Новости

• Maşinile preferate ale magistraţilor din instanţele ierarhic superioare

  Mai mulţi judecători moldoveni şi-au procurat în anul trecut automobile. Radiografia declarațiiilor pe avere ale magistraților, depuse pentru anul 2020, scoate în evidență preferințele magistraților pentru bolizii pe patru roți. Bunăoară, dacă judecătorii din instanţele de fond şi-au luat maşini mai vechi, la preţuri accesibile şi pentru cetățenii de rând, cei din instanţele ierarhic superioare au preferat automobile scumpe, de lux, cu care se deplasează la serviciu. 

  Curtea Supremă de Justiţie

  În 2020, trei judecători de la Curtea Supremă de Justiţie şi-au cumpărat maşini noi. Judecătorul Victor Boico şi-a procurat anul trecut un suv proaspăt adus din fabrică, de model Hyundai Tucson.

  Preţul declarat al automobilului este de 430.000 de lei (peste 20 de mii de euro). Magistratul susţine că maşina a fost procurată în leasing. Până a se vedea la volanul suv-lui, Victot Boico s-a deplasat cu un Mitsubishi Outland, fabricat în 2009, pe care magistratul l-a cumpărat în 2011 cu doar 20.000 de lei.

  Подробнее

  Mai mulţi judecători moldoveni şi-au procurat în anul trecut automobile. Radiografia declarațiiilor pe avere ale magistraților, depuse pentru anul 2020, scoate în evidență preferințele magistraților pentru bolizii pe patru roți. Bunăoară, dacă judecătorii din instanţele de fond şi-au luat maşini mai vechi, la preţuri accesibile şi pentru cetățenii de rând, cei din instanţele ierarhic superioare au preferat automobile scumpe, de lux, cu care se deplasează la serviciu. 

  Curtea Supremă de Justiţie

  În 2020, trei judecători de la Curtea Supremă de Justiţie şi-au cumpărat maşini noi. Judecătorul Victor Boico şi-a procurat anul trecut un suv proaspăt adus din fabrică, de model Hyundai Tucson.

  Preţul declarat al automobilului este de 430.000 de lei (peste 20 de mii de euro). Magistratul susţine că maşina a fost procurată în leasing. Până a se vedea la volanul suv-lui, Victot Boico s-a deplasat cu un Mitsubishi Outland, fabricat în 2009, pe care magistratul l-a cumpărat în 2011 cu doar 20.000 de lei.

  Ca şi colegul său, magistrata Liliana Catan a dat preferenţă unui suv. Judecătoarea şi-a cumpărat anul trecut un automobil de model Toyota RAV 4, fabricat în 2016, pentru care a scos din buzunar 375.000 de euro (aproape 18 mii de euro).
  
  Liliana Catan mai deţine în proprietate un automobil Toyota Camry, fabricat în 2016 şi procurat în 2018 cu 300.000 de lei.

  Şi Tamara Chişcă-Doneva a optat pentru un suv, doar că mai vechi şi mai modest decât ale colegilor săi. Este vorba de un automobil de model Dacia-Duster, fabricat cu 10 ani în urmă, estimat la 130 de mii de lei (peste 6000 de euro). Magistrata mai deţine în proprietate, din 2017, un automobil de model Audy, fabricat în 2013, estimat la 283.029 de lei.

  Printre maşinile preferate ale magistraţilor de la Curtea Supremă se numără cele de model Mercedes şi de producţie japoneză. Anii trecuţi, unii au scos din buzunare sume de peste jumătate de milion de lei ca să ajungă la volanul unui bolid.

  Singurul magistrat din instituţie care nu a raportat niciun mijloc de transport este Nina Vascan.

  Curtea de Apel Chişinău

  Magistraţii de la Curtea de Apel Chişinău nu au rămas mai prejos decât colegii lor din instanţa ierarhic superioară.

  Cu cel mai costisitor automobil se poate lăuda magistrata Nelea Budăi. Aaceasta şi-a procurat o TOYOTA LAND CRUISER PRADO 150, adusă proapăt de la uzină, pentru care s-a achitat 846.253 lei (peste 40.000 de euro).

  Oxana Robu a intrat în posesia unui automobil de model Volvo, fabricat în 2019, care costă 480.000 de lei (cca 23 de mii de euro). Magistrata mai dţine în posesie două maşini de model Mercedes Universal, produse în 2003, raportate la câte 30.000 de lei fiecare (puţin peste 1400 de euro).

  Stelian Teleucă a scos din buzunar anul trecut 200.000 (9523 euro) pentru un automobil  BMW 520, fabricat cu aproape 9 ani în urmă. Stelian Teleucă mai deţine în proprietate un autoturism de model BMWX1 produs în 2014, raportat în 2017 la preţul de 300.000 de lei.

  Elena Cojocari conduce din 2020 un Hyundai Santa Fe, nou-nouţ.

  Doar că, spre deosebire de colegi care au achitat bani grei pentru maşinile lor, Elena Cojocari nu a plătit niciun bănuţ. Magistrata susţine că automobilul care costă cel puţin 20.000 de euro, i-a fost oferit de o rudă să se folosească gratuit de el.

  Maria Negru a dat preferenţă unui suv. Magistrata şi-a cumpărat anul trecut o Toyota RAV4, fabricată în 2017. pentru care a achitat 300.000 lei (14.285 euro).

  Acelaşi model de maşină şi-a ales anul trecut şi Boris Bârca. Doar că, spre deosebire de Maria Negru, al lui este mai nou cu un an şi l-a costat mai ieftin cu aproape 35.000 de lei.

  Denis Băbălău a declarat două automobile de model Şkoda, dintre care una produsă în anul trecut. Magistratul susţine că ambele i-au fost transmise în folosinţă gratuită şi nu le cunoaşte preţul de achiziţie.

  Angela Bostan, magistrata ajunsă recent în atenţia opiniei publice pentru că a fost filată de oamenii lui Platon, la fel, şi-a cumpărat anul trecut maşină. Aceasta a declarat un Lexus NX200T, fabricat în 2014, pentru care a achitat 250.000 de lei.

  Steliana Iorgov şi-a procurat  autoturism de model Nissan Qashqai, fabricat în 2019, în valoare de 20 700 de euro.

  Nu a rataat să se înnoiască în 2020 şi Ala Malâi care şi-a procurat cu 26 de mii de euro un automobil de  model Mazda CX-5, produs în 2018.

  Silvia Vrabie a preferat modelul Mercedes. Magistrata s-a împrumutat cu aproape 17 mii de dolari ca să-şi cumpere o maşină de acest model, chiar dacă a fost fabricată în 2008.

  Olga Cojocaru şi-a cumpărat anul trecut două maşni. Este vorba de o Skoda Superb, fabricată în 2018, la preţul de 15.653 de euro, şi de un PEUGEOT 208, care ar fi costat mai puţin de o mie de euro.

  Cel mai mult pare-se că i-a mers anul trecut Silviei Gârbu. Magistrata şi-a procurat un automobil Renault Megane, fabricat în 2011, pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei.

  Curtea de Apel Bălţi

  Spre deosebire de colegii de la instanţa de apel din Chişinău, magistraţii de la Curtea de Apel Bâlţi au maşini mai modeste, iar numărul celor care şi-au cumpărat anul trecut maşini noi este mai mic.

  Oxana Burdeniuc a scos din buzunar 350.000 de lei pentru a-şi cumpăra Mercedes GLC-220, fabricat în 2016.

  Maşina a costat-o pe magistrată cu 62 de mii de lei mai mult decât întreg salariul pe care l-a câştigat anul trecut.

  Andrian Ciobanu a optat pentru o maşină mai ecologică. Magistratul a renunţat la 25.300 euro pentru un Ford Mondeo Hybrid care, pe lângă benzină, mai poate fi alimentat şi cu electricitate.

  Dumitru Puşca şi-a cumpărat un suv, model Volvo XC 60, fabricat în 2013. în valoare de 200.000 de lei.

  Colegul său, Eduard Răţoi, a optat pentru Mercedes E270, deşi vechi de 20 de ani, dar care l-a costat mai ieftin cu 122.000 de lei decât automobilul lui Puşca.

  Cea mai norocoasă printre magistraţii de la Curtea de Apel Bălţi pare să fi fost Stela Procopciuc. Judecătoarea a reuşit să-şi cumpere cu 45.000 de lei un automobil de model Renault Kadjar aproape nou.

  Rotaru Ala însă nu s-a zgârcit pentru automobil. Magistrata a cheltuit 20,320 de dolari pentru plăcerea de a conduce un automobil nou-nouţ, de model Toyota C-HR.

  Doi dintre magistraţii de la Curtea de Apel Bălţi au declarat că nu deţin niciun automobil.

  Curţile de apel din Cahul şi Comrat

  Cu totul alta este situaţia la curţile de apel din Cahul şi din Comrat. unde numărul de magistraţi este mai mic decât în Chişinău şi Bălţi.

  Anul trecut, doi magistraţi de la instanşele respective au raportat mijloace de transport noi.

  Este vorba despre Vitalie Movilă de la Curtea de Apel Cahul. Acesta şi-a procurat autoturism de model Renault Megane Scenic, fabricat în 2016, pentru care a plătit 173 880 lei.

  Ludmila Caraianu de la Curtea de Apel Comrat şi-a ales o Toyota Corolla nou-nouţă, în valoare de 15 600 USD. Pentru aşi cumpăra automobilul dorit, magistrata s-a împrumutat cu 100.000 de lei.
  Sursa: anticoruptie.md

• Șase magistrați au primit undă verde pentru a fi promovați în sistem. Cine sunt aceștia

  Magistrații Stelian Teleucă de la Curtea de Apel Chișinău, Ion Talpă de la Curtea de Apel Bălți, Sergiu Daguța și Eduard Galușceac de la Judecătoria Chișinău, precum și Vasili Hrapacov de la Judecătoria Comrat vor să fie promovați fie în funcție administrativă, fie la instanța ierarhic superioară. Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat, în ședința de marți, cererile acestora, magistrații urmând să expedieze dosarele sale spre examinare Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor și Colegiului pentru selecție și cariera judecătorilor. O parte din magistrații care vor să fie promovați în sistem a fost vizată în anchetele CIJM.

  Подробнее

  Magistrații Stelian Teleucă de la Curtea de Apel Chișinău, Ion Talpă de la Curtea de Apel Bălți, Sergiu Daguța și Eduard Galușceac de la Judecătoria Chișinău, precum și Vasili Hrapacov de la Judecătoria Comrat vor să fie promovați fie în funcție administrativă, fie la instanța ierarhic superioară. Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat, în ședința de marți, cererile acestora, magistrații urmând să expedieze dosarele sale spre examinare Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor și Colegiului pentru selecție și cariera judecătorilor. O parte din magistrații care vor să fie promovați în sistem a fost vizată în anchetele CIJM.

