшего совета Магистратуры в отношении судьи жалобы поданыне были.

 

Решение №77/3 от 26.03.2020 г.

Новости
  • Cazul magistratei Ruxanda Pulbere, promovată repetat la Curtea de Apel Chișinău; Membru CSM: Un precedent foarte periculos

    Promovarea judecătoarei Ruxanda Pulbere la Curtea de Apel Chișinău s-a făcut cu numeroase abateri de la lege și reprezintă un precedent judiciar foarte periculos. Declarația a fost făcută de unul dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii, Carolina Ciugureanu-Mihailuță.

    Membra CSM presupune că întreaga procedură privind numirea în funcție a Ruxandei Pulbere a fost coordonată, astfel ca magistrata să ajungă până la urmă la Curtea de Apel. Totuși, ea sugerează că, în acest caz excepțional, ar putea fi sesizată Curtea Constituțională, iar promovarea ar putea fi contestată, chiar dacă președintele în exercițiu, Igor Dodon, a semnat deja decretul în favoarea Ruxandei Pulbere.

    Ruxanda Pulbere fost promovată la Curtea de Apel Chișinău în ultimele zile de mandat ale președintelui în exercițiu, Igor Dodon. El a semnat decretul în cauză la 20 noiembrie, după ce pierduse deja alegerile prezidențiale. Ruxanda Pulbere a pretins la funcția de judecătoare a Curții de Apel și anul trecut. Atunci însă, Dodon i-a respins inițial candidatura. Pulbere s-a adresat la Curtea de Apel și a solicitat membrilor CSM să-i înainteze încă odată candidatura șefului statului. În luna august curent, Curtea de Apel a luat o decizie în favoarea magistratei și a obligat CSM să o înainteze în mod repetat. A doua oară, Dodon a acceptat numirea în funcție. Unul dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii, Carolina Ciugureanu-Mihailuță, a exprimat însă opinie separată în cadrul ședinței CSM și a declarat că întreaga procedură juridică a fost viciată.

    Promovarea judecătoarei Ruxanda Pulbere la Curtea de Apel Chișinău s-a făcut cu numeroase abateri de la lege și reprezintă un precedent judiciar foarte periculos. Declarația a fost făcută de unul dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii, Carolina Ciugureanu-Mihailuță.

    Membra CSM presupune că întreaga procedură privind numirea în funcție a Ruxandei Pulbere a fost coordonată, astfel ca magistrata să ajungă până la urmă la Curtea de Apel. Totuși, ea sugerează că, în acest caz excepțional, ar putea fi sesizată Curtea Constituțională, iar promovarea ar putea fi contestată, chiar dacă președintele în exercițiu, Igor Dodon, a semnat deja decretul în favoarea Ruxandei Pulbere.

    Ruxanda Pulbere fost promovată la Curtea de Apel Chișinău în ultimele zile de mandat ale președintelui în exercițiu, Igor Dodon. El a semnat decretul în cauză la 20 noiembrie, după ce pierduse deja alegerile prezidențiale. Ruxanda Pulbere a pretins la funcția de judecătoare a Curții de Apel și anul trecut. Atunci însă, Dodon i-a respins inițial candidatura. Pulbere s-a adresat la Curtea de Apel și a solicitat membrilor CSM să-i înainteze încă odată candidatura șefului statului. În luna august curent, Curtea de Apel a luat o decizie în favoarea magistratei și a obligat CSM să o înainteze în mod repetat. A doua oară, Dodon a acceptat numirea în funcție. Unul dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii, Carolina Ciugureanu-Mihailuță, a exprimat însă opinie separată în cadrul ședinței CSM și a declarat că întreaga procedură juridică a fost viciată.

    „Consider că la adoptarea acestei soluții, Consiliul CSM s-a distanțat de la normele materiale și procesuale privind cariera judecătorului, motiv pentru care expun prezenta opinie separată. - Contrar legii, inexplicabil de ce, Hotărârea Curții de Apel Chișinău nu a fost contestată de Consiliul Superior al Magistraturii la Curtea Supremă de Justiție, inacțiune anacronică și abuzivă, care trezește dubii și compromite grav instituția CSM. - În contradicție cu cadrul legal, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii e examinat și a aprobat cererea judecătoarei Ruxanda Pulbere cu 8 voturi PRO, în timp ce Legea prevede 10 voturi ale membrilor CSM”, se arată în opinia separată.

    Mai mult, Carolina Ciugureanu-Mihailuță spune că Igor Dodon nu era obligat de Lege să accepte promovarea Ruxandei Pulbere, iar întreg procesul ar putea fi contestat la Curtea Constituțională.

    „La baza decretului președintelui Republicii Moldova a fost hotărârea CSM, hotărâre prin care se propune președintelui - de facto, repetat, dar juridic se propune - numirea candidatului respectiv - promovarea la instanța superioară. Din punctul meu de vedere această hotărâre este complet ilegală, iar la baza decretului președintelui Republicii Moldova stă o hotărâre ilegală al Consiliului Superior al Magistraturii. Acum urmează de descifrat și de văzut dacă procedura de verificare a constituționalității acestui decret ar putea să fie aplicată ca și o metodă practic excepțională. Legea, în esența ei, are scopul-cheie de uniformizare a raporturilor juridice, iar aici noi combatem scopul-cheie al Legii. Deci, noi interpretăm eronat Legea și avem diferite scenarii de aplicare a Legii. E un precedent foarte periculos. Și chiar hotărârea Curții de Apel Chișinău reprezintă în sine o hotărâre cu caracter de precedent nemaiîntâlnit și foarte periculos!", a declarat Carolina Ciugureanu-Mihailuță.

    Contactat de Jurnal TV pentru a comenta situația, fostul președinte interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteață, a declarat că examinarea candidaturii Ruxandei Pulbere s-a făcut fără abateri de la lege.

    Sursa: Jurnaltv.md

  • Cum a ajuns magistrata Ruxanda Pulbere să fie promovată repetat la Curtea de Apel Chișinău

    Magistrata Judecătoriei Chișinău, Ruxanda Pulbere, a fost propusă repetat președintelui Igor Dodon pentru a fi numită în funcția de judecătoare la Curtea de Apel Chișinău. Anterior, Igor Dodon a respins candidatura Ruxandei Pulbere, iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a refuzat să o propună repetatat. Judecătoarea a contestat hotărârea CSM, iar Curtea de Apel Chișinău i-a dat câștig de cauză. Membrii Consiliului s-au conformat marți hotărârii judecătorești, iar șeful statului este obligat, conform legii, să accepte candidatura magistratei. Numele Ruxandei Pulbere a figurat anterior în mai multe anchete jurnalistice.

    Ruxanda Pulbere a obținut doar 61 de puncte la concursul pentru promovarea în instanța ierarhic superioară, mai puțin decât toți ceilalți contracandidați ai săi. Cu toate acestea, ea a fost promovată la instanța de apel din Chișinău.

    Magistrata Judecătoriei Chișinău, Ruxanda Pulbere, a fost propusă repetat președintelui Igor Dodon pentru a fi numită în funcția de judecătoare la Curtea de Apel Chișinău. Anterior, Igor Dodon a respins candidatura Ruxandei Pulbere, iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a refuzat să o propună repetatat. Judecătoarea a contestat hotărârea CSM, iar Curtea de Apel Chișinău i-a dat câștig de cauză. Membrii Consiliului s-au conformat marți hotărârii judecătorești, iar șeful statului este obligat, conform legii, să accepte candidatura magistratei. Numele Ruxandei Pulbere a figurat anterior în mai multe anchete jurnalistice.

    Ruxanda Pulbere a obținut doar 61 de puncte la concursul pentru promovarea în instanța ierarhic superioară, mai puțin decât toți ceilalți contracandidați ai săi. Cu toate acestea, ea a fost promovată la instanța de apel din Chișinău.

