База данных судей Республики Молдовa
Пример: Ciubotaru Angela
Расширенный поиск

Старчук Штефан

Апелляционная Палата Комрат, Судья

Биографические данные

Дата назначения на должность: 27.02.2004 г.

Указом Президента РМ №1661-VII от 01 июля 2015 г. назначен на должность судьи Апелляционной палаты Комрат.

Решением №390/17 от 02 июня 2015 г.Высший совет магистратуры повторно предложил президенту Республики Молдова назначить на должность судьи  Апелляционной палаты Комрат Колева Григория и Старчук Штефана.

Указом Президента РМ №2333-IV от 07 сентября 2009 г. назначен на должность судьи, до достижения предельного возраста.

Год рождения 1973

Обучение/Дипломы
1994 - 1999 гг. юридический факультет, Государственный университет Молдовы

Соответствующая профессиональная деятельность
Юридическая деятельность
1994 - 1997 гг. судебный исполнитель Суда Кантемир
1997 - 2002 гг. старший судебный исполнитель Суда Кантемир
2002 - 2004 гг. начальник бюро, Суд Кантемир, Департамента исполнения судебных решений
27.02.2004 г. назначен на должность судьи районного Суда Кантемир, на пятилетний срок (Указ №1708-III)
07.09.2009 г. - назначен на должность судьи, до достижения предельного возраста (Указ №2333-IV)

Дата назначения на должность: 27.02.2004 г.

Указом Президента РМ №1661-VII от 01 июля 2015 г. назначен на должность судьи Апелляционной палаты Комрат.

Решением №390/17 от 02 июня 2015 г.Высший совет магистратуры повторно предложил президенту Республики Молдова назначить на должность судьи  Апелляционной палаты Комрат Колева Григория и Старчук Штефана.

Указом Президента РМ №2333-IV от 07 сентября 2009 г. назначен на должность судьи, до достижения предельного возраста.

Год рождения 1973

Обучение/Дипломы
1994 - 1999 гг. юридический факультет, Государственный университет Молдовы

Соответствующая профессиональная деятельность
Юридическая деятельность
1994 - 1997 гг. судебный исполнитель Суда Кантемир
1997 - 2002 гг. старший судебный исполнитель Суда Кантемир
2002 - 2004 гг. начальник бюро, Суд Кантемир, Департамента исполнения судебных решений
27.02.2004 г. назначен на должность судьи районного Суда Кантемир, на пятилетний срок (Указ №1708-III)
07.09.2009 г. - назначен на должность судьи, до достижения предельного возраста (Указ №2333-IV)

Дела ЕСПЧ
Согласно Решению №122/9 от 20 июня 2014 г. Коллегии по оценке деятельности судей, решения судьи Суда Кантемир Старчук Штефана, не стали предметом рассмотрения в Европейском суде.

ПРОЦЕНТ ОСТАВЛЕННЫХ В СИЛЕ РЕШЕНИЙ ИЗ ЧИСЛА ОПРОТЕСТОВАННЫХ
2011 г. - опротестованных решений/определений 36, оставленных в силе 12 - 33,33%
2012 г. - опротестованных решений/определений 55, оставленных в силе 15 - 27,27%
2013 г. - опротестованных решений/определений 69, оставленных в силе 37 - 53,62%
Отмененные решения/определения из числа рассмотренных:
2011 г. - рассмотренных дел 526, отмененных 24 - 4,56%
2012 г. - рассмотренных дел 478, отмененных 40 - 8,36%
2013 г. - рассмотренных дел 389, отмененных 32 - 8,2%

ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ
Решением №68/8 от 15 октября 2014 г. Коллегии по отбору и карьере судей, одобрена кандидатура судьи Суда Кантемир Старчук Штефана для участия в конкурсе на замещение вакантной должности судьи в иерархически высшей инстанции.

Решением №122/9 от 20 июня 2014 г. Коллегия по оценке деятельности судей присвоила ему квалификационную оценку Хорошо, с 62 баллами в активе.

Дела ЕСПЧ
Согласно Решению №122/9 от 20 июня 2014 г. Коллегии по оценке деятельности судей, решения судьи Суда Кантемир Старчук Штефана, не стали предметом рассмотрения в Европейском суде.

ПРОЦЕНТ ОСТАВЛЕННЫХ В СИЛЕ РЕШЕНИЙ ИЗ ЧИСЛА ОПРОТЕСТОВАННЫХ
2011 г. - опротестованных решений/определений 36, оставленных в силе 12 - 33,33%
2012 г. - опротестованных решений/определений 55, оставленных в силе 15 - 27,27%
2013 г. - опротестованных решений/определений 69, оставленных в силе 37 - 53,62%
Отмененные решения/определения из числа рассмотренных:
2011 г. - рассмотренных дел 526, отмененных 24 - 4,56%
2012 г. - рассмотренных дел 478, отмененных 40 - 8,36%
2013 г. - рассмотренных дел 389, отмененных 32 - 8,2%

ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ
Решением №68/8 от 15 октября 2014 г. Коллегии по отбору и карьере судей, одобрена кандидатура судьи Суда Кантемир Старчук Штефана для участия в конкурсе на замещение вакантной должности судьи в иерархически высшей инстанции.

Решением №122/9 от 20 июня 2014 г. Коллегия по оценке деятельности судей присвоила ему квалификационную оценку Хорошо, с 62 баллами в активе.

 

Решение №26/1 от 19.01.2021 г.

Решение №97/09 от 14.08.2020 г.

Решение №53/4 от 26.06.2020 г.

Решение №2/1 от 26.01.2018 г.

Решение №122/9 от 20 июня 2014 г.

Решение №68/8 от 15 октября 2014 г.

В соответствии с Решением Коллегии по оценке деятельности судей №122/9 от 20 июня 2014 г., «в период 2011-2013 гг., дисциплинарная коллегия не зафиксировала и не рассматривала какие-либо дисциплинарные процедуры в отношении деятельности судьи Суда Кантемир, Старчук Штефана».

Согласно информации Судебной инспекции Высшего совета Магистратуры в период 2010-2014 гг. в отношении судьи было подано 5 жалоб, все признанные необоснованными.

В соответствии с Решением Коллегии по оценке деятельности судей №122/9 от 20 июня 2014 г., «в период 2011-2013 гг., дисциплинарная коллегия не зафиксировала и не рассматривала какие-либо дисциплинарные процедуры в отношении деятельности судьи Суда Кантемир, Старчук Штефана».

Согласно информации Судебной инспекции Высшего совета Магистратуры в период 2010-2014 гг. в отношении судьи было подано 5 жалоб, все признанные необоснованными.

 

Решение №241/9 от 25.08.2017 г.

Решение №14/6 от 18 марта 2016 г.

Новости
  • Un judecător respins de patru ori de doi președinți vrea să acceadă într-o funcție administrativă

    Magistratul Ștefan Starciuc de la Curtea de Apel Comrat, unul dintre judecătorii respinși de patru ori de către președinții Vladimir Voronin și Nicolae Timofti, vrea să fie promovat în funcție administrativă. Dosarul său va fi examinat de membrii Colegiului pentru Selecția și Cariera Judecătorilor, subordonat CSM, în ședința de vineri. 

    Respins de două ori de Voronin

    Ștefan Starciuc a fost numit în funcţia de judecător la Judecătoria Cantemir în februarie 2004. În 2007, acesta a fost propus la funcția de președinte al instanței respective. Președintele de atunci al țării, Vladimir Voronin nu l-a acceptat însă, menționând că Starciuc ar avea o reputație pătată. „În perioada activității sale în cadrul Oficiului de Executare Cantemir al Departamentului de Executare, dânsul a fost implicat în acțiuni dubioase, manifestate prin diminuarea prețului de vânzare a unei încăperi ce aparținea Apă-Canal Cantemir. El a intervenit pe lângă colaboratorii CCCEC (actualul CNA – n.r.) în scopul neadmiterii ca acest caz să fie elucidat.

    Magistratul Ștefan Starciuc de la Curtea de Apel Comrat, unul dintre judecătorii respinși de patru ori de către președinții Vladimir Voronin și Nicolae Timofti, vrea să fie promovat în funcție administrativă. Dosarul său va fi examinat de membrii Colegiului pentru Selecția și Cariera Judecătorilor, subordonat CSM, în ședința de vineri. 

    Respins de două ori de Voronin

    Ștefan Starciuc a fost numit în funcţia de judecător la Judecătoria Cantemir în februarie 2004. În 2007, acesta a fost propus la funcția de președinte al instanței respective. Președintele de atunci al țării, Vladimir Voronin nu l-a acceptat însă, menționând că Starciuc ar avea o reputație pătată. „În perioada activității sale în cadrul Oficiului de Executare Cantemir al Departamentului de Executare, dânsul a fost implicat în acțiuni dubioase, manifestate prin diminuarea prețului de vânzare a unei încăperi ce aparținea Apă-Canal Cantemir. El a intervenit pe lângă colaboratorii CCCEC (actualul CNA – n.r.) în scopul neadmiterii ca acest caz să fie elucidat.

    De asemenea, în perioada exercitării funcției de judecător, în timpul examinării unui dosar penal pe numele inculpatului Corcimari, care a deținut funcția de șef al Secției asistență socială a Consiliului Raional Cantemir, Ștefan Starciuc a condiționat achitarea inculpatului și restabilirea lui în funcția deținută anterior prin oferirea unei recompense materiale”, scrie în documentul semnat de Vladimir Voronin. Atunci Starciuc nu a mai ajuns președinte. În 2009, Voronin l-a respins din nou, după ce CSM a propus să fie numit judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Pe lângă argumentele din 2007, în 2009 președintele și-a motivat refuzul prin faptul că „printre avocații din raionul Cantemir, domnul Starciuc este cunoscut drept o persoană prin intermediul căreia pot fi clasate dosare penale, pot fi diminuate sentințele penale, precum și favorizată soluționarea cauzelor civile, contra unei sume de bani care este încasată prin intermediari”. În ciuda acestor acuzații, cu ajutorul CSM, care l-a propus repetat spre numire, în septembrie 2009, Ştefan Starciuc a fost numit de Voronin judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

    Refuzat repetat de Timofti

    Ştefan Starciuc a ajuns şi în vizorul președintelui Nicolae Timofti. Magistratul a fost propus la funcția de judecător la Curtea de Apel Comrat. Nicolae Timofti nu l-a acceptat, cerând Consiliului Superior al Magistraturii să-l verifice suplimentar. „Datele ce se conţin în sesizarea Serviciului de Informaţii şi Securitate vizează integritatea persoanei propuse pentru numirea în funcţia de judecător la Curtea de Apel Comrat şi generează suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către acesta”, se arată în actul lui Nicolae Timofti.

    În aprilie 2015, Consiliul a înaintat repetat candidatura lui Starciuc preşedintelui. „Constat o situaţie paradoxală în CSM – organ care exercită autoadministrarea judecătorească, nu a examinat conţinutul avizelor consultative ale organului de verificare a titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice – Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova. Cu atât mai mult că iniţierea verificării suplimentare a candidaţilor menţionaţi a fost dispusă de către însuşi CSM”, se arată în scrisoarea lui Timofti prin care a informat Consiliul că respinge din nou candidatura lui Starciuc.

    O lună mai târziu magistratul a cerut să fie propus repetat șefului statului. Membrii CSM s-au pomenit în fața unei dileme: „Avem o problemă. Noi nu avem acces la secretul de stat”, a amintit Teo Cârnaţ, membru al CSM, referindu-se la faptul că preşedintele şi-a bazat decizia pe informațiile primite de la SIS, care pot conţine secrete de stat și la care au acces doar un număr limitat de persoane. Totuși, membrii CSM au decis să-l propună repetat șefului statului pe Ştefan Starciuc la funcţia de judecător la Curtea de Apel Comrat, iar preşedintele Timofti a fost nevoit să semneze decretul. Anticoruptie.md a publicat aceste detalii în investigația „Judecătorii cu nouă vieți”.

    Evaluat pozitiv de colegi

    Chiar dacă a fost respins de patru ori de către doi președinți, Ștefan Starciuc a fost evaluat pozitiv de către membrii Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, arată datele de pe portalul magistrat.md. Conform unei hotărâri din ianuarie 2018, CEP i-a acordat calificativul „Foarte bine” și un total de 78 de puncte. În decizia sa, membrii CEP au notat că „pe parcursul activității judecătorul Ștefan Starciuc nu a comis fapte compromițătoare, a respectat normele Codului de etică a judecătorului”, „îşi exercită obligaţiile de serviciu demonstrând abilităţi profesionale la nivel, respectă etica profesională, asigură apărarea drepturilor și libertăților persoanelor, onoarei și demnității acestora, își desfășoară munca în conformitate cu cerinţele legii la înfăptuirea justiţiei şi asigură interpretarea şi aplicarea uniformă și coerentă a legislaţiei”.

    Constatările Inspecției Judiciare și decizia Colegiului Disciplinar

    În septembrie 2015, membrii Inspecției Judiciare au efectuat un control general al activității Judecătoriei Cantemir. În urma analizei datelor indicate în actul de control, s-a ajuns la concluzia că magistratul Judecătoriei Cantemir, pe atunci judecător la Curtea de Apel Comrat, Ștefan Starciuc, a admis din neglijență gravă încălcarea termenului de examinare a pricinilor, de întocmire a hotărârii integrale și de expediere a copiilor acestora părților.

    Două luni mai târziu, membra CSM Vera Toma, examinând actul de control efectuat de Inspecția Judiciară, a depus o sesizare în raport cu faptele care ar putea constitui abateri disciplinare ale judecătorului. Vera Toma considera că încălcările admise de judecătorul Starciuc definesc o conduită culpabilă a judecătorului în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Totuși, în martie 2016, Colegiul disciplinar a hotărât încetarea procedurii disciplinare în privința lui Starciuc. Drept temei de încetare a procedurii disciplinare în privința judecătorului, Colegiului Disciplinar a luat în considerație: condițiile în care activează instituția, vârsta înaintată a grefierului, abilitățile reduse de a utiliza cu desăvârșire computerul, numărul mare de cauze aflat în procedură.

    „Omisiunea judecătorului că nu a ținut la control procedura de expediere a cauzei în instanța de apel nu-i poate fi imputată, căci această atribuție intră în obligațiile de serviciu ale colaboratorilor secretariatului instanței. Au fost transmise în secretariat cu întârziere un număr mic de dosare, iar acest număr în realitate nu poate fi considerat ca o lipsă de control din partea judecătorului asupra grefierului. Nu au fost stabilite careva consecințe negative ca urmare a acestor acțiuni ale grefierului, care la fel poate fi apreciat ca un factor important”, se mai arată în decizia Colegiului Penal. 

    Mambra Colegiului Disciplinar, Olesea Plotnic, a semnat atunci o opinie separată. Potrivit ei, explicațiile judecătorului Starciuc nu au fost argumentate suficient și probate în scris și nu pot servi drept temei de încetare a procedurii disciplinare pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întârziere a unei obligaţii de serviciu prevăzute de lege, magistratul urmând să fie sancționat cu „mustrare”.

    „În consecință, nesancționarea judecătorului vizat în procedura disciplinară pentru încălcarea, din motive imputabile judecătorului, a termenelor de îndeplinire a acţiunilor de procedură, inclusiv a termenelor de redactare a hotărârilor judecătoreşti şi de transmitere a copiilor acestora participanţilor la proces; încălcarea normelor imperative ale legislaţiei în procesul de înfăptuire a justiţiei cât şi neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întârziere, imputabilă judecătorului, a unei obligaţii de serviciu, atrage după sine efecte negative asupra imaginii şi prestigiului justiţiei cu un precedent negativ asupra eficienței Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, cât și activității altor judecători ce vor putea admite pe viitor încălcarea normelor imperative sub pretextul volumului de lucru exagerat sau activității ineficiente a grefierului”, se arată în opinia separată semnată de Olesea Plotnic.

    În aprilie 2016 Vera Toma a contestat la CSM hotărârea Colegiului Disciplinar emisă în privința lui Ștefan Starciuc. Contestația a fost însă respinsă de membrii Consiliului. 

    Sursa: anticoruptie.md

  • Au cumpărat într-un an cât alții în șapte: ce achiziții fac judecătorii din Moldova

    Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind că le-au procurat din salariu. Unii dintre magistrați au avut câştiguri mult sub valoarea achiziţiilor pe care le-au făcut pe parcursul anului trecut.

    Salariul de funcţie al unui magistrat variază între trei și cinci salarii medii pe economie. Mărimea retribuției depinde de nivelul instanţei judecătoreşti în care acesta activează şi de vechimea în muncă. Salariul mediu pe economie în 2017 a fost de 5.600 de lei, prin urmare lefurile judecătorilor au variat între 16.800 și 28.000 de lei. Cu toate acestea, achizițiile pe care unii dintre magistraţi le-au făcut în 2017 sunt mult peste câştigul lor pentru câţiva ani.

    Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind că le-au procurat din salariu. Unii dintre magistrați au avut câştiguri mult sub valoarea achiziţiilor pe care le-au făcut pe parcursul anului trecut.

    Salariul de funcţie al unui magistrat variază între trei și cinci salarii medii pe economie. Mărimea retribuției depinde de nivelul instanţei judecătoreşti în care acesta activează şi de vechimea în muncă. Salariul mediu pe economie în 2017 a fost de 5.600 de lei, prin urmare lefurile judecătorilor au variat între 16.800 și 28.000 de lei. Cu toate acestea, achizițiile pe care unii dintre magistraţi le-au făcut în 2017 sunt mult peste câştigul lor pentru câţiva ani.

     Apartament, două garaje şi un BMW, procurate într-un singur an

    Ruxanda Pulbere de la Judecătoria Chișinău este una dintre cele mai înstărite judecătoare din Capitală. Veniturile familiei, în care ambii soți sunt bugetari, s-au ridicat anul trecut la aproape jumătate de milion de lei (circa 458.000 de lei). Soțul magistratei este șef-adjunct de departament la Serviciul Vamal. Cheltuielile familiei magistratei Pulbere în anul trecut au depășit de patru ori veniturile. Un simplu calcul arată că familia Ruxandei Pulbere a făcut procurări masive, pentru care a cheltuit peste două milioane de lei. Deși nu menționează eventuale împrumuturi, anul trecut magistrata s-a pricopsit cu un apartament de 209,1 metri pătrați, evaluat la peste 1,2 milioane de lei, și cu două garaje, pentru care a mai scos din buzunar alte 410.000 de lei. Locuința a fost înregistrată pe numele fiicei judecătoarei. Tot în 2017 familia Pulbere a procurat un BMW X4, produs în 2014, pentru care a plătit 400.000 de lei.

    Având venituri de circa 223.000 de lei din salariul său și al soțului, magistrata Mariana Fondos-Frațman de la Judecătoria Chișinău și-a cumpărat anul trecut un apartament de 97,1 metri pătrați și tocmai trei terenuri agricole, cu suprafața totală de aproape un hectar. Costul achizițiilor se ridică la peste 535.000 de lei. O mică parte din această sumă, mai exact 30.000 de lei, a fost acoperită din vânzarea a trei automobile, iar cea mai mare parte din ea – 400.000 de lei – a venit sub formă de donație de la soacra judecătoarei.

    Eugeniu Ciubotaru, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, în 2017 a procurat un apartament de 64 de metri pătrați pentru care a achitat 655.000 de lei, conform declarației de avere. Un alt apartament, cu aceeași suprafață, i-a revenit printr-un contract de uzufruct. Menționăm că până a deveni judecător, în martie 2018, Eugeniu Ciubotaru a fost jurist la SA Moldovagaz.

    Judecătoarea Inga Gorlenco de la instanța din Cahul și-a cumpărat anul trecut o casă, pentru care ar fi achitat 277.000 de lei, ceea ce reprezintă 90 la sută din veniturile familiei sale obținute în 2017, în mărime de 307.000 de lei.

    Corina Ursachi de la instanța din Chișinău a plătit aproximativ 446.000 de lei pentru un spațiu comercial de 35,4 metri pătrați. Tot cu un spațiu comercial s-a pricopsit anul trecut și Ecaterina Silivestru de la Judecătoria Chișinău, care a achitat 13.450 de euro pentru un imobil cu suprafața de 26,9 metri pătrați. O parte din acești bani a provenit din vânzarea cu 150.000 de lei a unui automobil.

    Şi-a luat apartament în centrul Capitalei după numai doi ani de lucru în instanţă 

    Eleonora Badan-Melnic, magistrată la Judecătoria Chișinău din aprilie 2015, şi-a cumpărat anul trecut un apartament cu două odăi, cu suprafața de 80,2 metri pătrați, într-un bloc nou din strada Gheorghe Cașu. Locuința este evaluată cadastral la circa 555.000 de lei. Datele de la Cadastru arată că apartamentul a fost înregistrat în august 2017, în urma semnării, în luna februarie a aceluiași an, a unui contract de investiții. La 20 iunie 2017 a fost semnat un contract de ipotecă în valoare de 411.000 de lei. Conform declarației de avere pentru 2017 a magistratei creditul are o rată a dobânzii de zece la sută și este scadent în 2037. Pe de altă parte, declarația cu privire la venituri și proprietate din 2015 completată de Eleonora Badan-Melnic arată că judecătoarea a investit în apartament încă în 2015, anul în care a devenit magistrată. În actul pentru 2015 prezentat la Comisia Națională de Integritate (actuala Autoritate Națională de Integritate) ea a indicat un credit în valoare de 25.700 de euro luat de la Lagmar în 2015, scadent în 2017.

    Au optat pentru locuințe în Capitală, deși muncesc în centre raionale

    Chiar dacă activează într-un centru raional, Ghenadie Mîra, președintele Judecătoriei Anenii Noi, și-a cumpărat în martie 2017 un apartament în Chișinău. Locuința cu două odăi are 64,9 metri pătrați, se află într-un bloc de pe șoseaua Hâncești și a fost procurată, potrivit declarației de avere a judecătorului, cu 375.000 de lei. Alte 36.000 de lei au fost cheltuite pentru achiziționarea unui spațiu de 13,8 metri pătrați. Spre comparație, veniturile din 2017 ale familiei Mîra, din salariul judecătorului, indemnizația pentru creșterea copilului și diurne obținute după participarea la diferite seminare constituie circa 368.000 de lei și 1.400 de euro.

    La fel ca și Ghenadie Mîra, magistratul Mihail Ulinici de la Judecătoria Ungheni a optat anul trecut pentru un apartament în Capitală. Chiar dacă mai are două case cu acareturi de 84, respectiv 110 metri pătrați în Nisporeni, judecătorul a mai achiziționat un apartament de 70,7 metri pătrați într-un bloc din sectorul Ciocana al Capitalei. Potrivit declarației de avere, noua achiziție l-ar fi costat circa 366.000 de lei.

