Новости

• Investigațiile CIJM: Judecătorii din Laundromatul rusesc și miliardele de dolari pe care le-au legalizat

  Magistrații care marți au primit undă verde de la Consiliul Superior al Magistraturii pentru a fi repuși în funcție au legalizat între 2011 și 2014 peste trei miliarde de dolari, bani negri, proveniți din Federația Rusă. Acum cinci ani, Centrul de Investigații Jurnalistice a descris într-o anchetă circumstanțele în care judecătorii au eliberat ordonanțele de încasare a datoriilor.

  Подробнее

  Magistrații care marți au primit undă verde de la Consiliul Superior al Magistraturii pentru a fi repuși în funcție au legalizat între 2011 și 2014 peste trei miliarde de dolari, bani negri, proveniți din Federația Rusă. Acum cinci ani, Centrul de Investigații Jurnalistice a descris într-o anchetă circumstanțele în care judecătorii au eliberat ordonanțele de încasare a datoriilor.

  Schemele folosite de infractori pentru spălările de bani au fost de fiecare dată aceleași – în calitate de creditori, debitori, fidejusori, giranți etc. erau unele companii off-shore din Marea Britanie, Noua Zeelandă, Belize, Federația Rusă, iar în calitate de girant era atras un cetățean al Republicii Moldova. Așa ajungeau aceste cauze să fie examinate de judecătorii moldoveni care emiteau ordonanțe în baza unor xerocopii ale actelor, eliberate de autorități din străinătate, fără a fi autentificate, așa cum prevede legea, iar practic la fiecare dosar era anexată doar o parte a xerocopiei buletinului de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, lipsind partea în care era indicat domiciliul persoanei. Neștiind exact domiciliul cetățeanului R. Moldova, judecătorii totuși acceptau cauzele spre examinare și pronunțau ordonanțe de încasare a sumelor solicitate de reclamanți.

   

  Serghei Popovici a legalizat 1,2 miliarde de dolari

  Primele 500 de milioane de dolari „spălate” prin semnătura judecătorului de la Comrat, Serghei Popovici, au fost „legalizate” pe 21 noiembrie 2011 (dosarul nr. 2po-308/2011), la patru luni după ce a fost numit în funcția de judecător, anterior activând în calitate de judecător de instrucție la aceeași instanță. Cererea în acest caz fusese depusă pe 16 noiembrie același an și, deși actele prezentate par îndoielnice, cum ar fi procura care nu specifică dreptul de a depune și semna cereri în judecată de către Viktor Koruts, lipsa rechizitelor bancare etc., Popovici a decis că datoria e reală și trebuie întoarsă. Soarta altor 770 de milioane a fost decisă pe 30 august 2013, la o săptămână de la depunerea cererii (dosarul nr.2po-61/2013). Toate actele prezentate în instanță erau întocmite în limbile rusă și engleză, dar nu conțin și rechizitele bancare ale părților. Judecătorul Popovici a dispus încasarea în folosul creditorului a sumei de 700 de milioane de dolari, precum și suma de 70 de mii de dolari de la moldoveanul Radu Vasile, care figurează în dosar cu adresa în raionul Comrat, satul Ferapontievca, str. Popedî 12. Noi l-am localizat pe acest cetățean în Chișinău, cu viza de reședință în sectorul Buiucani al Capitalei.

  Sergiu Lebediuc - 300 de milioane de dolari

  Pe 18 august 2011, Sergiu Lebediuc de la Judecătoria Comrat semna o ordonanță care viza suma de 300 de milioane de dolari (dosarul nr. 2p – 227/2011). Moldoveanca „datorită” căreia acest dosar a ajuns la Comrat este Irina Cuda, cu domiciliul indicat în dosar ca fiind în raionul Comrat, satul Congaz, str. Ialpug 1. Totuși, o copie a buletinului atașată la același dosar, pe care judecătorul nu ar fi „remarcat-o”, arată că aceasta avea viza de reședință în sectorul Ciocana al Capitalei. 

  Garri Bivol – 640 de milioane de dolari

  Pe 14 februarie 2013 judecătorul Garri Bivol de la Judecătoria sectorului Centru se prindea în „hora spălătoriei rusești” cu 640 de milioane de dolari legalizate (dosarul nr. 2p/o - 93/13). Moldoveanul din acest caz este Vasile Radu, indicat ca fiind locuitor al suburbiei Codru, într-un apartament de pe str. Costiujeni. Am mers în acel bloc, iar locuitorii ne-au spus că nu cunosc nicio persoană cu așa nume în casa în care locuiesc. L-am găsit pe Vasile pe rețelele de socializare. Bărbatul de 31 de ani, care crește doi copii mici, ne-a răspuns speriat că „el deja s-a clarificat cu această istorie și nu mai vrea să discute cu nimeni despre cele întâmplate”. Pozele postate de bărbat pe pagina sa virtuală indică însă că Vasile duce o viață modestă.