  Stelian Teleucă vrea să fie promovat în instanța ierarhic superioară. Teleucă este magistrat la Curtea de Apel Chișinău din 2014, iar peste un an a devenit membru al Colegiului disciplinar, reprezentant al judecătorilor Curţilor de Apel. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din august 2017 relevă că Stelian Teleucă s-a ales cu un apartament spațios pe strada Ceucari. „Magistratul a procurat, la preț preferențial, un apartament de 89,9 metri pătraţi, iar peste o lună după ce a intrat în posesia locuinței, în iunie 2017, a înstrăinat-o. Totuși, Teleucă nu a rămas fără acoperiș deasupra capului. În 2014, când a semnat contractul de investiție în apartamentul de la Râșcani, el a început construcţia unei case. Locuința, cu două etaje, situată în preajma Parcului Valea Morilor, încă nu a fost înregistrată la Cadastru. Casa este situată pe un teren de şapte ari, procurat în perioada 2012-2016. Prețul lotului, indicat de Stelian Teleucă în declarația sa de avere este de 488.593 de lei. În 2007, Stelian Teleucă a mai obținut în proprietate apartamentul părinților săi, în sectorul Râșcani, strada Studenților, dar peste un an l-a transmis mamei sale”, scriau jurnaliștii. 

  Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, Stelian Teleucă a făcut parte din completul de judecată care ar fi legalizat, în 2014, niște tranzacții suspecte prin care mai multe terenuri din proprietatea Primăriei Chișinău au ajuns în proprietatea privată a unor companii, în baza unor licitații organizate de un executor judecătoresc. Decizia a fost luată fără ca reprezentanții Consiliului Municipal Chișinău să asiste la proces. 

  Ion Talpa vrea să acceadă într-o funcție administrativă. Talpa este judecător la Curtea de Apel Bălți din anul 2013, anterior ocupând fotoliul de vicepreședinte al Judecătoriei Bălți. Din noiembrie 2016 este membru al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii.

  Sergiu Daguța vrea să fie promovat în instanța ierarhic superioară. Daguța este judecător din 2002. O anchetă din septembrie 2018 a Centrului de Investigații Jurnalistice arată cum și-a extins averea magistratul Daguța. „Sergiu Daguța de la Judecătoria Chișinău s-a ales cu un apartament la preț redus cu suprafața de 66 de metri pătrați situat în blocul de pe strada Ceucari, construit pentru magistrații care nu dispun de spațiu locativ. Acesta a obținut locuința chiar dacă deținea din 2005 un apartament de 41,9 metri pătrați în sectorul Râșcani al Capitalei. Locuința respectivă a fost vândută în ianuarie 2016, cu patru luni înainte ca Direcția generală locativ-comunală și amenajare să-i fi eliberat un apartament pentru domiciliere permanentă pe strada Zadnipru, din sectorul Ciocana, în conformitate cu Hotărârea Instanței de contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău. În prezent apartamentul respectiv este dat în chirie. Deși avea deja un apartament de la stat, iar al doilea urma să-l primească, la preț preferențial, în 2016, Sergiu Daguța și-a mai procurat o locuință cu suprafața de 97 de metri pătrați, în sectorul Ciocana al Capitalei. Noul imobil l-a costat 974.600 de lei, potrivit declarației de avere a magistratului”, se arată în investigație.

  Eduard Galușceac vrea să fie promovat în instanța ierarhic superioară. Magistratul a fost numit în funcție în februarie 2014. Acesta a fost vizat într-o anchetă CIJM despre „afacerea” cu apartamente a magistraților. Jurnaliștii arătau că, la mijlocul lunii mai 2017, Eduard Galușceac, împreună cu soția sa, Viorica Galușceac, care este consultant principal în cadrul Curții Supreme de Justiție, a intrat în posesia unui apartament de 75,4 metri pătrați în complexul rezidențial din strada Romană, construit pentru judecători. „Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 539.732 de lei, conform declarației de avere a judecătorului. În lista beneficiarilor de apartamente la preț preferențial a fost introdus numele soției magistratului, chiar dacă cei doi soți mai aveau în proprietate o casă de locuit de 149,1 metri pătrați și un apartament de 56,8 metri pătrați, amplasat pe strada Grenoble din sectorul Botanica al Capitalei. Ultimul a fost pus în gaj acum trei ani pentru un credit de 160.000 de lei. Contactat pentru a ne oferi un comentariu, Eduard Galușceac ne-a transmis, prin intermediul grefierei, că este ocupat și nu poate vorbi cu noi”, se arată în investigație. Anul trecut, magistratul a vândut și apartamentul de pe strada Grenoble, contra sumei de 42.000 de euro și a procurat o nouă locuință - un apartament de 87,2 metri pătrați, evaluat la 742 de mii de lei.

  Vasili Hrapacov își dorește să fie promovat fie în funcție administrativă, fie în instanța ierarhic superioară. Hrapacov a acces în funcția de judecător în noiembrie 2013. În 2018, magistratul s-a învrednicit de „Diploma de onoare a CSM”.
  Sursa: anticoruptie.md

• Fotoliile de magistrat ale Curții Supreme de Justiție, râvnite de candidați controversați

  Pentru cele șase locuri vacante de magistrat la Curtea Supremă de Justiție s-au înscris în concurs tot atâția candidați. Este vorba despre Oxana Robu, Stelian Teleucă și Natalia Simciuc de la Curtea de Apel Chișinău, Eugeniu Pșenița de la Judecătoria Edineț, Sergiu Daguța și Nina Arabadji de la Judecătoria Chișinău. Dosarele celor șase candidații înscriși în concurs, care fie au fost vizați în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice, fie au emis anterior hotărâri controversate, urmează să fie analizate în ședința de marți, 9 iulie, a Consiliului Superior al Magistraturii.

  Oxana Robu a primit calificativul „excelent” de la Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor (CEP) subordonat CSM și a fost notată cu 74 de puncte de Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor (CSC). În aprilie 2018, magistrata a mai încercat o dată să acceadă în fotoliul de judecător al CSJ, 

  Подробнее

  Pentru cele șase locuri vacante de magistrat la Curtea Supremă de Justiție s-au înscris în concurs tot atâția candidați. Este vorba despre Oxana Robu, Stelian Teleucă și Natalia Simciuc de la Curtea de Apel Chișinău, Eugeniu Pșenița de la Judecătoria Edineț, Sergiu Daguța și Nina Arabadji de la Judecătoria Chișinău. Dosarele celor șase candidații înscriși în concurs, care fie au fost vizați în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice, fie au emis anterior hotărâri controversate, urmează să fie analizate în ședința de marți, 9 iulie, a Consiliului Superior al Magistraturii.

  Oxana Robu a primit calificativul „excelent” de la Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor (CEP) subordonat CSM și a fost notată cu 74 de puncte de Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor (CSC). În aprilie 2018, magistrata a mai încercat o dată să acceadă în fotoliul de judecător al CSJ, 

  însă nu a întrunit numărul necesar de voturi ai membrilor CSM. Atunci ea obținuse de la CSC un punctaj mai mare, de 83. Oxana Robu se numără printre magistrații care au primit apartamente la preț preferențial în Capitală, potrivit unei anchete semnate de echipa RISE Moldova. Mai exact, aceasta și-a „rezervat” un apartament de 72 de metri pătrați în blocul de pe strada V. Alecsandri. Reporterii mai scriau că Robu trăiește într-o casă cu două etaje situată în centrul Chișinăului, pe stradela Fierarilor. Datele cadastrale arată că imobilul are 65 de metri pătrați și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 de metri pătrați, din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt. În februarie 2017, Oxana Robu a fost desemnată de CSM printre magistrații specializați în controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce a intrat în vigoare Legea privind evaluarea integrității instituționale.

  Stelian Teleucă a primit calificativul „excelent” de la CEP și a fost notat cu 73 de puncte de membrii CSC. Teleucă este magistrat la Curtea de Apel Chișinău din 2014, iar peste un an a devenit membru al Colegiului disciplinar, reprezentant al judecătorilor Curţilor de Apel. Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, Virgiliu Buhnaci şi Stelian Teleucă ar fi legalizat, în 2014, niște tranzacții suspecte prin care mai multe terenuri din proprietatea Primăriei Chișinău au ajuns în proprietatea privată a unor companii, în baza unor licitații organizate de un executor judecătoresc. Decizia a fost luată fără ca reprezentanții Consiliului Municipal Chișinău să asiste la proces.

  O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din august 2017 relevă că Stelian Teleucă s-a ales cu un apartament spațios pe strada Ceucari. „Magistratul a procurat, la preț preferențial, un apartament de 89,9 metri pătraţi, iar peste o lună după ce a intrat în posesia locuinței, în iunie 2017, a înstrăinat-o. Totuși, Teleucă nu a rămas fără acoperiș deasupra capului. În 2014, când a semnat contractul de investiție în apartamentul de la Râșcani, el a început construcţia unei case. Locuința, cu două etaje, situată în preajma Parcului Valea Morilor, încă nu a fost înregistrată la Cadastru. Casa este situată pe un teren de şapte ari, procurat în perioada 2012-2016. Prețul lotului, indicat de Stelian Teleucă în declarația sa de avere este de 488.593 de lei. În 2007, Stelian Teleucă a mai obținut în proprietate apartamentul părinților săi, în sectorul Râșcani, strada Studenților, dar peste un an l-a transmis mamei sale”, scriau jurnaliștii. 
  
  Natalia Simciuc a primit calificativul „foarte bine” de la CEP și a fost notată cu 67 de puncte de membrii CSC. Magistrata face parte din completul de judecată, care, în decembrie 2016 au decis să respingă contestația avocaților moldovenilor care nu au putut vota peste hotare. În decizia emisă la 6 decembrie de Curtea de Apel Chișinău, magistrații Iulia Cimpoi, Natalia Simciuc și Victor Pruteanu au adus mai multe explicații în susținerea faptului că atât organele electorale, cât și Ministerul de Externe și Guvernul au acționat conform legii în raport cu moldovenii care nu au putut vota. Între altele, Consiliul Electoral de Circumscripție Chișinău ar fi acționat corect atunci când, prin hotărârile din 16 și 17 noiembrie, „a luat act” de cele circa 4.000 de contestații depuse de persoanele care nu au reușit să voteze, fără să se expună pe fondul acestora. Deși apelanții consideră că astfel Consiliul a încălcat procedurile și a emis două hotărâri ilegale, judecătorii susțin că organul electoral a acționat conform competențelor, pentru că contestațiile depuse după încheierea zilei alegerilor urmează să fie examinate de instanța care va valida sau invalida scrutinul per total, adică Curtea Constituțională.

  Eugeniu Pșenița a primit calificativul „foarte bine” de la CEP și a fost notat cu 65 de puncte de membrii CSC. Eugen Pșenița a mai încercat să obțină în mai 2018 o promovare, însă nu a reușit. Magistratul a fost vizat într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată împreună cu Ziarul de Gardă, care arăta că magistrați controversați erau promovați în sistemul de justiție în pofida refuzului șefului statului de a-i avansa în funcții.

  Acum câțiva ani, judecătorul Eugen Pșenița a fost respins de președinte Vladimir Voronin de la promovare în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Activând în calitate de judecător, dl Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, a semnalat Vladimir Voronin la adresa Consiliului Superior al Magistraturii. Șeful statului a menționat că, în 2004, Eugen Pșenița a adresat Primăriei Edineț o cerere privind acordarea de spațiu locativ. „În iunie 2004, i s-a propus un apartament, pe care Eugen Pșenița nu l-a acceptat. Însă, în decembrie 2004, el a adresat o cerere Judecătoriei Briceni prin care a solicitta obligarea Consiliului Orășenesc Edineț să îi acorde o despăgubire pentru neatribuirea de spațiu locativ. Din motive ce nu au putut fi stabilite, reprezentantul autorităților publice locale a acceptat pretențiile acestuia”, relata șeful statului. Judecătoria raionului Briceni i-a dat câștig de cauză.