    CSM a refuzat să înainteze repetat candidatura Ruxandei Pulbere

    Anterior, Ruxanda Pulbere a solicitat să fie promovată la Curtea de Apel Chișinău și a primit undă verde de la membrii CSM. Președintele Igor Dodon însă i-a respins candidatura, punând la îndoială integritatea magistratei. După ce șeful statului a respins candidatura Ruxandei Pulbere, magistrata a depus o cerere la CSM prin care a cerut să fie propusă repetat pentru a fi promovată în funcția de judecătoare în instanța ierarhic superioară. La 2 mai 2020, CSM i-a respins cererea, pe motiv că nu a întrunit numărul necesar de voturi.

    S-a adresat în instanță și a câștigat

    Ruxanda Pulbere a contestat hotărârea Plenului CSM la Curtea de Apel Chișinău. Magistrata a invocat că a primit cu un vot mai mult decât 2/3 din numărul necesar de voturi.

    Ruxanda Pulbere a argumentat în cererea de chemare în judecată că pentru propunerea repetată a candidaturii sale au votat nouă membri ai CSM, iar contra au votat doi. Deși în perioada respectivă legislația se modificase și componența CSM urma să numere 15 magistrați, la acel moment erau doar 13. Conform Legii cu privire la CSM, membrii din oficiu, procurorul general, președintele Curții Supreme de Justiție și ministrul Justiției, nu au dreptul la vot în cazurile de promovare în carieră a magistraților.

    La 3 august, Curtea de Apel Chișinău a admis cererea Ruxandei Pulbere, a anulat hotărârea plenului CSM din 2 mai și a obligat instituția să-i înainteze repetat candidatura pentru a fi admisă de șeful statului.

    Ulterior, magistrata Pulbere a depus o cerere la CSM în care a solicitat executarea hotărârii Curții de Apel Chișinău din 3 august. De această dată, CSM a fost nevoit să o propună repetat pe Ruxanda Pulbere pentru funcția de judecătoare în Curtea de Apel Chișinău, iar șeful statului va fi obligat, în pofida tuturor contra-argumentelor, să semneze decretul prezidențial.

    Cine este Ruxanda Pulbere

    Ruxanda Pulbere și-a început cariera în magistratură în decembrie 2011, la Judecătoria Bender, după ce a activat timp de cinci ani în avocatură. Peste patru ani, este transferată la Judecătoria Chișinău, iar un an mai târziu, este numită judecătoare până la atingerea plafonului de vârstă.

    La 2 iulie 2019, Ruxanda Pulbere este desemnată membră a Colegiului disciplinar al CSM, calitate pe care o va deține până la 20 octombrie 2023. De competența Colegiului disciplinar ține inițierea procedurilor și aplicarea pedepselor disciplinare în privința magistraților după constatarea abaterilor de către Inspecția Judiciară.

    La 26 martie 2020, colegii Ruxandei Pulbere din Colegiul disciplinar al CSM au respins contestația unei petiționare care s-a plâns pe acțiunile judecătoarei Pulbere.

    Avere impresionantă și soț cercetat în dosare de corupție

    investigație realizată de reporterii portalului Anticoruptie.md arată că Ruxanda Pulbere este una dintre cele mai înstărite judecătoare din Capitală, iar achizițiile sale depășesc veniturile oficiale ale familiei.

    Astfel, în 2017, veniturile familiei, în care ambii soți erau bugetari, s-au ridicat la aproape jumătate de milion de lei (circa 458.000 de lei). Cheltuielile familiei magistratei Pulbere în anul respectiv au depășit de patru ori veniturile. Un simplu calcul arată că familia Ruxandei Pulbere a făcut procurări masive, pentru care a cheltuit peste două milioane de lei. Magistrata s-a pricopsit cu un apartament de 209,1 metri pătrați, evaluat la peste 1,2 milioane de lei, și cu două garaje, pentru care a mai scos din buzunar alte 410.000 de lei. Locuința a fost înregistrată pe numele fiicei judecătoarei. Tot în 2017, familia Pulbere a procurat un BMW X4, produs în 2014, pentru care a plătit 400.000 de lei.

    În 2018, familia se pricopsește cu peste un milion de lei în urma vinderii unor bunuri și își cumpără cu 600 de mii de lei un automobil BMW X 5.

    În Declarația de avere pentru anul 2019, Ruxanda Pulbere anunță că și-a procurat cu 600 de mii de lei un automobil Porsche Cayenne, fabricat în 2014. În document nu se mai regăsește automobilul Porsche Cayenne fabricat în 2011 și procurat în același an cu peste un milion de lei.

    Soțul magistratei, Marcel Pulbere, a fost până în 2018 șef adjunct al Serviciului Vamal. Pulbere a fost reținut la 23 ianuarie 2018 și plasat în arest până la 1 februarie 2018, când i-a fost aplicată măsura preventivă de arest la domiciliu, fiind bănuit că ar fi favorizat aducerea unui utilaj pentru producerea criptovalutei în stânga Nistrului.

    La 21 aprilie 2018, instanța de judecată i-a înlocuit măsura preventivă, Pulbere fiind eliberat provizoriu sub control judiciar. În cele din urmă, șase figuranți ai acestei cauze, inclusiv Marcel Pulbere, au fost scoși de sub urmărire penală.

    Fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari ne-a comunicat că nu au existat probe concludente ca Marcel Pulbere să fie trimis pe banca acuzaților. „Toată bănuiala se baza pe declarația unui vameș care afirma că a primit indicații de la Pulbere”, ne-a explicat Morari.

    Numele lui Marcel Pulbere mai figurează într-un dosar de corupție intentat încă în 2007, pentru favorizarea contrabandei cu mărfuri din Turcia. În 2018, Marcel Pulbere a fost achitat definitiv de Curtea Supremă de Justiție.

    Surprinsă cum oferă consultații la telefon

    Magistrata Ruxanda Pulbere a fost surprinsă în timp ce oferea consultații la telefon, din biroul de serviciu, unei părți într-un dosar pe care l-a avut în gestiune. Magistrata se justifica că nu a putut să ia altă decizie într-un dosar, „pentru că nu au fost probe suficiente împotriva Primăriei”. Pulbere l-a sfătuit pe interlocutor să mai acumuleze probe și să conteste decizia.

    Discuția a fost surprinsă de un avocat care a transmis înregistrarea video reporterilor de la Anticoruptie.md.

    Ce spune Ruxanda Pulbere

    Contactată la telefon pentru comentarii, Ruxanda Pulbere ne-a sfătuit să căutăm hotărârea Curții de Apel Chișinău pe portalul instituției. Magistrata a refuzat să facă alte comentarii.

  • Magistrata Ruxanda Pulbere, vizată într-o investigație despre achiziții de lux, propusă la Curtea de Apel

    Judecătoarea Ruxanda Pulbere a fost înaintată pentru funcția de magistrat la Curtea de Apel Chișinău. Decizia a fost luată în cadrul ședinței Consiliului Superior al Magistraturii.

    Propunerea a fost votată de opt membrii ai Consiliului.

    Precizăm că judecătoarea a fost vizată într-o investigație publicată de Anticorupție.md. În investigație din 2018 se menționa că Ruxanda Pulbere la Judecătoria Chișinău era una dintre cele mai înstărite magistrate din Capitală. Veniturile familiei, în care ambii soți sunt bugetari, s-au ridicat anul trecut la aproape jumătate de milion de lei, circa 458.000 de lei.

    Judecătoarea Ruxanda Pulbere a fost înaintată pentru funcția de magistrat la Curtea de Apel Chișinău. Decizia a fost luată în cadrul ședinței Consiliului Superior al Magistraturii.

    Propunerea a fost votată de opt membrii ai Consiliului.

    Precizăm că judecătoarea a fost vizată într-o investigație publicată de Anticorupție.md. În investigație din 2018 se menționa că Ruxanda Pulbere la Judecătoria Chișinău era una dintre cele mai înstărite magistrate din Capitală. Veniturile familiei, în care ambii soți sunt bugetari, s-au ridicat anul trecut la aproape jumătate de milion de lei, circa 458.000 de lei.