    Au renunțat la unele locuințe ca să-și cumpere altele

    Judecătorul de instrucție Serghei Papuha a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 72 de metri pătrați în aprilie 2015, iar un an mai târziu l-a vândut cu 25.920 de euro. În ianuarie 2017 acesta a cumpărat un alt apartament de 55,4 metri pătrați, într-un bloc de pe strada Florilor din Capitală, pentru care a achitat circa 303.000 de lei.

    Un alt magistrat, Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament de 94,1 metri pătrați pentru care a achitat 45.000 de euro, conform declarației de avere și interese personale. În același act el a indicat un credit în mărime de 12.000 de lei pe care l-a contractat pentru un an și pe care trebuie să-l întoarcă cu o rată a dobânzii de 10%. Grosul banilor însă, mai exact 42.000 de euro, au venit din vânzarea unui apartament de 53,1 metri pătrați, moștenit de soția sa. Curios este că în declarația de avere pentru 2016judecătorul indica faptul că locuința respectivă ar valora de patru ori mai puțin – doar 278.000 de lei.

    În 2017, judecătoarea Maria Negru de la Curtea de Apel Chișinău a vândut casa de la Cricova cu 700.000 de lei, asta chiar dacă, în declarația de avere pentru 2016, imobilul era estimat la doar 450.000 de lei. Cu o parte din acești bani magistrata a cumpărat o casă cu suprafața de 100,8 metri pătrați, amplasată pe un teren de trei ari. Noua locuință a sărăcit bugetul Mariei Negru cu circa 664.000 de lei.

    Şi judecătorul Ghenadie Liulca de la Curtea de Apel Bălți s-a pricopsit anul trecut cu un apartament de 67,7 metri pătrați pentru care a scos din buzunar aproape 182.000 de lei. În aceeași zi judecătorul şi-a vândut casa, câştigând doar 20.000 de lei de pe urma acestei tranzacții.

    S-au ales cu imobile după ce s-au angajat să întrețină proprietarii 

    Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Strășeni anul trecut a intrat în proprietatea unui apartament de 39,5 metri pătrați din sectorul Ciocana al Capitalei. Imobilul i-a revenit de la mătușa sa, după ce, la 19 iunie 2017, a fost semnat un contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Patru luni mai târziu, locuința a fost vândută contra sumei de 219.000 de lei, conform declarației de avere și interese personale a judecătoarei.

    Până anul trecut magistrata Elena Bolocan de la Strășeni nu avea nici casă, nici terenuri, nici apartament. În 2017 însă a obținut o avere întreagă. Pe lângă cele 11 terenuri cu suprafața totală de circa 5,2 hectare, care valorează peste 61.000 de lei, magistrata a intrat în proprietatea unei case de locuit de 104,2 metri pătrați cu acareturi și a unui garaj cu suprafața de 14,4 metri pătrați în urma semnării unui contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Valoarea totală a imobilelor dobândite se ridică la doar aproximativ 61.000 de lei.

    S-au împrumutat ca să-și cumpere imobile

    Cele mai mari credite pentru a-și mări averea au fost contractate de magistratul Valeriu Hudoba de la Judecătoria Comrat. În 2017 el a luat nu mai puțin de șase împrumuturi. Primul, cel mai mare, în valoare de jumătate de milion de lei, urmează a fi restituit până în 2021, cu o rată a dobânzii de 7%. Alte împrumuturi, în valoare de 4.000, 36.000, 3.000, 100.000, și, respectiv, de 70.000 de lei, urmează să fie întoarse, pe rând, până în 2025, cu rata dobânzii zero. Cu acești bani, Valeriu Hudoba a procurat două terenuri intravilane cu suprafața totală de 18 ari, o casă de locuit de 57,6 metri pătrați, precum și două spații comerciale, de 28,4, şi respectiv 76,1 metri pătrați (acest spațiu comercial îi revine judecătorului în proporție de 48,7%). Achizițiile se ridică la peste 700.000 de lei.

    1.131.000 de lei este valoarea totală a două apartamente de 72,8 şi, respectiv, 38,8 metri pătrați, care în 2017 au intrat în proporție de 50% în proprietatea magistratului Dumitru Bosîi de la Judecătoria Cahul. Pentru a face achizițiile respective, omul legii a luat trei credite anul trecut – unul în valoare de 1,1 milioane de lei, pe care va trebui să-l întoarcă timp de 20 de ani cu rata dobânzii de 10 la sută, și altele două de 30.000, respectiv 20.000, pe care va trebui să le restituie până în 2020, cu rata dobânzii de 14%. Veniturile lunare ale familiei magistratului, formate din salariul său și cel al soției, constituie 40.000 de lei.

    A trecut la casă nouă şi judecătorul Constantin Damaschin de la instanța din Capitală. Acesta a cumpărat un apartament de 82,1 metri pătrați, care îi revine în proporție de 50 la sută. Achiziția a costat 40.000 de euro. O sumă similară a fost luată cu împrumut un an mai devreme și urmează să fie restuită, fără dobândă, până în 2026.

    În 2017, judecătorul Mihail Bușuleac de la Cahul a luat un împrumut în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l stingă în trei ani, cu o rată a dobânzii de 13%. O parte din acești bani magistratul i-a investit într-o construcție cu suprafața de 43,9 metri pătrați, pe care a cumpărat-o cu 305.000 de lei. Tranzacția a avut loc la doar o lună după ce Mihail Buşuleac a devenit judecător.

    Judecătoarea Natalia Bobu de la instanța de la Edineț s-a ales în februarie 2018 cu un apartament de 66,5 metri pătrați, pentru care ar fi achitat, conform declarației de avere, 19.000 de euro. De asemenea, patru terenuri agricole, cu suprafața totală de peste un hectar, ce valorează peste 36.000 de lei, au intrat în proprietatea familiei Bobu anul trecut. În 2018 judecătoarea a luat două împrumuturi – unul în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2023, cu o rată a dobânzii de 9%, și altul în valoare de 350.000 de lei, pe care trebuie să-l restituie până în 2038, cu o rată de cinci la sută.

    La sfârșitul anului trecut, judecătorul Veaceslav Negurita de la Strășeni a intrat în proprietatea unui spațiu comercial cu suprafața de 173,4 metri pătrați. Achiziția a costat 17.232 de euro. În 2016 magistratul a luat un împrumut în valoare de 18.000 de euro pentru doi ani, cu rata dobânzii zero.

    Anul trecut, judecătorul Ștefan Starciuc de la Curtea de Apel Comrat a împrumutat 4.000 de euro pe care trebuie să-i întoarcă până în 2019 cu rata dobânzii zero. Suma respectivă l-a ajutat să-și cumpere un automobil de modelToyota Avensis, fabricat în 2007, pentru care a achitat 6.500 de euro. Magistratul a mai scos din buzunar încă aproape 20.000 de lei pentru a procura un garaj cu suprafața de 25,2 metri pătrați.

    Au finalizat construcția caselor

    Iurie Iordan, magistrat la Curtea de Apel Chișinău, a finalizat construcția casei de locuit anul trecut. La sfârșitul lunii decembrie el a înregistrat la Oficiul Cadastral imobilul de 210,4 metri pătrați cu acareturi și terenul de șase ari pe care sunt amplasate acestea. Bunurile îi aparțin în proporție de 50 la sută și valorează în jur de 911.000 de lei.

    Și Vadim Belous, magistrat de la Judecătoria Soroca, a terminat anul trecut construcția casei de 159,3 metri pătrați, evaluată cadastral la circa 800.000 de lei. Tot în 2017, familia Belous a cumpărat încă o casă, de 58,6 metri pătrați, împreună cu terenul pe care se află, de 11 ari, și alte două acareturi. Investiția pentru noile achiziții a fost de doar 170.000 de lei.

    Judecătorii cu apartamente și case moștenite, donate sau în folosință gratuită

    Despre faptul că mai mulți judecători de la diferite instanțe din țară au declarat în 2017 că fie au primit în folosință gratuită, fie au moștenit apartamentele în care locuiesc, reporterii CIJM au scris în ancheta „Sponsorii generoși ai judecătorilor”. Este cazul lui Vasili Hrapacov de la Judecătoria Comrat, care a obținut un contract de folosire cu titlu gratuit a unui apartament de 68 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de aproape 200.000 de lei. El a precizat că locuinţa aparține cumnatei sale. Judecătorul a mai primit gratuit în 2017 și un teren agricol de opt ari.

    Anul trecut Vitalie Silviu Midrigan a primit dreptul de abitație într-un imobil cu două niveluri, situat pe strada Lacului din centrul Capitalei și înregistrat pe numele socrului său, care oficial nu deține afaceri în Moldova. Casa a fost procurată de Victor Beța în 2013 și, la acel moment, avea un singur nivel, cu suprafața de 64,4 metri pătrați, și două construcții accesorii, de 40,8, respectiv 12,9 metri pătrați. Acum la casa de pe strada Lacului au loc lucrări în curte. În declarația sa de avere, Midrigan a indicat că imobilul ar avea o suprafață de 336,2 metri pătrați și ar fi evaluat cadastral la peste un milion de lei.

    Și magistrata Olga Jamba, de la Judecătoria Soroca, s-a ales cu o donație generoasă în 2017 – un apartament de 45,4 metri pătrați, evaluat la 41.804 lei. Ea a menționat că e vorba despre o locuință în care au trăit anterior socrii săi și care a fost donată de către aceștia soțului ei. O casă de locuit cu suprafața de 110 metri pătrați a intrat în proprietatea magistratei Rodica Costrude la Judecătoria Ungheni printr-un contract de donație cu titlu gratuit. Ea a precizat că imobilul i-a revenit după decesul tatălui. Un teren agricol de 23 de ari a intrat de asemenea în proprietatea magistrate contra sumei de 2.200 de lei.

    Și judecătorul Sergiu Caraman, care în prezent este detașat la Judecătoria Criuleni, a intrat în proprietatea unei case de locuit de 150 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de 603.000 de lei. Conform declarației de avere a magistratului, nu există la zi un act juridic în formă scrisă pentru imobilul respectiv. El a subliniat că e vorba despre casa părintească a soției, unde locuiește în prezent. Locuința se află în orașul Durlești și e înregistrată pe numele socrilor magistratului, Veronica și Nicolae Ivanov.

    Familia lui Eugeniu Beșelea, magistrat la Judecătoria Chișinău din martie 2017, a dobândit anul trecut un apartament de 47 de metri pătrați, cu valoarea cadastrală de 262.227 de lei. Donația a venit din partea mamei judecătorului. Magistrata Alina Brăgaru, colega lui Eugeniu Beșelea, a obținut în 2017 dreptul de abitație a unei jumătăți dintr-un spațiu comercial de 314 metri pătrați, evaluat la 925.875 de lei. Este vorba despre o încăpere în care e amplasată afacerea soțului judecătoarei, Victor Patrașcu, - Vatanservice Grup SRL. Construcția a intrat în proprietatea partenerului de afaceri al lui Victor Patrașcu în 2010, iar un an mai târziu a fost trecută pe numele firmei. Terenul alăturat i-a fost donat lui Patrașcu tot în 2010, de asemenea fiind trecut pe numele companiei un an mai târziu. Atât construcția, cât și terenul sunt puse în prezent în gaj pentru un credit în valoare de 1.250.000 de lei.

    Pe lângă cei care au obținut anul trecut donații, există magistrați care și-au făcut averi din imobile care le-au revenit ca moștenire. Astfel, judecătorul Oleg Sternioală de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a moștenit anul trecut un apartament, un garaj și o construcție unde deține mai multe cote-părți. Este vorba despre bunurile de la Florești care au aparținut tatălui său, decedat recent.

    Anul trecut a fost unul bogat și pentru Victoria Railean de la Judecătoria Căușeni. În aprilie 2017 aceasta a moștenit jumătate din casa de locuit de 111 metri pătrați a părinților săi, amplasată în satul Todirești, raionul Anenii Noi. Cealaltă jumătate de casă era înregistrată pe numele mamei sale, Ala Nigai. O lună mai târziu, Ala Nigai i-a donat fiicei partea sa de casă. În același timp, Railean a primit cheile de la un apartament de 67,4 metri pătrați, amplasat în blocul destinat judecătorilor de pe strada Ceucari și procurat la preț preferențial. Potrivit declarației de avere, „parcul de mașini” al judecătoarei a fost completat cu tocmai patru unități în 2017: un Mercedes Sprinter din 2005, cumpărat cu 76.300 de lei, un ZIL 130, fabricat în 1988, procurat cu 17.300 de lei, o mașină agricolă IUMZ-6, fabricată în 1983, achiziționată cu 21.100 de lei și o mașină agricolă de model T-40 din 1987, cumpărată cu 14.000 de lei.

    Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, a moștenit, în 2017, după decesul tatălui său, un teren intravilan și unul extravilan, precum și o treime dintr-un apartament amplasat în orașul Ungheni. O altă treime din apartamentul respectiv îi revenea de drept, iar în aprilie 2017, judecătorul și-a vândut cotele din locuința de la Ungheni mamei sale, Maria Malanciuc, care este magistrat la Judecătoria Ungheni. Tot în 2017, Ion Malanciuc a mai vândut un apartament amplasat în sectorul Botanica al Capitalei, și a obținut venituri de 2.300 de euro din locațiunea unei alte locuințe de pe strada Korolenko. Cei doi judecători, mamă și fiu, au mai cumpărat împreună un apartament de 133 de metri pătrați pentru care au achitat 907.000 de lei și un garaj de 21 de metri pătrați, care i-a costat 124.000 de lei.

    Mihail Macar, magistrat la Judecătoria Hâncești a moștenit anul trecut un teren intravilan, o casă de locuit de 96,3 metri pătrați și trei construcții, de 17, 76, respectiv 36 de metri pătrați. Valoarea totală a imobilelor constituie circa 374.000 de lei. Alte aproape 30 de mii de lei judecătorul le-a cheltuit pentru achiziționarea unui lot intravilan de cinci ari. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și dintr-o construcție. Imobilele au 150, respectiv 9,5 metri pătrați. O casă și un teren amplasate în Belarus a moștenit în 2017 și judecătorul Andrei Mironov de la Judecătoria Cahul. La scurt timp, acesta le-a vândut.

    Lexus de 20.000 de lei și BMW de 10.000 de lei

    95 de judecători din toată țara au intrat anul trecut în proprietatea unor automobile. În declarațiile de avere pentru 2017, unii magistrați au indicat prețuri vădit subestimate la autovehiculele pe care le-au cumpărat. Astfel, „recordul” a fost stabilit în 2017 de magistratul Ion Cotea de la Judecătoria Cahul. Potrivit declarației de avere și interese personale a acestuia, el ar fi achitat doar o mie de lei, adică circa 50 de euro, pentru un Opel Vectra fabricat în 1995. Circa 700 de dolari este cel mai mic preț pe care l-am găsit pe site-urile de publicitate pentru un automobil de acest model. Lilia Trocin de la Judecătoria Bălți susține că și-a cumpărat un autoturism de model Nissan Almera, fabricat în 2001, cu doar 800 de euro. Prețul de piață al unui automobil de această marcă pornește de la 2.600 de euro. Și Ana Panov, judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2017 un Kamaz, din 1982, contra sumei de 20.000 de lei.

    Judecătoarea Ludmila Holevițcaia de la instanța din Chișinău indică în declaraţia de avere că în 2017 şi-a procurat un BMW (produs în 2002), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În prezent, un automobil de acest tip poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 5.000 de euro.

    Doar 4.000 de lei ar fi dat pentru o remorcă anul trecut judecătorul Ghenadie Eremciuc de la Judecătoria Bălți, în timp ce colegul său, Valeriu Pădurari, a scos din buzunar doar 20.000 de lei pentru un Lexus fabricat în 2007. Pe site-urile de publicitate, un astfel de autoturism, în dependență de starea în care se află, costă nu mai puțin de 5.700 de euro. 10.000 de lei, adică aproximativ 500 de euro ar fi costat și automobilul de marcă Nissan Micra, produs în 2005 și cumpărat în 2017 de Dan Dubcovețchi, magistrat la Judecătoria Căușeni. Prețul de piață al unui astfel de automobil este de cel puțin patru ori mai mare. Tot 10.000 de lei ar fi dat și judecătorul Constantin Crețu de la instanța din Hâncești, pentru un Opel Antara, fabricat acum zece ani, în timp ce prețul de piață al acestui tip de automobile este de circa 10.000 de euro. 25.000 de lei ar fi costat o Toyota Yaris (anul de fabricație – 2008) achiziționată anul trecut de Ala Ucraințeva de la Judecătoria Strășeni. Cu 10.000 de lei mai puțin ar fi fost cumpărat Fordul Corinei Albu de la Judecătoria Hâncești, fabricat în 2004. În realitate, prețurile automobilelor, conform site-urilor de publicitate, sunt de cinci ori mai mari pentru fiecare unitate de transport.

    Irina Dragulean de la Judecătoria Edineț din 2017 este proprietara a două automobile. Unul e Skoda Roomster (anul de fabricație 2008), în valoare de 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit la preț de cel puțin 4.400 de dolari. A doua mașină, un Volkswagen Passat, fabricat în 2007, figurează în declarația de avere ca fiind luat în folosință. Colega sa din aceeaşi instanţă, Cristina Prisacari, indică în declaraţia de avere pentru 2017 că deţine în folosință un autoturism de model Toyota Camri, produs în anul 2014 și un Nissan Terrano, fabricat în 1995, pentru care ar fi achitat 6.000 de lei.

    Magistrata Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți indică în declaraţia de avere că deține un automobil de model Toyota Auris (fabricat în 2011), pe care l-ar fi cumpărat în 2017 cu doar 20.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model la preț de 7.000 de euro.

    Din 2017 mai mulţi magistrați conduc automobile prin mandat sau aflate în folosință. E vorba despre Anatolie Rusu de la Judecătoria Ungheni, care are în posesie un Volkswagen fabricat în 2005, magistratul Oleg Sternioală de la CSJ, care din 2018 conduce prin mandat o Skoda Superb fabricată în 2017, precum și magistrații Judecătoriei Chișinău, Serafim VasilacheTatiana AvasiloaieSergiu Ciobanu și Ludmila Barbos, care au în folosință un Opel Astra din 2005, un Mitsubishi ASX fabricat în 2015, un Volvo produs în 2009, respectiv un Nissan Juke din 2013.

    Mașinile de lux procurate de judecătorii moldoveni în 2017

    De partea cealaltă, un șir de magistrați au cheltuit sume exorbitante în 2017, pentru a-și completa parcul de mașini. De departe, cea mai scumpă achiziție a făcut-o Veaceslav Caragia, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, care a scos din buzunar 983.520 de lei, adică aproape un milion de lei pentru un BMW 520D XDrive Sedan nou-nouț. Îl urmează în top magistratul Curții de Apel Chișinău, Eugeniu Clim, care, după ce și-a vândut un Mercedes cu 30.200 de euro, a achiziționat un altul nou-nouț, pentru care a achitat 50.000 de euro. Cu 2.000 de euro mai puțin a cheltuit, pentru a-și completa parcul de automobile, Olga Bejenari de la Judecătoria Chișinău. Magistrata și-a procurat un Mercedes și o Skoda, pentru care a scos din buzunar 28.000, respectiv 20.000 de euro.

    Xenofon Ulianovschii de la Curtea de Apel Chișinău anul trecut și-a cumpărat cu 38.900 de euro un Jaguar F-Pace proaspăt scos din uzină. Având venituri de doar 169.000 de lei în 2017 și beneficiind de o donație de 200.000 de lei de la părinți, Dragoș Crigan de la Judecătoria Chișinău anul trecut s-a încumetat să cheltuie 650.000 de lei pentru a intra în proprietatea unei Skoda Superb fabricate un an mai devreme. Cu 20.000 de lei mai puțin a cheltuit Ion Țurcan de la Curtea de Apel Chișinău pentru a-și cumpăra un Mercedes Benz ML 250 (anul de fabricație 2012). Ceva mai puțin a cheltuit magistratul Curții de Apel Chișinău Ion Secrieru, care și-a procurat o Toyota Camri nou-nouță cu aproape 526.000 de lei. Gheorghe Stratulat de la instanța din Capitală și-a completat garajul anul trecut cu tocmai patru autoturisme – o Toyota RAV4 nou-nouță, pentru care a scos din buzunar aproape 453.000 de lei, și trei camioane, fabricate în 2005, 2006, respectiv 2007, pentru care a plătit 84.500, 92.000, respectiv 91.000 de lei. Un parc întreg de automobile și-a cumpărat în 2017 și Corina Ursachi, de asemenea magistrată la Judecătoria Chișinău. Astfel, în garajul acesteia au ajuns un Audi A6, fabricat în 2013, pentru care ar fi achitat doar 15.000 de lei (!), un Mercedes Viano, produs în 2012 și procurat cu 80.000 de lei, și un Mercedes E250 din 2013, pentru care ar fi scos din buzunar 420.000 de lei. O Toyota RAV4 fabricată în 2014 și-a luat anul trecut și Iurie Potîngă, de la aceeași instanță. După ce a vândut un apartament cu 40.000 de euro, magistratul a cheltuit jumătate din suma respectivă pentru noua sa bijuterie pe patru roți. Colega sa, Ina Dutca, a intrat anul trecut în proprietatea unui Volvo XC (anul de fabricație 2012), contra sumei de 21.139 de euro.

    Taisia Prutean de la instanța din Capitală s-a pricopsit anul trecut cu un Hyundai Santa Fe, produs în 2013, pentru care a achitat 450.000 de lei. După ce a obținut 855.000 de lei de la Primăria municipiului Chișinău, în urma executării hotărârii instanței de judecată, magistratul Victor Olărescu de la Judecătoria Hâncești și-a cumpărat în 2017 un Mercedes GLK 220 CDI fabricat patru ani mai devreme, pentru care a achitat, conform declarației de avere, 22.700 de euro. Vladislav Clima, judecător la Curtea de Apel Chișinău, s-a ales în 2017 cu un Volkswagen Passat Confortline nou-nouț, pentru care a scos din buzunar 20.000 de euro. 395.000 de lei a costat BMW-ul produs în 2013, care a intrat anul trecut în proprietatea soților Ion și Maria Guzun, magistrați la CSJ, respectiv Curtea de Apel Chișinău.

    Cât au costat automobilele procurate în 2017 de ceilalți 65 de magistrați, aflați de aici.