  Concomitent, în februarie 2006, judecătorul a cumpărat o casă cu două etaje în oraşul Edineţ, pentru care a plătit 28.000 de dolari şi pe care a înregistrat-o pe numele tatălui său. Vladimir Voronin a precizat că veniturile celor doi nu le permiteau să suporte asemenea cheltuieli. Între timp, pentru executarea hotărârii Judecătoriei Briceni, în martie 2006, Oficiul Edineț al Departamentului de Executare a blocat conturile Primăriei, „fapt ce a pus în pericol alocarea de către organizațiile internaționale administrației publice locale a sumei de 3,54 milioane de lei în calitate de investiții în sfera socială”. Doar la insistenţa colegilor, Eugen Pșenița a renunțat la pretinsa despăgubire și a acceptat, în schimb, un apartament de serviciu, care i-a fost atribuit la scurt timp de autorități.

  Mai târziu, Consiliul Orășenesc Edineț, prin decizia din 14 decembrie 2007, a modificat decizia inițială, excluzând după sintagma „spațiu locativ” specificarea „de serviciu”. Astfel, odată cu modificarea statutului apartamentului, Pșenița a obținut dreptul de a-l privatiza. Consiliul Superior al Magistraturii a propus candidatura magistratului repetat, iar Voronin s-a conformat, numindu-l în funcția de judecător până la atingerea vârstei de pensionare. Verificarea informațiilor prezentate în actul semnat de Voronin confirmă că magistratul a fost implicat într-o schemă imobiliară. Conform datelor cadastrale, în februarie 2006, Nicolae Pșenița, tatăl judecătorului, născut în 1940, pe atunci de 66 de ani, a devenit proprietar al unui apartament (nu casă, aşa cum se arată în actul lui Vladimir Voronin – n.r.) cu patru camere şi cu o suprafaţă de aproape o sută de metri pătraţi pe str. Nikolai Gribov din Edineț.

  În octombrie 2011, în urma unui contract de schimb între pensionarul Nicolae Pșenița și fiul său, judecătorul Eugeniu Pșenița, imobilul a devenit proprietatea magistratului și a familiei sale. În schimb, tatăl a primit apartamentul fiului din str. Independenței, unul de 40 de metri pătraţi. Ar putea fi vorba despre locuinţa pe care magistratul a obţinut-o de la autorităţile locale pe care, între timp, a privatizat-o. Doar că apartamentul nu a rămas mult timp în posesia tatălui magistratului, fiind vândut peste doar două săptămâni. Cel mai probabil, numele tatălui a fost folosit în acest proces doar pentru ca în tranzacție să nu figureze numele judecătorului.

  Sergiu Daguța a primit calificativul „foarte bine” de la CEP și a fost notat cu 64 de puncte de membrii CSC. O anchetă din septembrie 2018 a Centrului de Investigații Jurnalistice arată că Sergiu Daguța a obținut în doi ani trei apartamente. „Sergiu Daguța de la Judecătoria Chișinău s-a ales cu un apartament la preț redus cu suprafața de 66 de metri pătrați situat în blocul de pe strada Ceucari, construit pentru magistrații care nu dispun de spațiu locativ. Acesta a obținut locuința chiar dacă deține din 2005 un apartament de 41,9 metri pătrați în sectorul Râșcani al Capitalei. Locuința respectivă a fost vândută în ianuarie 2016, cu patru luni înainte ca Direcția generală locativ-comunală și amenajare să-i fi eliberat un apartament pentru domiciliere permanentă pe strada Zadnipru, din sectorul Ciocana, în conformitate cu Hotărârea Instanței de contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău. În prezent apartamentul respectiv este dat în chirie. Deși avea deja un apartament de la stat, iar al doilea urma să-l primească, la preț preferențial, în 2016, Sergiu Daguța și-a mai procurat o locuință cu suprafața de 97 de metri pătrați, în sectorul Ciocana al Capitalei. Noul imobil l-a costat 974.600 de lei, potrivit declarației de avere a magistratului. Veniturile familiei Daguța în 2017 au constituit 333 de mii de lei. Alte 2.160 de euro au ajuns în bugetul familiei din locațiunea unui apartament, în timp ce 4.000 de euro au fost primite ca donație”, se arată în investigație.
  
  Nina Arabadji a obținut calificativul „bine” de la CEP și a fost notată cu 62 de puncte de membrii CSC. Și ea a făcut subiectul unei anchete CIJM despre judecătorii care au primit apartamente de la Primăria Chișinău, ea obținând trei locuințe în cinci ani. „În luna decembrie 2012, Nina Arabadji a primit un apartament cu două camere, de peste 70 de metri pătrați, într-un bloc de pe strada Alba Iulia din municipiul Chișinău. La momentul solicitării, familia Ninei Arabadji era formată din două persoane: judecătoarea și fiica sa. Locuința i-a fost acordată în baza unei hotărâri din anul 2004 a Judecătoriei sectorului Centru, pe care Consiliul Municipal s-a văzut nevoit să o execute. Instanța obligase municipalitatea să-i ofere Ninei Arabadji condiții de trai  îmbunătățite. Peste doi ani, după ce judecătoarea a intrat în posesia apartamentului din sectorul Buiucani, în declarația sa de avere și interese personale pentru anul 2016, apare încă un apartament, cu o suprafață de peste 56 m.p, cu valoarea cadastrală de peste 357 de mii de lei. Peste un an de când s-a căpătuit cu apartamentul de la Buiucani, numele judecătoarei Nina Arabadji se găsește în lista magistraților de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani care au beneficiat de apartamente achiziționate la preț preferențial de la firma EXFACTOR-GRUP. Noul imobil are 82 de m.p și se află în sectorul Botanica al Capitalei. Imobilul a fost cumpărat cu suma de peste 29 520 de mii de euro, adică cu 360 de euro m.p, de două ori mai mic decât prețul de pe piața primară a imobilelor”, se arată în anchetă.
  Sursa: anticoruptie.md

• Fotoliile de magistrat ale Curții Supreme de Justiție, râvnite de candidați controversați

  Pentru cele șase locuri vacante de magistrat la Curtea Supremă de Justiție s-au înscris în concurs tot atâția candidați. Este vorba despre Oxana Robu, Stelian Teleucă și Natalia Simciuc de la Curtea de Apel Chișinău, Eugeniu Pșenița de la Judecătoria Edineț, Sergiu Daguța și Nina Arabadji de la Judecătoria Chișinău. Dosarele celor șase candidații înscriși în concurs, care fie au fost vizați în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice, fie au emis anterior hotărâri controversate, urmează să fie analizate în ședința de marți, 9 iulie, a Consiliului Superior al Magistraturii.

  Oxana Robu a primit calificativul „excelent” de la Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor (CEP) subordonat CSM și a fost notată cu 74 de puncte de Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor (CSC). În aprilie 2018, magistrata a mai încercat o dată să acceadă în fotoliul de judecător al CSJ, 

  Подробнее

  Pentru cele șase locuri vacante de magistrat la Curtea Supremă de Justiție s-au înscris în concurs tot atâția candidați. Este vorba despre Oxana Robu, Stelian Teleucă și Natalia Simciuc de la Curtea de Apel Chișinău, Eugeniu Pșenița de la Judecătoria Edineț, Sergiu Daguța și Nina Arabadji de la Judecătoria Chișinău. Dosarele celor șase candidații înscriși în concurs, care fie au fost vizați în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice, fie au emis anterior hotărâri controversate, urmează să fie analizate în ședința de marți, 9 iulie, a Consiliului Superior al Magistraturii.

  Oxana Robu a primit calificativul „excelent” de la Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor (CEP) subordonat CSM și a fost notată cu 74 de puncte de Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor (CSC). În aprilie 2018, magistrata a mai încercat o dată să acceadă în fotoliul de judecător al CSJ, 

  însă nu a întrunit numărul necesar de voturi ai membrilor CSM. Atunci ea obținuse de la CSC un punctaj mai mare, de 83. Oxana Robu se numără printre magistrații care au primit apartamente la preț preferențial în Capitală, potrivit unei anchete semnate de echipa RISE Moldova. Mai exact, aceasta și-a „rezervat” un apartament de 72 de metri pătrați în blocul de pe strada V. Alecsandri. Reporterii mai scriau că Robu trăiește într-o casă cu două etaje situată în centrul Chișinăului, pe stradela Fierarilor. Datele cadastrale arată că imobilul are 65 de metri pătrați și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 de metri pătrați, din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt. În februarie 2017, Oxana Robu a fost desemnată de CSM printre magistrații specializați în controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce a intrat în vigoare Legea privind evaluarea integrității instituționale.

  Stelian Teleucă a primit calificativul „excelent” de la CEP și a fost notat cu 73 de puncte de membrii CSC. Teleucă este magistrat la Curtea de Apel Chișinău din 2014, iar peste un an a devenit membru al Colegiului disciplinar, reprezentant al judecătorilor Curţilor de Apel. Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, Virgiliu Buhnaci şi Stelian Teleucă ar fi legalizat, în 2014, niște tranzacții suspecte prin care mai multe terenuri din proprietatea Primăriei Chișinău au ajuns în proprietatea privată a unor companii, în baza unor licitații organizate de un executor judecătoresc. Decizia a fost luată fără ca reprezentanții Consiliului Municipal Chișinău să asiste la proces.

  O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din august 2017 relevă că Stelian Teleucă s-a ales cu un apartament spațios pe strada Ceucari. „Magistratul a procurat, la preț preferențial, un apartament de 89,9 metri pătraţi, iar peste o lună după ce a intrat în posesia locuinței, în iunie 2017, a înstrăinat-o. Totuși, Teleucă nu a rămas fără acoperiș deasupra capului. În 2014, când a semnat contractul de investiție în apartamentul de la Râșcani, el a început construcţia unei case. Locuința, cu două etaje, situată în preajma Parcului Valea Morilor, încă nu a fost înregistrată la Cadastru. Casa este situată pe un teren de şapte ari, procurat în perioada 2012-2016. Prețul lotului, indicat de Stelian Teleucă în declarația sa de avere este de 488.593 de lei. În 2007, Stelian Teleucă a mai obținut în proprietate apartamentul părinților săi, în sectorul Râșcani, strada Studenților, dar peste un an l-a transmis mamei sale”, scriau jurnaliștii. 
  
  Natalia Simciuc a primit calificativul „foarte bine” de la CEP și a fost notată cu 67 de puncte de membrii CSC. Magistrata face parte din completul de judecată, care, în decembrie 2016 au decis să respingă contestația avocaților moldovenilor care nu au putut vota peste hotare. În decizia emisă la 6 decembrie de Curtea de Apel Chișinău, magistrații Iulia Cimpoi, Natalia Simciuc și Victor Pruteanu au adus mai multe explicații în susținerea faptului că atât organele electorale, cât și Ministerul de Externe și Guvernul au acționat conform legii în raport cu moldovenii care nu au putut vota. Între altele, Consiliul Electoral de Circumscripție Chișinău ar fi acționat corect atunci când, prin hotărârile din 16 și 17 noiembrie, „a luat act” de cele circa 4.000 de contestații depuse de persoanele care nu au reușit să voteze, fără să se expună pe fondul acestora. Deși apelanții consideră că astfel Consiliul a încălcat procedurile și a emis două hotărâri ilegale, judecătorii susțin că organul electoral a acționat conform competențelor, pentru că contestațiile depuse după încheierea zilei alegerilor urmează să fie examinate de instanța care va valida sau invalida scrutinul per total, adică Curtea Constituțională.