    Totodată, în investigație se preciza atunci că cheltuielile familiei magistratei Pulbere au depășit de patru ori veniturile. Un simplu calcul arată că familia Ruxandei Pulbere a făcut procurări masive, pentru care a cheltuit peste două milioane de lei.

    Deși nu menționa eventuale împrumuturi, în 2017 magistrata s-a pricopsit cu un apartament de 209,1 metri pătrați, evaluat la peste 1,2 milioane de lei, și cu două garaje, pentru care a mai scos din buzunar alte 410.000 de lei. Locuința a fost înregistrată pe numele fiicei judecătoarei. Tot în 2017, familia Pulbere a procurat un BMW X4, produs în 2014, pentru care a plătit 400.000 de lei.

    Sursa: TV8.md

  • Au cumpărat într-un an cât alții în șapte: ce achiziții fac judecătorii din Moldova

    Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind că le-au procurat din salariu. Unii dintre magistrați au avut câştiguri mult sub valoarea achiziţiilor pe care le-au făcut pe parcursul anului trecut.

    Salariul de funcţie al unui magistrat variază între trei și cinci salarii medii pe economie. Mărimea retribuției depinde de nivelul instanţei judecătoreşti în care acesta activează şi de vechimea în muncă. Salariul mediu pe economie în 2017 a fost de 5.600 de lei, prin urmare lefurile judecătorilor au variat între 16.800 și 28.000 de lei. Cu toate acestea, achizițiile pe care unii dintre magistraţi le-au făcut în 2017 sunt mult peste câştigul lor pentru câţiva ani.

    Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind că le-au procurat din salariu. Unii dintre magistrați au avut câştiguri mult sub valoarea achiziţiilor pe care le-au făcut pe parcursul anului trecut.

    Salariul de funcţie al unui magistrat variază între trei și cinci salarii medii pe economie. Mărimea retribuției depinde de nivelul instanţei judecătoreşti în care acesta activează şi de vechimea în muncă. Salariul mediu pe economie în 2017 a fost de 5.600 de lei, prin urmare lefurile judecătorilor au variat între 16.800 și 28.000 de lei. Cu toate acestea, achizițiile pe care unii dintre magistraţi le-au făcut în 2017 sunt mult peste câştigul lor pentru câţiva ani.

     Apartament, două garaje şi un BMW, procurate într-un singur an

    Ruxanda Pulbere de la Judecătoria Chișinău este una dintre cele mai înstărite judecătoare din Capitală. Veniturile familiei, în care ambii soți sunt bugetari, s-au ridicat anul trecut la aproape jumătate de milion de lei (circa 458.000 de lei). Soțul magistratei este șef-adjunct de departament la Serviciul Vamal. Cheltuielile familiei magistratei Pulbere în anul trecut au depășit de patru ori veniturile. Un simplu calcul arată că familia Ruxandei Pulbere a făcut procurări masive, pentru care a cheltuit peste două milioane de lei. Deși nu menționează eventuale împrumuturi, anul trecut magistrata s-a pricopsit cu un apartament de 209,1 metri pătrați, evaluat la peste 1,2 milioane de lei, și cu două garaje, pentru care a mai scos din buzunar alte 410.000 de lei. Locuința a fost înregistrată pe numele fiicei judecătoarei. Tot în 2017 familia Pulbere a procurat un BMW X4, produs în 2014, pentru care a plătit 400.000 de lei.

    Având venituri de circa 223.000 de lei din salariul său și al soțului, magistrata Mariana Fondos-Frațman de la Judecătoria Chișinău și-a cumpărat anul trecut un apartament de 97,1 metri pătrați și tocmai trei terenuri agricole, cu suprafața totală de aproape un hectar. Costul achizițiilor se ridică la peste 535.000 de lei. O mică parte din această sumă, mai exact 30.000 de lei, a fost acoperită din vânzarea a trei automobile, iar cea mai mare parte din ea – 400.000 de lei – a venit sub formă de donație de la soacra judecătoarei.

    Eugeniu Ciubotaru, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, în 2017 a procurat un apartament de 64 de metri pătrați pentru care a achitat 655.000 de lei, conform declarației de avere. Un alt apartament, cu aceeași suprafață, i-a revenit printr-un contract de uzufruct. Menționăm că până a deveni judecător, în martie 2018, Eugeniu Ciubotaru a fost jurist la SA Moldovagaz.

    Judecătoarea Inga Gorlenco de la instanța din Cahul și-a cumpărat anul trecut o casă, pentru care ar fi achitat 277.000 de lei, ceea ce reprezintă 90 la sută din veniturile familiei sale obținute în 2017, în mărime de 307.000 de lei.

    Corina Ursachi de la instanța din Chișinău a plătit aproximativ 446.000 de lei pentru un spațiu comercial de 35,4 metri pătrați. Tot cu un spațiu comercial s-a pricopsit anul trecut și Ecaterina Silivestru de la Judecătoria Chișinău, care a achitat 13.450 de euro pentru un imobil cu suprafața de 26,9 metri pătrați. O parte din acești bani a provenit din vânzarea cu 150.000 de lei a unui automobil.

    Şi-a luat apartament în centrul Capitalei după numai doi ani de lucru în instanţă 

    Eleonora Badan-Melnic, magistrată la Judecătoria Chișinău din aprilie 2015, şi-a cumpărat anul trecut un apartament cu două odăi, cu suprafața de 80,2 metri pătrați, într-un bloc nou din strada Gheorghe Cașu. Locuința este evaluată cadastral la circa 555.000 de lei. Datele de la Cadastru arată că apartamentul a fost înregistrat în august 2017, în urma semnării, în luna februarie a aceluiași an, a unui contract de investiții. La 20 iunie 2017 a fost semnat un contract de ipotecă în valoare de 411.000 de lei. Conform declarației de avere pentru 2017 a magistratei creditul are o rată a dobânzii de zece la sută și este scadent în 2037. Pe de altă parte, declarația cu privire la venituri și proprietate din 2015 completată de Eleonora Badan-Melnic arată că judecătoarea a investit în apartament încă în 2015, anul în care a devenit magistrată. În actul pentru 2015 prezentat la Comisia Națională de Integritate (actuala Autoritate Națională de Integritate) ea a indicat un credit în valoare de 25.700 de euro luat de la Lagmar în 2015, scadent în 2017.

    Au optat pentru locuințe în Capitală, deși muncesc în centre raionale

    Chiar dacă activează într-un centru raional, Ghenadie Mîra, președintele Judecătoriei Anenii Noi, și-a cumpărat în martie 2017 un apartament în Chișinău. Locuința cu două odăi are 64,9 metri pătrați, se află într-un bloc de pe șoseaua Hâncești și a fost procurată, potrivit declarației de avere a judecătorului, cu 375.000 de lei. Alte 36.000 de lei au fost cheltuite pentru achiziționarea unui spațiu de 13,8 metri pătrați. Spre comparație, veniturile din 2017 ale familiei Mîra, din salariul judecătorului, indemnizația pentru creșterea copilului și diurne obținute după participarea la diferite seminare constituie circa 368.000 de lei și 1.400 de euro.

    La fel ca și Ghenadie Mîra, magistratul Mihail Ulinici de la Judecătoria Ungheni a optat anul trecut pentru un apartament în Capitală. Chiar dacă mai are două case cu acareturi de 84, respectiv 110 metri pătrați în Nisporeni, judecătorul a mai achiziționat un apartament de 70,7 metri pătrați într-un bloc din sectorul Ciocana al Capitalei. Potrivit declarației de avere, noua achiziție l-ar fi costat circa 366.000 de lei.

    Au renunțat la unele locuințe ca să-și cumpere altele

    Judecătorul de instrucție Serghei Papuha a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 72 de metri pătrați în aprilie 2015, iar un an mai târziu l-a vândut cu 25.920 de euro. În ianuarie 2017 acesta a cumpărat un alt apartament de 55,4 metri pătrați, într-un bloc de pe strada Florilor din Capitală, pentru care a achitat circa 303.000 de lei.