    Magistrații latifundiari

    Anul trecut, mai mulți magistrați s-au căpătuit cu terenuri agricole, extravilane sau intravilane. De departe, cel mai mare latifundiar printre judecători este magistrata Ana Panov de la Curtea de Apel Chișinău. Ea deține împreună cu soțul peste 180 de terenuri intravilane și extravilane, dintre care 15 au fost cumpărate în ultimul an. Suprafața loturilor achiziționate în 2017-2018 constituie 20,1 hectare, iar prețul cu care au fost cumpărate se ridică la 214.000 de lei. 45.700 de lei judecătoarea a adunat anul trecut din vânzarea altor șase terenuri. Magistrata Adriana Garbuz de la Curtea de Apel Bălți, care deține zeci de hectare de pâmânt, în 2017 și-a mai cumpărat șase loturi, cu suprafața totală de 2,3 hectare, pentru care a achitat 36.500 de lei. Și judecătorul de la Bălți Ghenadie Eremciuc, care la fel ca și Garbuz mai avea în proprietate câteva zeci de terenuri, în 2017 s-a mai pricopsit cu 13 terenuri extravilane, cu suprafața totală de peste patru hectare, pentru care a scos din buzunar circa 56.000 de lei. 

    Trei terenuri agricole cu suprafața totală de 1,7 hectare au intrat în proprietatea magistratului Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti, pentru aproximativ 20.000 de lei. 10.000 de euro pentru un teren intravilan de șase ari a scos din buzunar și judecătorul Ion Ghizdari de la Bălți. O parte din suma respectivă, mai exact 4.800 de euro, a fost acoperită din vânzarea automobilului său. Două terenuri intravilane, de 0,4, respectiv 0,25 ari au intrat în 2018 în proprietatea judecătorului Afanasi Curdov de la Curtea de Apel Comrat. Magistratul și-a mai cumpărat anul trecut un spațiu de aproape 40 de metri pătrați. Tranzacțiile l-au costat 40.000 de lei. Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți și-a cumpărat anul trecut un automobil – o Toyota Auris, pentru care ar fi achitat doar 20.000 de lei (!). Pentru a avea unde să-și adăpostească mașina, judecătoarea a cumpărat un garaj de 34 de metri pătrați și terenul pe care se află acesta. Tranzacțiile „au sărăcit-o” cu încă 55.000 de lei. 

    Dacă e să credem declarațiilor de avere și interese personale, unii judecători au devenit anul trecut latifundiari, fără a achita vreo sumă de bani sau au scos din buzunar sume simbolice. Bunăoară, Ghenadie Tocaiuc de la Judecătoria Soroca a cumpărat anul trecut un teren agricol de 1,7 hectare cu doar 23 de lei. Colega sa, Marcela Nicorici, s-a pricopsit cu o cotă de 3/15 dintr-un lot de șapte ari fără să plătească ceva. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a ajuns proprietara unei jumătăți dintr-un teren de șase ari, fără să scoată ceva din economii. Ea a mai moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și tot atâta dintr-o construcție. Imobilele au 150 și, respectiv, 9,5 metri pătrați. Cu o jumătate dintr-un lot de teren intravilan de 10 ari s-a pricopsit anul trecut și magistrata Lidia Bulgac de la Curtea de Apel Chișinău.

    Expert: „Orice diferențe substanțiale dintre veniturile judecătorilor și bunurile achiziționate de aceștia trebuie să fie stabilite de către Autoritatea Națională de Integritate”

    În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, în prezent mingea este în terenul Autorității Naționale de Integritate (ANI). „Acum ANI are nu doar conducerea selectată, dar și inspectori de integritate independenți și cu competențe extinse, comparativ cu CNI. Ar fi bine, dacă noii inspectori s-ar concentra pe declarațiile persoanelor cu funcții de demnitate publică, așa cum scrie și Legea 132/2016 că „cel puțin 40% dintre controalele declarațiilor de avere și interese personale efectuate în decursul unui an calendaristic vor viza persoanele cu funcții de demnitate publică, care vor fi selectate în mod aleatoriu pentru controlul din oficiu al acestora”. Dar, se pare că acum inspectorii sunt concentrați mai mult pe funcționarii locali (cel puțin așa arată actele de constatare publicate pe pagina ANI). E regretabil acest fapt, pentru că așteptările societății de la o ANI reformată au fost și încă rămân a fi mari. Poate investigațiile ziaristice vor fi un imbold pentru inițierea controalelor în privința unor demnitari mai înalți”, punctează experta.

    Sursa: anticorupție.md

  • Judecătorul Ștefan Starciuc: ”Eu nu vă interzic, dar nu puteți filma”

    Comportament cel puțin dubios sau rău intenționat din partea unui magistrat cu aspirații, care vrea să ajungă președinte al Curții de Apel din Comrat. Acest proces de judecată este monitorizat la Judecătoria Cantemir, unde Ștefan Starciuc și-a desfășurat activitatea până în prezent. De ceva timp, acesta se pare că a fost transferat la Curtea de Apel Comrat, relatează Curaj.TV

    Comportament cel puțin dubios sau rău intenționat din partea unui magistrat cu aspirații, care vrea să ajungă președinte al Curții de Apel din Comrat. Acest proces de judecată este monitorizat la Judecătoria Cantemir, unde Ștefan Starciuc și-a desfășurat activitatea până în prezent. De ceva timp, acesta se pare că a fost transferat la Curtea de Apel Comrat, relatează Curaj.TV

    Magistratul n-a argumentat nicicum interdicția de a filma la procesul de judecată a cetățeanului Vitalie Barbința, asupra căruia polițistul din sat ar fi tras mai multe focuri de armă.
    Sursa Video: http://Curaj.TV

  • Judecătorii „cu nouă vieţi”

    În ultimii zece ani, preşedinţii Republicii Moldova au respins rând pe rând candidaturile a 76 de judecători propuşi de Consiliul Superior al Magistraturii pentru promovare, reconfirmare, numire în funcție sau transfer. Vladimir Voronin, Marian Lupu, Mihai Ghimpu şi Nicolae Timofti au atenţionat în actele trimise la CSM că cei respinşi nu-și au locul în sistemul judecătoresc deoarece discreditează Justiţia, nu sunt obiectivi, deţin averi nejustificate, au probleme de integritate, relaţii cu businessmeni care conduc afaceri dubioase. De cele mai multe ori, constatările s-au bazat pe avizele Serviciului de Informaţii şi Securitate. În pofida argumentelor expuse de mai-marii ţării, CSM a lăsat în funcţie sau chiar a promovat 55 de judecători. Între timp, unii au plecat onorabil din sistem cu tot cu păcate, iar cel puţin 30 continuă şi astăzi să împartă dreptate. Centrul de Investigaţii Jurnalistice și Ziarul de Gardă au obţinut şi analizat toate actele pe care Preşedinţia le-a trimis din 2005 până în prezent Consiliului Superior al Magistraturii. Vă propunem să aflaţi ce au invocat preşedinţii şi ce a întreprins CSM.

    În ultimii zece ani, preşedinţii Republicii Moldova au respins rând pe rând candidaturile a 76 de judecători propuşi de Consiliul Superior al Magistraturii pentru promovare, reconfirmare, numire în funcție sau transfer. Vladimir Voronin, Marian Lupu, Mihai Ghimpu şi Nicolae Timofti au atenţionat în actele trimise la CSM că cei respinşi nu-și au locul în sistemul judecătoresc deoarece discreditează Justiţia, nu sunt obiectivi, deţin averi nejustificate, au probleme de integritate, relaţii cu businessmeni care conduc afaceri dubioase. De cele mai multe ori, constatările s-au bazat pe avizele Serviciului de Informaţii şi Securitate. În pofida argumentelor expuse de mai-marii ţării, CSM a lăsat în funcţie sau chiar a promovat 55 de judecători. Între timp, unii au plecat onorabil din sistem cu tot cu păcate, iar cel puţin 30 continuă şi astăzi să împartă dreptate. Centrul de Investigaţii Jurnalistice și Ziarul de Gardă au obţinut şi analizat toate actele pe care Preşedinţia le-a trimis din 2005 până în prezent Consiliului Superior al Magistraturii. Vă propunem să aflaţi ce au invocat preşedinţii şi ce a întreprins CSM.

    Potrivit legii, magistraţii instanţelor de fond şi cei ai curţilor de apel sunt numiţi în funcţie în urma unui concurs de către preşedintele ţării, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. La începutul carierei vin în post pentru cinci ani, iar dacă îşi fac onest munca sunt numiţi până la atingerea plafonului de vârstă — 65 de ani. Şeful statului poate respinge candidaturile doar în cazul în care depistează probe incontestabile de incompatibilitate a acestora cu funcţia respectivă şi dacă cel care pretinde la post a încălcat legislaţia sau procedurile legale de selectare şi promovare. Totuşi, CSM poate forţa mâna preşedintelui propunând repetat acelaşi candidat, o practică des întâlnită în Republica Moldova.  Centrul de Investigații Jurnalistice a solicitat oficial Președinției și CSM-ului să prezinte actele prin care şefii statului au respins în ultimii zece ani candidaturile judecătorilor. Cele două instituții au refuzat însă să ni le ofere. Reprezentanţii Preşedinţiei au motivate prin faptul ar putea fi afectat „principiul respectării drepturilor și reputației candidaților la funcția de judecător, a vieții private, intime și familiale”. Am reușit să facem rost de aceste documente care conţin informaţii de interes public, iar o parte le publicăm mai jos.

    Dosare examinate în câteva zile

    Candidatura lui Grigore Lungu la funcția de şef al Judecătoriei Ialoveni a fost respinsă la sfârşitul anului 2005 de Vladimir Voronin, președintele ţării de atunci. În actul semnat de șeful statului și expediat Valeriei Șterbeț, președinta CSM în acea perioadă, se arată că în precedentul mandat, Grigore Lungu „nu a reușit să asigure o activitate cel puțin satisfăcătoare a acestei instanțe”. „Atât domnul Lungu, cât și ceilalți judecători comit abateri procedurale grave. (…) Un aspect aparte al activității domnului Lungu îl constituie examinarea de către acesta, fără pregătirea corespunzătoare și într-un termen de la o zi până la o lună a cauzelor pentru care legislația prevede un anumit termen de examinare”, potrivit actului lui Vladimir Voronin. Şeful statului a făcut trimitere la trei dosare, două dintre care se refereau la desfacerea căsătoriei. Magistratul le-a examinat în doar trei zile, lucru nepermis de lege. Un alt caz se referea la decăderea din drepturile părintești, examinat în doar nouă zile. „Mai mult decât atât, sunt relevante neclaritățile privind consumarea a 8.000 de lei din contul extrabugetar pentru reparația automobilului de serviciu, precum și privind transferarea sumei de 411.450 de lei de la contul depozitar al Judecătoriei Ialoveni către o instituție bancară din țară și dispariția actelor privind destinația transferului acestei sume și denumirea beneficiarului”, scria Vladimir Voronin.

    Cu toate că Grigore Lungu ar fi putut fi pedepsit chiar şi penal pentru aceste încălcări, el este judecător până în prezent. Anul trecut, magistratul a încercat să revină în funcția de președinte al Judecătoriei Ialoveni. Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor de pe lângă CSM i-a barat însă acest drum, acordându-i calificativul „insuficient”. „În urmna interviurilor confidențiale întreținute cu angajații instanței, s-a constatat că judecătorul Grigore Lungu în cadrul Judecătoriei laloveni are o reputație proastă, are un comportament, deseori scandalos, din care considerente grefierii se schimbă des. În deliberare judecătorul își permite să intre cu grefierul și asistenul, astfel fiind încălcată taina deliberării. La observațiile colegilor în acest sens, ultimul reacționează neadecvat, ceea ce este o încălcare procedurală flagrantă, știrbind în acest mod imaginea justiției”, potrivit hotărârii Colegiului.

    Tehnică „însușită” de judecător?

    Un alt magistrat care a reușit să dribleze refuzul președintelui Vladimir Voronin de numire în funcție este Andrei Guțu, judecător de instrucție la Judecătoria Bălți. În decembrie 2005, Voronin îşi motiva respingerea de numire în funcţie prin faptul că  că Andrei Guțu, „activând în cadrul Comisariatului de Poliție Bălți s-a manifestat ca o persoană care posedă cunoștințe medii, nu dă dovadă de sârguință și perseverență, nu se bucură de stimă și autoritate și care pune în prim-plan interesele personale”.

    Președintele a adus drept exemplu două cazuri. Bunăoară, fiind anchetator, Andrei Guțu a restituit substanțe chimice în valoare de 500.000 de lei proprietarului, ridicate anterior de polițiști în calitate de corpuri delicte în cadrul unei cauze penale de sustragere de bunuri în proporții deosebit de mari. Acest fapt a pus în pericol desfășurarea urmăririi penale. Un alt exemplu îl constituie cauza penală în privința cetățenilor Gavriliuc și Lungu. În timpul urmăririi penale, de la aceștia au fost ridicate, în calitate de corpuri delicte, un număr mare de unități de tehnică audio și video. Ulterior, instanța a dispus restituirea bunurilor. „Însă, s-a constatat că o parte din această tehnică a dispărut, fiind însușită, conform unor date, de către domnul Guțu”, se arată în document. Peste doar jumătate de an, în ciuda acestor dezvăluiri, Andrei Guțu îmbrăcat  mantia de judecător, Voronin fiind obligat să semneze un decret de numire a acestuia în funcție. În februarie 2014, Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul „foarte bine”, iar în luna mai 2014 a fost reconfirmat în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

    Observat deseori în compania unor persoane suspecte”

    Tot acum zece ani, Vladimir Voronin a respins candidatura lui Valeriu Ciuntu care pretindea la funcția de președinte al Judecătoriei Criuleni. Motivele refuzului invocate în documente ar fi trebuit să-l facă pe Valeriu Ciuntu incompatibil nu doar cu funcția de președinte de instanță, ci și cu cea de judecător. Magistratul activează însă și acum. „S-a constatat că dânsul a prezidat ședința de judecată privind legalitatea înstrăinării la un preț simbolic a Complexului de porcine din s. Cimișeni, Criuleni. În această ședință a fost pronunțată o hotărâre prin care a fost prejudiciat substanțial bugetul raionului”, se menționează în ordin. Ba mai mult, Vladimir Voronin scria că Ciuntu „era observat deseori în compania unor persoane suspecte, cu antecedente penale, în localuri publice și de agrement”. Mai mult, judecătorul ar fi încercat de mai multe ori să intervină în examinarea unor cauze penale în care figurau asemenea persoane, pentru a influenţa luarea deciziilor în favoarea acestora.

    În luna mai 2014, magistratul Ciuntu a fost apreciat de Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor cu calificativul „bine”. Anul acesta, acerea lui Valeriu Ciuntu a ajuns sub lupa Comisiei Naționale de Integritate (CNI). S-a stabilit că magistratul nu a inclus în declarația sa cu privire la venituri și proprietăți pentru anul 2013 şase terenuri extravilane, patru construcții, un autoturism, trei conturi bancare și 552 de acțiuni la o societate comercială. Constatările au fost remise în adresa Procuraturii Generale (PG), care urmează să decidă dacă judecătorul va fi sau nu cercetat penal.

    Refuzat de Voronin, acceptat de Ghimpu, decorat de Timofti

    Alexandru Șpac este acum judecător la Curtea de Apel Chișinău. Pe 20 ianuarie 2006, candidatura acestuia la funcția de judecător era respinsă însă de Vladimir Voronin. Şeful statului scria negru pe alb că în perioada 1996—2002, fiind judecător, Șpac „s-a manifestat drept o persoană care pune propriile interese mai presus de obligațiile funcționale, fapt ce discreditează justiția, compromite independența și imparțialitatea ei, cinstea și demnitatea de judecător”. Voronin a oferit drept exemplu cazul lui Vasile Caras, fost director al Concernului Financiar „Intercapital”, învinuit penal pentru sustragerea depunerilor bănești, într-un dosar în care figurau peste 1.200 de persoane, majoritatea bătrâni și invalizi. Președintele a menționat că Alexandru Șpac, activând la Tribunalul Chișinău, a făcut parte din completul de judecători care l-a eliberat pe Caras din arest, aplicându-i măsura de nepărăsire a localității, fapt ce i-a permis acestuia să fugă din țară.

    Peste aproape doi ani, CSM l-a propus repetat pe Alexandru Șpac la funcția de judecător, iar Voronin l-a respins şi de acea dată. Pe lângă motivele invocate mai sus, șefului statului de atunci a scris că Șpac, „activând în calitate de avocat, practică estorcarea de bani în calitate de mită pentru judecători”. „Unul din aceste cazuri este cel în care dumnealui a reprezentat interesele unui inculpat la Curtea de Apel Chișinău. Inculpatul a refuzat să dea bani în calitate de mită. În consecință, Alexandru Șpac, contrar statului și codului deontologic al avocatului, a solicitat instanței de judecată condamnarea clientului său”, se arată în document. După ce a fost respins de două ori de Vladimir Voronin, Alexandru Șpac s-a făcut avocat. În 2010, a revenit cu o nouă cerere, fiind acceptat la funcția de judecător de Mihai Ghimpu, președinte interimar în acea perioadă. Inițial, Șpac a fost numit judecător la Curtea de Apel Comrat, iar peste aproape doi ani, a fost transferat la Curtea de Apel Chișinău. În octombrie 2012, magistratul a fost decorat de Timofti cu Ordinul „Gloria Muncii”, iar anul trecut, Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul „bine”.

    Refuzat de președinte, promovat de sistem

    În ultimii şase ani cariera judecătorului Nichifor Corochii a fost în ascensiune. Din 2009 acesta a fost detașat în cadrul CSM, iar în 2012 și 2013 a condus această instituție, fiind preşedinte interimar. Printr-un ordin semnat de Nicolae Timofti pe 30 ianuarie 2014, Corochii a ajuns judecător la Curtea de Apel Chișinău, asta după ce nu a reușit să obţină un nou mandat de membru al Consiliului. Puţini ştiu însă că acesta nu a fost acceptat de Vladimir Voronin la funcția de președinte al Judecătoriei Edineț. În aprilie 2006, Voronin scria că Nichifor Corochii „s-a manifestat ca o persoană care pune interesele personale mai presus de obligațiile funcționale, ignoră regulile de etică judecătoarească, discreditând justiţia şi compromiţând independenţa, imparţialitatea, cinstea şi demnitatea de judecător”. Preşedintele mai scria că magistratul întreținea legături cu businessmani implicați în afaceri dubioase, ceea ce a generat nemulțumirea cetățenilor. „Drept exemplu poate servi faptul tutelării de către dumnealui a activității întreprinzătorilor Mina Tomașevschi, Nicolae Tomașevschi și Zinaida Mamaliga. Datorită acestei tutelări, Mina Tomașevschi, care activa și în calitate de manager al pieței agricole locale a reușit să înstrăineze 58 de magazine și gherete din cele 75 care funcționau în piață, precum și să reducă la 25.000 -50.000 de lei pe an suma venitului transferat la buget”, potrivit actului. În acelaşi document se mai arată că în calitate de „tutore” al Minei Tomașevschi, Nichifor Corochii asigura personal examinarea cauzelor privind activitatea ei, „protejându-i interesele, urmărind restabilirea ei în funcția de manager al pieței agricole, funcție din care aceasta a fost eliberată”.

    „De asemenea, s-a constatat că domnul Corochii, făcând uz de relația sa amicală pe care o are cu executorul Țiverenco, asigură executarea hotărârilor judecătorești ce țin de interesele doamnei Tomaşevschi. Totodată, activând în calitatea de judecător și tutelând activitatea doamnei Tomașevschi, domnul Corochii a reușit să-și construiască o casă luxoasă în or. Edineț, pe str. M. Cibotari. Lucrările de construcție a caselor doamnei Tomașevschi și a domnului Corochii s-au desfășurat simultan”, mai scria Voronin. Atunci, aceste acuzaţii au fost verificate de către membrii CSM, care s-au adeverit parțial, așa că Nichifor Corochii nu a mai a fost propus repetat pentru numire în funcția de președinte al Judecătoriei Edineț. La scurt timp acesta a ajuns însă membru al CSM, iar de acolo, la Curtea de Apel Chișinău. În 2011 i s-a conferit medialia „Meritul Civic”.

    „Probabil CSM a verificat informația și ea nu s-a adeverit. Nu mai țin minte exact ce a fost. Toată informatia este la dosarul meu personal. Puteți verifica acolo ce și cum a fost. Președintele are dreptul să respingă, la fel cum CSM-ul are dreptul să înainteze repetat o candidatură”, ne-a spus Nichifor Corochii.

    „După o discuție cu reținutul, judecătorul şi-a anulat propria decizie”

    În noiembrie 2006 şi Iurie Iordan, propus de CSM pentru reconfirmarea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, a fost respins de Vladimir Voronin. „Activând în calitate de judecător, s-a manifestat ca o persoană care posedă cunoștințe medii, poate fi influențată în luarea deciziilor, nu dă dovadă de sârguință și perseverență, nu se bucură de stimă și autoritate, pune interesele personale mai presus de obligațiile funcționale, este orgolios și încalcă în mod brutal normele de etică profesională”, se arată în actul preşedintelui. Potrivit aceluiaşi document, în 2003, examinând cauza penală privind D.Constantin, conducătorul unei grupări criminale, judecătorul Iordan, în prezența polițiștilor din escortă a pronunțat decizia privind arestarea acestuia. Mai târziu, după o discuție cu reținutul, judecătorul şi-a anulat propria decizie. După eliberare, D. Constantin a părăsit țara și în prezent este dat în căutare generală. În iulie 2006, Iurie Iordan ar fi contribuit la absolvirea de răspundere penală a trei infractori — Secrieru, Guștiuc și Andros – toţi aliați ai lui D. Constantin.

    În ianuarie 2005, în timpul ședinței de judecată în care era examinată cauza penală a unui bărbat magistratul a deschis radioul la intensitate maximă, „ignorând în mod demonstrativ regulile de procedură și etică judecătoarească”. Peste doar câteva luni însă, Iordan a fost reconfirmat în funcție. În noiembrie 2013 Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul „foarte bine”. Tot în 2013, magistratul a fost filmat în timp ce primea un plic de la o femeie în ograda Curții de Apel Chişinău. Ulterior, cei doi au precizat că sunt rude, iar în plic ar fi fost o factură pentru achitarea unui impozit. Am vrut să discutăm cu magistratul, însă grefiera sa ne-a spus că acesta, de obicei, nu discută cu presa.