  Eugeniu Pșenița a primit calificativul „foarte bine” de la CEP și a fost notat cu 65 de puncte de membrii CSC. Eugen Pșenița a mai încercat să obțină în mai 2018 o promovare, însă nu a reușit. Magistratul a fost vizat într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată împreună cu Ziarul de Gardă, care arăta că magistrați controversați erau promovați în sistemul de justiție în pofida refuzului șefului statului de a-i avansa în funcții.

  Acum câțiva ani, judecătorul Eugen Pșenița a fost respins de președinte Vladimir Voronin de la promovare în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Activând în calitate de judecător, dl Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, a semnalat Vladimir Voronin la adresa Consiliului Superior al Magistraturii. Șeful statului a menționat că, în 2004, Eugen Pșenița a adresat Primăriei Edineț o cerere privind acordarea de spațiu locativ. „În iunie 2004, i s-a propus un apartament, pe care Eugen Pșenița nu l-a acceptat. Însă, în decembrie 2004, el a adresat o cerere Judecătoriei Briceni prin care a solicitta obligarea Consiliului Orășenesc Edineț să îi acorde o despăgubire pentru neatribuirea de spațiu locativ. Din motive ce nu au putut fi stabilite, reprezentantul autorităților publice locale a acceptat pretențiile acestuia”, relata șeful statului. Judecătoria raionului Briceni i-a dat câștig de cauză.

  Concomitent, în februarie 2006, judecătorul a cumpărat o casă cu două etaje în oraşul Edineţ, pentru care a plătit 28.000 de dolari şi pe care a înregistrat-o pe numele tatălui său. Vladimir Voronin a precizat că veniturile celor doi nu le permiteau să suporte asemenea cheltuieli. Între timp, pentru executarea hotărârii Judecătoriei Briceni, în martie 2006, Oficiul Edineț al Departamentului de Executare a blocat conturile Primăriei, „fapt ce a pus în pericol alocarea de către organizațiile internaționale administrației publice locale a sumei de 3,54 milioane de lei în calitate de investiții în sfera socială”. Doar la insistenţa colegilor, Eugen Pșenița a renunțat la pretinsa despăgubire și a acceptat, în schimb, un apartament de serviciu, care i-a fost atribuit la scurt timp de autorități.

  Mai târziu, Consiliul Orășenesc Edineț, prin decizia din 14 decembrie 2007, a modificat decizia inițială, excluzând după sintagma „spațiu locativ” specificarea „de serviciu”. Astfel, odată cu modificarea statutului apartamentului, Pșenița a obținut dreptul de a-l privatiza. Consiliul Superior al Magistraturii a propus candidatura magistratului repetat, iar Voronin s-a conformat, numindu-l în funcția de judecător până la atingerea vârstei de pensionare. Verificarea informațiilor prezentate în actul semnat de Voronin confirmă că magistratul a fost implicat într-o schemă imobiliară. Conform datelor cadastrale, în februarie 2006, Nicolae Pșenița, tatăl judecătorului, născut în 1940, pe atunci de 66 de ani, a devenit proprietar al unui apartament (nu casă, aşa cum se arată în actul lui Vladimir Voronin – n.r.) cu patru camere şi cu o suprafaţă de aproape o sută de metri pătraţi pe str. Nikolai Gribov din Edineț.

  În octombrie 2011, în urma unui contract de schimb între pensionarul Nicolae Pșenița și fiul său, judecătorul Eugeniu Pșenița, imobilul a devenit proprietatea magistratului și a familiei sale. În schimb, tatăl a primit apartamentul fiului din str. Independenței, unul de 40 de metri pătraţi. Ar putea fi vorba despre locuinţa pe care magistratul a obţinut-o de la autorităţile locale pe care, între timp, a privatizat-o. Doar că apartamentul nu a rămas mult timp în posesia tatălui magistratului, fiind vândut peste doar două săptămâni. Cel mai probabil, numele tatălui a fost folosit în acest proces doar pentru ca în tranzacție să nu figureze numele judecătorului.

  Sergiu Daguța a primit calificativul „foarte bine” de la CEP și a fost notat cu 64 de puncte de membrii CSC. O anchetă din septembrie 2018 a Centrului de Investigații Jurnalistice arată că Sergiu Daguța a obținut în doi ani trei apartamente. „Sergiu Daguța de la Judecătoria Chișinău s-a ales cu un apartament la preț redus cu suprafața de 66 de metri pătrați situat în blocul de pe strada Ceucari, construit pentru magistrații care nu dispun de spațiu locativ. Acesta a obținut locuința chiar dacă deține din 2005 un apartament de 41,9 metri pătrați în sectorul Râșcani al Capitalei. Locuința respectivă a fost vândută în ianuarie 2016, cu patru luni înainte ca Direcția generală locativ-comunală și amenajare să-i fi eliberat un apartament pentru domiciliere permanentă pe strada Zadnipru, din sectorul Ciocana, în conformitate cu Hotărârea Instanței de contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău. În prezent apartamentul respectiv este dat în chirie. Deși avea deja un apartament de la stat, iar al doilea urma să-l primească, la preț preferențial, în 2016, Sergiu Daguța și-a mai procurat o locuință cu suprafața de 97 de metri pătrați, în sectorul Ciocana al Capitalei. Noul imobil l-a costat 974.600 de lei, potrivit declarației de avere a magistratului. Veniturile familiei Daguța în 2017 au constituit 333 de mii de lei. Alte 2.160 de euro au ajuns în bugetul familiei din locațiunea unui apartament, în timp ce 4.000 de euro au fost primite ca donație”, se arată în investigație.
  
  Nina Arabadji a obținut calificativul „bine” de la CEP și a fost notată cu 62 de puncte de membrii CSC. Și ea a făcut subiectul unei anchete CIJM despre judecătorii care au primit apartamente de la Primăria Chișinău, ea obținând trei locuințe în cinci ani. „În luna decembrie 2012, Nina Arabadji a primit un apartament cu două camere, de peste 70 de metri pătrați, într-un bloc de pe strada Alba Iulia din municipiul Chișinău. La momentul solicitării, familia Ninei Arabadji era formată din două persoane: judecătoarea și fiica sa. Locuința i-a fost acordată în baza unei hotărâri din anul 2004 a Judecătoriei sectorului Centru, pe care Consiliul Municipal s-a văzut nevoit să o execute. Instanța obligase municipalitatea să-i ofere Ninei Arabadji condiții de trai  îmbunătățite. Peste doi ani, după ce judecătoarea a intrat în posesia apartamentului din sectorul Buiucani, în declarația sa de avere și interese personale pentru anul 2016, apare încă un apartament, cu o suprafață de peste 56 m.p, cu valoarea cadastrală de peste 357 de mii de lei. Peste un an de când s-a căpătuit cu apartamentul de la Buiucani, numele judecătoarei Nina Arabadji se găsește în lista magistraților de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani care au beneficiat de apartamente achiziționate la preț preferențial de la firma EXFACTOR-GRUP. Noul imobil are 82 de m.p și se află în sectorul Botanica al Capitalei. Imobilul a fost cumpărat cu suma de peste 29 520 de mii de euro, adică cu 360 de euro m.p, de două ori mai mic decât prețul de pe piața primară a imobilelor”, se arată în anchetă.
  Sursa: anticoruptie.md

• Doi magistrați, care vor să fie promovați la CSJ, au primit 73 și, respectiv, 81 de puncte la evaluare

  Doi judecători de la Curtea de Apel Chișinău, care au solicitat promovarea în funcție la o instanță ierarhic superioară, au primit câte 73 și 81 de puncte, în urma evaluării. Este vorba despre Stelian Teleucă și Mihail Diaconu. Deciziile colegiilor de specialitate în acest sens au fost publicate, recent, pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.

  Astfel, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura magistratului Stelian Teleucă pentru a participa la concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). 

  Подробнее

  Doi judecători de la Curtea de Apel Chișinău, care au solicitat promovarea în funcție la o instanță ierarhic superioară, au primit câte 73 și 81 de puncte, în urma evaluării. Este vorba despre Stelian Teleucă și Mihail Diaconu. Deciziile colegiilor de specialitate în acest sens au fost publicate, recent, pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.

  Astfel, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura magistratului Stelian Teleucă pentru a participa la concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). 

  Potrivit deciziei, Stelian Teleucă a fost numit judecător în anul 2006, iar din decembrie 2014 acesta activează la Curtea de Apel Chișinău. În prezent, magistratul este membru al Colegiului disciplinar și face parte din Grupul de lucru instituit de către Ministerul Justiției care elaborează politica de ”dezvoltare a mijloacelor alternative de soluționare a litigiilor”.

  În același timp, în luna aprilie, Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor a analizat activitatea magistratului Mihail Diaconu. Potrivit deciziei, acesta activează în funcție din anul 2004. Timp de aproximativ 13 ani a făcut parte din colegiul de magistrați de la instanța de prim nivel din municipiul Chișinău, iar din septembrie 2018 este judecător la Curtea de Apel Chișinău. Pe parcursul ultimilor trei ani, Mihail Diaconu a examinat aproximativ 6,4 mii de dosare. În urma evaluării, Colegiul i-a acordat magistratului calificativul ”foarte bine”.

  Amintim că, Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat concurs pentru ocuparea a cinci funcții vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Potrivit datelor de pe site-ul CSM, până acum nouă judecători au fost evaluați și incluși în Registrul candidaților care se pot înscris la concurs. Aceștia au primit între 60 și 74 de puncte.
  Sursa: bizlaw.md

• Șase magistrați au solicitat să fie evaluați pentru o eventuală promovare. La ce funcții aspiră

  Șase magistrați de la Judecătoria Chișinău, Judecătoria Cahul și Curtea de Apel Chișinău au solicitat să fie evaluați pentru a putea fi promovați la instanțele ierarhic superioare. Este vorba despre Andrei Mironov, Victor Rațoi, Angela Braga, Viorelia Varaniță, Tatiana Avasiloaie și Stelian Teleucă. Lista acestora urmează să fie examinată de Consiliul Superior al Magistraturii în ședința de marți, 26 februarie, și ulterior transmisă colegiilor specializate.

  Подробнее

  Șase magistrați de la Judecătoria Chișinău, Judecătoria Cahul și Curtea de Apel Chișinău au solicitat să fie evaluați pentru a putea fi promovați la instanțele ierarhic superioare. Este vorba despre Andrei Mironov, Victor Rațoi, Angela Braga, Viorelia Varaniță, Tatiana Avasiloaie și Stelian Teleucă. Lista acestora urmează să fie examinată de Consiliul Superior al Magistraturii în ședința de marți, 26 februarie, și ulterior transmisă colegiilor specializate.

  Totodată, magistratele Natalia Moldovanu de la Judecătoria Chișinău și Elena Lupan de la Judecătoria Strășeni au solicitat să fie evaluate pentru a putea fi numite în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. De asemenea, alți doi judecători vor să fie evaluați pentru a fi transferați la o instanță de același nivel. Și anume, este vorba despre Roman Mazureț, de la Judecătoria Edineț și Ion Ghizdari, de la Judecătoria Bălți.