    Un alt magistrat, Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament de 94,1 metri pătrați pentru care a achitat 45.000 de euro, conform declarației de avere și interese personale. În același act el a indicat un credit în mărime de 12.000 de lei pe care l-a contractat pentru un an și pe care trebuie să-l întoarcă cu o rată a dobânzii de 10%. Grosul banilor însă, mai exact 42.000 de euro, au venit din vânzarea unui apartament de 53,1 metri pătrați, moștenit de soția sa. Curios este că în declarația de avere pentru 2016judecătorul indica faptul că locuința respectivă ar valora de patru ori mai puțin – doar 278.000 de lei.

    În 2017, judecătoarea Maria Negru de la Curtea de Apel Chișinău a vândut casa de la Cricova cu 700.000 de lei, asta chiar dacă, în declarația de avere pentru 2016, imobilul era estimat la doar 450.000 de lei. Cu o parte din acești bani magistrata a cumpărat o casă cu suprafața de 100,8 metri pătrați, amplasată pe un teren de trei ari. Noua locuință a sărăcit bugetul Mariei Negru cu circa 664.000 de lei.

    Şi judecătorul Ghenadie Liulca de la Curtea de Apel Bălți s-a pricopsit anul trecut cu un apartament de 67,7 metri pătrați pentru care a scos din buzunar aproape 182.000 de lei. În aceeași zi judecătorul şi-a vândut casa, câştigând doar 20.000 de lei de pe urma acestei tranzacții.

    S-au ales cu imobile după ce s-au angajat să întrețină proprietarii 

    Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Strășeni anul trecut a intrat în proprietatea unui apartament de 39,5 metri pătrați din sectorul Ciocana al Capitalei. Imobilul i-a revenit de la mătușa sa, după ce, la 19 iunie 2017, a fost semnat un contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Patru luni mai târziu, locuința a fost vândută contra sumei de 219.000 de lei, conform declarației de avere și interese personale a judecătoarei.

    Până anul trecut magistrata Elena Bolocan de la Strășeni nu avea nici casă, nici terenuri, nici apartament. În 2017 însă a obținut o avere întreagă. Pe lângă cele 11 terenuri cu suprafața totală de circa 5,2 hectare, care valorează peste 61.000 de lei, magistrata a intrat în proprietatea unei case de locuit de 104,2 metri pătrați cu acareturi și a unui garaj cu suprafața de 14,4 metri pătrați în urma semnării unui contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Valoarea totală a imobilelor dobândite se ridică la doar aproximativ 61.000 de lei.

    S-au împrumutat ca să-și cumpere imobile

    Cele mai mari credite pentru a-și mări averea au fost contractate de magistratul Valeriu Hudoba de la Judecătoria Comrat. În 2017 el a luat nu mai puțin de șase împrumuturi. Primul, cel mai mare, în valoare de jumătate de milion de lei, urmează a fi restituit până în 2021, cu o rată a dobânzii de 7%. Alte împrumuturi, în valoare de 4.000, 36.000, 3.000, 100.000, și, respectiv, de 70.000 de lei, urmează să fie întoarse, pe rând, până în 2025, cu rata dobânzii zero. Cu acești bani, Valeriu Hudoba a procurat două terenuri intravilane cu suprafața totală de 18 ari, o casă de locuit de 57,6 metri pătrați, precum și două spații comerciale, de 28,4, şi respectiv 76,1 metri pătrați (acest spațiu comercial îi revine judecătorului în proporție de 48,7%). Achizițiile se ridică la peste 700.000 de lei.

    1.131.000 de lei este valoarea totală a două apartamente de 72,8 şi, respectiv, 38,8 metri pătrați, care în 2017 au intrat în proporție de 50% în proprietatea magistratului Dumitru Bosîi de la Judecătoria Cahul. Pentru a face achizițiile respective, omul legii a luat trei credite anul trecut – unul în valoare de 1,1 milioane de lei, pe care va trebui să-l întoarcă timp de 20 de ani cu rata dobânzii de 10 la sută, și altele două de 30.000, respectiv 20.000, pe care va trebui să le restituie până în 2020, cu rata dobânzii de 14%. Veniturile lunare ale familiei magistratului, formate din salariul său și cel al soției, constituie 40.000 de lei.

    A trecut la casă nouă şi judecătorul Constantin Damaschin de la instanța din Capitală. Acesta a cumpărat un apartament de 82,1 metri pătrați, care îi revine în proporție de 50 la sută. Achiziția a costat 40.000 de euro. O sumă similară a fost luată cu împrumut un an mai devreme și urmează să fie restuită, fără dobândă, până în 2026.

    În 2017, judecătorul Mihail Bușuleac de la Cahul a luat un împrumut în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l stingă în trei ani, cu o rată a dobânzii de 13%. O parte din acești bani magistratul i-a investit într-o construcție cu suprafața de 43,9 metri pătrați, pe care a cumpărat-o cu 305.000 de lei. Tranzacția a avut loc la doar o lună după ce Mihail Buşuleac a devenit judecător.

    Judecătoarea Natalia Bobu de la instanța de la Edineț s-a ales în februarie 2018 cu un apartament de 66,5 metri pătrați, pentru care ar fi achitat, conform declarației de avere, 19.000 de euro. De asemenea, patru terenuri agricole, cu suprafața totală de peste un hectar, ce valorează peste 36.000 de lei, au intrat în proprietatea familiei Bobu anul trecut. În 2018 judecătoarea a luat două împrumuturi – unul în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2023, cu o rată a dobânzii de 9%, și altul în valoare de 350.000 de lei, pe care trebuie să-l restituie până în 2038, cu o rată de cinci la sută.

    La sfârșitul anului trecut, judecătorul Veaceslav Negurita de la Strășeni a intrat în proprietatea unui spațiu comercial cu suprafața de 173,4 metri pătrați. Achiziția a costat 17.232 de euro. În 2016 magistratul a luat un împrumut în valoare de 18.000 de euro pentru doi ani, cu rata dobânzii zero.

    Anul trecut, judecătorul Ștefan Starciuc de la Curtea de Apel Comrat a împrumutat 4.000 de euro pe care trebuie să-i întoarcă până în 2019 cu rata dobânzii zero. Suma respectivă l-a ajutat să-și cumpere un automobil de modelToyota Avensis, fabricat în 2007, pentru care a achitat 6.500 de euro. Magistratul a mai scos din buzunar încă aproape 20.000 de lei pentru a procura un garaj cu suprafața de 25,2 metri pătrați.

    Au finalizat construcția caselor

    Iurie Iordan, magistrat la Curtea de Apel Chișinău, a finalizat construcția casei de locuit anul trecut. La sfârșitul lunii decembrie el a înregistrat la Oficiul Cadastral imobilul de 210,4 metri pătrați cu acareturi și terenul de șase ari pe care sunt amplasate acestea. Bunurile îi aparțin în proporție de 50 la sută și valorează în jur de 911.000 de lei.

    Și Vadim Belous, magistrat de la Judecătoria Soroca, a terminat anul trecut construcția casei de 159,3 metri pătrați, evaluată cadastral la circa 800.000 de lei. Tot în 2017, familia Belous a cumpărat încă o casă, de 58,6 metri pătrați, împreună cu terenul pe care se află, de 11 ari, și alte două acareturi. Investiția pentru noile achiziții a fost de doar 170.000 de lei.

    Judecătorii cu apartamente și case moștenite, donate sau în folosință gratuită

    Despre faptul că mai mulți judecători de la diferite instanțe din țară au declarat în 2017 că fie au primit în folosință gratuită, fie au moștenit apartamentele în care locuiesc, reporterii CIJM au scris în ancheta „Sponsorii generoși ai judecătorilor”. Este cazul lui Vasili Hrapacov de la Judecătoria Comrat, care a obținut un contract de folosire cu titlu gratuit a unui apartament de 68 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de aproape 200.000 de lei. El a precizat că locuinţa aparține cumnatei sale. Judecătorul a mai primit gratuit în 2017 și un teren agricol de opt ari.