    „…o persoană prin intermediul căreia pot fi clasate dosare penale”

    În 2007, Ștefan Starciuc a fost propus la funcția de președinte al Judecătoriei Cantemir. Voronin însă nu l-a acceptat, menționând că acesta ar avea o reputație pătată. „În perioada activității sale în cadrul Oficiului de Executare Cantemir al Departamentului de Executare, dânsul a fost implicat în acțiuni dubioase, manifestate prin diminuarea prețului de vânzare a unei încăperi ce aparținea Apă-Canal Cantemir. El a intervenit pe lângă colaboratorii CCCEC (actualul CNA – n.r.) în scopul neadmiterii ca acest caz să fie elucidat. De asemenea, în perioada exercitării funcției de judecător, în timpul examinării unui dosar penal pe numele inculpatului Corcimari, care a deținut funcția de șef al Secției asistență socială a Consiliului Raional Cantemir, domnul Starciuc a condiționat achitarea inculpatului și restabilirea lui în funcția deținută anterior prin oferirea unei recompense materiale”, scrie în documentul semnat de Vladimir Voronin.

    Atunci Starciuc nu a mai ajuns președinte. În 2009, Voronin l-a respins din nou, după ce CSM a propus să fie numit judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Pe lângă argumentele din 2007, în 2009 președintele și-a motivat refuzul prin faptul că „printre avocații din r. Cantemir, dl Starciuc este cunoscut drept o persoană prin intermediul căreia pot fi clasate dosare penale, pot fi diminuate sentințele penale, precum și favorizată soluționarea cauzelor civile, contra unei sume de bani care este încasată prin intermediari”. În ciuda acestor acuzații, cu ajutorul CSM, care l-a propus repetat spre numire, în septembrie 2009 Ştefan Starciuc a fost numit de Voronin judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

    Averea judecătorului Minciună de acum 7 ani

    Anatolie Minciună este judecător încă din 1991. Mai întâi a activat la Judecătoria populară a raionului Octombrie din Chişinău, apoi a devenit vicepreşedinte la Judecătoria sectorului Râşcani. În 2008 a fost promovat la Curtea de Apel Chişinău. A obţinut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzaţii grave.

    Potrivit documentelor, în urma investigaţiilor s-a stabilit că cheltuielile şi proprietăţile sale nu corespund veniturilor declarate. „(…) familia Minciună a reuşit să devină proprietara a şase unităţi de transport: Volkswagen Golf, Volkswagen Sharan, Opel Corsa (două unităţi), BMW 318i şi BMW 520i. Totodată, Sergiu Minciună, fiul judecătorului, a devenit cofondator cu 25% la SRL Ilagro Promils (…) În pofida informaţiilor de mai sus, pentru anii precedenţi, domnul Minciună a declarat venit doar din activitatea de judecător (20.000 de lei în 2005)”, se menţionează în actul lui Vladimir Voronin. În acelaşi document, preşedintele de atunci scria că Anatolie Minciună a achitat autoritatea criminală David Mereşinschi, alias „Debil”, şi membrii grupului acestuia, inculpaţi pentru comiterea unor acte de şantaj. La începutul anului 2008, la o solicitare repetată venită din partea CSM, Voronin nu s-a mai opus, iar Anatolie Minciună a ajuns la Curtea de Apel Chişinău.

    În ultima sa declaraţie de venituri şi proprietăţi, cea pentru anul 2014, Anatolie Minciună declară că deţine mai multe terenuri (15 hectare în raionul Briceni – n.r.), o vilă în Truşeni, mun. Chişinău, şi un apartament de 71 de metri pătraţi, dobândit în 2014, în blocul construit special pentru judecători, la un preţ de doar 360 de euro pentru un metru pătrat. Magistratul mai deţine şi trei automobile: un Land Rover fabricat în 2002, un GAZ din 1981 şi o Skoda Fabia din 2008, pe care a cumpărat-o recent. Între timp, fiul acestuia și-a mai deschis o firmă. În ianuarie 2014, magistratul a fost evaluat de Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor de pe lângă CSM, care i-a acordat calificativul „foarte bine”.

    „Văzut în repetate rânduri în stare de ebrietate în locuri publice”

    Xenofon Ulianovschi este de șapte ani vicepreședinte la Curtea de Apel Chișinău. În noiembrie 2007, candidatura sa pentru această funcție era însă respinsă. Acesta motiva prin faptul că Ulianovschi era la Curtea de doar un an. În plus, făcând parte dintr-un complet de judecători, a redus de trei ori pedeapsa aplicată unui cetățean turc de prima instanță, bărbatul fiind acuzat de trafic de copii. În 2008, magistratul a ajuns totuşi în funcția râvnită. În 2012, acesta a obținut un nou mandat. În 2013, CSM a decis intentarea procedurii disciplinare împotriva lui Xenofon Ulianovschi care era acuzat de un avocat de emiterea unor hotărâri falsificate. Pentru că judecătorul a fost anchetat, numele său a fost exclus, temporar, din lista magistraţilor propuşi pentru acordarea distincţiilor de stat. În 2014, Ulianovschi a primit totuși „Ordinul de Onoare”, acordat de președintele țării.

    În aprilie 2008, Alexandru Motricală, propus de CSM la funcția de judecător de instrucție la Judecătoria Dubăsari era respins de șeful statului. Vladimir Voronin scria Consiliului că acesta, „activând în calitate de procuror, s-a manifestat ca o persoană cu cunoștințe medii, pasibilă de a fi influențată în luarea deciziilor”. „Dânsul nu dă dovadă de sârguință și perseverență în muncă, nu se bucură de stimă și autoritate, este orgolios și neglijează în mod brutal normele eticii profesionale”, menţiona preşedintele. În confirmarea celor spuse, Voronin a făcut referire la faptul că Alexandru Motricală ar face abuz de băuturi spirtoase, fiind „văzut în repetate rânduri în stare de ebrietate în locuri publice”. Peste câteva luni, CSM l-a propus reperat pe Motricală, iar președintele Voronin l-a numit judecător de instrucție la Judecătoria Dubăsari, funcție pe care o ocupă și astăzi, după ce, în octombrie 2013 a fost numit magistrat până la atingerea plafonului de vârstă.

    Avea cel mai mare număr de dosare clasate”

    Tot în luna aprilie 2008, Vladimir Voronin a respins și candidatura Tatianei Duca la funcția de vicepreședinte al Curţii de Apel Bălți. După ce a înşirat un text similar ca în cazul altor judecători respinși, preşedintele s-a referit un dosar pe care magistrata l-a examinat în 2004 şi prin care a obligat Biroul Vamal „Nord” să achite în contul unei companii private 1,35 milioane de euro drept pagube morale, rezultate în urma unui litigiu. Ulterior, această hotărâre a fost anulată de instanțele superioare. După acest refuz, Duca nu a ajuns vicepreședinte al Curţii de Apel Bălți, dar continuă și astăzi să activeze în cadrul acestei instanțe.

    Pe 7 august 2014, Petru Triboi a fost numit prin decretul lui Nicolae Timofti în funcția de președinte al Judecătoriei Nisporeni. Şase ani mai devreme, Vladimir Voronin considera că Triboi nu are dreptul să ocupe nici măcar funcția de vicepreședinte, la care a fost înaintat de către CSM. Voronin făcea referire la faptul că Triboi era caracterizat de colegi ca fiind „o persoană ușor influențabilă, ce nu se bucură de respect în colectiv, nu manifestă sârguință și perseverență, este orgolios și subiectiv în aprecieri”. „De asemenea, dânsul nu întotdeauna este exigent față de sine și față de subalterni, nu apreciază obiectiv persoanele din anturajul său, conducându-se în mare măsură de propriile simpatii și antipatii. Din punct de verere profesional, domnul Triboi este caracterizat ca având o competență mediocră (…) Activând în cadrul organelor afacerilor interne, avea cel mai mare număr de dosare clasate din motive, în opinia unora, pur subiective”, menționa Vladimir Voronin, deşi tot el, în decembrie 2005, l-a acceptat în funcția de judecător. În 2010, Petri Triboi a devenit judecător până la atingerea vârstei de pensionare.

    Apartament de la stat pentru judecător

    Nici Eugen Pșenița de la Judecătoria Edineț nu a fost pe placul lui Vladimir Voronin, care a respins candidatura acestuia la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, refuzul însemnând la modul practic demiterea judecătorului din sistem. „Activând în calitate de judecător, domnul Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, scria preşedintele. A adus și un exemplu mai mult decât elocvent. „În 2004, domnul Pșenița a adresat Primăriei Edineț o cerere privind acordarea de spațiu locativ. În iunie 2004 i s-a propus un apartament, pe care Eugen Pșenița nu l-a acceptat. Însă, în decembrie 2004, dânsul a adresat o cerere Judecătoriei Briceni prin care solicita obligarea Consiliului Orășenesc Edineț să-i acorde o despăgubire pentru neatribuirea de spațiu locativ. Din motive ce nu au putut fi stabilite, reprezentantul autorităților publice locale a acceptat pretențiile acestuia”, relata şeful statului.

    Judecătoria Briceni i-a dat câștig de cauză. Concomitent, în februarie 2006, judecătorul a cumpărat în oraşul Edineţ o casă cu două etaje pentru care a plătit 28.000 de dolari şi pe care a înregistrat-o pe numele tatălui său. Preşedintele preciza că veniturile celor doi nu le permiteau să suporte asemenea cheltuieli. Între timp, pentru executarea hotărârii Judecătoriei Briceni, în martie 2006, Oficiul Edineț al Departamentului de Executare a blocat conturile Primăriei, „fapt ce a pus în pericol alocarea de către organizațiile internaționale administrației publice locale a sumei de 3,54 milioane de lei în calitate de investiții în sfera socială”. Doar la insistenţa colegilor Eugen Pșenița a renunțat la pretinsa despăgubire și a acceptat, în schimb, un apartament de serviciu, care i-a fost atribuit la scurt timp de autorități. Mai târziu, Consiliul Orășenesc Edineț, prin decizia din 14 decembrie 2007 a modificat decizia inițială, excluzând după sintagma „spațiu locativ” specificarea „de serviciu”. Astfel, odată cu modificarea statutului apartamentului, Pșenița a obținut dreptul de a-l privatiza. CSM a propus candidatura magistratului repetat, iar Voronin s-a conformat, numindu-l în funcția de judecător până la atingerea vârstei de pensionare.

    Tranzacțiile imobiliare ale familiei

    O simplă verificare a informațiilor prezentate în actul semnat de Voronin ne confirmă faptul că magistratul a fost implicat într-o schemă imobiliară. Conform datelor cadastrale, în februarie 2006, Nicolae Pșenița, tatăl judecătorului, născut în 1940, pe atunci de 66 de ani, devine proprietarul unui apartament (nu casă, aşa cum se arată în actul lui Vladimir Voronin – n.r.) cu patru camere şi cu o suprafaţă de aproape o sută de metri pătraţi pe str. Nikolai Gribov din Edineț. În octombrie 2011, în urma unui contract de schimb între pensionarul Nicolae Pșenița și fiul său, judecătorul Eugeniu Pșenița, acel imobil devine propritatea magistratului și a familiei sale. În schimb, tatăl primește apartamentul fiului, din str. Independenței, unul de 40 de metri pătraţi. Ar putea fi vorba despre locuinţa pe care magistratul a obţinut-o de la autorităţile locale şi pe care, între timp, l-a privatizat. Doar că apartamentul nu a rămas mult timp în posesia tatălui magistratului, fiind vândut peste doar două săptămâni. Cel mai probabil, numele tatălui a fost folosit în acest proces doar pentru ca în tranzacție să nu figureze numele judecătorului.

    Din declarația de avere pentru anul 2014 aflăm că acesta deține un teren în satul Cotiujeni, raionul Briceni, apartamentul primit de la tatăl său în 2011, două garajuri și două automobile pe care le conduce împreună cu soția prin mandat. Din 2012, soția magistratului are o datorie de 30.000 de euro către o persoană fizică. Secretariatul instanței ne-a spus că magistratul se află în concediu și că nu putem discuta cu el.

    „Starea materială a soților Țonov nu corespunde veniturilor”

    În luna august 2008, Vladimir Voronin nu a acceptat-o nici pe Irina Țonov, propusă de CSM la funcția de judecătoare la Căușeni. În scrisoarea sa, șeful statului preciza că „doamna Țonov este caracterizat ca un specialist de competență mediocră, deseori invocându-se faptul că dânsa este mai multe teoretician și mai puțin practician”. „Se consideră că activitatea ei de succes este determinată în mare parte de  protecția factorilor de decizie. Irina Țonov este o persoană impulsivă, lăsându-se ușor provocată, ceea ce generează certuri și conflicte. Un alt aspect ce nu poate fi ignorat îl constituie existența unor date precum că starea materială a soților Țonov nu corespunde veniturilor declarate. Mai mult ca atât, actualmente este verificată informația privind acceptarea de către doamna Țonov, în calitatea de lector la USM, în timpul sesiunii din vara anului 2008, de la mai mulți studenți, a unor sume bănești pentru susținerea examenului și colocviului. Toate mijloacele bănești ar fi fost colectate printr-o persoană de încredere”, susţinea Vladimir Voronin.

    Respinsă de liderul PCRM, Irina Țonov a fost acceptată în decembrie 2011 de un alt președinte, interimarul Marian Lupu. Peste un an Nicolae Timofti a promovat-o la funcţia de vicepreședinte al Judecătoriei Căușeni. Mai nou, magistrata a devenit preşedinte interimar al instanţei. Judecătoarea deține în proprietate două apartamente, un spațiu comercial de peste 1.700 de metri pătraţi, o mașină, iar prin intermediul soțului, Igor Țonov, 100% din SRL Ghidprim, firmă înregistrată în unul din cele două apartamente ale familiei, din str. Pușkin din Capitală.

    Demisă de un președinte, primită înapoi de altul

    Marcela Nicorici a fost numită în funcția de magistrat la Judecătoria Florești în anul 2003, pe un termen de cinci ani, prin decretul lui Vladimir Voronin. În 2007, tot prin decret prezidențial, a ajuns la Judecătoria Bălți. Doar că, în 2008, atunci când a fost propusă de CSM la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, Vladimir Voronin a respins candidatura. „S-a constatat că doamna Nicorici nu asigură examinarea cauzelor în termene rezonabile, examinarea unora dintre ele fiind amânată nejustificat, iar a altora, cu încălcarea procedurii stabilite, ceea ce trezește nemulțumirea participanților la proces”, se arată în act. Voronin a oferit drept exemplu dosarul S.A. Mioara, examinarea căruia a fost amânată timp de jumătate de an, pentru ca ulterior să fie repartizat altui judecător. „Atenționez și asupra faptului că doamna Nicorici, contrar prevederilor Codului de etică profesională, își permite să consume băuturi spirtoase în biroul de serviciu cu amicii săi. Concomitent, este fondator și manager la ÎI Iurist-Nicorici, care acordă asistență juridică, ceea ce contravine prevederilor legisțației”, potrivit aceluiaşi document.

    Drept consecință, pe 26 decembrie 2008, din cauza „expirării împuternicirilor în legătură cu nenumirea judecătorului până la atingerea plafonului de vârstă”, Marcela Nicorici a fost eliberată din funcție. După ce a plecat, potrivit platformei Magistrat.md, a devenit avocat-stagiar, administrator al insolvabilității la Întreprinderea Individuală „Nicorici Marcela”, consultant la Judecătoria Bălți, și jurist la întreprinderea cu capital străin „Moldova zahăr” SRL. Anul acesta, în luna mai, a revenit în sistemul judecătoresc, chiar dacă anterior a fost demisă, fiind acceptată fără probleme de CSM și de președintele Nicolae Timofti în funcția de magistrat la Judecătoria Fălești, pe un termen de cinci ani.

    Capacități profesionale medii și fiind pasibil de a fi influențat”

    Printr-un decret semnat de Vladimir Voronin pe 30 septembrie 2008, Veronica Carapirea devenea președinta Judecătoriei Basarabeasca. Peste doar două luni,  președintele a refuzat numirea ei în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Conform informațiilor din documentul prezidențial, pe Voronin l-a deranjat faptul că aceasta „admite la examinarea dosarelor încălcări serioase ale procedurii judiciare și ale normelor de etică profesională, achitând nemotivat contravenienți și inculpați sau pronunțând sentințe ce contravin vădit legislației și probelor acumulate de organele de anchetă”. Președintele a făcut referire la cazul inculpatei Irina Reihert, căreia magistrata i-a redus termenul pedepsei de la aproape şapte ani de închisoare cu executare la cinci ani de închisoare cu suspendare. În aprilie 2009 Vladimir Voronin a semnat totuşi decretul prin care Veronica Carapirea a devenit judecătoare până la pensionare.

    Vladimir Craveț este un alt candidat respins de Vladimir Voronin. A rămas însă judecător datorită membrilor CSM. „S-a constatat că domnul Craveț în exercitarea atribuțiilor de serviciu plasează interesele personale înaintea obligațiilor funcționale, respingând nejustificat demersurilor procurorilor privind efectuarea măsurilor de urmărire penală, inclusiv sabotând investigarea infracțiunilor legate de droguri și muniții. Concomitent, domnul Craveț admite încălcări ale procedurii judiciare și ale normelor de etică profesională, examinând superficial și iresponsabil cauzele, dând dovadă de capacități profesionale medii și fiind pasibil de a fi influențat la luarea deciziilor prin oferirea unor sume de bani”, menţiona Vladimir Voronin în aprilie 2009.  În același an, fiind propus repetat de către CSM, Voronin a semnat ordinul, iar acesta și-a continuat mandatul de judecător. În 2014, Nicolae Timofti l-a reconfirmat, din prima, în funcție.

    Pune interesele personale mai presus de obligațiile funcționale”

    În iulie 2009 CSM a propus-o pe Aurelia Pleșca la funcția de magistrat la Judecătoria Basarabeasca, pe un termen de cinci ani. „S-a constatat că doamna Pleșca, în calitate de consultant la Judecătoria Bender, s-a dovedit a fi o persoană care pune interesele personale mai presus de obligațiile funcționale, fiind pasibilă de influențe la luarea deciziilor, fapt ce discreditează justiția, compromite independența, imparțialitatea, cinstea și demnitatea de judecător”, se arată în actul prin care Vladimir Voronin a respins această candidatură. Între altele, potrivit documentului de acum șase ani, starea materială a judecătoarei nu corespundea veniturilor declarate. Peste câteva luni însă, în octombrie 2009, Mihai Ghimpu, șef interimar al statului pe atunci, a numit-o printr-un decret judecător la Judecătoria Bender, pe un termen de cinci ani. În 2014, Nicolae Timofti o numește pe Aurelia Pleșca judecător la Bender până la atingerea plafonului de vârstă.

    În martie 2010, CSM a înaintat la președinție un demers prin care i-a cerut lui Mihai Ghimpu să-i numească pe Maria Chiperi și Dorel Musteață de la Judecătoria Anenii Noi și Virgiliu Buhnaci de la Judecătoria Botanica magistrați până la atingerea plafonului de vârstă. „S-a constatat incompatibilitatea candidaturilor respective cu funcția de judecător, deoarece, în timpul exercitării funcțiunii, precum și în afara relațiilor de serviciu, comit fapte ce discreditează justiția și compromit onoarea și demnitatea de judecător, inclusiv care provoacă dubii privind obiectivitatea lor, ignoră regulile eticii judecătorești și încalcă legislația, dând consultații verbale în probleme litigioase”, potrivit documentului semnat de Mihai Ghimpu.

    Ghimpu supărat că … la Anenii Noi, oamenii votau comuniștii

    Peste o lună, membrii CSM, au venit cu un demers repetat, iar președintele țării s-a văzut obligat să semneze decretul. Mai mult, magistrații au avansat în funcții. Bunăoară, în 2011, prin decretul lui Marian Lupu, Maria Chiperi a devenit vicepreședinta Judecătoriei Anenii Noi. Ea și-a păstrat funcția și în 2015, printr-un decret similar semnat de Nicolae Timofti. Tot în 2011, Dorel Musteață a ajuns președintele Judecătoriei Anenii Noi. Peste trei a fost ales membru al CSM.

    „După ce am fost respins, am depus cerere de verificare. S-a verificat informația şi s-a făcut o notă informativă. Ne-au propus a doua oară. Peste un an am devenit președinte. Am trecut fără probleme. Am înțeles că atunci fie a fost ceva pe interior, niște scrisori anonime, fie era o decizie legată de politică. Mai în glumă, mai în serios, am înțeles că Mihai Ghimpu era supărat că noi eram de la Anenii Noi, acolo unde oamenii votau mai mult cu comuniștii.  Real, nu cunosc ce a fost. Dar, de obicei, în aceste situații, este cineva de pe loc care are ciudă și vrea să-i facă un rău judecătorului…Chiar și acum, vin avizurile de la SIS, și apar lucruri stranii. De exemplu, un judecător care cu cinci ani în urmă a trecut verificarea, iar SIS-ul i-a zis că e tot ok, acum, când pretinde la o funcție, îndată apare că, uite, în 2007, el nu știu ce a făcut. Eveniment de acum opt ani. Înseamnă ce, că organele de drept ce au făcut opt ani, au dormit? Și cum acum cinci ani era bun, dar acum nu mai e? Din discuțiile cu judecătorii, acest fenoment ciudat a luat amploare în ultimii ani”, a comentat Dorel Musteaţă. La rândul său, în iunie 2015, Virgiliu Buhnaci a fost desemnat judecător de instrucție la Judecătoria sectorului Botanica al Capitalei.

    Nu se bucură de o reputație ireproșabilă”

    Și Sergiu Godorogea de la Judecătoria raionului Râșcani, potrivit unui act semnat de Mihai Ghimpu, a discreditat justiția și a compromis onoarea și demnitatea de judecător. „Astfel, domnul Godorogea, la solicitările Poliției, în lipsa urmăririlor penale pornite în condițiile legii, precum și a demersurilor procurorilor, a autorizat acțiuni de percheziție, ridicare de obiecte, acțiuni care nu și-au atins efectul scontat, dar au generat adresări ale cetățenilor la organele procuraturii”, se arată în documentul prin care Mihai Ghimpu a respins propunerea de numire a lui Sergiu Godorogea în funcția de judecător de instrucție până la plafonul de vârstă. Peste o lună însă Mihai Ghimpu a semnat documentul, iar Sergiu Godorogea a devenit judecător de instrucție până la atingerea plafonului de vârstă. Peste patru ani, Nicolae Timofti l-a reconfirmat în funcția de judecător la Judecătoria raionului Râșcani.