  De asemenea, pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Superior al Magistraturii este inclusă solicitarea a patru persoane de a fi evaluate pentru a accede în funcția de judecător. Și anume:

  • Elena Croitor, lector universitar;
  • Mihai Țurcanu, procuror;
  • Ruslan Cimpoi, avocat;
  • Vitalie Costișan, procuror.

  După aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii, dosarele solicitanților urmează să fie transmise Colegiul de evaluare şi/sau Colegiul pentru selecţie și carieră.
  Sursa: bizlaw.md

• Anul 2015: Judecătorii la cumpărături

  În 2015, jude­că­to­rii din R. Mol­dova, în spe­cial cei care acti­vează în instanţele din Chi­şi­nău, şi-au cum­pă­rat case de mili­oane, apar­ta­mente şi maşini de lux. Unii din­tre ei au bene­fi­ciat, con­co­mi­tent, de dona­ţii gene­roase, în valoare de sute de mii de lei.

  ZdG a sca­nat decla­ra­ţi­ile cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe anul 2015 ale magis­tra­ţi­lor, care au fost publi­cate pe site-ul Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), şi vă pre­zintă „achi­zi­ţi­ile” deloc modeste ale aces­tora făcute în 2015.

  Două apartamente „din testament” pentru judecătorul Mardari

  Подробнее

  În 2015, jude­că­to­rii din R. Mol­dova, în spe­cial cei care acti­vează în instanţele din Chi­şi­nău, şi-au cum­pă­rat case de mili­oane, apar­ta­mente şi maşini de lux. Unii din­tre ei au bene­fi­ciat, con­co­mi­tent, de dona­ţii gene­roase, în valoare de sute de mii de lei.

  ZdG a sca­nat decla­ra­ţi­ile cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe anul 2015 ale magis­tra­ţi­lor, care au fost publi­cate pe site-ul Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), şi vă pre­zintă „achi­zi­ţi­ile” deloc modeste ale aces­tora făcute în 2015.

  Două apartamente „din testament” pentru judecătorul Mardari

  Înce­pem de la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie (CSJ). La înce­put de 2016, Dumi­tru Mar­dari a intrat în pose­sia a două apar­ta­mente în sect. Cio­cana, de 120 şi, res­pec­tiv, 87 m.p. Ambele au intrat în pose­sia sa prin „suc­ce­siune tes­ta­men­tară” de la tatăl său, Vasile. În ambele apar­ta­mente, tatăl jude­că­to­ru­lui a inves­tit în 2007-2008, pe când avea 71-72 de ani. Ambele apar­ta­mente se află într-un com­plex loca­tiv din str. Mihail Sado­veanu, foarte aproape de Jude­că­to­ria Cio­cana, acolo unde Mar­dari a lucrat până în 2013, până a fi pro­mo­vat la CSJ. Dumi­tru Mar­dari, în peri­oada în care tatăl său inves­tea în apar­ta­mente, era preşe­din­tele Jude­că­to­riei Cio­cana. Tot anul tre­cut, jude­că­to­rul a deve­nit bene­fi­ci­a­rul a patru hec­tare de teren agri­col prin „suc­ce­siune legală”, dar şi pro­pri­e­ta­rul a nu mai puţin de 11 încă­peri nelo­ca­tive, obţi­nute, la fel, prin suc­ce­siune legală şi tes­ta­men­tară. În anii pre­ce­denţi, jude­că­to­rul a obţi­nut ast­fel şi alte pro­pri­e­tăţi, majo­ri­ta­tea în ora­şul Cup­cini, r. Edi­neţ.

  Nico­lae Gor­dilă, vice­preşe­din­tele CSJ, a cum­pă­rat, în 2015, două auto­mo­bile, un BMW fabri­cat în 1993, cu apro­xi­ma­tiv 50 mii de lei, şi un Volvo din 2012, cu 313 mii de lei. Şi Ion Guzun, care acti­vează la CSJ din 2014, şi-a cum­pă­rat anul tre­cut un Volvo XC70, fabri­cat în 2011, cu 255 mii de lei. Soţia sa este jude­că­toa­rea de la Cur­tea de Apel (CA) Chi­şi­nău, Maria Guzun. Cei doi îşi con­stru­iesc acum o casă în comuna Tru­şeni, mun. Chi­şi­nău. Jude­că­to­rul Iurie Beje­naru a inves­tit 23 mii de euro, prima tranşă, într-o con­stru­cţie care urmează să fie ter­mi­nată la finele anu­lui 2016. Tot într-un apar­ta­ment a inves­tit, anul tre­cut, şi colega lui Beje­naru, Elena Cova­lenco. Aceasta însă nu indică suma pe care a scos-o din buzu­nar pen­tru această achi­zi­ţie. Ghen­a­die Nico­laev a pri­mit cu titlu de dona­ţie 1/2 dintr-un apar­ta­ment în or. Cri­u­leni, dar şi o parte dintr-un teren din ace­laşi oraş. Oleg Ster­ni­oală a decla­rat că în 2015, soţia sa a pri­mit de la părinţi o dona­ţie în valoare de 10 mii de euro. Anul tre­cut, magis­tra­tul a obţi­nut în „folo­sinţă” şi un apar­ta­ment de 89 m. p.. Nadejda Toma susţine că anul tre­cut şi-a cum­pă­rat un Peu­geot 307 cu doar 15 mii de lei, pro­dus în 2004.

  Toţi jude­că­to­rii de la CSJ au ridi­cat, în 2015, sala­rii de peste 250 mii de lei, majo­ri­ta­tea pri­mind şi pen­sii de 10 mii de lei pe lună.

  Ciugureanu şi Clim, judecătorii de la CA Chişinău, în case noi

  2015 a fost pros­per şi pen­tru unii jude­că­tori de la CA Chi­şi­nău. Mihail Ciu­gu­reanu s-a mutat anul tre­cut în casă nouă, de lux, cu o valoare cadas­trală de 4,5 mili­oane de lei. El menţio­nează în decla­ra­ţia cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe anul 2015 că a obţi­nut casa în schim­bul unui teren esti­mat la 3,8 mili­oane de lei. Şi Euge­niu Clim a intrat, la înce­put de 2016, în casă nouă. El declară că şi-a cum­pă­rat casa şi tere­nul afe­rent, aflate în Chi­şi­nău, cu doar 850 mii de lei. Sve­tlana Bal­muş a obţi­nut anul tre­cut un spa­ţiu loca­tiv în r. Stră­şeni, cu doar 6 mii de lei. Colega sa, Angela Bos­tan, şi-a cum­pă­rat o Honda CRV, fabri­cată în 2009, cu 175 mii de lei. Tot în 2015, ea a con­trac­tat un cre­dit de 100 mii de lei.Nelea Budăi a obţi­nut drept moş­te­nire o casă cu teren afe­rent la Edi­neţ. Jude­că­toa­rea şi soţul său au deve­nit, în ace­laşi an, pro­pri­e­ta­rii unui apar­ta­ment cu o valoare de 1 milion de lei, în con­di­ţi­ile în care fami­lia deţine deja o casă de lux.

  Magis­tra­tul de la CA Chi­şi­nău, Iurie Melin­teanu, a deve­nit pro­pri­e­ta­rul unui teren pen­tru con­stru­cţii de 520 m. p.. Ana­to­lie Min­ciună şi-a cum­pă­rat o Skoda Fabia, plă­tind 90 mii de lei. Ghen­a­die Moro­zan şi-a pro­cu­rat un Ford Ran­ger, fabri­cat în 2004, iar Ana Panov a achi­zi­ţio­nat nu mai puţin de 20 ha de teren agri­col la Cău­şeni, în con­di­ţi­ile în care avea deja alte câteva zeci de hec­tare. În 2015, jude­că­toa­rea a şi vân­dut 67 ha cu 1,1 mili­oane de lei, cumpărându-şi o Toyota RAV 4, fabri­cată în 2011 cu 345 mii de lei. Dina Rotar­ciuc şi-a cum­pă­rat în 2015 un teren pen­tru con­stru­cţii cu 80 de mii de lei, iar magis­trata Elena Cob­zac a pri­mit o dona­ţie de la fiica sa, aflată în Emi­ra­tele Arabe Unite, în valoare de 8 mii USD. În 2015, ea şi-a pro­cu­rat o Mazda 2 din 2007 cu doar 15 mii de lei şi a inves­tit 26,2 mii de euro în con­stru­cţia unui apar­ta­ment cu două camere. Ste­lian Tele­ucă a pri­mit de la mama sa, sta­bi­lită în stră­i­nă­tate, 4 mii de euro, fami­lia sa cumpărându-şi un apar­ta­ment de 51 m. p. anul tre­cut. În 2015, Tele­ucă a con­trac­tat un cre­dit de 900 mii de lei. Mama jude­că­to­ru­lui Iurie Ior­dan i-a trans­fe­rat aces­tuia, din Ita­lia, trei mii de euro anul tre­cut, an în care jude­că­to­rul şi-a cum­pă­rat o Toyota RAV 4, fabri­cată în 2007. Oxana Robu a obţi­nut, prin con­tracte de dona­ţie, o căsuţă de 65 m. p. şi un teren pen­tru con­stru­cţii în mun. Chi­şi­nău.

  Cumpărături modeste la Curţile de Apel din afara Chişinăului

  Jude­că­toa­rea Ruslana Bur­de­niuc de la CA Bălţi a moş­te­nit, în 2015, două apar­ta­mente şi două tere­nuri. Ea şi-a cum­pă­rat cu 160 mii de lei şi o maşină, doar că a blu­rat mode­lul, asta deşi legea spune că această infor­ma­ţie nu conţine date cu carac­ter per­so­nal. Şi cole­gii săi, Tatiana Duca, Ghen­a­die Liulca, Ghe­or­ghe Scu­tel­nic, Aure­lia Tode­raş sau Sve­tlana Şli­a­h­ti­ţki, şi-au luat, în 2015, maşini, blu­rând însă denu­mi­rile lor.

  Ion Dănă­ilă de la CA Cahul şi-a cum­pă­rat anul tre­cut o Skoda Yeti nouă, din 2015, cu 473 mii de lei. Colega sa, Tatiana Timi­tri­adi, a obţi­nut un teren, din dona­ţie, dar şi o casă de locuit, în urma unui con­tract de întreţi­nere pe viaţă. Gri­gore Colev de la CA Ben­der a cum­pă­rat anul tre­cut un apar­ta­ment de 52 m. p., iar cole­gul său, Şte­fan Star­ciuc, un Opel Vec­tra din 1997 cu 20 mii de lei.

  Judecătoarea Carpenco/Costiuc, casă de 1 milion la Stăuceni

  Dorin Dul­ghi­eru, preşe­din­tele Jude­că­to­riei Buiu­cani, a înca­sat anul tre­cut 30 mii de euro, în urma unui „con­tract de dona­ţie con­di­ţio­nată”. Cole­gul său, Ghen­a­die Pav­liuc, a intrat anul tre­cut în pose­sia unui Vol­s­kwa­gen Tiguan Uni­ver­sal din 2010, cumpărându-l cu 130 mii de lei. Liuba Pru­teanu a achi­zi­ţio­nat în 2015 două tere­nuri pen­tru con­stru­cţii, iar colega sa, Corina Ursachi, a obţi­nut un BMW 520 D, fabri­cat în 2013, gra­tuit, prin con­tract de como­dat. Ciprian Valah, care este jude­că­tor din ianu­a­rie 2015, şi-a cum­pă­rat anul tre­cut o Skoda Room­ster cu 120 mii de lei.