    Anul trecut Vitalie Silviu Midrigan a primit dreptul de abitație într-un imobil cu două niveluri, situat pe strada Lacului din centrul Capitalei și înregistrat pe numele socrului său, care oficial nu deține afaceri în Moldova. Casa a fost procurată de Victor Beța în 2013 și, la acel moment, avea un singur nivel, cu suprafața de 64,4 metri pătrați, și două construcții accesorii, de 40,8, respectiv 12,9 metri pătrați. Acum la casa de pe strada Lacului au loc lucrări în curte. În declarația sa de avere, Midrigan a indicat că imobilul ar avea o suprafață de 336,2 metri pătrați și ar fi evaluat cadastral la peste un milion de lei.

    Și magistrata Olga Jamba, de la Judecătoria Soroca, s-a ales cu o donație generoasă în 2017 – un apartament de 45,4 metri pătrați, evaluat la 41.804 lei. Ea a menționat că e vorba despre o locuință în care au trăit anterior socrii săi și care a fost donată de către aceștia soțului ei. O casă de locuit cu suprafața de 110 metri pătrați a intrat în proprietatea magistratei Rodica Costrude la Judecătoria Ungheni printr-un contract de donație cu titlu gratuit. Ea a precizat că imobilul i-a revenit după decesul tatălui. Un teren agricol de 23 de ari a intrat de asemenea în proprietatea magistrate contra sumei de 2.200 de lei.

    Și judecătorul Sergiu Caraman, care în prezent este detașat la Judecătoria Criuleni, a intrat în proprietatea unei case de locuit de 150 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de 603.000 de lei. Conform declarației de avere a magistratului, nu există la zi un act juridic în formă scrisă pentru imobilul respectiv. El a subliniat că e vorba despre casa părintească a soției, unde locuiește în prezent. Locuința se află în orașul Durlești și e înregistrată pe numele socrilor magistratului, Veronica și Nicolae Ivanov.

    Familia lui Eugeniu Beșelea, magistrat la Judecătoria Chișinău din martie 2017, a dobândit anul trecut un apartament de 47 de metri pătrați, cu valoarea cadastrală de 262.227 de lei. Donația a venit din partea mamei judecătorului. Magistrata Alina Brăgaru, colega lui Eugeniu Beșelea, a obținut în 2017 dreptul de abitație a unei jumătăți dintr-un spațiu comercial de 314 metri pătrați, evaluat la 925.875 de lei. Este vorba despre o încăpere în care e amplasată afacerea soțului judecătoarei, Victor Patrașcu, - Vatanservice Grup SRL. Construcția a intrat în proprietatea partenerului de afaceri al lui Victor Patrașcu în 2010, iar un an mai târziu a fost trecută pe numele firmei. Terenul alăturat i-a fost donat lui Patrașcu tot în 2010, de asemenea fiind trecut pe numele companiei un an mai târziu. Atât construcția, cât și terenul sunt puse în prezent în gaj pentru un credit în valoare de 1.250.000 de lei.

    Pe lângă cei care au obținut anul trecut donații, există magistrați care și-au făcut averi din imobile care le-au revenit ca moștenire. Astfel, judecătorul Oleg Sternioală de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a moștenit anul trecut un apartament, un garaj și o construcție unde deține mai multe cote-părți. Este vorba despre bunurile de la Florești care au aparținut tatălui său, decedat recent.

    Anul trecut a fost unul bogat și pentru Victoria Railean de la Judecătoria Căușeni. În aprilie 2017 aceasta a moștenit jumătate din casa de locuit de 111 metri pătrați a părinților săi, amplasată în satul Todirești, raionul Anenii Noi. Cealaltă jumătate de casă era înregistrată pe numele mamei sale, Ala Nigai. O lună mai târziu, Ala Nigai i-a donat fiicei partea sa de casă. În același timp, Railean a primit cheile de la un apartament de 67,4 metri pătrați, amplasat în blocul destinat judecătorilor de pe strada Ceucari și procurat la preț preferențial. Potrivit declarației de avere, „parcul de mașini” al judecătoarei a fost completat cu tocmai patru unități în 2017: un Mercedes Sprinter din 2005, cumpărat cu 76.300 de lei, un ZIL 130, fabricat în 1988, procurat cu 17.300 de lei, o mașină agricolă IUMZ-6, fabricată în 1983, achiziționată cu 21.100 de lei și o mașină agricolă de model T-40 din 1987, cumpărată cu 14.000 de lei.

    Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, a moștenit, în 2017, după decesul tatălui său, un teren intravilan și unul extravilan, precum și o treime dintr-un apartament amplasat în orașul Ungheni. O altă treime din apartamentul respectiv îi revenea de drept, iar în aprilie 2017, judecătorul și-a vândut cotele din locuința de la Ungheni mamei sale, Maria Malanciuc, care este magistrat la Judecătoria Ungheni. Tot în 2017, Ion Malanciuc a mai vândut un apartament amplasat în sectorul Botanica al Capitalei, și a obținut venituri de 2.300 de euro din locațiunea unei alte locuințe de pe strada Korolenko. Cei doi judecători, mamă și fiu, au mai cumpărat împreună un apartament de 133 de metri pătrați pentru care au achitat 907.000 de lei și un garaj de 21 de metri pătrați, care i-a costat 124.000 de lei.

    Mihail Macar, magistrat la Judecătoria Hâncești a moștenit anul trecut un teren intravilan, o casă de locuit de 96,3 metri pătrați și trei construcții, de 17, 76, respectiv 36 de metri pătrați. Valoarea totală a imobilelor constituie circa 374.000 de lei. Alte aproape 30 de mii de lei judecătorul le-a cheltuit pentru achiziționarea unui lot intravilan de cinci ari. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și dintr-o construcție. Imobilele au 150, respectiv 9,5 metri pătrați. O casă și un teren amplasate în Belarus a moștenit în 2017 și judecătorul Andrei Mironov de la Judecătoria Cahul. La scurt timp, acesta le-a vândut.

    Lexus de 20.000 de lei și BMW de 10.000 de lei

    95 de judecători din toată țara au intrat anul trecut în proprietatea unor automobile. În declarațiile de avere pentru 2017, unii magistrați au indicat prețuri vădit subestimate la autovehiculele pe care le-au cumpărat. Astfel, „recordul” a fost stabilit în 2017 de magistratul Ion Cotea de la Judecătoria Cahul. Potrivit declarației de avere și interese personale a acestuia, el ar fi achitat doar o mie de lei, adică circa 50 de euro, pentru un Opel Vectra fabricat în 1995. Circa 700 de dolari este cel mai mic preț pe care l-am găsit pe site-urile de publicitate pentru un automobil de acest model. Lilia Trocin de la Judecătoria Bălți susține că și-a cumpărat un autoturism de model Nissan Almera, fabricat în 2001, cu doar 800 de euro. Prețul de piață al unui automobil de această marcă pornește de la 2.600 de euro. Și Ana Panov, judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2017 un Kamaz, din 1982, contra sumei de 20.000 de lei.

    Judecătoarea Ludmila Holevițcaia de la instanța din Chișinău indică în declaraţia de avere că în 2017 şi-a procurat un BMW (produs în 2002), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În prezent, un automobil de acest tip poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 5.000 de euro.

    Doar 4.000 de lei ar fi dat pentru o remorcă anul trecut judecătorul Ghenadie Eremciuc de la Judecătoria Bălți, în timp ce colegul său, Valeriu Pădurari, a scos din buzunar doar 20.000 de lei pentru un Lexus fabricat în 2007. Pe site-urile de publicitate, un astfel de autoturism, în dependență de starea în care se află, costă nu mai puțin de 5.700 de euro. 10.000 de lei, adică aproximativ 500 de euro ar fi costat și automobilul de marcă Nissan Micra, produs în 2005 și cumpărat în 2017 de Dan Dubcovețchi, magistrat la Judecătoria Căușeni. Prețul de piață al unui astfel de automobil este de cel puțin patru ori mai mare. Tot 10.000 de lei ar fi dat și judecătorul Constantin Crețu de la instanța din Hâncești, pentru un Opel Antara, fabricat acum zece ani, în timp ce prețul de piață al acestui tip de automobile este de circa 10.000 de euro. 25.000 de lei ar fi costat o Toyota Yaris (anul de fabricație – 2008) achiziționată anul trecut de Ala Ucraințeva de la Judecătoria Strășeni. Cu 10.000 de lei mai puțin ar fi fost cumpărat Fordul Corinei Albu de la Judecătoria Hâncești, fabricat în 2004. În realitate, prețurile automobilelor, conform site-urilor de publicitate, sunt de cinci ori mai mari pentru fiecare unitate de transport.