    În martie 2010, CSM l-a propus pe Vasile Stihi la funcția de președinte al Judecătoriei Telenești. Iată ce arată actul prin care Mihai Ghimpu a respins candidatura: „S-a constatat incompatibilitatea domnului Vasile Stihi cu funcția de președinte al instanței judecătorești”, deoarece la judecarea cauzelor judiciare admite încălcări ale legislației material și procesuale, nu se bucură de o reputație ireproșabilă, încalcă etica profesională. De asemenea, s-au constatat inadvertențe privind dreptul său de proprietate asupra unor bunuri imobile.” În 2011, Marian Lupu îl acceptă la funcția de vicepreședinte al aceleiași instanțe.

    De ce a fost respins „finul” Melniciuc

    Acum doi ani, CSM l-a propus pe Oleg Melniciuc, pe atunci judecător și vicepreședinte al Judecătoriei sectorului Râșcani din Chișinău, la funcția de președinte al aceleiași instanțe. Nicolae Timofti a scris negru pe alb că obiectivitatea magistratului provoacă îndoieli. “În viziunea mea, activitatea domnului Melniciuc în calitatate de vicepreședinte și cea de înfăptuire a justiției în unele cause civile sunt activități desfășurate cu abateri de la normele Legii cu privire la statutul judecătorului și Codului de etică a judecătorului, precum și în condițiile existenței conflictului de interese”, se arată în document. În context, șeful statului a amintit despre un control complex efectuat la acestă instanță în urma căruia activitatea acestei judecătorii a fost apreciată ca fiind nesatisfăcătoare. În iunie 2013 Nicolae Timofti l-a numit șef la Judecătoria sectorului Râșcani. Melniciuc este finul de cununie al președintelui CSJ, Mihai Poalelungi.

    În 2014 Nicolae Timofti a respins candidatura lui Anatolie Galben atunci când CSM a propus reconfirmarea acestuia în funcţia de judecător de drept comun. Galben este unul dintre magistraţii care au judecat tineri în timpul evenimentelor din aprilie 2009. „Datele indicate în avizul de verificare al SIS vizează încălcarea de către judecătorul Anatolie Galben a principiului imparţialităţii în cadrul examinării unor dosare şi trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către acesta (…) CSM a scăpat din vedere unele circumstanţe care trebuie să fie luate în calcul şi coroborate cu statutul judecătorului”, se arată în nota trimisă la Consiliu. În iunie, membrii CSM au înaintat repetat candidatura acestuia, iar Nicolae Timofti ar trebui să emită un decret.

    „Sesizarea SIS nu are vreun suport factologic”

    Acum câteva luni, CSM l-a propus pe Ion Ţurcan la funcţia de preşedinte al Judecătoriei sectorului Centru al Capitalei, post pe care l-a ocupat începând cu 2011. Nicolae Timofti le-a scris însă foştilor colegi că într-o sesizare a Serviciului de Informaţii şi Securitate este vizată integritatea candidatului, iar detaliile expuse „trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către acesta”. Astfel, şeful statului a respins candidatura şi a insistat ca CSM să-l verifice suplimentar. ZdG a dezvăluit anterior că în informaţie parvenită de la SIS se menţiona că magistratul ar fi beneficiat de o vacanţă în România, la Poiana Braşov, pe care ar fi primit-o cadou de la un figurant într-un dosar. „Este dreptul domnului preşedinte de a respinge sau de a promova. Sesizarea SIS nu are vreun suport factologic şi nici nu corespunde adevărului. Tot ce s-a invocat în nota respectivă a constituit obiect de examinare şi ar fi avut loc încă acum trei ani şi ceva. Cu toate acestea, ei din nou scriu minciuni, mă scuzaţi de expresie”, a spus Ion Ţurcan atunci, precizând că nici el, nici familia sa nu a fost vreodată la Poiana Braşov. Nicolae Clima, inspector-judecător principal la CSM ne-a spus că în privinţa lui Ion Ţurcan nu a fost luată încă o decizie finală.

    Acum câteva luni Natalia Berbec, proaspătă absolventă a Institutului Naţional de Justiţie, a fost propusă la funcţia de magistrat la Judecătoria raionului Hânceşti, pe un termen de cinci ani. Asta după ce cu un an înainte candidatura judecătoarei care îşi dorea să ajungă la Judecătoria sectorului Buiucani a fost respinsă. Nicolae Timofti a amintit în actul pe care l-a trimis la CSM despre existenţa unor suspiciuni rezonabile privind integritatea Nataliei Berbec. „(…) astfel de numiri în funcţie pot compromite eficienţa şi imaginea sectorului justiţiei, precum şi efectele pozitive aşteptate ca rezultat al reformei acestui sector”, a menţionat şeful statului.  Potrivit datelor SIS, în perioada 2001-2009, aceasta a activat în funcţie de jurist la ÎM „Regia Transport Electric” (RTEC), întreprindere supusă atunci unor „atacuri raider”. Tot SIS scria că Natalia Berbec s-a aflat anterior în relaţii de concubinaj cu Ruslan Garştea, care, la rându-i, avea relaţii de interese cu afaceristul Veaceslav Platon, cel care ar fi fost implicat în atacurile raider de la RTEC. Anul trecut, în timpul unei şedinţe a CSM, Berbec a negat informaţiile prezentate de SIS. „Cum să demonstrez că nu-l cunosc pe Platon, dacă eu chiar nu-l cunosc?”, a întrebat Berbec reprezentanţii CSM. În iulie, preşedintele ţării a semnat decretul, iar Natalia Berbec a ajuns judecătoare la Hânceşti.

    Judecătorul respins și de Voronin, și de Timofti, promovat de CSM

    Ştefan Starciuc, cel pe care l-a criticat Vladimir Voronin, a ajuns şi în vizorul lui Nicolae Timofti. Judecătorul împreună cu alţi doi colegi — Serghei Gubenco, preşedinte al Judecătoriei Comrat, şi Grigori Colev, magistrat la aceeaşi instanţă, au fost propuşi la funcția de judecător la Curtea de Apel Comrat. Nicolae Timofti nu i-a acceptat, cerând CSM-ului să-i verifice suplimentar.

    „Datele ce se conţin în sesizarea Serviciului de Informaţii şi Securitate vizează integritatea persoanelor propuse pentru numirea în funcţia de judecător la Curtea de Apel Comrat şi generează suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către aceştia”, potrivit actului lui Nicolae Timofti. În aprilie 2015, Consiliul a înaintat repetat candidaturile celor trei preşedintelui. „(…) Constat o situaţie paradoxală în CSM – organ care exercită autoadministrarea judecătorească, nu a examinat conţinutul avizelor consultative ale organului de verificare a titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice – Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova. Cu atât mai mult că iniţierea verificării suplimentare a candidaţilor menţionaţi a fost dispusă de către însuşi CSM”, se arată în scrisoarea prin care a informat CSM că respinge candidaturile celor trei.

    În mai, la o şedinţă a CSM, Starciuc, Gubenco şi Colev au cerut să fie propuși repetat șefului statului. Solicitarea i-a nedumerit însă pe magistraţii din Consiliu care nu au ştiut cum să procedeze. „Avem o problemă. Noi nu avem acces la secretul de stat”, a amintit Teo Cârnaţ, membru al CSM, referindu-se la faptul că preşedintele şi-a bazat decizia pe informațiile primite de la SIS, care pot conţine secrete de stat și la care au acces doar un număr limitat de persoane. „Eu ştiu că mi-am făcut lucrul onest şi că sunt persoane cărora nu le convin unele hotărâri. Asta este situaţia. Poate sunt din organe. Noi emitem o hotărâre în dependenţă de lege, dar nu de interesele cuiva. Eu nu ştiu pe cine a întrebat SIS-ul dacă merit eu sau nu să merg la Curtea de Apel Comrat. Am avut dosare în care au fost implicaţi poliţişti…, alte persoane”, a spus Ştefan Starciuc, în faţa membrilor CSM.  Aceştia s-au lăsat convinşi şi, într-un final, i-au propus repetat șefului statului pe Ştefan Starciuc şi Grogori Colev la funcţia de judecător la Curtea de Apel Comrat. Aşa că preşedintele Timofti a semnat decretul.

    Cu casă de lux și tineri judecați în comisariate, promovat de CSM

    Ghenadie Morozan, magistratul de la Judecătoria sectorului Râșcani al Capitalei, care a judecat tineri în timpul evenimentelor din aprilie 2009, a fost promovat recent la Curtea de Apel Chișinău. Membrii CSM au insistat, deși președintele Nicolae Timofti a respins acum câteva luni candidatura acestuia. În documentul trimis la CSM șeful statului face trimitere la  sesizarea Uniunii organizațiilor neguvernamentale Alianța Anticorupție în care este invocată, între altele, lipsa vădită de integritate, lipsa de reputație profesională și moralitate ireproșabilă a magistratului. Organizațiile neguvernamentale au mai atenționat că judecătorul ar fi discreditat sistemul prin implicarea în acte care încălcă drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

    „Având în vedere că informațiile conținute în sesizare vizează integritatea judecătorului propus pentru a fi numit în funcție și trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunțate de către acesta, consider inoportună promovarea domnului Morozan la Curtea de Apel Chișinău fără ca informațiile comunicate să fie supuse examinării și aprecierii de către organul de autoadministrare judecătorească – Consiliul Superior al Magistraturii”, se arată în actul președintelui. ZdG a scris anterior că Morozan deține în proprietate o casă de lux în sect. Râșcani. Fratele acestuia este căsătorit cu Vera Morozan, sora politicianului și afaceristului Vlad Plahotniuc.

    Pătaţii care au plecat din sistem peste ani

    În cei zece ani au existat mulţi judecători care, respinşi de președinţii ţării, au continuat să profeseze datorită CSM, iar ulterior au plecat onorabil din sistem. Unii au primit şi indemnizații de la stat de sute de mii de lei.  Ion Dandara, de exempplu, a activat în sistemul judecătoresc până în 2014, deși a fost respins de Vladimir Voronin încă în 2006, pe motiv că nu ar fi un judecător imparțial. Şi Andrei Neguriță a fost judecător până în 2014 la Ștefan Vodă. În 2006, el era respins de Voronin pe motiv că ar „menține relații cu membrii lumii interlope din teritoriu, iar în zilele de odihnă ar fi practicat pescuitul împreună cu Leonid Caragia, conducător al grupării criminale «Caragia»”. Mihail Dolghieri a plecat din sistemul judecătoresc abia în 2014, deși Vladimir Voronin menţiona în aprilie 2006 că acesta ar fi fost implicat în „trafic de influență la examinarea unor litigii” și ar fi „promovat interesele reprezentanților lumii criminale”.  Victor Arnăut a fost judecător până în 2013, când a plecat benevol din sistem, deși în 2006 Vladimir Voronin îl respingea, menționând că ar fi „promovat interesele unui grup de persoane”.

    Și Ion Busuioc a fost magistrat la Judecătoria sectorului Centru din Chișinău până în aprilie 2015, când a plecat din sistem, fiind condamnat pentru un accident rutier, soldat cu decesul unui bărbat. În 2006, Vladimir Voronin informa CSM că acesta ar „comite încălcări, se comportă brutal cu participanții la proces și dă dovadă de subiectivism”.Vasile Mânăscurtă a lucrat la Judecătoria raionului Ungheni până acum trei ani, deși candidatura acestuia a fost respinsă de Vladimir Voronin pentru că „manifestă subiectivism și parțialitate și pratică tutelarea afacerilor ginerelui său, favorizând amplasarea a două gherete de produse din tutungerie, una din ele fiind instanlată chiar în zona verde a curții instanței de judecată”. După ce a plecat din sistem s-a făcut avocat, iar în 2014 a fost reținut de către Centrul Național Anticorupție pentru mită.

    Un alt caz interesant este cel al fostului judecător Victor Lanovenco. Acesta a fost demis anul trecut după ce a devenit primul judecător apreciat cu calificativul „negativ” de către Colegiul de calificare de pe lângă CSM. Anterior, acesta s-a ales cu o mustrare aspră după ce a făcut scandal într-un magazin din oraşul Vulcăneşti. În decembrie 2012, el a intrat în alimentară, fiind încălţat doar în ciorapi şi a tulburat ordinea publică, fiind dus la Poliţie. Vladimir Voronin atenţiona însă Consiliul despre comportamentul acestuia încă în 2008, atunci când l-a respins pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Şeful statului menţiona că judecătorul este „arogant, iresponsabil și lipsit de respect”, iar „pe 7 decembrie 2008, fiind de serviciu, a examinat în automobilul personal, în curtea instanței, 12 dosare administrative, stabilind rapid și într-o formă autoritară amenzi minime pentru fiecare contravenient”. „Domnul Lanovenco își permite consumul abuziv de băuturi spirtoase, inclusiv în locuri publice”, nota Voronin.

    Preşedinţia are mâinile legate

    Ion Păduraru, secretarul general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova, susține că atunci când este promovat un judecător cu probleme de integritate, instituția condusă acum de Nicolae Timofti are mâinile legate. „Președintele privește critic aceste situații, pentru că dumnealui consideră că cei din CSM nu își fac pe deplin meseria atunci când propun un candidat pe care l-a respins”, susţine Ion Păduraru. Secretarul general amintește în context că președintele, încă în 2012, a înaintat un proiect de lege în Parlament prin care cerea modificarea normei astfel încât atunci când membrii CSM propun președintelui repetat un judecător pentru numire, candidatura acestuia să fie votată de toți cei 12 membri ai CSM, nu doar de 2/3 dintre aceștia, așa cum este acum.

    „Dacă ar fi aprobat, cred că în multe cazuri, măcar un membru s-ar fi opus, iar acel judecător cu probleme, nu mai trecea. Probabil acest proiect nu a mers pentru că nu le convine. Nu știu de ce și cui. Noi o să cerem acum o urgentare a examinării. Poate subiectul nu a fost luat în serios. Acum șeful statului nu are nicio pârghie, deși el este cel care semnează, în ultima instanță, decretul de numire în funcție”, explică Ion Păduraru.

    CSM: „Nu avem acces la secretul de stat”

    Şi reprezentanții CSM sunt nemulțumiți. Dacă Președinția reclamă faptul că CSM nu ține cont de informațiile șefului statului, atunci Victor Micu, președintele Consiliului, este nemulțumit de faptul că, în scrisorile care vin de la şeful statului, nu se invocă date concrete referitoare la judecătorii respinși.

    „Când examinăm o candidatură, de la SIS vine un aviz care arată că persoana respectivă prezintă factori de risc. Au existat situații când am înaintat a doua oară candidatura și am considerat că președintele nu a avut dreptul să refuze, bazându-ne pe informația dată. Pentru că, era o informație generală. Conform Legii cu privire la secretul de stat, acces la secretul de stat din oficiu, dintre mebrii CSM, îl are numai președintele CSJ, ministrul Justiției și procurorul general. Eu, ca președinte, nu am acces la secret de stat. În aceste condiții, când în avizele SIS-ului și decretele președintelui sunt informații generale, iar judecătorul vine în ședință publică și cere să-i demonstrăm care-s factorii de risc, iar noi nu putem face asta, singura soluție este să propunem persoana repetat”, insistă Victor Micu.

    Magistratul susţine că în documentele semnate de şeful de stat ar trebui să fie prezentate mai multe detalii. „Astfel am putea să-i arătăm judecătorului exact ce acuzaţii i-au fost aduse. Înțeleg când sunt secrete de stat, dar când e vorba de activitatea unui judecător, nu ar trebui să fie secrete. Avizele ar trebui să se refere nu neaparăt la dosarele judecătorului, informație pe care noi o putem lua din computer, ci la personalitatea sa, la faptul că are întâlniri cu persoane dubioase sau că nu duce un mod de viață corect. Oricum, acum, Inspecția Judiciară, care tot nu are acces la secretul de stat, face o notă informativă pe baza informației din aviz, prin care s-a respins candidatura respectivă. Nota este prezentată în ședința CSM. Dacă nu sunt demonstrate cele invocate, noi, cu instrumentele pe care le avem, nu putem face nimic”, menționază Victor Micu.

    „Nu vreau să spun că aceste informații au fost subiective și greșite, dar…”

    Nicolae Clima, fost judecător la CSJ și președinte al CSM  în perioada 2006-2009 consideră că, de multe ori, informațiile care se conțin în refuzurile președintelui nu ar corespund în totalitate adevărului. „De regulă, în perioada mea preşedintele (Vladimir Voronin – n.r.) primea informații de la anumite instituții. Nu vreau să spun că aceste informații au fost subiective și greșite, dar pot să vă spun că noi de fiecare dată porneam o verificare a tuturor circumstanțelor atunci când președintele refuza candidatura unui judecător, care de cele mai multe ori nu se adevereau în măsura în care erau invocate. Dacă ar fi să analizăm toate cazurile prin care președintele a respins, iar CSM a remis materialele repetat pentru a fi numit, vă veţi convinge că tot ce a făcut CSM a fost corect”, ne asigură fostul magistrat.

    Nicolae Clima, acum inspector-judecător principal al Inspecției Judiciare din cadrul CSM, crede că, pe viitor, așa cum este în alte state, președintele ar trebui exclus din procesul de numire în funcție a judecătorilor. „Sigur că noi trebuie să ajungem la acest nivel, pentru că încă suntem departe”, constată el.

    Experţii: „CSM nu apleacă urechea la ce spune SIS și președintele”

    „Motivarea CSM-ului, că Inspecția Judiciară nu a putut constata informațiile care se conțin în acele scrisori este o eludare de la răspundere, deoarece judecătorii-inspectori nu au acces la secretul de stat și, respectiv, nu pot să verifice acele informații. Tocmai de aceea, răspunsul președintelui la numirea în funcție sau promovarea magistratului trebuie să fie suficient de argumentate în măsura în care CSM să fie convins că SIS nu exercită careva influențe negative sau chiar atentează la inviolabilitatea sau independența judecătorului”, crede Ion Guzun, consilier juridic în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova.

    Lilia Ioniță, expert la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, îi dă dreptate. Totuşi, afirmă jurista, Legea cu privire la statutul judecătorului, dar și standardele internaționale și regionale, recomandă ca propunerile de numire a magistraților să vină de la o autoritate independentă, care este constituită în majoritate din magistrați (CSM). „Intervenția politicului (președinte, Parlament) trebuie sa fie minimă. E vorba despre separarea puterilor în stat și basta. E altceva, însă că membrii CSM nu prea apleacă urechea la ce spune SIS și președintele și atunci când în listă apare candidatul «care trebuie», se fac a închide ochii sau îşi astupă urechile”, susţine Lilia Ioniţă.

    În R. Moldova, refuzurile președintelui de numire sau promovare în funcție nu sunt făcute publice. Ion Guzun consideră acest fapt „anormal”. „Cariera și averea judecătorului nu sunt secret de stat. Magistratul a cedat o parte din garanțiile vieții private deoarece este plătit din banii publici, respectiv orice acțiune de protejare ilegală a afacerilor, participarea la vânătoare în locurile sau zonele interzise, diferența vădită dintre venituri și bunurile deținute sunt o chestiune publică”, explică juristul de la CRJM, precizând că CSM este instituția care ar trebui să facă publice aceste documente.
    sursa: zdg.md

  • Judecătorii „cu nouă vieţi”

    În ultimii zece ani, preşedinţii Republicii Moldova au respins rând pe rând candidaturile a 76 de judecători propuşi de Consiliul Superior al Magistraturii pentru promovare, reconfirmare, numire în funcție sau transfer. Vladimir Voronin, Marian Lupu, Mihai Ghimpu şi Nicolae Timofti au atenţionat în actele trimise la CSM că cei respinşi nu-și au locul în sistemul judecătoresc deoarece discreditează Justiţia, nu sunt obiectivi, deţin averi nejustificate, au probleme de integritate, relaţii cu businessmeni care conduc afaceri dubioase. De cele mai multe ori, constatările s-au bazat pe avizele Serviciului de Informaţii şi Securitate. În pofida argumentelor expuse de mai-marii ţării, CSM a lăsat în funcţie sau chiar a promovat 55 de judecători. Între timp, unii au plecat onorabil din sistem cu tot cu păcate, iar cel puţin 30 continuă şi astăzi să împartă dreptate. Centrul de Investigaţii Jurnalistice și Ziarul de Gardă au obţinut şi analizat toate actele pe care Preşedinţia le-a trimis din 2005 până în prezent Consiliului Superior al Magistraturii. Vă propunem să aflaţi ce au invocat preşedinţii şi ce a întreprins CSM.

    În ultimii zece ani, preşedinţii Republicii Moldova au respins rând pe rând candidaturile a 76 de judecători propuşi de Consiliul Superior al Magistraturii pentru promovare, reconfirmare, numire în funcție sau transfer. Vladimir Voronin, Marian Lupu, Mihai Ghimpu şi Nicolae Timofti au atenţionat în actele trimise la CSM că cei respinşi nu-și au locul în sistemul judecătoresc deoarece discreditează Justiţia, nu sunt obiectivi, deţin averi nejustificate, au probleme de integritate, relaţii cu businessmeni care conduc afaceri dubioase. De cele mai multe ori, constatările s-au bazat pe avizele Serviciului de Informaţii şi Securitate. În pofida argumentelor expuse de mai-marii ţării, CSM a lăsat în funcţie sau chiar a promovat 55 de judecători. Între timp, unii au plecat onorabil din sistem cu tot cu păcate, iar cel puţin 30 continuă şi astăzi să împartă dreptate. Centrul de Investigaţii Jurnalistice și Ziarul de Gardă au obţinut şi analizat toate actele pe care Preşedinţia le-a trimis din 2005 până în prezent Consiliului Superior al Magistraturii. Vă propunem să aflaţi ce au invocat preşedinţii şi ce a întreprins CSM.

    Potrivit legii, magistraţii instanţelor de fond şi cei ai curţilor de apel sunt numiţi în funcţie în urma unui concurs de către preşedintele ţării, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. La începutul carierei vin în post pentru cinci ani, iar dacă îşi fac onest munca sunt numiţi până la atingerea plafonului de vârstă — 65 de ani. Şeful statului poate respinge candidaturile doar în cazul în care depistează probe incontestabile de incompatibilitate a acestora cu funcţia respectivă şi dacă cel care pretinde la post a încălcat legislaţia sau procedurile legale de selectare şi promovare. Totuşi, CSM poate forţa mâna preşedintelui propunând repetat acelaşi candidat, o practică des întâlnită în Republica Moldova.  Centrul de Investigații Jurnalistice a solicitat oficial Președinției și CSM-ului să prezinte actele prin care şefii statului au respins în ultimii zece ani candidaturile judecătorilor. Cele două instituții au refuzat însă să ni le ofere. Reprezentanţii Preşedinţiei au motivate prin faptul ar putea fi afectat „principiul respectării drepturilor și reputației candidaților la funcția de judecător, a vieții private, intime și familiale”. Am reușit să facem rost de aceste documente care conţin informaţii de interes public, iar o parte le publicăm mai jos.