  Ale­xan­dru Arhip de la Jude­că­to­ria sect. Cen­tru a obţi­nut în 2015 450 mii de lei de la o „cere­mo­nie civilă”, achi­zi­ţionând tot­o­dată un apar­ta­ment de 103 m. p. prin con­tract de como­dat. Colega sa,Elena Cos­tiuc, fostă Car­penco, şi-a cum­pă­rat o căsuţă în comuna Stă­u­ceni cu aproape un milion de lei. Djeta Chis­tol a cum­pă­rat, cu 10 mii de euro, un auto­mo­bil, nespe­ci­fi­când însă marca aces­tuia. Irina Maxim împre­ună cu soţul său au achi­zi­ţio­nat două tere­nuri şi o casă de locuit în comuna Dăn­ceni, r. Ialo­veni, iar cole­gul aces­teia, Dorin Mun­teanu, şi-a luat un auto­mo­bil, o Honda Insi­ght, cu 50 mii de lei. Ser­giu Stra­tan a inves­tit într-un apar­ta­ment de 42 m. p., Inga Veş­ti­man a obţi­nut un apar­ta­ment de 52 m. p., iar Sve­tlana Vâşcu – mai multe tere­nuri agri­cole. Anul tre­cut, magis­tra­tul Ser­giu Bularu a pri­mit 18 mii de euro prin trans­fer ban­car din Ita­lia.

  Donaţii impresionante la Judecătoria Râşcani

  Ala Malîi, de la Jude­că­to­ria Cio­cana, şi-a cum­pă­rat anul tre­cut un Che­vro­let Cap­ti­via, fabri­cat în 2013, cu doar 110 mii de lei, deşi un ase­me­nea auto­mo­bil, la preţul de piaţă, costă de aproape trei ori mai mult. Jude­că­toa­rea pare însă „spe­cia­li­zată” în ast­fel de tranza­cţii. Anul tre­cut, ea spune că a vân­dut un Hyun­dai Santa Fe cu doar 10 mii de lei, deşi o ase­me­nea maşină ar costa cel puţin 10 mii de euro, la mâna a doua. Colega ei, Vic­to­ria Sârbu, şi-a pro­cu­rat un Nis­san X-Trail cu aproape 200 mii de lei. Ea a con­trac­tat anul tre­cut şi două cre­dite în valoare de 80 mii de lei.

  La Jude­că­to­ria Râş­cani, mun. Chi­şi­nău, în 2015, au fost la modă dona­ţi­ile. Ast­fel, Tatiana Vasi­lică, prin inter­me­diul soţu­lui său, Petru, a pri­mit o dona­ţie de 60 mii de euro de la părinţi (!). Ste­lla Bleş­ceaga a pri­mit o dona­ţie de 14,5 mii de euro de la sora sa, Ina, din Franţa, Cor­ne­liu Guzun, prin inter­me­diul soţiei, o dona­ţie de 10361 de euro, iar Vero­nica Jomiru-Niculiţă – două tere­nuri în r. Flo­reşti. Magis­trata şi-a cum­pă­rat anul tre­cut şi un apar­ta­ment de 70 m. p. pe str. Igor Vieru din Chi­şi­nău. Anul tre­cut, nu mai puţin de 10 jude­că­tori de la Jude­că­to­ria sect. Râş­cani au inves­tit în con­stru­cţia de apar­ta­mente, în cadrul unui pro­iect ini­ţiat de Oleg Mel­ni­ciuc, preşe­din­tele Jude­că­to­riei Râş­cani. Blo­cu­rile sunt ridi­cate de com­pa­nia Exfac­tor Grup, pe str. Hristo Botev din Chi­şi­nău.

  Oleg Mel­ni­ciuc a pri­mit şi el, anul tre­cut, 150 mii de lei drept dona­ţie de la mama sa, pen­sio­nară, des­pre care ZdG scria ante­rior că este mili­o­nară, fiind pro­pri­e­tara în acte a mai mul­tor con­stru­cţii nelo­ca­tive din Chi­şi­nău, asta deşi femeia locu­ieşte în s. Mân­dâc, Dro­chia. În 2015, după dez­vă­lu­i­rile ZdG, inclu­siv SIS a soli­ci­tat Comi­siei Naţio­nale de Inte­gri­tate să inves­ti­gheze aceste aspecte, însă insti­tu­ţia nu a găsit nicio încăl­care. Anul tre­cut, preşe­din­tele Jude­că­to­riei Râş­cani a deve­nit pro­pri­e­ta­rul unui spa­ţiu nelo­ca­tiv de 81 m. p. în blo­cul con­struit în cadrul pro­iec­tu­lui ini­ţiat de el.

  Con­form decla­ra­ţi­i­lor cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe 2015, jude­că­to­rii de la Jude­că­to­ria Bota­nica, nu au făcut achi­zi­ţii în 2015. Un alt aspect inte­re­sant pe care l-am reţi­nut se referă la jude­că­toa­rea Nata­lia Ber­bec, pro­mo­vată în fun­cţie după mai multe scan­da­luri. Jude­că­toare la Hân­ceşti, aceasta susţine că anul tre­cut copi­lul ei minor a pri­mit 800 mii de lei pen­tru „întreţi­nere” de la tatăl aces­tuia.
  sursa: zdg.md

• Un judecător vrea anularea hotărârilor Adunării Generale a Judecătorilor

  Acum câteva zile, judecătorul Gheorghe Balan de la Judecătoria Botanica din Chișinău a solicitat instanței de judecată să anuleze hotărârile luate la Adunarea Generală a Judecătorilor din 11 septembrie 2015. Magistratul a invocat mai multe momente în susținerea demersului său, considerând că Adunarea ar fi fost una ilegală, la fel ca și toate deciziile care s-au luat la acea întâlnire.

  Precizăm că, în cadrul şedinţei extraordinare a Adunării Generale a Judecătorilor din R. Moldova a fost ales un votat un nou Cod de Etică al judecătorilor. Codul de etică este un document public, care stabileşte principiile de etică şi conduită profesională, care urmează să fie respectate cu stricteţe de toţi judecătorii din Republica Moldova. Proiectul Codul de etică şi conduită profesională ia în considerare Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, jurisprudenţa CEDO, Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară, Carta europeană privind statutul judecătorului şi alte declaraţii şi recomandări ale instituţiilor europene, anunța CSM.

  Подробнее

  Acum câteva zile, judecătorul Gheorghe Balan de la Judecătoria Botanica din Chișinău a solicitat instanței de judecată să anuleze hotărârile luate la Adunarea Generală a Judecătorilor din 11 septembrie 2015. Magistratul a invocat mai multe momente în susținerea demersului său, considerând că Adunarea ar fi fost una ilegală, la fel ca și toate deciziile care s-au luat la acea întâlnire.

  Precizăm că, în cadrul şedinţei extraordinare a Adunării Generale a Judecătorilor din R. Moldova a fost ales un votat un nou Cod de Etică al judecătorilor. Codul de etică este un document public, care stabileşte principiile de etică şi conduită profesională, care urmează să fie respectate cu stricteţe de toţi judecătorii din Republica Moldova. Proiectul Codul de etică şi conduită profesională ia în considerare Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, jurisprudenţa CEDO, Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară, Carta europeană privind statutul judecătorului şi alte declaraţii şi recomandări ale instituţiilor europene, anunța CSM.

  De asemenea, în cadrul Adunării de astăzi au fost aleşi, în calitate de membru permanent în Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor, reprezentant al judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, Iulia Sîrcu, preşedinte interimar al Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie şi în calitate de membru al Colegiului disciplinar, reprezentant al judecătorilor curţilor de apel, judecătorul Stelian Teleucă, Curtea de Apel Chişinău.

  Cererea urmează să fie examinată de Judecătoria sect. Centru, Chișinău. Gheorghe Balan nu a răspuns la apelurile ZdG pentru a ne vorbi despre solicitarea sa.
  sursa: Zdg.md

• Rezultatele şedinţei extraordinare a Adunării Generale a Judecătorilor

  În cadrul şedinţei extraordinare a Adunării Generale a Judecătorilor din Republica Moldova au participat membrii Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, curţilor de apel şi judecătoriilor, precum şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile.

  În faţa judecătorilor, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu a susţinut un discurs, în care a punctat importanţa reformei din sistemul judecătoresc, prin aprobarea noului Cod de etică şi de conduită profesională al judecătorului. Proiectul Codului de etică şi de conduită profesională al judecătorilor a fost supus dezbaterilor şi în urma propunerilor de modificarea a unor prevederi, a fost adoptat de către judecătorii prezenţi.

  Подробнее

  În cadrul şedinţei extraordinare a Adunării Generale a Judecătorilor din Republica Moldova au participat membrii Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, curţilor de apel şi judecătoriilor, precum şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile.

  În faţa judecătorilor, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu a susţinut un discurs, în care a punctat importanţa reformei din sistemul judecătoresc, prin aprobarea noului Cod de etică şi de conduită profesională al judecătorului. Proiectul Codului de etică şi de conduită profesională al judecătorilor a fost supus dezbaterilor şi în urma propunerilor de modificarea a unor prevederi, a fost adoptat de către judecătorii prezenţi.

  Codul de etică este un document public, care stabileşte principiile de etică şi conduită profesională, care urmează să fie respectate cu stricteţe de toţi judecătorii din Republica Moldova. Proiectul Codul de etică şi conduită profesională i-a în considerare Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, jurisprudenţa CEDO, Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară, Carta europeană privind statutul judecătorului şi alte declaraţii şi recomandări ale instituţiilor europene.

  Precizăm că Proiectul Codului de etică şi de conduită profesională al judecătorului este publicat pe site-ul oficial al CSM, la adresa www.csm.md.
  De asemenea, în cadrul Adunării de astăzi au fost aleşi, în calitate de membru

  permanent în Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor, reprezentant al judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, doamna Iulia Sîrcu, preşedinte interimar al Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie şi în calitate de membru al Colegiului disciplinar, reprezentant al judecătorilor curţilor de apel, judecătorul Stelian Teleucă, Curtea de Apel Chişinău.

  Evenimentul a fost organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, cu sprijinul Proiectului UE „Sporirea eficienţei, responsabilităţii şi transparenţei instanţelor judecătoreşti din Republica Moldova” (ATRECO).

  Echipa de relaţii publice a CSM şi CSJ
  sursa: csm.md

• Judecători la bloc

  Mantia de judecător le-a asigurat un apartament la preț redus. Chilipirul se datorează Primăriei mun. Chișinău care, în pofida faptului că a fost deposedată de mai multe terenuri în urma unor decizii de judecată dubioase, a atribuit în folosință Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) două loturi care valorează peste 5 milioane de lei. Astfel, în cele cinci blocuri care se construiesc de zor se vor cuibări 41 de magistrați. Majoritatea dintre ei au cel puțin o locuință.
  