    Irina Dragulean de la Judecătoria Edineț din 2017 este proprietara a două automobile. Unul e Skoda Roomster (anul de fabricație 2008), în valoare de 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit la preț de cel puțin 4.400 de dolari. A doua mașină, un Volkswagen Passat, fabricat în 2007, figurează în declarația de avere ca fiind luat în folosință. Colega sa din aceeaşi instanţă, Cristina Prisacari, indică în declaraţia de avere pentru 2017 că deţine în folosință un autoturism de model Toyota Camri, produs în anul 2014 și un Nissan Terrano, fabricat în 1995, pentru care ar fi achitat 6.000 de lei.

    Magistrata Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți indică în declaraţia de avere că deține un automobil de model Toyota Auris (fabricat în 2011), pe care l-ar fi cumpărat în 2017 cu doar 20.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model la preț de 7.000 de euro.

    Din 2017 mai mulţi magistrați conduc automobile prin mandat sau aflate în folosință. E vorba despre Anatolie Rusu de la Judecătoria Ungheni, care are în posesie un Volkswagen fabricat în 2005, magistratul Oleg Sternioală de la CSJ, care din 2018 conduce prin mandat o Skoda Superb fabricată în 2017, precum și magistrații Judecătoriei Chișinău, Serafim VasilacheTatiana AvasiloaieSergiu Ciobanu și Ludmila Barbos, care au în folosință un Opel Astra din 2005, un Mitsubishi ASX fabricat în 2015, un Volvo produs în 2009, respectiv un Nissan Juke din 2013.

    Mașinile de lux procurate de judecătorii moldoveni în 2017

    De partea cealaltă, un șir de magistrați au cheltuit sume exorbitante în 2017, pentru a-și completa parcul de mașini. De departe, cea mai scumpă achiziție a făcut-o Veaceslav Caragia, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, care a scos din buzunar 983.520 de lei, adică aproape un milion de lei pentru un BMW 520D XDrive Sedan nou-nouț. Îl urmează în top magistratul Curții de Apel Chișinău, Eugeniu Clim, care, după ce și-a vândut un Mercedes cu 30.200 de euro, a achiziționat un altul nou-nouț, pentru care a achitat 50.000 de euro. Cu 2.000 de euro mai puțin a cheltuit, pentru a-și completa parcul de automobile, Olga Bejenari de la Judecătoria Chișinău. Magistrata și-a procurat un Mercedes și o Skoda, pentru care a scos din buzunar 28.000, respectiv 20.000 de euro.

    Xenofon Ulianovschii de la Curtea de Apel Chișinău anul trecut și-a cumpărat cu 38.900 de euro un Jaguar F-Pace proaspăt scos din uzină. Având venituri de doar 169.000 de lei în 2017 și beneficiind de o donație de 200.000 de lei de la părinți, Dragoș Crigan de la Judecătoria Chișinău anul trecut s-a încumetat să cheltuie 650.000 de lei pentru a intra în proprietatea unei Skoda Superb fabricate un an mai devreme. Cu 20.000 de lei mai puțin a cheltuit Ion Țurcan de la Curtea de Apel Chișinău pentru a-și cumpăra un Mercedes Benz ML 250 (anul de fabricație 2012). Ceva mai puțin a cheltuit magistratul Curții de Apel Chișinău Ion Secrieru, care și-a procurat o Toyota Camri nou-nouță cu aproape 526.000 de lei. Gheorghe Stratulat de la instanța din Capitală și-a completat garajul anul trecut cu tocmai patru autoturisme – o Toyota RAV4 nou-nouță, pentru care a scos din buzunar aproape 453.000 de lei, și trei camioane, fabricate în 2005, 2006, respectiv 2007, pentru care a plătit 84.500, 92.000, respectiv 91.000 de lei. Un parc întreg de automobile și-a cumpărat în 2017 și Corina Ursachi, de asemenea magistrată la Judecătoria Chișinău. Astfel, în garajul acesteia au ajuns un Audi A6, fabricat în 2013, pentru care ar fi achitat doar 15.000 de lei (!), un Mercedes Viano, produs în 2012 și procurat cu 80.000 de lei, și un Mercedes E250 din 2013, pentru care ar fi scos din buzunar 420.000 de lei. O Toyota RAV4 fabricată în 2014 și-a luat anul trecut și Iurie Potîngă, de la aceeași instanță. După ce a vândut un apartament cu 40.000 de euro, magistratul a cheltuit jumătate din suma respectivă pentru noua sa bijuterie pe patru roți. Colega sa, Ina Dutca, a intrat anul trecut în proprietatea unui Volvo XC (anul de fabricație 2012), contra sumei de 21.139 de euro.

    Taisia Prutean de la instanța din Capitală s-a pricopsit anul trecut cu un Hyundai Santa Fe, produs în 2013, pentru care a achitat 450.000 de lei. După ce a obținut 855.000 de lei de la Primăria municipiului Chișinău, în urma executării hotărârii instanței de judecată, magistratul Victor Olărescu de la Judecătoria Hâncești și-a cumpărat în 2017 un Mercedes GLK 220 CDI fabricat patru ani mai devreme, pentru care a achitat, conform declarației de avere, 22.700 de euro. Vladislav Clima, judecător la Curtea de Apel Chișinău, s-a ales în 2017 cu un Volkswagen Passat Confortline nou-nouț, pentru care a scos din buzunar 20.000 de euro. 395.000 de lei a costat BMW-ul produs în 2013, care a intrat anul trecut în proprietatea soților Ion și Maria Guzun, magistrați la CSJ, respectiv Curtea de Apel Chișinău.

    Cât au costat automobilele procurate în 2017 de ceilalți 65 de magistrați, aflați de aici.

    Magistrații latifundiari

    Anul trecut, mai mulți magistrați s-au căpătuit cu terenuri agricole, extravilane sau intravilane. De departe, cel mai mare latifundiar printre judecători este magistrata Ana Panov de la Curtea de Apel Chișinău. Ea deține împreună cu soțul peste 180 de terenuri intravilane și extravilane, dintre care 15 au fost cumpărate în ultimul an. Suprafața loturilor achiziționate în 2017-2018 constituie 20,1 hectare, iar prețul cu care au fost cumpărate se ridică la 214.000 de lei. 45.700 de lei judecătoarea a adunat anul trecut din vânzarea altor șase terenuri. Magistrata Adriana Garbuz de la Curtea de Apel Bălți, care deține zeci de hectare de pâmânt, în 2017 și-a mai cumpărat șase loturi, cu suprafața totală de 2,3 hectare, pentru care a achitat 36.500 de lei. Și judecătorul de la Bălți Ghenadie Eremciuc, care la fel ca și Garbuz mai avea în proprietate câteva zeci de terenuri, în 2017 s-a mai pricopsit cu 13 terenuri extravilane, cu suprafața totală de peste patru hectare, pentru care a scos din buzunar circa 56.000 de lei. 

    Trei terenuri agricole cu suprafața totală de 1,7 hectare au intrat în proprietatea magistratului Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti, pentru aproximativ 20.000 de lei. 10.000 de euro pentru un teren intravilan de șase ari a scos din buzunar și judecătorul Ion Ghizdari de la Bălți. O parte din suma respectivă, mai exact 4.800 de euro, a fost acoperită din vânzarea automobilului său. Două terenuri intravilane, de 0,4, respectiv 0,25 ari au intrat în 2018 în proprietatea judecătorului Afanasi Curdov de la Curtea de Apel Comrat. Magistratul și-a mai cumpărat anul trecut un spațiu de aproape 40 de metri pătrați. Tranzacțiile l-au costat 40.000 de lei. Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți și-a cumpărat anul trecut un automobil – o Toyota Auris, pentru care ar fi achitat doar 20.000 de lei (!). Pentru a avea unde să-și adăpostească mașina, judecătoarea a cumpărat un garaj de 34 de metri pătrați și terenul pe care se află acesta. Tranzacțiile „au sărăcit-o” cu încă 55.000 de lei. 