  Serghei Gubenco - 200 de milioane de dolari

  Sergiu Gubenco de la Judecătoria Comrat a dispus pe 14 decembrie 2010 încasarea unei sume de 200 de milioane de dolari (dosarul nr. 2 p – 497/10), inclusiv de la Victor Agapiev, indicat ca fiind locuitor al satului Congaz. Dosarul a fost însă nimicit (!) pe 25 februarie 2014, exact când, la solicitarea președintelui Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi, a început colectarea informațiilor despre fenomenul „spălării banilor” prin intermediul instanțelor de judecată din Republica Moldova.

  Iurie Hârbu – 1,03 miliarde de dolari

  Judecătoria Telenești se „mândrește” cu trei dosare care vizează operațiunea de spălare a banilor și toate au fost semnate de Iurie Hârbu. Judecătorul de la Telenești a început „timid”, dând undă verde pentru 30 de milioane de dolari pe 13 iunie 2011 (dosarul nr. 2po-3015/2011), la trei zile de la depunerea cererii. Cetățeanul moldovean de la care se cereau banii este Filip Robu, indicat în materialele dosarului ca fiind din satul Ratuș, raionul Telenești. Stela Cernica, secretarul Primăriei Ratuș, ne-a spus însă că „nu avem așa ceva în sat” și nici nu-și amintește să fi locuit vreodată o persoană cu asemenea nume în localitate. În schimb, o persoană cu același nume și IDNP locuiește în sectorul Râșcani al Capitalei. Pe lângă Robu, banii erau solicitați și de la Energoalians SRL din Ucraina. Firma, asociată cu numele lui Veaceslav Platon, figurează în mai multe scheme dubioase. În aprilie 2015, un arbitraj comercial internațional de la Bruxelles a dispus despăgubirea companiei ucrainene cu 28 de milioane de dolari pentru energia electrică în valoare de 22 de milioane de dolari pe care ar fi livrat-o încă în 1998-2000 întreprinderii Moldtranselectro. Urmare a acestei decizii, mai multe conturi externe ale Republicii Moldova au fost blocate. Precizăm că Veaceslav Platon a negat anterior că ar avea vreo legătură cu Energoalians, chiar dacă există mai multe dovezi care demonstrează existența unei conexiuni. În acest caz, Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat Procuratura Generală, dar în privința lui Hârbu nu a fost pornită niciodată vreo anchetă penală sau procedură disciplinară.

  Peste doar cinci luni, Hârbu mai emite o ordonanță de încasare a 500 de milioane de dolari (dosarul nr. 2po-185/2011), dar și a altor 500 de milioane de dolari pe 4 septembrie 2012 (dosarul nr. 2po-97/2012). Ruslan Pogor, moldoveanul interpus în ultima „afacere”, figurează în dosar ca fiind din satul Bănești, raionul Telenești. „Nu avem și nu am avut așa nume în sat”, ne asigură secretara Primăriei Bănești, Ina Zalcean. În perioada în care a emis aceste ordonanțe, Hârbu a început și construcția unei case de 205 metri pătrați în orașul Telenești.

  Mai multe detalii despre judecătorii implicați în Laundromatul rusesc citiți aici și aici.

  Amintim că marți, CSM a dat curs demersurilor a cinci magistrați care au figurat în dosarul Laundromatului de a fi repuși în funcție. Totodată, statul urmează să le achite salariul pentru patru ani, perioada în care au fost suspendați din funcție, fiind sub urmărire penală. Astfel, își vor continua exercitarea mandatului la Judecătoria Chișinău Sergiu Lebediuc și Gari Bivol, Serghei Gubenco va reveni la Curtea de Apel Comrat, Serghei Popovici, la la Judecătoria Comrat, iar Iurie Hârbu, la Judecătoria Orhei.

  Cei cinci magistrați au dosare penale pe rol la Judecătoria Chișinău.
  Sursa: anticoruptie.md

• Cinci judecători vizați în „Spălătoria rusească”, repuși în funcție: li se va achita salariul pentru cei 4 ani, perioadă în care au fost suspendați din funcție

  Cererile a cinci judecători vizați în dosarul „Laundromat” cu privire la repunerea în funcțiile pe care le-au deținut până în 2016 cu achitarea salariilor pentru perioada în care au fost suspendați din funcția de magistrați au fost aprobate luni, 26 octombrie de către Consiliul Superior al Magistraturii. 