    Dosare examinate în câteva zile

    Candidatura lui Grigore Lungu la funcția de şef al Judecătoriei Ialoveni a fost respinsă la sfârşitul anului 2005 de Vladimir Voronin, președintele ţării de atunci. În actul semnat de șeful statului și expediat Valeriei Șterbeț, președinta CSM în acea perioadă, se arată că în precedentul mandat, Grigore Lungu „nu a reușit să asigure o activitate cel puțin satisfăcătoare a acestei instanțe”. „Atât domnul Lungu, cât și ceilalți judecători comit abateri procedurale grave. (…) Un aspect aparte al activității domnului Lungu îl constituie examinarea de către acesta, fără pregătirea corespunzătoare și într-un termen de la o zi până la o lună a cauzelor pentru care legislația prevede un anumit termen de examinare”, potrivit actului lui Vladimir Voronin. Şeful statului a făcut trimitere la trei dosare, două dintre care se refereau la desfacerea căsătoriei. Magistratul le-a examinat în doar trei zile, lucru nepermis de lege. Un alt caz se referea la decăderea din drepturile părintești, examinat în doar nouă zile. „Mai mult decât atât, sunt relevante neclaritățile privind consumarea a 8.000 de lei din contul extrabugetar pentru reparația automobilului de serviciu, precum și privind transferarea sumei de 411.450 de lei de la contul depozitar al Judecătoriei Ialoveni către o instituție bancară din țară și dispariția actelor privind destinația transferului acestei sume și denumirea beneficiarului”, scria Vladimir Voronin.

    Cu toate că Grigore Lungu ar fi putut fi pedepsit chiar şi penal pentru aceste încălcări, el este judecător până în prezent. Anul trecut, magistratul a încercat să revină în funcția de președinte al Judecătoriei Ialoveni. Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor de pe lângă CSM i-a barat însă acest drum, acordându-i calificativul „insuficient”. „În urmna interviurilor confidențiale întreținute cu angajații instanței, s-a constatat că judecătorul Grigore Lungu în cadrul Judecătoriei laloveni are o reputație proastă, are un comportament, deseori scandalos, din care considerente grefierii se schimbă des. În deliberare judecătorul își permite să intre cu grefierul și asistenul, astfel fiind încălcată taina deliberării. La observațiile colegilor în acest sens, ultimul reacționează neadecvat, ceea ce este o încălcare procedurală flagrantă, știrbind în acest mod imaginea justiției”, potrivit hotărârii Colegiului.

    Tehnică „însușită” de judecător?

    Un alt magistrat care a reușit să dribleze refuzul președintelui Vladimir Voronin de numire în funcție este Andrei Guțu, judecător de instrucție la Judecătoria Bălți. În decembrie 2005, Voronin îşi motiva respingerea de numire în funcţie prin faptul că  că Andrei Guțu, „activând în cadrul Comisariatului de Poliție Bălți s-a manifestat ca o persoană care posedă cunoștințe medii, nu dă dovadă de sârguință și perseverență, nu se bucură de stimă și autoritate și care pune în prim-plan interesele personale”.

    Președintele a adus drept exemplu două cazuri. Bunăoară, fiind anchetator, Andrei Guțu a restituit substanțe chimice în valoare de 500.000 de lei proprietarului, ridicate anterior de polițiști în calitate de corpuri delicte în cadrul unei cauze penale de sustragere de bunuri în proporții deosebit de mari. Acest fapt a pus în pericol desfășurarea urmăririi penale. Un alt exemplu îl constituie cauza penală în privința cetățenilor Gavriliuc și Lungu. În timpul urmăririi penale, de la aceștia au fost ridicate, în calitate de corpuri delicte, un număr mare de unități de tehnică audio și video. Ulterior, instanța a dispus restituirea bunurilor. „Însă, s-a constatat că o parte din această tehnică a dispărut, fiind însușită, conform unor date, de către domnul Guțu”, se arată în document. Peste doar jumătate de an, în ciuda acestor dezvăluiri, Andrei Guțu îmbrăcat  mantia de judecător, Voronin fiind obligat să semneze un decret de numire a acestuia în funcție. În februarie 2014, Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul „foarte bine”, iar în luna mai 2014 a fost reconfirmat în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

    Observat deseori în compania unor persoane suspecte”

    Tot acum zece ani, Vladimir Voronin a respins candidatura lui Valeriu Ciuntu care pretindea la funcția de președinte al Judecătoriei Criuleni. Motivele refuzului invocate în documente ar fi trebuit să-l facă pe Valeriu Ciuntu incompatibil nu doar cu funcția de președinte de instanță, ci și cu cea de judecător. Magistratul activează însă și acum. „S-a constatat că dânsul a prezidat ședința de judecată privind legalitatea înstrăinării la un preț simbolic a Complexului de porcine din s. Cimișeni, Criuleni. În această ședință a fost pronunțată o hotărâre prin care a fost prejudiciat substanțial bugetul raionului”, se menționează în ordin. Ba mai mult, Vladimir Voronin scria că Ciuntu „era observat deseori în compania unor persoane suspecte, cu antecedente penale, în localuri publice și de agrement”. Mai mult, judecătorul ar fi încercat de mai multe ori să intervină în examinarea unor cauze penale în care figurau asemenea persoane, pentru a influenţa luarea deciziilor în favoarea acestora.

    În luna mai 2014, magistratul Ciuntu a fost apreciat de Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor cu calificativul „bine”. Anul acesta, acerea lui Valeriu Ciuntu a ajuns sub lupa Comisiei Naționale de Integritate (CNI). S-a stabilit că magistratul nu a inclus în declarația sa cu privire la venituri și proprietăți pentru anul 2013 şase terenuri extravilane, patru construcții, un autoturism, trei conturi bancare și 552 de acțiuni la o societate comercială. Constatările au fost remise în adresa Procuraturii Generale (PG), care urmează să decidă dacă judecătorul va fi sau nu cercetat penal.

    Refuzat de Voronin, acceptat de Ghimpu, decorat de Timofti

    Alexandru Șpac este acum judecător la Curtea de Apel Chișinău. Pe 20 ianuarie 2006, candidatura acestuia la funcția de judecător era respinsă însă de Vladimir Voronin. Şeful statului scria negru pe alb că în perioada 1996—2002, fiind judecător, Șpac „s-a manifestat drept o persoană care pune propriile interese mai presus de obligațiile funcționale, fapt ce discreditează justiția, compromite independența și imparțialitatea ei, cinstea și demnitatea de judecător”. Voronin a oferit drept exemplu cazul lui Vasile Caras, fost director al Concernului Financiar „Intercapital”, învinuit penal pentru sustragerea depunerilor bănești, într-un dosar în care figurau peste 1.200 de persoane, majoritatea bătrâni și invalizi. Președintele a menționat că Alexandru Șpac, activând la Tribunalul Chișinău, a făcut parte din completul de judecători care l-a eliberat pe Caras din arest, aplicându-i măsura de nepărăsire a localității, fapt ce i-a permis acestuia să fugă din țară.

    Peste aproape doi ani, CSM l-a propus repetat pe Alexandru Șpac la funcția de judecător, iar Voronin l-a respins şi de acea dată. Pe lângă motivele invocate mai sus, șefului statului de atunci a scris că Șpac, „activând în calitate de avocat, practică estorcarea de bani în calitate de mită pentru judecători”. „Unul din aceste cazuri este cel în care dumnealui a reprezentat interesele unui inculpat la Curtea de Apel Chișinău. Inculpatul a refuzat să dea bani în calitate de mită. În consecință, Alexandru Șpac, contrar statului și codului deontologic al avocatului, a solicitat instanței de judecată condamnarea clientului său”, se arată în document. După ce a fost respins de două ori de Vladimir Voronin, Alexandru Șpac s-a făcut avocat. În 2010, a revenit cu o nouă cerere, fiind acceptat la funcția de judecător de Mihai Ghimpu, președinte interimar în acea perioadă. Inițial, Șpac a fost numit judecător la Curtea de Apel Comrat, iar peste aproape doi ani, a fost transferat la Curtea de Apel Chișinău. În octombrie 2012, magistratul a fost decorat de Timofti cu Ordinul „Gloria Muncii”, iar anul trecut, Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul „bine”.

    Refuzat de președinte, promovat de sistem

    În ultimii şase ani cariera judecătorului Nichifor Corochii a fost în ascensiune. Din 2009 acesta a fost detașat în cadrul CSM, iar în 2012 și 2013 a condus această instituție, fiind preşedinte interimar. Printr-un ordin semnat de Nicolae Timofti pe 30 ianuarie 2014, Corochii a ajuns judecător la Curtea de Apel Chișinău, asta după ce nu a reușit să obţină un nou mandat de membru al Consiliului. Puţini ştiu însă că acesta nu a fost acceptat de Vladimir Voronin la funcția de președinte al Judecătoriei Edineț. În aprilie 2006, Voronin scria că Nichifor Corochii „s-a manifestat ca o persoană care pune interesele personale mai presus de obligațiile funcționale, ignoră regulile de etică judecătoarească, discreditând justiţia şi compromiţând independenţa, imparţialitatea, cinstea şi demnitatea de judecător”. Preşedintele mai scria că magistratul întreținea legături cu businessmani implicați în afaceri dubioase, ceea ce a generat nemulțumirea cetățenilor. „Drept exemplu poate servi faptul tutelării de către dumnealui a activității întreprinzătorilor Mina Tomașevschi, Nicolae Tomașevschi și Zinaida Mamaliga. Datorită acestei tutelări, Mina Tomașevschi, care activa și în calitate de manager al pieței agricole locale a reușit să înstrăineze 58 de magazine și gherete din cele 75 care funcționau în piață, precum și să reducă la 25.000 -50.000 de lei pe an suma venitului transferat la buget”, potrivit actului. În acelaşi document se mai arată că în calitate de „tutore” al Minei Tomașevschi, Nichifor Corochii asigura personal examinarea cauzelor privind activitatea ei, „protejându-i interesele, urmărind restabilirea ei în funcția de manager al pieței agricole, funcție din care aceasta a fost eliberată”.

    „De asemenea, s-a constatat că domnul Corochii, făcând uz de relația sa amicală pe care o are cu executorul Țiverenco, asigură executarea hotărârilor judecătorești ce țin de interesele doamnei Tomaşevschi. Totodată, activând în calitatea de judecător și tutelând activitatea doamnei Tomașevschi, domnul Corochii a reușit să-și construiască o casă luxoasă în or. Edineț, pe str. M. Cibotari. Lucrările de construcție a caselor doamnei Tomașevschi și a domnului Corochii s-au desfășurat simultan”, mai scria Voronin. Atunci, aceste acuzaţii au fost verificate de către membrii CSM, care s-au adeverit parțial, așa că Nichifor Corochii nu a mai a fost propus repetat pentru numire în funcția de președinte al Judecătoriei Edineț. La scurt timp acesta a ajuns însă membru al CSM, iar de acolo, la Curtea de Apel Chișinău. În 2011 i s-a conferit medialia „Meritul Civic”.

    „Probabil CSM a verificat informația și ea nu s-a adeverit. Nu mai țin minte exact ce a fost. Toată informatia este la dosarul meu personal. Puteți verifica acolo ce și cum a fost. Președintele are dreptul să respingă, la fel cum CSM-ul are dreptul să înainteze repetat o candidatură”, ne-a spus Nichifor Corochii.

    „După o discuție cu reținutul, judecătorul şi-a anulat propria decizie”

    În noiembrie 2006 şi Iurie Iordan, propus de CSM pentru reconfirmarea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, a fost respins de Vladimir Voronin. „Activând în calitate de judecător, s-a manifestat ca o persoană care posedă cunoștințe medii, poate fi influențată în luarea deciziilor, nu dă dovadă de sârguință și perseverență, nu se bucură de stimă și autoritate, pune interesele personale mai presus de obligațiile funcționale, este orgolios și încalcă în mod brutal normele de etică profesională”, se arată în actul preşedintelui. Potrivit aceluiaşi document, în 2003, examinând cauza penală privind D.Constantin, conducătorul unei grupări criminale, judecătorul Iordan, în prezența polițiștilor din escortă a pronunțat decizia privind arestarea acestuia. Mai târziu, după o discuție cu reținutul, judecătorul şi-a anulat propria decizie. După eliberare, D. Constantin a părăsit țara și în prezent este dat în căutare generală. În iulie 2006, Iurie Iordan ar fi contribuit la absolvirea de răspundere penală a trei infractori — Secrieru, Guștiuc și Andros – toţi aliați ai lui D. Constantin.

    În ianuarie 2005, în timpul ședinței de judecată în care era examinată cauza penală a unui bărbat magistratul a deschis radioul la intensitate maximă, „ignorând în mod demonstrativ regulile de procedură și etică judecătoarească”. Peste doar câteva luni însă, Iordan a fost reconfirmat în funcție. În noiembrie 2013 Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul „foarte bine”. Tot în 2013, magistratul a fost filmat în timp ce primea un plic de la o femeie în ograda Curții de Apel Chişinău. Ulterior, cei doi au precizat că sunt rude, iar în plic ar fi fost o factură pentru achitarea unui impozit. Am vrut să discutăm cu magistratul, însă grefiera sa ne-a spus că acesta, de obicei, nu discută cu presa.

    „…o persoană prin intermediul căreia pot fi clasate dosare penale”

    În 2007, Ștefan Starciuc a fost propus la funcția de președinte al Judecătoriei Cantemir. Voronin însă nu l-a acceptat, menționând că acesta ar avea o reputație pătată. „În perioada activității sale în cadrul Oficiului de Executare Cantemir al Departamentului de Executare, dânsul a fost implicat în acțiuni dubioase, manifestate prin diminuarea prețului de vânzare a unei încăperi ce aparținea Apă-Canal Cantemir. El a intervenit pe lângă colaboratorii CCCEC (actualul CNA – n.r.) în scopul neadmiterii ca acest caz să fie elucidat. De asemenea, în perioada exercitării funcției de judecător, în timpul examinării unui dosar penal pe numele inculpatului Corcimari, care a deținut funcția de șef al Secției asistență socială a Consiliului Raional Cantemir, domnul Starciuc a condiționat achitarea inculpatului și restabilirea lui în funcția deținută anterior prin oferirea unei recompense materiale”, scrie în documentul semnat de Vladimir Voronin.

    Atunci Starciuc nu a mai ajuns președinte. În 2009, Voronin l-a respins din nou, după ce CSM a propus să fie numit judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Pe lângă argumentele din 2007, în 2009 președintele și-a motivat refuzul prin faptul că „printre avocații din r. Cantemir, dl Starciuc este cunoscut drept o persoană prin intermediul căreia pot fi clasate dosare penale, pot fi diminuate sentințele penale, precum și favorizată soluționarea cauzelor civile, contra unei sume de bani care este încasată prin intermediari”. În ciuda acestor acuzații, cu ajutorul CSM, care l-a propus repetat spre numire, în septembrie 2009 Ştefan Starciuc a fost numit de Voronin judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

    Averea judecătorului Minciună de acum 7 ani

    Anatolie Minciună este judecător încă din 1991. Mai întâi a activat la Judecătoria populară a raionului Octombrie din Chişinău, apoi a devenit vicepreşedinte la Judecătoria sectorului Râşcani. În 2008 a fost promovat la Curtea de Apel Chişinău. A obţinut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzaţii grave.

    Potrivit documentelor, în urma investigaţiilor s-a stabilit că cheltuielile şi proprietăţile sale nu corespund veniturilor declarate. „(…) familia Minciună a reuşit să devină proprietara a şase unităţi de transport: Volkswagen Golf, Volkswagen Sharan, Opel Corsa (două unităţi), BMW 318i şi BMW 520i. Totodată, Sergiu Minciună, fiul judecătorului, a devenit cofondator cu 25% la SRL Ilagro Promils (…) În pofida informaţiilor de mai sus, pentru anii precedenţi, domnul Minciună a declarat venit doar din activitatea de judecător (20.000 de lei în 2005)”, se menţionează în actul lui Vladimir Voronin. În acelaşi document, preşedintele de atunci scria că Anatolie Minciună a achitat autoritatea criminală David Mereşinschi, alias „Debil”, şi membrii grupului acestuia, inculpaţi pentru comiterea unor acte de şantaj. La începutul anului 2008, la o solicitare repetată venită din partea CSM, Voronin nu s-a mai opus, iar Anatolie Minciună a ajuns la Curtea de Apel Chişinău.

    În ultima sa declaraţie de venituri şi proprietăţi, cea pentru anul 2014, Anatolie Minciună declară că deţine mai multe terenuri (15 hectare în raionul Briceni – n.r.), o vilă în Truşeni, mun. Chişinău, şi un apartament de 71 de metri pătraţi, dobândit în 2014, în blocul construit special pentru judecători, la un preţ de doar 360 de euro pentru un metru pătrat. Magistratul mai deţine şi trei automobile: un Land Rover fabricat în 2002, un GAZ din 1981 şi o Skoda Fabia din 2008, pe care a cumpărat-o recent. Între timp, fiul acestuia și-a mai deschis o firmă. În ianuarie 2014, magistratul a fost evaluat de Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor de pe lângă CSM, care i-a acordat calificativul „foarte bine”.

    „Văzut în repetate rânduri în stare de ebrietate în locuri publice”

    Xenofon Ulianovschi este de șapte ani vicepreședinte la Curtea de Apel Chișinău. În noiembrie 2007, candidatura sa pentru această funcție era însă respinsă. Acesta motiva prin faptul că Ulianovschi era la Curtea de doar un an. În plus, făcând parte dintr-un complet de judecători, a redus de trei ori pedeapsa aplicată unui cetățean turc de prima instanță, bărbatul fiind acuzat de trafic de copii. În 2008, magistratul a ajuns totuşi în funcția râvnită. În 2012, acesta a obținut un nou mandat. În 2013, CSM a decis intentarea procedurii disciplinare împotriva lui Xenofon Ulianovschi care era acuzat de un avocat de emiterea unor hotărâri falsificate. Pentru că judecătorul a fost anchetat, numele său a fost exclus, temporar, din lista magistraţilor propuşi pentru acordarea distincţiilor de stat. În 2014, Ulianovschi a primit totuși „Ordinul de Onoare”, acordat de președintele țării.

    În aprilie 2008, Alexandru Motricală, propus de CSM la funcția de judecător de instrucție la Judecătoria Dubăsari era respins de șeful statului. Vladimir Voronin scria Consiliului că acesta, „activând în calitate de procuror, s-a manifestat ca o persoană cu cunoștințe medii, pasibilă de a fi influențată în luarea deciziilor”. „Dânsul nu dă dovadă de sârguință și perseverență în muncă, nu se bucură de stimă și autoritate, este orgolios și neglijează în mod brutal normele eticii profesionale”, menţiona preşedintele. În confirmarea celor spuse, Voronin a făcut referire la faptul că Alexandru Motricală ar face abuz de băuturi spirtoase, fiind „văzut în repetate rânduri în stare de ebrietate în locuri publice”. Peste câteva luni, CSM l-a propus reperat pe Motricală, iar președintele Voronin l-a numit judecător de instrucție la Judecătoria Dubăsari, funcție pe care o ocupă și astăzi, după ce, în octombrie 2013 a fost numit magistrat până la atingerea plafonului de vârstă.

    Avea cel mai mare număr de dosare clasate”

    Tot în luna aprilie 2008, Vladimir Voronin a respins și candidatura Tatianei Duca la funcția de vicepreședinte al Curţii de Apel Bălți. După ce a înşirat un text similar ca în cazul altor judecători respinși, preşedintele s-a referit un dosar pe care magistrata l-a examinat în 2004 şi prin care a obligat Biroul Vamal „Nord” să achite în contul unei companii private 1,35 milioane de euro drept pagube morale, rezultate în urma unui litigiu. Ulterior, această hotărâre a fost anulată de instanțele superioare. După acest refuz, Duca nu a ajuns vicepreședinte al Curţii de Apel Bălți, dar continuă și astăzi să activeze în cadrul acestei instanțe.

    Pe 7 august 2014, Petru Triboi a fost numit prin decretul lui Nicolae Timofti în funcția de președinte al Judecătoriei Nisporeni. Şase ani mai devreme, Vladimir Voronin considera că Triboi nu are dreptul să ocupe nici măcar funcția de vicepreședinte, la care a fost înaintat de către CSM. Voronin făcea referire la faptul că Triboi era caracterizat de colegi ca fiind „o persoană ușor influențabilă, ce nu se bucură de respect în colectiv, nu manifestă sârguință și perseverență, este orgolios și subiectiv în aprecieri”. „De asemenea, dânsul nu întotdeauna este exigent față de sine și față de subalterni, nu apreciază obiectiv persoanele din anturajul său, conducându-se în mare măsură de propriile simpatii și antipatii. Din punct de verere profesional, domnul Triboi este caracterizat ca având o competență mediocră (…) Activând în cadrul organelor afacerilor interne, avea cel mai mare număr de dosare clasate din motive, în opinia unora, pur subiective”, menționa Vladimir Voronin, deşi tot el, în decembrie 2005, l-a acceptat în funcția de judecător. În 2010, Petri Triboi a devenit judecător până la atingerea vârstei de pensionare.

    Apartament de la stat pentru judecător

    Nici Eugen Pșenița de la Judecătoria Edineț nu a fost pe placul lui Vladimir Voronin, care a respins candidatura acestuia la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, refuzul însemnând la modul practic demiterea judecătorului din sistem. „Activând în calitate de judecător, domnul Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, scria preşedintele. A adus și un exemplu mai mult decât elocvent. „În 2004, domnul Pșenița a adresat Primăriei Edineț o cerere privind acordarea de spațiu locativ. În iunie 2004 i s-a propus un apartament, pe care Eugen Pșenița nu l-a acceptat. Însă, în decembrie 2004, dânsul a adresat o cerere Judecătoriei Briceni prin care solicita obligarea Consiliului Orășenesc Edineț să-i acorde o despăgubire pentru neatribuirea de spațiu locativ. Din motive ce nu au putut fi stabilite, reprezentantul autorităților publice locale a acceptat pretențiile acestuia”, relata şeful statului.