    Dacă e să credem declarațiilor de avere și interese personale, unii judecători au devenit anul trecut latifundiari, fără a achita vreo sumă de bani sau au scos din buzunar sume simbolice. Bunăoară, Ghenadie Tocaiuc de la Judecătoria Soroca a cumpărat anul trecut un teren agricol de 1,7 hectare cu doar 23 de lei. Colega sa, Marcela Nicorici, s-a pricopsit cu o cotă de 3/15 dintr-un lot de șapte ari fără să plătească ceva. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a ajuns proprietara unei jumătăți dintr-un teren de șase ari, fără să scoată ceva din economii. Ea a mai moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și tot atâta dintr-o construcție. Imobilele au 150 și, respectiv, 9,5 metri pătrați. Cu o jumătate dintr-un lot de teren intravilan de 10 ari s-a pricopsit anul trecut și magistrata Lidia Bulgac de la Curtea de Apel Chișinău.

    Expert: „Orice diferențe substanțiale dintre veniturile judecătorilor și bunurile achiziționate de aceștia trebuie să fie stabilite de către Autoritatea Națională de Integritate”

    În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, în prezent mingea este în terenul Autorității Naționale de Integritate (ANI). „Acum ANI are nu doar conducerea selectată, dar și inspectori de integritate independenți și cu competențe extinse, comparativ cu CNI. Ar fi bine, dacă noii inspectori s-ar concentra pe declarațiile persoanelor cu funcții de demnitate publică, așa cum scrie și Legea 132/2016 că „cel puțin 40% dintre controalele declarațiilor de avere și interese personale efectuate în decursul unui an calendaristic vor viza persoanele cu funcții de demnitate publică, care vor fi selectate în mod aleatoriu pentru controlul din oficiu al acestora”. Dar, se pare că acum inspectorii sunt concentrați mai mult pe funcționarii locali (cel puțin așa arată actele de constatare publicate pe pagina ANI). E regretabil acest fapt, pentru că așteptările societății de la o ANI reformată au fost și încă rămân a fi mari. Poate investigațiile ziaristice vor fi un imbold pentru inițierea controalelor în privința unor demnitari mai înalți”, punctează experta.

    Sursa: anticorupție.md

  • CV-urile judecătorilor învingători fără concurenţă

    Colegiile din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii au fost suplinite, acum o săptămână, cu noi membri. Iniţial, la Adunarea Generală a Judecătorilor, au fost votaţi membrii din rândul judecătorilor. Ulterior, au fost selectaţi reprezentanţii societăţii civile. În cazul magistraţilor, doar într-un caz, cel puţin oficial, a existat o luptă pentru aceste funcţii. În celelalte cazuri, aşa cum se întâmplă în ultimii ani în justiţie, numărul candidaţilor a coincis cu numărul locurilor vacante.

    La 23 martie 2018, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, din rândul magistraţilor a fost desemnat un membru al Colegiului Disciplinar şi patru membri supleanţi în cadrul aceluiaşi Colegiu, dar şi câte un membru în cadrul Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor şi al Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor.

    Colegiile din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii au fost suplinite, acum o săptămână, cu noi membri. Iniţial, la Adunarea Generală a Judecătorilor, au fost votaţi membrii din rândul judecătorilor. Ulterior, au fost selectaţi reprezentanţii societăţii civile. În cazul magistraţilor, doar într-un caz, cel puţin oficial, a existat o luptă pentru aceste funcţii. În celelalte cazuri, aşa cum se întâmplă în ultimii ani în justiţie, numărul candidaţilor a coincis cu numărul locurilor vacante.

    La 23 martie 2018, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, din rândul magistraţilor a fost desemnat un membru al Colegiului Disciplinar şi patru membri supleanţi în cadrul aceluiaşi Colegiu, dar şi câte un membru în cadrul Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor şi al Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor.

    Moştenire de 518 mii de lei şi o casă în Chişinău

    Pentru funcţia de membru al Colegiului Disciplinar, buletinele de vot conţineau numele unui singur candidat, Igor Mânăscurtă, propus de Curtea de Apel (CA) Chişinău. La final, acesta a acumulat 381 de voturi, obţinând fotoliul fără a avea vreun concurent. Potrivit magistrat.md, Mânăscurtă a ajuns la CA Chişinău prin decretul preşedintelui R. Moldova din 11 aprilie 2017. Iniţial, Dodon a respins candidatura sa, pentru că ar fi avut dubii vis-a-vis de integritate, dar nu s-a mai opus, după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) l-a propus repetat. ZdG a scris anterior că Igor Mânăscurtă, fost magistrat la Judecătoria Ciocana, Chişinău, e căsătorit cu Carolina Mânăscurtă-Pascari, avocată la biroul „Fenix”. Coincidenţă sau nu, acest birou e amplasat chiar lângă Judecătoria Ciocana. Tatăl ei, Ghenadie Pascari, este avocat la acelaşi birou.

    Pentru cele cinci funcţii de membri supleanţi în Colegiul disciplinar au candidat patru persoane. Iniţial, pentru cele două locuri vacante din partea Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) şi-au depus candidaturile magistraţii Iurie Bejenaru şi Galina Stratulat. Ultima, însă, şi-a retras candidatura „din motive personale”, iar Bejenaru a fost ales, din partea CSJ, cu 326 voturi. Acesta este judecător la CSJ din 2008. În 2016, Bejenaru a primit, prin testament, 518 mii de lei şi o casă de locuit în Chişinău. ZdG a scris anterior că Bejenaru locuia în acel imobil încă înainte de a-l primi drept donaţie de la mama sa.

    Judecătoarea cu Porsche şi cu soţ de la vamă reţinut de procurori

    Pentru cele două locuri din partea Curţilor de Apel au fost doi candidaţi: Iurie Cotruţă, votat ulterior de 288 de colegi, şi Angela Bostan, susţinută cu 236 de voturi. Cotruţă a fost numit la CA Chişinău în 2012. În 2016, soţia judecătorului a primit o donaţie de 277 de mii de lei de la mama sa. Cotruţă, împreună cu alţi patru colegi, a fost urmărit penal în 2015, după demersul fostului preşedinte al CSJ, Mihai Poalelungi. Ulterior, procurorii au clasat dosarul. Angela Bostan este judecătoare la CA Chişinău din 2015. Ruxanda Pulbere a fost singura candidată din partea judecătoriilor pentru singurul loc vacant de membru supleant în cadrul Colegiului Disciplinar pentru instanţele de fond. Ea a obţinut 287 de voturi. Pulbere este judecătoare din 2011. Magistrata conduce un Porsche Cayenne, fabricat în 2011 şi cumpărat în acelaşi an cu 1,2 milioane de lei. În 2017, ea a intrat în posesia unui BMW X4, dar şi în proprietatea unui apartament de 209 m.p.. Magistrata este soţia lui Marcel Pulbere, şef-adjunct, Departament antifraudă şi conformare al Serviciului Vamal. În ianuarie 2018, ZdG a scris că acesta a fost reţinut într-un dosar penal instrumentat de Procuratura Anticorupţie.

    Tatăl unui ministru va evalua performanţele judecătorilor

    Pentru funcţia de membru al Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor pentru singurul loc vacant a candidat un judecător de la CSJ – Iurie Diaconu. El a fost ales cu 319 voturi. Diaconu este judecător la CSJ din 2008. În 2017, el a făcut parte din completul de judecători care a pus punct în dosarul fostului premier, Vlad Filat. În buletinul de vot pentru funcţia de membru permanent al Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor erau înscrişi doi candidaţi propuşi de CA Chişinău. Fotoliul a fost adjudecat de Xenofon Ulianovschi, care a obţinut 170 de voturi. Contracandidata acestuia a fost Maria Guzun, colega sa de la CA Chişinău. Ulianovschi este tatăl ministrului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Tudor Ulianovschi. Din 2006, el este judecător la CA Chişinău.