  Grija Consiliului Municipal Chișinău față de condițiile de trai ale judecătorilor a avut loc în contextul în care, doar în perioada 2012-2014, primăria a pierdut circa 6,7 ha de teren ca urmare a unor hotărâri de judecată. E o suprafață echivalentă cu Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Chișinău, care, vândută la prețul de piață, ar fi adus în bugetul local peste o sută de milioane de lei. „Două dintre parcele au fost pierdute pentru că instanța de judecată a obligat să vândă terenul pentru construcția a 2 restaurante. Alte 6 parcele, loturi pentru case individuale de locuit, fuseseră ocupate în mod ilegal, judecata obligând CMC să vândă terenul ocupat abuziv la preț normativ”, se arată în Studiul „Transparența în Municipiul Chișinău” elaborat de Expert-Grup. Detalii, AICI

  Подробнее

  Mantia de judecător le-a asigurat un apartament la preț redus. Chilipirul se datorează Primăriei mun. Chișinău care, în pofida faptului că a fost deposedată de mai multe terenuri în urma unor decizii de judecată dubioase, a atribuit în folosință Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) două loturi care valorează peste 5 milioane de lei. Astfel, în cele cinci blocuri care se construiesc de zor se vor cuibări 41 de magistrați. Majoritatea dintre ei au cel puțin o locuință.
  
  Grija Consiliului Municipal Chișinău față de condițiile de trai ale judecătorilor a avut loc în contextul în care, doar în perioada 2012-2014, primăria a pierdut circa 6,7 ha de teren ca urmare a unor hotărâri de judecată. E o suprafață echivalentă cu Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Chișinău, care, vândută la prețul de piață, ar fi adus în bugetul local peste o sută de milioane de lei. „Două dintre parcele au fost pierdute pentru că instanța de judecată a obligat să vândă terenul pentru construcția a 2 restaurante. Alte 6 parcele, loturi pentru case individuale de locuit, fuseseră ocupate în mod ilegal, judecata obligând CMC să vândă terenul ocupat abuziv la preț normativ”, se arată în Studiul „Transparența în Municipiul Chișinău” elaborat de Expert-Grup. Detalii, AICI

  Preț cu 40% mai mic decât cel de piață
  În martie 2013, CMC a pus la dispoziția CSM un teren în zona istorică a capitalei, pe str. V. Alecsandri, și altul în sect. Râșcani, pe str. Ceucari, unde „Basconslux” SRL construiește cinci blocuri (Detalii, AICI). Aproape jumătate din numărul total de apartamente, 133 de locuințe, le-au revenit angajaților din sistemul judiciar, 41 dintre care sunt judecători. Magistrații vor plăti companiei doar 360 euro/m.p., diferența de preț fiind „acoperită” de terenurile puse la dispoziție de CSM. Detalii, AICI, AICI și AICI

  Astfel, unui judecător îi revine, în medie, un apartament de 70 m.p. la un preț de 25 000 de euro. Însă lucrurile stau radical diferit în cazul muritorilor de rând care, „pentru un trai decent, nou, prosper şi confortabil”, cum încearcă „Basconslux” SRL să-și atragă clienții, va trebui să scoată din buzunar, pentru un apartament similar, ceva mai mult de 43 000 de euro.

  „Nu avem judecători care trăiesc sub garduri”
  În august 2013, o comisie a CSM a stabilit că pot cere un apartament la preț preferențial doar magistrații din capitală „care nu dispun de spaţiu locativ în raza mun. Chişinău” sau „care domiciliază în mun. Chişinău, însă activează în alte instanţe din ţară”. O lună mai târziu, comisia a lărgit aria de manevră a judecătorilor, completând vechile prevederi. Astfel au devenit eligibili și cei care „dispun de un spaţiu locativ insuficient” sau „nu sunt asiguraţi cu spaţiu locativ la locul de muncă”. Detalii, AICI și AICI

  Victor Micu, președintele CSM: Solicitanți au fost mai mulți, dar nu la toți le-au fost alocate (apartamente – n.r.). S-a luat în considerație cei care au cotă parte în apartamentul părinților, dar în realitate nu e apartamentul lor și, dacă mai are familie, normal că beneficiază. Nu avem judecători care trăiesc sub garduri, fiecare trăiește unde trăiește.
  
  Stau la curte și vor la bloc
  Ghenadie Pavliuc de la Judecătoria sect. Buiucani urmează să devină proprietarul unui apartament de 67 m.p. în blocul de pe str. Ceucari. Magistratul deține o casă cu două nivele care, în actele cadastrale figurează cu 72 m.p.(!), iar în declarația de avere a magistratului cu 155 m.p., și este amplasat pe str. Ginta Latină, într-o zonă de elită din sect. Ciocana al capitalei. De curând, judecătorul Pavliuc a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 m.p. situată în r. Dondușeni. Detalii, AICI și AICI
   

  Judecătoarea Svetlana Caitaz, transferată anul trecut de la Curtea de Apel Chișinău (CA Chișinău) la Judecătoria Cantemir, a beneficiat de un apartament de 87 m.p. în blocul de pe str. V. Alecsandri. Caitaz este proprietara unei case de 187 m.p., cu tot cu construcțiile accesorii, doar că nu în capitală, ci în Cantemir, oraș în care a activat în anii ‘90. Tot în or. Cantemir magistrata a avut și un apartament de 62 m.p., pe care însă l-a donat la finele anului 2004. Detalii, AICI și AICI

  În noiembrie 2007, pe când Svetlana Caitaz activa la CSJ, „pentru activitate prodigioasă în domeniul jurisprudenţei, contribuţie la înfăptuirea justiţiei şi merite în promovarea reformei judiciare şi de drept”, președintele de atunci Vladimir Voronin i-a conferit medalia „Meritul Civic”.

  „Cu chirie” în ograda părinților
  Și Oxana Robu de la CA Chișinău se numără printre magistrații care vor primi apartamente la preț preferențial. Mai exact, aceasta și-a „rezervat” un apartament de 72 m.p. în blocul de pe str. V. Alecsandri. Deși prin declarația de avere a judecătoarei „suflă vântul”, Oxana Robu trăiește într-o casă cu două etaje situată în centrul Chișinăului, pe str-la Fierarilor. Datele cadastrale arată că imobilul proaspăt construit, cu lucrările recepționate în mai 2015, are 65 m.p. și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 m.p., din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt. Detalii, AICI

  Am încercat s-o contactăm pe Oxana Robu, însă grefiera acesteia ne-a anunțat că judecătoarea va fi în concediu de odihnă până pe 7 septembrie și că, la moment, aceasta este plecată din țară.

  Ecaterina Bumbu, mama Oxanei Robu: Ea locuiește la mine, casa e a mea. Eu asta (casa în care locuiește – n.r.) am cumpărat-o, dar era avariată și mi-am construit altă casă. Casa e nouă, e construită de… încă nu e terminată. Eu sunt mama ei și casa e înregistrată după mine.

  Judecătorul Stelian Teleucă, transferat anul trecut de la Judecătoria sect. Botanica la CA Chișinău, a devenit, în 2007, proprietarul apartamentului părinților săi, însă, deja peste un an, imobilul de 53 m.p. a trecut în posesia mamei sale, Valentina, în urma unui acord de revocare a contractului de vânzare-cumpărare. Detalii, AICI

  Deși a declarat pentru anul trecut un venit total de aproape 180 000 de lei, Teleucă se numără printre cei câțiva judecători care au obținut un apartament cu cel mai mare metraj posibil în blocul de pe str. Ceucari – 91 m.p., lucru care îl va costa circa 700 000 de lei. În paralel, după ce în aprilie 2014 a obținut autorizație de la primărie, magistratul a început construcția unei case de locuit individuale pe str. Dragomirna din sect. Centru al capitalei. Imobilul, cu o arhitectură neobișnută, se află încă în plin proces de construcție și are, la moment, două nivele. Terenul de 7 ari pe care este amplastă casa, obținut de familia Teleucă în 2012, a fost ipotecat anul trecut contra sumei de 300 000 de lei. Detalii, AICI șiAICI

  Stelian Teleucă: La momentul când am solicitat apartament nu aveam spațiul locativ și din acest motiv am întrunit condițiile referitor la acestă „ofertă” cu apartamentele. Nici la moment nu am un spațiu locativ. În declarația de venit este menționat că am luat și un credit de 300 de mii lei pentru o perioadă de 25 de ani. Iar ce ține de sursele de achitare a ratelor o să declar toate informațiile în declarația de avere.
  
  Numele magistratului figurează într-o încheiere din septembrie 2014 prin care au fost legalizate rezultatele unei licitații desfășurată de un executor judecătoresc și, astfel, mai multe terenuri publice au ajuns în proprietate privată a câtorva companii. Detalii, AICI

  Magistraţi asiguraţi cu locuinţă de primărie, în lista CSM
  Unii dintre judecătorii selectaţi de CSM pentru achiziţionarea unui apartament la preţ redus se regăsesc şi în lista magistraţilor cărora primăria le-a oferit deja, pe gratis, spaţiu locativ. S-a întâmplat în perioada în care Legea cu privire la statutul judecătorului din 1995 obliga autoritățile locale să-i asigure pe aceștia cu locuință, prevedere care a fost abrogată abia în decembrie 2009.

  În mai 2008, Radu Ţurcanu, actualmente vicepreşedintele Judecătoriei sect. Botanica, obţinea o hotărâre a CA Chişinău prin care instanţa obliga autorităţile să-i dea o locuință. Doi ani mai târziu, Primăria mun. Chişinău i-a atribuit lui Ţurcan un apartament cu trei camere pe bd. Traian din capitală. (Detalii, AICI şi AICI) În blocul judecătorilor de pe str. V. Alecsandri, vicepreşedintele Judecătoriei sect. Botanica va intra în posesia unui apartament de 87 m.p..

  Și magistratul Sergiu Daguţa de la Judecătoria sect. Centru a obţinut un apartament, urmând aceeaşi cale. Astfel, ca urmare a unei hotărâri de judecată, în martie 2014, Consiliul Municipal Chişinău îi acordă magistratului un apartament cu două camere pe str. P. Zadnipru din capitală (Detalii, AICI). Daguţa mai figurează în calitate de co-proprietar al unui apartament de 42 m.p. de pe str. M. Costin din Chişinău, iar în 2016 acesta va intra şi în proprietatea unui apartament de 67 m.p. din blocul „preferenţial” de pe str. Ceucari. Detalii, AICI

  Apartamente „cu reduceri” şi pentru magistraţii cu titluri executorii
  Dacă Ţurcanu şi Daguţa au reuşit să obţină câte un apartament de la primărie, atunci unii colegi de-ai lor încă aşteaptă să fie asiguraţi cu spaţiu locativ, după ce au obţinut şi ei hotărâri definitive în acest sens. Printre ei se numără Igor Mânăscurtă şi Ina Dutca de la Judecătoria sect. Ciocana, Ecaterina Palanciuc, vicepreşedinta Judecătoriei sect. Centru, şi Mihail Buruian de la CA Chişinău. Detalii, AICI

  Aşteptarea magistraţilor, însă, nu a fost întru totul pasivă. În aprilie 2013, la aproape un an de când CA Chişinău a obligat CMC s-o asigure pe Ecaterina Palanciuc cu spaţiu locativ, Igor Doroftei, executorul judecătoresc pe cazul magistratei, a aplicat sechestru pe 100 m.p. dintr-o casă de locuit situată în regiunea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi a Familiei. Deşi imobilul se afla în gestiunea Inspectoratului Fiscal de Stat, iar în calitate de proprietar figura „Republica Moldova”, şi Judecătoria sect. Râşcani, şi CA Chişinău, a considerat de cuviinţă să menţină sechestrul, acesta fiind ridicat abia peste un an. Detalii,AICI şi AICI

  Elena Ienache, șef interimar al Secției locative din cadrul Direcției generale locativ-comunale și amenajare a CMC: Judecătorii pun sechestru la depistarea adresei libere, în baza hotărârii de judecată pe care o deţin. La fiecare pretură (de sector – n.r.) sunt câte trei-patru mii de persoane din păturile social-vulnerabile care necesită îmbunătăţirea condiţiilor de trai. Dacă judecătorii nu depistează acel loc liber înaintea Primăriei, atunci îl oferim păturilor vulnerabile.