    Judecătoria Briceni i-a dat câștig de cauză. Concomitent, în februarie 2006, judecătorul a cumpărat în oraşul Edineţ o casă cu două etaje pentru care a plătit 28.000 de dolari şi pe care a înregistrat-o pe numele tatălui său. Preşedintele preciza că veniturile celor doi nu le permiteau să suporte asemenea cheltuieli. Între timp, pentru executarea hotărârii Judecătoriei Briceni, în martie 2006, Oficiul Edineț al Departamentului de Executare a blocat conturile Primăriei, „fapt ce a pus în pericol alocarea de către organizațiile internaționale administrației publice locale a sumei de 3,54 milioane de lei în calitate de investiții în sfera socială”. Doar la insistenţa colegilor Eugen Pșenița a renunțat la pretinsa despăgubire și a acceptat, în schimb, un apartament de serviciu, care i-a fost atribuit la scurt timp de autorități. Mai târziu, Consiliul Orășenesc Edineț, prin decizia din 14 decembrie 2007 a modificat decizia inițială, excluzând după sintagma „spațiu locativ” specificarea „de serviciu”. Astfel, odată cu modificarea statutului apartamentului, Pșenița a obținut dreptul de a-l privatiza. CSM a propus candidatura magistratului repetat, iar Voronin s-a conformat, numindu-l în funcția de judecător până la atingerea vârstei de pensionare.

    Tranzacțiile imobiliare ale familiei

    O simplă verificare a informațiilor prezentate în actul semnat de Voronin ne confirmă faptul că magistratul a fost implicat într-o schemă imobiliară. Conform datelor cadastrale, în februarie 2006, Nicolae Pșenița, tatăl judecătorului, născut în 1940, pe atunci de 66 de ani, devine proprietarul unui apartament (nu casă, aşa cum se arată în actul lui Vladimir Voronin – n.r.) cu patru camere şi cu o suprafaţă de aproape o sută de metri pătraţi pe str. Nikolai Gribov din Edineț. În octombrie 2011, în urma unui contract de schimb între pensionarul Nicolae Pșenița și fiul său, judecătorul Eugeniu Pșenița, acel imobil devine propritatea magistratului și a familiei sale. În schimb, tatăl primește apartamentul fiului, din str. Independenței, unul de 40 de metri pătraţi. Ar putea fi vorba despre locuinţa pe care magistratul a obţinut-o de la autorităţile locale şi pe care, între timp, l-a privatizat. Doar că apartamentul nu a rămas mult timp în posesia tatălui magistratului, fiind vândut peste doar două săptămâni. Cel mai probabil, numele tatălui a fost folosit în acest proces doar pentru ca în tranzacție să nu figureze numele judecătorului.

    Din declarația de avere pentru anul 2014 aflăm că acesta deține un teren în satul Cotiujeni, raionul Briceni, apartamentul primit de la tatăl său în 2011, două garajuri și două automobile pe care le conduce împreună cu soția prin mandat. Din 2012, soția magistratului are o datorie de 30.000 de euro către o persoană fizică. Secretariatul instanței ne-a spus că magistratul se află în concediu și că nu putem discuta cu el.

    „Starea materială a soților Țonov nu corespunde veniturilor”

    În luna august 2008, Vladimir Voronin nu a acceptat-o nici pe Irina Țonov, propusă de CSM la funcția de judecătoare la Căușeni. În scrisoarea sa, șeful statului preciza că „doamna Țonov este caracterizat ca un specialist de competență mediocră, deseori invocându-se faptul că dânsa este mai multe teoretician și mai puțin practician”. „Se consideră că activitatea ei de succes este determinată în mare parte de  protecția factorilor de decizie. Irina Țonov este o persoană impulsivă, lăsându-se ușor provocată, ceea ce generează certuri și conflicte. Un alt aspect ce nu poate fi ignorat îl constituie existența unor date precum că starea materială a soților Țonov nu corespunde veniturilor declarate. Mai mult ca atât, actualmente este verificată informația privind acceptarea de către doamna Țonov, în calitatea de lector la USM, în timpul sesiunii din vara anului 2008, de la mai mulți studenți, a unor sume bănești pentru susținerea examenului și colocviului. Toate mijloacele bănești ar fi fost colectate printr-o persoană de încredere”, susţinea Vladimir Voronin.

    Respinsă de liderul PCRM, Irina Țonov a fost acceptată în decembrie 2011 de un alt președinte, interimarul Marian Lupu. Peste un an Nicolae Timofti a promovat-o la funcţia de vicepreședinte al Judecătoriei Căușeni. Mai nou, magistrata a devenit preşedinte interimar al instanţei. Judecătoarea deține în proprietate două apartamente, un spațiu comercial de peste 1.700 de metri pătraţi, o mașină, iar prin intermediul soțului, Igor Țonov, 100% din SRL Ghidprim, firmă înregistrată în unul din cele două apartamente ale familiei, din str. Pușkin din Capitală.

    Demisă de un președinte, primită înapoi de altul

    Marcela Nicorici a fost numită în funcția de magistrat la Judecătoria Florești în anul 2003, pe un termen de cinci ani, prin decretul lui Vladimir Voronin. În 2007, tot prin decret prezidențial, a ajuns la Judecătoria Bălți. Doar că, în 2008, atunci când a fost propusă de CSM la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, Vladimir Voronin a respins candidatura. „S-a constatat că doamna Nicorici nu asigură examinarea cauzelor în termene rezonabile, examinarea unora dintre ele fiind amânată nejustificat, iar a altora, cu încălcarea procedurii stabilite, ceea ce trezește nemulțumirea participanților la proces”, se arată în act. Voronin a oferit drept exemplu dosarul S.A. Mioara, examinarea căruia a fost amânată timp de jumătate de an, pentru ca ulterior să fie repartizat altui judecător. „Atenționez și asupra faptului că doamna Nicorici, contrar prevederilor Codului de etică profesională, își permite să consume băuturi spirtoase în biroul de serviciu cu amicii săi. Concomitent, este fondator și manager la ÎI Iurist-Nicorici, care acordă asistență juridică, ceea ce contravine prevederilor legisțației”, potrivit aceluiaşi document.

    Drept consecință, pe 26 decembrie 2008, din cauza „expirării împuternicirilor în legătură cu nenumirea judecătorului până la atingerea plafonului de vârstă”, Marcela Nicorici a fost eliberată din funcție. După ce a plecat, potrivit platformei Magistrat.md, a devenit avocat-stagiar, administrator al insolvabilității la Întreprinderea Individuală „Nicorici Marcela”, consultant la Judecătoria Bălți, și jurist la întreprinderea cu capital străin „Moldova zahăr” SRL. Anul acesta, în luna mai, a revenit în sistemul judecătoresc, chiar dacă anterior a fost demisă, fiind acceptată fără probleme de CSM și de președintele Nicolae Timofti în funcția de magistrat la Judecătoria Fălești, pe un termen de cinci ani.

    Capacități profesionale medii și fiind pasibil de a fi influențat”

    Printr-un decret semnat de Vladimir Voronin pe 30 septembrie 2008, Veronica Carapirea devenea președinta Judecătoriei Basarabeasca. Peste doar două luni,  președintele a refuzat numirea ei în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Conform informațiilor din documentul prezidențial, pe Voronin l-a deranjat faptul că aceasta „admite la examinarea dosarelor încălcări serioase ale procedurii judiciare și ale normelor de etică profesională, achitând nemotivat contravenienți și inculpați sau pronunțând sentințe ce contravin vădit legislației și probelor acumulate de organele de anchetă”. Președintele a făcut referire la cazul inculpatei Irina Reihert, căreia magistrata i-a redus termenul pedepsei de la aproape şapte ani de închisoare cu executare la cinci ani de închisoare cu suspendare. În aprilie 2009 Vladimir Voronin a semnat totuşi decretul prin care Veronica Carapirea a devenit judecătoare până la pensionare.

    Vladimir Craveț este un alt candidat respins de Vladimir Voronin. A rămas însă judecător datorită membrilor CSM. „S-a constatat că domnul Craveț în exercitarea atribuțiilor de serviciu plasează interesele personale înaintea obligațiilor funcționale, respingând nejustificat demersurilor procurorilor privind efectuarea măsurilor de urmărire penală, inclusiv sabotând investigarea infracțiunilor legate de droguri și muniții. Concomitent, domnul Craveț admite încălcări ale procedurii judiciare și ale normelor de etică profesională, examinând superficial și iresponsabil cauzele, dând dovadă de capacități profesionale medii și fiind pasibil de a fi influențat la luarea deciziilor prin oferirea unor sume de bani”, menţiona Vladimir Voronin în aprilie 2009.  În același an, fiind propus repetat de către CSM, Voronin a semnat ordinul, iar acesta și-a continuat mandatul de judecător. În 2014, Nicolae Timofti l-a reconfirmat, din prima, în funcție.

    Pune interesele personale mai presus de obligațiile funcționale”

    În iulie 2009 CSM a propus-o pe Aurelia Pleșca la funcția de magistrat la Judecătoria Basarabeasca, pe un termen de cinci ani. „S-a constatat că doamna Pleșca, în calitate de consultant la Judecătoria Bender, s-a dovedit a fi o persoană care pune interesele personale mai presus de obligațiile funcționale, fiind pasibilă de influențe la luarea deciziilor, fapt ce discreditează justiția, compromite independența, imparțialitatea, cinstea și demnitatea de judecător”, se arată în actul prin care Vladimir Voronin a respins această candidatură. Între altele, potrivit documentului de acum șase ani, starea materială a judecătoarei nu corespundea veniturilor declarate. Peste câteva luni însă, în octombrie 2009, Mihai Ghimpu, șef interimar al statului pe atunci, a numit-o printr-un decret judecător la Judecătoria Bender, pe un termen de cinci ani. În 2014, Nicolae Timofti o numește pe Aurelia Pleșca judecător la Bender până la atingerea plafonului de vârstă.

    În martie 2010, CSM a înaintat la președinție un demers prin care i-a cerut lui Mihai Ghimpu să-i numească pe Maria Chiperi și Dorel Musteață de la Judecătoria Anenii Noi și Virgiliu Buhnaci de la Judecătoria Botanica magistrați până la atingerea plafonului de vârstă. „S-a constatat incompatibilitatea candidaturilor respective cu funcția de judecător, deoarece, în timpul exercitării funcțiunii, precum și în afara relațiilor de serviciu, comit fapte ce discreditează justiția și compromit onoarea și demnitatea de judecător, inclusiv care provoacă dubii privind obiectivitatea lor, ignoră regulile eticii judecătorești și încalcă legislația, dând consultații verbale în probleme litigioase”, potrivit documentului semnat de Mihai Ghimpu.

    Ghimpu supărat că … la Anenii Noi, oamenii votau comuniștii

    Peste o lună, membrii CSM, au venit cu un demers repetat, iar președintele țării s-a văzut obligat să semneze decretul. Mai mult, magistrații au avansat în funcții. Bunăoară, în 2011, prin decretul lui Marian Lupu, Maria Chiperi a devenit vicepreședinta Judecătoriei Anenii Noi. Ea și-a păstrat funcția și în 2015, printr-un decret similar semnat de Nicolae Timofti. Tot în 2011, Dorel Musteață a ajuns președintele Judecătoriei Anenii Noi. Peste trei a fost ales membru al CSM.

    „După ce am fost respins, am depus cerere de verificare. S-a verificat informația şi s-a făcut o notă informativă. Ne-au propus a doua oară. Peste un an am devenit președinte. Am trecut fără probleme. Am înțeles că atunci fie a fost ceva pe interior, niște scrisori anonime, fie era o decizie legată de politică. Mai în glumă, mai în serios, am înțeles că Mihai Ghimpu era supărat că noi eram de la Anenii Noi, acolo unde oamenii votau mai mult cu comuniștii.  Real, nu cunosc ce a fost. Dar, de obicei, în aceste situații, este cineva de pe loc care are ciudă și vrea să-i facă un rău judecătorului…Chiar și acum, vin avizurile de la SIS, și apar lucruri stranii. De exemplu, un judecător care cu cinci ani în urmă a trecut verificarea, iar SIS-ul i-a zis că e tot ok, acum, când pretinde la o funcție, îndată apare că, uite, în 2007, el nu știu ce a făcut. Eveniment de acum opt ani. Înseamnă ce, că organele de drept ce au făcut opt ani, au dormit? Și cum acum cinci ani era bun, dar acum nu mai e? Din discuțiile cu judecătorii, acest fenoment ciudat a luat amploare în ultimii ani”, a comentat Dorel Musteaţă. La rândul său, în iunie 2015, Virgiliu Buhnaci a fost desemnat judecător de instrucție la Judecătoria sectorului Botanica al Capitalei.

    Nu se bucură de o reputație ireproșabilă”

    Și Sergiu Godorogea de la Judecătoria raionului Râșcani, potrivit unui act semnat de Mihai Ghimpu, a discreditat justiția și a compromis onoarea și demnitatea de judecător. „Astfel, domnul Godorogea, la solicitările Poliției, în lipsa urmăririlor penale pornite în condițiile legii, precum și a demersurilor procurorilor, a autorizat acțiuni de percheziție, ridicare de obiecte, acțiuni care nu și-au atins efectul scontat, dar au generat adresări ale cetățenilor la organele procuraturii”, se arată în documentul prin care Mihai Ghimpu a respins propunerea de numire a lui Sergiu Godorogea în funcția de judecător de instrucție până la plafonul de vârstă. Peste o lună însă Mihai Ghimpu a semnat documentul, iar Sergiu Godorogea a devenit judecător de instrucție până la atingerea plafonului de vârstă. Peste patru ani, Nicolae Timofti l-a reconfirmat în funcția de judecător la Judecătoria raionului Râșcani.

    În martie 2010, CSM l-a propus pe Vasile Stihi la funcția de președinte al Judecătoriei Telenești. Iată ce arată actul prin care Mihai Ghimpu a respins candidatura: „S-a constatat incompatibilitatea domnului Vasile Stihi cu funcția de președinte al instanței judecătorești”, deoarece la judecarea cauzelor judiciare admite încălcări ale legislației material și procesuale, nu se bucură de o reputație ireproșabilă, încalcă etica profesională. De asemenea, s-au constatat inadvertențe privind dreptul său de proprietate asupra unor bunuri imobile.” În 2011, Marian Lupu îl acceptă la funcția de vicepreședinte al aceleiași instanțe.

    De ce a fost respins „finul” Melniciuc

    Acum doi ani, CSM l-a propus pe Oleg Melniciuc, pe atunci judecător și vicepreședinte al Judecătoriei sectorului Râșcani din Chișinău, la funcția de președinte al aceleiași instanțe. Nicolae Timofti a scris negru pe alb că obiectivitatea magistratului provoacă îndoieli. “În viziunea mea, activitatea domnului Melniciuc în calitatate de vicepreședinte și cea de înfăptuire a justiției în unele cause civile sunt activități desfășurate cu abateri de la normele Legii cu privire la statutul judecătorului și Codului de etică a judecătorului, precum și în condițiile existenței conflictului de interese”, se arată în document. În context, șeful statului a amintit despre un control complex efectuat la acestă instanță în urma căruia activitatea acestei judecătorii a fost apreciată ca fiind nesatisfăcătoare. În iunie 2013 Nicolae Timofti l-a numit șef la Judecătoria sectorului Râșcani. Melniciuc este finul de cununie al președintelui CSJ, Mihai Poalelungi.

    În 2014 Nicolae Timofti a respins candidatura lui Anatolie Galben atunci când CSM a propus reconfirmarea acestuia în funcţia de judecător de drept comun. Galben este unul dintre magistraţii care au judecat tineri în timpul evenimentelor din aprilie 2009. „Datele indicate în avizul de verificare al SIS vizează încălcarea de către judecătorul Anatolie Galben a principiului imparţialităţii în cadrul examinării unor dosare şi trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către acesta (…) CSM a scăpat din vedere unele circumstanţe care trebuie să fie luate în calcul şi coroborate cu statutul judecătorului”, se arată în nota trimisă la Consiliu. În iunie, membrii CSM au înaintat repetat candidatura acestuia, iar Nicolae Timofti ar trebui să emită un decret.

    „Sesizarea SIS nu are vreun suport factologic”

    Acum câteva luni, CSM l-a propus pe Ion Ţurcan la funcţia de preşedinte al Judecătoriei sectorului Centru al Capitalei, post pe care l-a ocupat începând cu 2011. Nicolae Timofti le-a scris însă foştilor colegi că într-o sesizare a Serviciului de Informaţii şi Securitate este vizată integritatea candidatului, iar detaliile expuse „trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către acesta”. Astfel, şeful statului a respins candidatura şi a insistat ca CSM să-l verifice suplimentar. ZdG a dezvăluit anterior că în informaţie parvenită de la SIS se menţiona că magistratul ar fi beneficiat de o vacanţă în România, la Poiana Braşov, pe care ar fi primit-o cadou de la un figurant într-un dosar. „Este dreptul domnului preşedinte de a respinge sau de a promova. Sesizarea SIS nu are vreun suport factologic şi nici nu corespunde adevărului. Tot ce s-a invocat în nota respectivă a constituit obiect de examinare şi ar fi avut loc încă acum trei ani şi ceva. Cu toate acestea, ei din nou scriu minciuni, mă scuzaţi de expresie”, a spus Ion Ţurcan atunci, precizând că nici el, nici familia sa nu a fost vreodată la Poiana Braşov. Nicolae Clima, inspector-judecător principal la CSM ne-a spus că în privinţa lui Ion Ţurcan nu a fost luată încă o decizie finală.

    Acum câteva luni Natalia Berbec, proaspătă absolventă a Institutului Naţional de Justiţie, a fost propusă la funcţia de magistrat la Judecătoria raionului Hânceşti, pe un termen de cinci ani. Asta după ce cu un an înainte candidatura judecătoarei care îşi dorea să ajungă la Judecătoria sectorului Buiucani a fost respinsă. Nicolae Timofti a amintit în actul pe care l-a trimis la CSM despre existenţa unor suspiciuni rezonabile privind integritatea Nataliei Berbec. „(…) astfel de numiri în funcţie pot compromite eficienţa şi imaginea sectorului justiţiei, precum şi efectele pozitive aşteptate ca rezultat al reformei acestui sector”, a menţionat şeful statului.  Potrivit datelor SIS, în perioada 2001-2009, aceasta a activat în funcţie de jurist la ÎM „Regia Transport Electric” (RTEC), întreprindere supusă atunci unor „atacuri raider”. Tot SIS scria că Natalia Berbec s-a aflat anterior în relaţii de concubinaj cu Ruslan Garştea, care, la rându-i, avea relaţii de interese cu afaceristul Veaceslav Platon, cel care ar fi fost implicat în atacurile raider de la RTEC. Anul trecut, în timpul unei şedinţe a CSM, Berbec a negat informaţiile prezentate de SIS. „Cum să demonstrez că nu-l cunosc pe Platon, dacă eu chiar nu-l cunosc?”, a întrebat Berbec reprezentanţii CSM. În iulie, preşedintele ţării a semnat decretul, iar Natalia Berbec a ajuns judecătoare la Hânceşti.

    Judecătorul respins și de Voronin, și de Timofti, promovat de CSM

    Ştefan Starciuc, cel pe care l-a criticat Vladimir Voronin, a ajuns şi în vizorul lui Nicolae Timofti. Judecătorul împreună cu alţi doi colegi — Serghei Gubenco, preşedinte al Judecătoriei Comrat, şi Grigori Colev, magistrat la aceeaşi instanţă, au fost propuşi la funcția de judecător la Curtea de Apel Comrat. Nicolae Timofti nu i-a acceptat, cerând CSM-ului să-i verifice suplimentar.

    „Datele ce se conţin în sesizarea Serviciului de Informaţii şi Securitate vizează integritatea persoanelor propuse pentru numirea în funcţia de judecător la Curtea de Apel Comrat şi generează suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către aceştia”, potrivit actului lui Nicolae Timofti. În aprilie 2015, Consiliul a înaintat repetat candidaturile celor trei preşedintelui. „(…) Constat o situaţie paradoxală în CSM – organ care exercită autoadministrarea judecătorească, nu a examinat conţinutul avizelor consultative ale organului de verificare a titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice – Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova. Cu atât mai mult că iniţierea verificării suplimentare a candidaţilor menţionaţi a fost dispusă de către însuşi CSM”, se arată în scrisoarea prin care a informat CSM că respinge candidaturile celor trei.

    În mai, la o şedinţă a CSM, Starciuc, Gubenco şi Colev au cerut să fie propuși repetat șefului statului. Solicitarea i-a nedumerit însă pe magistraţii din Consiliu care nu au ştiut cum să procedeze. „Avem o problemă. Noi nu avem acces la secretul de stat”, a amintit Teo Cârnaţ, membru al CSM, referindu-se la faptul că preşedintele şi-a bazat decizia pe informațiile primite de la SIS, care pot conţine secrete de stat și la care au acces doar un număr limitat de persoane. „Eu ştiu că mi-am făcut lucrul onest şi că sunt persoane cărora nu le convin unele hotărâri. Asta este situaţia. Poate sunt din organe. Noi emitem o hotărâre în dependenţă de lege, dar nu de interesele cuiva. Eu nu ştiu pe cine a întrebat SIS-ul dacă merit eu sau nu să merg la Curtea de Apel Comrat. Am avut dosare în care au fost implicaţi poliţişti…, alte persoane”, a spus Ştefan Starciuc, în faţa membrilor CSM.  Aceştia s-au lăsat convinşi şi, într-un final, i-au propus repetat șefului statului pe Ştefan Starciuc şi Grogori Colev la funcţia de judecător la Curtea de Apel Comrat. Aşa că preşedintele Timofti a semnat decretul.

    Cu casă de lux și tineri judecați în comisariate, promovat de CSM

    Ghenadie Morozan, magistratul de la Judecătoria sectorului Râșcani al Capitalei, care a judecat tineri în timpul evenimentelor din aprilie 2009, a fost promovat recent la Curtea de Apel Chișinău. Membrii CSM au insistat, deși președintele Nicolae Timofti a respins acum câteva luni candidatura acestuia. În documentul trimis la CSM șeful statului face trimitere la  sesizarea Uniunii organizațiilor neguvernamentale Alianța Anticorupție în care este invocată, între altele, lipsa vădită de integritate, lipsa de reputație profesională și moralitate ireproșabilă a magistratului. Organizațiile neguvernamentale au mai atenționat că judecătorul ar fi discreditat sistemul prin implicarea în acte care încălcă drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

    „Având în vedere că informațiile conținute în sesizare vizează integritatea judecătorului propus pentru a fi numit în funcție și trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunțate de către acesta, consider inoportună promovarea domnului Morozan la Curtea de Apel Chișinău fără ca informațiile comunicate să fie supuse examinării și aprecierii de către organul de autoadministrare judecătorească – Consiliul Superior al Magistraturii”, se arată în actul președintelui. ZdG a scris anterior că Morozan deține în proprietate o casă de lux în sect. Râșcani. Fratele acestuia este căsătorit cu Vera Morozan, sora politicianului și afaceristului Vlad Plahotniuc.