    Tot săptămâna trecută, Angela Otean, secretară generală a Federaţiei Sindicatelor din Moldova, „Sindlex”, şi Stela Botnaru, conferenţiară universitară la Departamentul Drept Penal al Universităţii de Stat, au devenit membre ale Colegiului disciplinar al judecătorilor din rândul societăţii civile.
    Sursa: zdg.md 

  • Президент Николае Тимофти подписал указы о подтверждении в должности пяти судей до достижения ими предельного возраста

    Президент Республики Молдова Николае Тимофти подписал во вторник, 6 мая, по предложению Высшего совета магистратуры, указы о подтверждении в должности пяти судей до достижения ими предельного возраста. Согласно указам подтверждены в должности магистраты:
    Юрие Обадэ – судья Суда Чокана, муниципий Кишинэу;
    Серджиу Плешка – судья Суда Штефан Водэ;
    Андрей Гуцу –  судья Суда Бэлць;
    Павел Тодика – судья Суда Бендер;
    Петру Трибой – судья Суда Ниспорень.
    Сегодня, 7 мая, президент страны подписал указ об освобождении господина Георге Ульяновски от должности судьи и председателя Апелляционной палаты Комрат согласно поданному заявлению.

    Президент Республики Молдова Николае Тимофти подписал во вторник, 6 мая, по предложению Высшего совета магистратуры, указы о подтверждении в должности пяти судей до достижения ими предельного возраста. Согласно указам подтверждены в должности магистраты:
    Юрие Обадэ – судья Суда Чокана, муниципий Кишинэу;
    Серджиу Плешка – судья Суда Штефан Водэ;
    Андрей Гуцу –  судья Суда Бэлць;
    Павел Тодика – судья Суда Бендер;
    Петру Трибой – судья Суда Ниспорень.
    Сегодня, 7 мая, президент страны подписал указ об освобождении господина Георге Ульяновски от должности судьи и председателя Апелляционной палаты Комрат согласно поданному заявлению.

  • Judecătoare de un an cu Porsche de 1,2 milioane de lei

     Ruxanda Pulbere, magistrată la judecătoria Bender, anunţă în declaraţia de avere că deţine din anul 2011 un automobil de lux Porsche Cayenne. Potrivit documentului publicat, pe parcursul anului 2012, Ruxanda Pulbere a acumulat un venit de 54.340 de lei, din salariu Judecătoarea mai declară că deţine împreună în proprietate cu familia sa două apartamente de 113 metri pătraţi şi 69 metri pătraţi în municipiul Chişinău, procurate în anul 2006. Valoarea acestora este estimată la aproximativ 874.000 de lei şi respectiv 38.000 de lei. De asemenea, Ruxanda Pulbere mai deţine un garaj de 269.000 de lei, procurat în anul 2007. Judecătoarea declară şi un automobil de lux Porsche Cayenne în valoare de 1,18 milioane de lei, procurat în anul 2011. "Automobilul a fost procurat cu jumătate de an înainte de a începe activitatea de judecătoare, iar sursa de plată au fost veniturile din activitatea de avocat“, a explicat pentru "Adevărul“, magistrata.

     Ruxanda Pulbere, magistrată la judecătoria Bender, anunţă în declaraţia de avere că deţine din anul 2011 un automobil de lux Porsche Cayenne. Potrivit documentului publicat, pe parcursul anului 2012, Ruxanda Pulbere a acumulat un venit de 54.340 de lei, din salariu Judecătoarea mai declară că deţine împreună în proprietate cu familia sa două apartamente de 113 metri pătraţi şi 69 metri pătraţi în municipiul Chişinău, procurate în anul 2006. Valoarea acestora este estimată la aproximativ 874.000 de lei şi respectiv 38.000 de lei. De asemenea, Ruxanda Pulbere mai deţine un garaj de 269.000 de lei, procurat în anul 2007. Judecătoarea declară şi un automobil de lux Porsche Cayenne în valoare de 1,18 milioane de lei, procurat în anul 2011. "Automobilul a fost procurat cu jumătate de an înainte de a începe activitatea de judecătoare, iar sursa de plată au fost veniturile din activitatea de avocat“, a explicat pentru "Adevărul“, magistrata.

    De notat că Ruxanda Pulbere a activat în perioada 2002-2011 în calitate de avocat, iar în decembrie 2011 a fost numită în funcţia de magistrat la Judecătoria Bender. Aceasta după ce în anul 2009  a absolvit Institutul Naţional de Justiţie.

  • Copiii judecătorilor tac

    La 8 octombrie ZdG a publicat un articol intitulat „Copiii judecătorilor devin judecători”, ce aborda situaţia în care o mare parte a celor admişi la studii la Institutul Naţional de Justiţie (INJ) sunt rude ale diferitor judecători şi procurori. Semnale cu probleme privind înscrierea la studii ne parvin din momentul deschiderii acestei instituţii. Deşi e un subiect de interes public, timpul ne-a forţat să amânăm această discuţie în paginile ziarului. O parte dintre cititori se supărau că nu scriem pe această temă, iar după ce am scris — două persoane au declarat că nu vor mai citi acest ziar. A doua zi după publicarea acestui articol, au sunat trei persoane dintre cele vreo 25 nominalizate în articol. Toate trei ne-au declarat că articolul le lezează demnitatea şi onoarea. Doi ne-au ameninţat cu acţiuni în instanţă, iar unul ne-a declarat că «jurnalismul este cea de-a doua profesie, ştiţi voi care e prima». Am revenit la lecturarea propriului articol, împreună cu Doina Costin, consultant juridic al Centrului pentru Jurnalism Independent, care îşi expune punctul de vedere mai jos.

    La 8 octombrie ZdG a publicat un articol intitulat „Copiii judecătorilor devin judecători”, ce aborda situaţia în care o mare parte a celor admişi la studii la Institutul Naţional de Justiţie (INJ) sunt rude ale diferitor judecători şi procurori. Semnale cu probleme privind înscrierea la studii ne parvin din momentul deschiderii acestei instituţii. Deşi e un subiect de interes public, timpul ne-a forţat să amânăm această discuţie în paginile ziarului. O parte dintre cititori se supărau că nu scriem pe această temă, iar după ce am scris — două persoane au declarat că nu vor mai citi acest ziar. A doua zi după publicarea acestui articol, au sunat trei persoane dintre cele vreo 25 nominalizate în articol. Toate trei ne-au declarat că articolul le lezează demnitatea şi onoarea. Doi ne-au ameninţat cu acţiuni în instanţă, iar unul ne-a declarat că «jurnalismul este cea de-a doua profesie, ştiţi voi care e prima». Am revenit la lecturarea propriului articol, împreună cu Doina Costin, consultant juridic al Centrului pentru Jurnalism Independent, care îşi expune punctul de vedere mai jos.

    Am recitit şi singură articolul, verificând dacă nu am strecurat cumva expresii injurioase sau lezante. Ruxanda Pulbere, una dintre persoanele care ne-a contactat după publicare, a declarat că ea nu are rude printre judecători şi că pentru ea este inadecvat titlul „Copiii judecătorilor devin judecători”. Menţionăm şi confirmăm că acest titlu nu se referă la toate cele vreo 25 de persoane citate în articol, astfel cum şi în alte articole din alte publicaţii titlul nu se va referi la toate persoanele nominalizate sau citate. Liuba Brânză ne-a sunat şi ne-a informat că este soţia lui Sergiu Brânză, declarându-ne totodată că «Sergiu Brânză nu are rude la INJ. Este josnic ceea ce faceţi. Trebuie să vă clarificaţi mai întâi. Nu avem nimic cu Ion Brânză». Confirmăm şi noi că în articol nu se spune că aveţi vreo relaţie cu Ion Brânză.

Infografice
Оставь комментарий