  În loc de apartament a solicitat peste jumătate de milion de lei
  Spre deosebire de Palanciuc, Mihail Buruian, demis, între timp, în urma unui decret prezidenţial, după ce a obținut o hotărâre privind asigurarea cu spațiu locativ, a solicitat schimbarea modului de executare a acesteia, prin încasarea sumei de 670 000 lei – echivalentul unei locuinţe cu trei camere. Ulterior, Buruian a mai înaintat o cerere de schimbare a modului de executare a hotărârii judecătoreşti prin acordarea, în schimbul spaţiului locativ, a unui teren din zona istorică a Chișinăului. După câțiva ani buni de procese, colegii de breaslă ai lui Buruian i-au respins cererile, hotărârea de asigurare cu spațiu locativ, însă, rămânând în vigoare. Detalii, AICI

  A uitat să declare firmele soției
  Deși vizual pare modestă, casa familiei Buruian de pe str. I. Iakir din or. Anenii Noi are peste 120 m.p., detaliu nemenționat de fostul magistrat în declarațiile de avere. (Detalii,AICI și AICI) Un alt lucru pe care Mihail Buruian a uitat să-l treacă în declarație sunt cele două firme în care soția sa, Nelli, șefa Centrului Medicilor de Familie din oraș, figurează în calitate de fondator. La „Carfina” SRL (2008), firmă specializată în producția și comercializarea cărnii, Nelli Buruian deține doar 33% din capital. În „Buruian Comerț” SRL (2011), companie care are drept obiective de activitate declarate comerțul cu echipament sanitar, materiale lemnoase și de construcție etc., soția fostului judecător deține 70% din capitalul social, restul 30% revenindu-i fiicei Alexandrina. Detalii, AICI șiAICI

  În anii 2012 și 2012 firma era prezentată de Serviciului Vamal din Ucraina drept agent economic din Republica Moldova care transporta bunuri prin intermediul porturilor Odesa și Ilyichevsk. Detalii, AICI

  Mihail Buruian: „Buruian Comerț” SRL a fost deschisă de familia mea, dar activitatea e suspendată de prin 2011 și nu activează. „Carfina” a fost deschisă de fiul meu, împreună cu niște colegi, dar ea tot nu activează. S-au despărțit ei chiar atunci pe loc, că nu li s-a primit nimic.

  Încă un teren, tot pentru judecători
  La finele anului 2014, CMC a alocat un al treilea teren CSM-ului. Acesta este situat pe bd. Mircea cel Bătrân din sect. Ciocana al capitalei, are aproape 80 de ari și va fi folosit tot pentru construcția blocurilor locative pentru judecători. Detalii, AICI

  Victor Micu, președintele CSM: Se presupune că va fi pentru judecătorii care nu activează în Chișinău. Noi am anunțat toți președinții de judecătorii despre acest teren. O să întrunim o comisie și se va vedea cine merită și cine nu. Chiar dacă un judecător are un an de muncă, iar grefierul are 10 ani de lucru în sistem, păi atunci o să beneficieze grefierul. Totul va fi transparent.

  Ion Carpov, șeful Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a CMC: Motivarea (CSM-ului – n.r.) este că ceea ce se cere se face pentru angajații sistemului și vor aparține acestora. […] De câte terenuri au nevoie (judecătorii – n.r.) nu vă pot spune, că nu ține de competența mea. În momentul în care cererea ajunge la noi, o examinăm și vedem care ar putea fi propunerile. Dar dacă mai au nevoie sau sunt prea multe terenuri, nu eu stabilesc. Ei poate să solicite la nesfârșit terenuri.

  sursa: rise.md

   

• Judecătorii slabi, preferaţi şi promovaţi de către CSM

  Astfel, în ianuarie 2014, CSM a propus la funcţia de judecător în cadrul CSJ pe Dumitru Mardari (91 puncte) şi Oleg Sternioală (59 puncte), deşi, la concurs s-a prezentat Dina Rotarciuc, care a fost evaluată cu 94 de puncte, dar şi alţi doi judecători, Viorica Puică şi Aliona Danilov, care au acumulat mai multe puncte decât Oleg Sternioală. O lună mai târziu, în urma unui concurs asemănător, la CSJ a ajuns Ion Guzun, deşi acesta avea cele mai puţine puncte dintre candidaţii, doar 57, în timp ce ceilalţi 4 aveau toţi peste 74 de puncte. În luna iulie 2014, Maria Ghervas, Petru Moraru şi Nadejda Toma au ajuns şi ei la CSJ, în condiţiile în care, ultimii doi candidaţi au obţinut la CSPJ cel mai mic punctaj dintre candidaţii care au participat la concurs. Situaţia s-a repetat şi în concursul pentru ocuparea unei funcţii de judecător la Curtea de Apel Chişinău. În iulie 2014, CSM a desemnat-o câştigătoare pe Ludmila Ouș în detrimentul lui Stelian Teleucă, chiar dacă acesta avea un punctaj mai mare, 74 vs 67.

  Подробнее

  Astfel, în ianuarie 2014, CSM a propus la funcţia de judecător în cadrul CSJ pe Dumitru Mardari (91 puncte) şi Oleg Sternioală (59 puncte), deşi, la concurs s-a prezentat Dina Rotarciuc, care a fost evaluată cu 94 de puncte, dar şi alţi doi judecători, Viorica Puică şi Aliona Danilov, care au acumulat mai multe puncte decât Oleg Sternioală. O lună mai târziu, în urma unui concurs asemănător, la CSJ a ajuns Ion Guzun, deşi acesta avea cele mai puţine puncte dintre candidaţii, doar 57, în timp ce ceilalţi 4 aveau toţi peste 74 de puncte. În luna iulie 2014, Maria Ghervas, Petru Moraru şi Nadejda Toma au ajuns şi ei la CSJ, în condiţiile în care, ultimii doi candidaţi au obţinut la CSPJ cel mai mic punctaj dintre candidaţii care au participat la concurs. Situaţia s-a repetat şi în concursul pentru ocuparea unei funcţii de judecător la Curtea de Apel Chişinău. În iulie 2014, CSM a desemnat-o câştigătoare pe Ludmila Ouș în detrimentul lui Stelian Teleucă, chiar dacă acesta avea un punctaj mai mare, 74 vs 67.

   

• [doc]Terenuri publice de zeci de milioane, împărţite de trei magistraţi şi un executor judecătoresc

  Judecătorul care a examinat demersul, Stelian Teleucă, l-a admis pe 17 septembrie 2014, motivându-şi decizia prin conţinutul încheierii Judecătoriei Râşcani din octombrie 2013, care permitea organizarea licitaţiilor de către un executor judecătoresc, dar şi prin faptul că nu au fost stabilite „nereguli în procedura de desfăşurare a licitaţiei”. Astfel, terenurile publice au trecut în proprietate privată, pentru că încheierea lui Teleucă nu a fost contestată, devenind astfel executorie. Judecătorul Stelian Teleucă, însă, în loc să fie anchetat pentru modul în care a emis acea încheiere, a fost promovat. Conform site-ului magistrat.md, la 3 decembrie 2014, la mai puţin de trei luni de la emiterea încheierii, prin decretul preşedintelui Nicolae Timofti, Teleucă a fost numit judecător la Curtea de Apel (CA) Chişinău. Deşi am încercat, Teleucă a refuzat să discute cu ZdG.

  Подробнее

  Judecătorul care a examinat demersul, Stelian Teleucă, l-a admis pe 17 septembrie 2014, motivându-şi decizia prin conţinutul încheierii Judecătoriei Râşcani din octombrie 2013, care permitea organizarea licitaţiilor de către un executor judecătoresc, dar şi prin faptul că nu au fost stabilite „nereguli în procedura de desfăşurare a licitaţiei”. Astfel, terenurile publice au trecut în proprietate privată, pentru că încheierea lui Teleucă nu a fost contestată, devenind astfel executorie. Judecătorul Stelian Teleucă, însă, în loc să fie anchetat pentru modul în care a emis acea încheiere, a fost promovat. Conform site-ului magistrat.md, la 3 decembrie 2014, la mai puţin de trei luni de la emiterea încheierii, prin decretul preşedintelui Nicolae Timofti, Teleucă a fost numit judecător la Curtea de Apel (CA) Chişinău. Deşi am încercat, Teleucă a refuzat să discute cu ZdG.

   

   

• Стелиан Телеукэ и Мария Негру рекомендованы на должности судей Апелляционной палаты Кишинева

  Судьи Стелиан Телеукэ и Мария Негру рекомендованы во вторник Высшим советом магистратуры (ВСМ) на должности судей Апелляционной палаты Кишинева. Их судьбу решит президент РМ Николае Тимофти, который должен одобрить назначения. Всего на две вакантные должности претендовали семь судей: Люба Брынзэ из суда сектора Чентру; Генадие Павлюк, Светлана Балмуш, Наталья Чимичук из суда сектора Буюкань; Вероника Негру из суда сектора Рышкановка. Член ВСМ Георге Аворник покинул зал заседания в момент голосования, так как Мария Негру является его сестрой.

  Подробнее

  Судьи Стелиан Телеукэ и Мария Негру рекомендованы во вторник Высшим советом магистратуры (ВСМ) на должности судей Апелляционной палаты Кишинева. Их судьбу решит президент РМ Николае Тимофти, который должен одобрить назначения. Всего на две вакантные должности претендовали семь судей: Люба Брынзэ из суда сектора Чентру; Генадие Павлюк, Светлана Балмуш, Наталья Чимичук из суда сектора Буюкань; Вероника Негру из суда сектора Рышкановка. Член ВСМ Георге Аворник покинул зал заседания в момент голосования, так как Мария Негру является его сестрой.

   

   

• Judecătorii absolvenți ai Programului Lumea Deschisă colaborează cu ABA ROLI Moldova

  Judecătorul Stelian Teleuca (Judecătoria Botanica) a găzduit judecătorul Raymond Gross din Pinellas, Florida și 15 studenți americani. Judecătorul Teleuca a făcut o prezentare despre sistemele juridice din Moldova și a împărtășit din experiența sa în cadrul dosarelor de violență în familie și cazurile care implică minori. Judecătorul Teleuca a organizat, în calitate de gazdă, o întâlnire cu profesorul de avocatură Allen Snyder, în cadrul programul de perfecționare a cadrelor didactice din San Francisco NITA.

  Подробнее

  Judecătorul Stelian Teleuca (Judecătoria Botanica) a găzduit judecătorul Raymond Gross din Pinellas, Florida și 15 studenți americani. Judecătorul Teleuca a făcut o prezentare despre sistemele juridice din Moldova și a împărtășit din experiența sa în cadrul dosarelor de violență în familie și cazurile care implică minori. Judecătorul Teleuca a organizat, în calitate de gazdă, o întâlnire cu profesorul de avocatură Allen Snyder, în cadrul programul de perfecționare a cadrelor didactice din San Francisco NITA.

   

Оставь комментарий