    Pătaţii care au plecat din sistem peste ani

    În cei zece ani au existat mulţi judecători care, respinşi de președinţii ţării, au continuat să profeseze datorită CSM, iar ulterior au plecat onorabil din sistem. Unii au primit şi indemnizații de la stat de sute de mii de lei.  Ion Dandara, de exempplu, a activat în sistemul judecătoresc până în 2014, deși a fost respins de Vladimir Voronin încă în 2006, pe motiv că nu ar fi un judecător imparțial. Şi Andrei Neguriță a fost judecător până în 2014 la Ștefan Vodă. În 2006, el era respins de Voronin pe motiv că ar „menține relații cu membrii lumii interlope din teritoriu, iar în zilele de odihnă ar fi practicat pescuitul împreună cu Leonid Caragia, conducător al grupării criminale «Caragia»”. Mihail Dolghieri a plecat din sistemul judecătoresc abia în 2014, deși Vladimir Voronin menţiona în aprilie 2006 că acesta ar fi fost implicat în „trafic de influență la examinarea unor litigii” și ar fi „promovat interesele reprezentanților lumii criminale”.  Victor Arnăut a fost judecător până în 2013, când a plecat benevol din sistem, deși în 2006 Vladimir Voronin îl respingea, menționând că ar fi „promovat interesele unui grup de persoane”.

    Și Ion Busuioc a fost magistrat la Judecătoria sectorului Centru din Chișinău până în aprilie 2015, când a plecat din sistem, fiind condamnat pentru un accident rutier, soldat cu decesul unui bărbat. În 2006, Vladimir Voronin informa CSM că acesta ar „comite încălcări, se comportă brutal cu participanții la proces și dă dovadă de subiectivism”.Vasile Mânăscurtă a lucrat la Judecătoria raionului Ungheni până acum trei ani, deși candidatura acestuia a fost respinsă de Vladimir Voronin pentru că „manifestă subiectivism și parțialitate și pratică tutelarea afacerilor ginerelui său, favorizând amplasarea a două gherete de produse din tutungerie, una din ele fiind instanlată chiar în zona verde a curții instanței de judecată”. După ce a plecat din sistem s-a făcut avocat, iar în 2014 a fost reținut de către Centrul Național Anticorupție pentru mită.

    Un alt caz interesant este cel al fostului judecător Victor Lanovenco. Acesta a fost demis anul trecut după ce a devenit primul judecător apreciat cu calificativul „negativ” de către Colegiul de calificare de pe lângă CSM. Anterior, acesta s-a ales cu o mustrare aspră după ce a făcut scandal într-un magazin din oraşul Vulcăneşti. În decembrie 2012, el a intrat în alimentară, fiind încălţat doar în ciorapi şi a tulburat ordinea publică, fiind dus la Poliţie. Vladimir Voronin atenţiona însă Consiliul despre comportamentul acestuia încă în 2008, atunci când l-a respins pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Şeful statului menţiona că judecătorul este „arogant, iresponsabil și lipsit de respect”, iar „pe 7 decembrie 2008, fiind de serviciu, a examinat în automobilul personal, în curtea instanței, 12 dosare administrative, stabilind rapid și într-o formă autoritară amenzi minime pentru fiecare contravenient”. „Domnul Lanovenco își permite consumul abuziv de băuturi spirtoase, inclusiv în locuri publice”, nota Voronin.

    Preşedinţia are mâinile legate

    Ion Păduraru, secretarul general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova, susține că atunci când este promovat un judecător cu probleme de integritate, instituția condusă acum de Nicolae Timofti are mâinile legate. „Președintele privește critic aceste situații, pentru că dumnealui consideră că cei din CSM nu își fac pe deplin meseria atunci când propun un candidat pe care l-a respins”, susţine Ion Păduraru. Secretarul general amintește în context că președintele, încă în 2012, a înaintat un proiect de lege în Parlament prin care cerea modificarea normei astfel încât atunci când membrii CSM propun președintelui repetat un judecător pentru numire, candidatura acestuia să fie votată de toți cei 12 membri ai CSM, nu doar de 2/3 dintre aceștia, așa cum este acum.

    „Dacă ar fi aprobat, cred că în multe cazuri, măcar un membru s-ar fi opus, iar acel judecător cu probleme, nu mai trecea. Probabil acest proiect nu a mers pentru că nu le convine. Nu știu de ce și cui. Noi o să cerem acum o urgentare a examinării. Poate subiectul nu a fost luat în serios. Acum șeful statului nu are nicio pârghie, deși el este cel care semnează, în ultima instanță, decretul de numire în funcție”, explică Ion Păduraru.

    CSM: „Nu avem acces la secretul de stat”

    Şi reprezentanții CSM sunt nemulțumiți. Dacă Președinția reclamă faptul că CSM nu ține cont de informațiile șefului statului, atunci Victor Micu, președintele Consiliului, este nemulțumit de faptul că, în scrisorile care vin de la şeful statului, nu se invocă date concrete referitoare la judecătorii respinși.

    „Când examinăm o candidatură, de la SIS vine un aviz care arată că persoana respectivă prezintă factori de risc. Au existat situații când am înaintat a doua oară candidatura și am considerat că președintele nu a avut dreptul să refuze, bazându-ne pe informația dată. Pentru că, era o informație generală. Conform Legii cu privire la secretul de stat, acces la secretul de stat din oficiu, dintre mebrii CSM, îl are numai președintele CSJ, ministrul Justiției și procurorul general. Eu, ca președinte, nu am acces la secret de stat. În aceste condiții, când în avizele SIS-ului și decretele președintelui sunt informații generale, iar judecătorul vine în ședință publică și cere să-i demonstrăm care-s factorii de risc, iar noi nu putem face asta, singura soluție este să propunem persoana repetat”, insistă Victor Micu.

    Magistratul susţine că în documentele semnate de şeful de stat ar trebui să fie prezentate mai multe detalii. „Astfel am putea să-i arătăm judecătorului exact ce acuzaţii i-au fost aduse. Înțeleg când sunt secrete de stat, dar când e vorba de activitatea unui judecător, nu ar trebui să fie secrete. Avizele ar trebui să se refere nu neaparăt la dosarele judecătorului, informație pe care noi o putem lua din computer, ci la personalitatea sa, la faptul că are întâlniri cu persoane dubioase sau că nu duce un mod de viață corect. Oricum, acum, Inspecția Judiciară, care tot nu are acces la secretul de stat, face o notă informativă pe baza informației din aviz, prin care s-a respins candidatura respectivă. Nota este prezentată în ședința CSM. Dacă nu sunt demonstrate cele invocate, noi, cu instrumentele pe care le avem, nu putem face nimic”, menționază Victor Micu.

    „Nu vreau să spun că aceste informații au fost subiective și greșite, dar…”

    Nicolae Clima, fost judecător la CSJ și președinte al CSM  în perioada 2006-2009 consideră că, de multe ori, informațiile care se conțin în refuzurile președintelui nu ar corespund în totalitate adevărului. „De regulă, în perioada mea preşedintele (Vladimir Voronin – n.r.) primea informații de la anumite instituții. Nu vreau să spun că aceste informații au fost subiective și greșite, dar pot să vă spun că noi de fiecare dată porneam o verificare a tuturor circumstanțelor atunci când președintele refuza candidatura unui judecător, care de cele mai multe ori nu se adevereau în măsura în care erau invocate. Dacă ar fi să analizăm toate cazurile prin care președintele a respins, iar CSM a remis materialele repetat pentru a fi numit, vă veţi convinge că tot ce a făcut CSM a fost corect”, ne asigură fostul magistrat.

    Nicolae Clima, acum inspector-judecător principal al Inspecției Judiciare din cadrul CSM, crede că, pe viitor, așa cum este în alte state, președintele ar trebui exclus din procesul de numire în funcție a judecătorilor. „Sigur că noi trebuie să ajungem la acest nivel, pentru că încă suntem departe”, constată el.

    Experţii: „CSM nu apleacă urechea la ce spune SIS și președintele”

    „Motivarea CSM-ului, că Inspecția Judiciară nu a putut constata informațiile care se conțin în acele scrisori este o eludare de la răspundere, deoarece judecătorii-inspectori nu au acces la secretul de stat și, respectiv, nu pot să verifice acele informații. Tocmai de aceea, răspunsul președintelui la numirea în funcție sau promovarea magistratului trebuie să fie suficient de argumentate în măsura în care CSM să fie convins că SIS nu exercită careva influențe negative sau chiar atentează la inviolabilitatea sau independența judecătorului”, crede Ion Guzun, consilier juridic în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova.

    Lilia Ioniță, expert la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, îi dă dreptate. Totuşi, afirmă jurista, Legea cu privire la statutul judecătorului, dar și standardele internaționale și regionale, recomandă ca propunerile de numire a magistraților să vină de la o autoritate independentă, care este constituită în majoritate din magistrați (CSM). „Intervenția politicului (președinte, Parlament) trebuie sa fie minimă. E vorba despre separarea puterilor în stat și basta. E altceva, însă că membrii CSM nu prea apleacă urechea la ce spune SIS și președintele și atunci când în listă apare candidatul «care trebuie», se fac a închide ochii sau îşi astupă urechile”, susţine Lilia Ioniţă.

    În R. Moldova, refuzurile președintelui de numire sau promovare în funcție nu sunt făcute publice. Ion Guzun consideră acest fapt „anormal”. „Cariera și averea judecătorului nu sunt secret de stat. Magistratul a cedat o parte din garanțiile vieții private deoarece este plătit din banii publici, respectiv orice acțiune de protejare ilegală a afacerilor, participarea la vânătoare în locurile sau zonele interzise, diferența vădită dintre venituri și bunurile deținute sunt o chestiune publică”, explică juristul de la CRJM, precizând că CSM este instituția care ar trebui să facă publice aceste documente.
    sursa: zdg.md

  • Judecătorii respinşi de preşedinte nu renunţă

    În urmă cu o lună, preşedintele Nicolae Tomofti a respins candidaturile a cinci magistraţi, propuse pentru a fi numite în funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Atunci, şeful statului refuza să-l numească pe Ion Ţurcan în funcţia de preşedinte al Judecătoriei sect. Centru, pe Natalia Berbec în funcţia de judecător la Judecătoria Hânceşti şi pe Serghei Gubenco, Grigore Colev şi Ştefan Starciuc în funcţia de judecător la Curtea de Apel Comrat. Marţi, 19 mai, patru din cei cinci judecători respinşi au solicitat CSM-ului să fie propuşi repetat şefului statului, Ion Ţurcan, preşedintele Judecătoriei Centru, fiind singurul care încă nu a solicitat acest lucru.

    În urmă cu o lună, preşedintele Nicolae Tomofti a respins candidaturile a cinci magistraţi, propuse pentru a fi numite în funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Atunci, şeful statului refuza să-l numească pe Ion Ţurcan în funcţia de preşedinte al Judecătoriei sect. Centru, pe Natalia Berbec în funcţia de judecător la Judecătoria Hânceşti şi pe Serghei Gubenco, Grigore Colev şi Ştefan Starciuc în funcţia de judecător la Curtea de Apel Comrat. Marţi, 19 mai, patru din cei cinci judecători respinşi au solicitat CSM-ului să fie propuşi repetat şefului statului, Ion Ţurcan, preşedintele Judecătoriei Centru, fiind singurul care încă nu a solicitat acest lucru.

     
  • „Păcatele” judecătorilor care nu au plăcut preşedintelui

    Despre Ştefan Starciuc, ZdG a scris anterior că i-a aplicat unui om de afaceri din regiune o pedeapsă non-privativă de libertate, după ce acesta a luat zeci de mii de euro de la mai multe persoane în schimbul promisiunii că le va construi apartamente. Starciuc a şi schimbat calificarea infracţiunii, motivându-şi decizia prin faptul că blocul de locuit nu a fost ridicat din motive ce nu ţin de competenţa lui Dermenji.

    Despre Ştefan Starciuc, ZdG a scris anterior că i-a aplicat unui om de afaceri din regiune o pedeapsă non-privativă de libertate, după ce acesta a luat zeci de mii de euro de la mai multe persoane în schimbul promisiunii că le va construi apartamente. Starciuc a şi schimbat calificarea infracţiunii, motivându-şi decizia prin faptul că blocul de locuit nu a fost ridicat din motive ce nu ţin de competenţa lui Dermenji.

    Continuare: zdg.md

  • Nicolae Timofti a respins candidatura Nataliei Berbec în funcția de judecător la Judecătoria Hâncești

    Preseedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a respins candidaturile a cinci magistrai propuse pentru a fi numite în funcie de către Consiliul Superior al Magistraturii:
    Domnul Ion Țurcan în funcția de președinte al Judecătoriei Centru, municipiul Chișinău;
    Doamna Natalia Berbec în funcția de judecător la Judecătoria Hâncești;
    Domnii Serghei Gubenco, Grigore Colev și Ștefan Starciuc în funcția de judecător la Curtea de Apel Comrat.
    În procesul examinării candidaturilor propuse, șeful statului a constatat că acești magistrați nu corespund exigențelor formulate în Legea cu privire la statutul judecătorului.
    În scrisoarea transmisă Consiliului Superior al Magistraturii, președintele Nicolae Timofti a indicat că informațiile prezentate de instituțiile abilitate ridică problema integrității acestor judecători.

    Preseedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a respins candidaturile a cinci magistrai propuse pentru a fi numite în funcie de către Consiliul Superior al Magistraturii:
    Domnul Ion Țurcan în funcția de președinte al Judecătoriei Centru, municipiul Chișinău;
    Doamna Natalia Berbec în funcția de judecător la Judecătoria Hâncești;
    Domnii Serghei Gubenco, Grigore Colev și Ștefan Starciuc în funcția de judecător la Curtea de Apel Comrat.
    În procesul examinării candidaturilor propuse, șeful statului a constatat că acești magistrați nu corespund exigențelor formulate în Legea cu privire la statutul judecătorului.
    În scrisoarea transmisă Consiliului Superior al Magistraturii, președintele Nicolae Timofti a indicat că informațiile prezentate de instituțiile abilitate ridică problema integrității acestor judecători.

     
  • Judecătorii slabi, preferaţi şi promovaţi de către CSM

    În octombrie 2014, judecătorul Ion Stoian a fost candidatul cu cel mai mare punctaj înscris în concursul pentru funcţia de judecător la CA Comrat. Totuşi, CSM a decis să-i numească în această funcţie pe Serghei Gubenco, Grigorii Colev şi Ştefan Starciuc. În decembrie 2014, judecătorii Vladimir Braşoveanu şi Liuba Brânză erau candidaţii cu cel mai mare punctaj în concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la CA Chişinău. Doar că CSM le-a numit în funcţie pe Angela Bostan, Natalia Simciuc şi Veronica Negru, care aveau punctaje mult mai mici. La fel s-a întâmplat şi atunci când s-a desfăşurat concursul pentru o funcţie de vicepreşedinte la Judecătoria Botanica.

    În octombrie 2014, judecătorul Ion Stoian a fost candidatul cu cel mai mare punctaj înscris în concursul pentru funcţia de judecător la CA Comrat. Totuşi, CSM a decis să-i numească în această funcţie pe Serghei Gubenco, Grigorii Colev şi Ştefan Starciuc. În decembrie 2014, judecătorii Vladimir Braşoveanu şi Liuba Brânză erau candidaţii cu cel mai mare punctaj în concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la CA Chişinău. Doar că CSM le-a numit în funcţie pe Angela Bostan, Natalia Simciuc şi Veronica Negru, care aveau punctaje mult mai mici. La fel s-a întâmplat şi atunci când s-a desfăşurat concursul pentru o funcţie de vicepreşedinte la Judecătoria Botanica.

    Radu Ţurcanu, judecător despre care s-a scris anterior că ar fi emis o hotărâre într-un atac raider, deşi a obţinut doar 74 de puncte, a câştigat funcţia, în lupta cu Svetlana Garştea-Bria, care avea 88 de puncte. Exact aceeaşi situaţie s-a atestat şi la concursul pentru suplinirea funcţiei de vicepreşedinte la CA Chişinău, unde a câştigat Nelea Budăi, deşi contracandidata sa, Domnica Manole, obţinuse mai multe puncte atunci când a fost evaluată.

  • „Cumnătism” şi inculpat fugar într-un dosar de milioane

    Oleg Dermenji, businessmanul din Cahul învinuit de procurori de escrocherie şi abuz în serviciu, a plecat din ţară, asta în timp ce judecătorii de la Curtea de Apel Chişinău îl aşteaptă, în luna februarie, pentru a se prezenta la proces. Prima instanţă l-a condamnat pe acesta la cinci ani de închisoare cu suspendare. „Victimele” sale susţin că suspendarea executării pedepsei în cazul său a survenit în urma unor înţelegeri cu judecătorii care au examinat dosarul, ruda unui magistrat primind în acea perioadă apartamentul pentru care se lupta, iniţial, în instanţă cu afaceristul Dermenji. Şi săptămâna trecută, câteva zeci de oameni din sudul R. Moldova au venit la Curtea de Apel (CA) Chişinău, unde se află pe rol dosarul penal ce îl vizează pe Oleg Dermenji, fondator al firmelor Daniel-P şi Mars Dermenji, ambele din Cahul.

    Oleg Dermenji, businessmanul din Cahul învinuit de procurori de escrocherie şi abuz în serviciu, a plecat din ţară, asta în timp ce judecătorii de la Curtea de Apel Chişinău îl aşteaptă, în luna februarie, pentru a se prezenta la proces. Prima instanţă l-a condamnat pe acesta la cinci ani de închisoare cu suspendare. „Victimele” sale susţin că suspendarea executării pedepsei în cazul său a survenit în urma unor înţelegeri cu judecătorii care au examinat dosarul, ruda unui magistrat primind în acea perioadă apartamentul pentru care se lupta, iniţial, în instanţă cu afaceristul Dermenji. Şi săptămâna trecută, câteva zeci de oameni din sudul R. Moldova au venit la Curtea de Apel (CA) Chişinău, unde se află pe rol dosarul penal ce îl vizează pe Oleg Dermenji, fondator al firmelor Daniel-P şi Mars Dermenji, ambele din Cahul.

    Aceştia au făcut scandal în timpul şedinţei de judecată după ce completul de judecători a decis, din nou, amânarea şedinţei din lipsa inculpatului. Procurorul Constantin Miron a solicitat instanţei aplicarea unui mandat de arest pentru 30 de zile pe numele lui Dermenji pe motiv că, în ultima perioadă, acesta a părăsit de mai multe ori R. Moldova. Totodată, judecătorii au hotărât ca la următoarea şedinţă de judecată acesta să fie adus forţat.

  • Am să încep din nou Greva Foamei. Mai bine moartă decât în chinuri la penitenciar

    Bună ziua domnule Brega,
    Sunt Larisa Parşov, născută în 1951, în s.Tudora, Ştefan Vodă. Acum locuiesc în Sadâc. Aici am lucrat 21 de ani în calitate de profesoară. Am doi copii, ambii au studii superioare. În 1999, soţul meu, având insuficienţă renală, a decedat. Era bolnav şi am fost nevoită să ies la pensie pe stagiu de muncă. Aveam o pensie de 68 de lei. O lună de zile am fost la pensie şi soţul a decedat. Am revenit la şsoală, dar orele au fost distribuite altora. Am fost nevoită să plec la muncă peste hotare. Am plecat în Turcia, e mai aproape. Acolo am lucrat ca menajeră în familii, în oraş nu prea ieşeam, nu cunoşteam pe nimeni.

    Bună ziua domnule Brega,
    Sunt Larisa Parşov, născută în 1951, în s.Tudora, Ştefan Vodă. Acum locuiesc în Sadâc. Aici am lucrat 21 de ani în calitate de profesoară. Am doi copii, ambii au studii superioare. În 1999, soţul meu, având insuficienţă renală, a decedat. Era bolnav şi am fost nevoită să ies la pensie pe stagiu de muncă. Aveam o pensie de 68 de lei. O lună de zile am fost la pensie şi soţul a decedat. Am revenit la şsoală, dar orele au fost distribuite altora. Am fost nevoită să plec la muncă peste hotare. Am plecat în Turcia, e mai aproape. Acolo am lucrat ca menajeră în familii, în oraş nu prea ieşeam, nu cunoşteam pe nimeni.

    Făceam curăţenie, mâncare, îngrijeam de bătrâni bolnavi. Fiul meu, Ghenadie Parşov, stătea acasă cu cei trei copii ai săi, deoarece nora, fiica şi ginerle au venit şi ei la lucru în Turcia.

    Procurorul din Cantemir, Adrian Procoavă împreună cu anchetatoarea Aliona Vicol, soţul ei Grigorie Blan şi Vitalie Miron, în prezent Comisar al comisariatului de poliţiei din Cantemir. Mai târziu au atras-o şi pe soţia fiului meu şi au deschis o cauză penală pe art. 220 al. CP. Pe Ghenadie Parşov, apoi şi pe mine, Parşov L. m-au adăugat cu pix de altă culoare, cu o parte vătămată care se numea Diana Şivţova, pe care nu o cunoşteam. Această fată a fost căsătorită fictiv în primăria Sadâc, fiind înscrisă de secretarul primăriei, Ion Gârnu. La 31 martie 2008 acesta a fost condamnat la patru ani de puşcărie pe art.332 al.2 CP. Dar a conlucrat cu A.Procoavă anume să spuna că fiul meu l-a rugat. Interesant e faptul a înscris-o în căsătorie cu un cetăţean cu dizabilităţi din naştere, care nu poate scrie nici citi. Datele sale de identitate doar secretarul Gârnu le avea. Acesta a şi completat cererile şi certificatele pentru căsătorie. De două ori a dat depoziţii contra mea şi a fiului meu. Habar nu aveam de aşa înţelegeri prealabile pentru căsătorie. Pentru fals de mărturii, secretarului i-au suspendat pedeapsa pentru trei ani la libertate. Acesta lucrează şi în prezent ca secretar şi are acces la actele publice din primărie. Cum este posibil aşa ceva?

Infografice
Оставь комментарий