  Este vorba despre judecătorii Lebediuc Serghei, Popovici Serghei, Hîrbu Iurie, Gubenco Serghei și Bivol Garri, toți viind vizați în „Spălătoria rusească”

  Подробнее

  Cererile a cinci judecători vizați în dosarul „Laundromat” cu privire la repunerea în funcțiile pe care le-au deținut până în 2016 cu achitarea salariilor pentru perioada în care au fost suspendați din funcția de magistrați au fost aprobate luni, 26 octombrie de către Consiliul Superior al Magistraturii. 

  Este vorba despre judecătorii Lebediuc Serghei, Popovici Serghei, Hîrbu Iurie, Gubenco Serghei și Bivol Garri, toți viind vizați în „Spălătoria rusească”

  Potrivit Hotărârii nr. 608/25 din 20 septembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a eliberat acordul pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală – de reținere, de aducere silită, de arestare și de percheziție în privința judecătorului Lebediuc Sergiu, de la Judecătoria Militară, și a decis suspendarea acestuia din funcția de judecător. Conform Hotărârii nr. 623/26 din 29 septembrie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a dat acordul la pornirea urmăririi penale în privința judecătorului Lebediuc Sergiu, de la Judecătoria Militară.

  Conform Hotărârii nr. 623/26 din 29 septembrie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a dat acordul la pornirea urmăririi penale în privința judecătorului Popovici Serghei, de la Judecătoria Comrat.

  Potrivit Hotărârii nr. 608/25 din 20 septembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a eliberat acordul pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală – de reținere, de aducere silită, de arestare și de percheziție în privința judecătorului Popovici Serghei, de la Judecătoria Comrat, și a decis suspendarea acestuia din funcția de judecător.

   

  Conform Hotărârii nr. 623/26 din 29 septembrie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a dat acordul la pornirea urmăririi penale în privința judecătorului Hîrbu Iurie, de la Judecătoria Telenești.

  Potrivit Hotărârii nr. 608/25 din 20 septembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a eliberat acordul pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală – de reținere, de aducere silită, de arestare și de percheziție în privința judecătorului Hîrbu Iurie, de la Judecătoria Telenești, și a decis suspendarea acestuia din funcția de judecător.

  Conform Hotărârii nr. 623/26 din 29 septembrie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a dat acordul la pornirea urmăririi penale în privința judecătorului Gubenco Serghei, de la Curtea de Apel Comrat.

  Potrivit Hotărârii nr. 608/25 din 20 septembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a eliberat acordul pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală – de reținere, de aducere silită, de arestare și de percheziție în privința judecătorului Gubenco Serghei, de la Curtea de Apel Comrat, și a decis suspendarea acestuia din funcția de judecător.

  Conform Hotărârii nr. 623/26 din 29 septembrie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a dat acordul la pornirea urmăririi penale în privința judecătorului Bivol Garri, de la Judecătoria Centru, mun. Chișinău.

  Potrivit Hotărârii nr. 608/25 din 20 septembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a eliberat acordul pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală – de reținere, de aducere silită, de arestare și de percheziție în privința judecătorului Bivol Garri, de la Judecătoria Centru, mun. Chișinău, și a decis suspendarea acestuia din funcția de judecător.

  Judecătorii au cerut reîncadrarea în funcție după ce la 30 septembrie 2020 procurorii anticorupție au emis ordonanțe prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a 13 judecători vizați în dosarul „Laundromat”, pe motiv că fapta nu a întrunit elementele infracțiunii.

  Cei cinci judecători au fost suspendați din funcție la 29 septembrie 2016. Atunci, potrivit Hotărârii nr. 608/25 din 20 septembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a eliberat acordul pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală – de reținere, de aducere silită, de arestare și de percheziție în privința judecătorului Lebediuc Sergiu, de la Judecătoria Militară, și a decis suspendarea acestuia din funcția de judecător.

  În septembrie 2016, autoritățile de la Chișinău au emis mandate de arestare pentru 16 foști şi actuali magistrați în dosarul „Laundromat”, aceștia fiind suspectați că ar fi fost implicați în spălarea a circa 18 miliarde de dolari din Federația Rusă. Inițial, în dosar figurau 17 judecători, doi dintre care au decedat, iar al treilea a reușit să plece din R. Moldova. Celelalte 14 dosare au fost trimise în judecată la început de februarie 2017 şi încă nu au o finalitate.
  Sursa: zdg.md

• Dosarele judecătorilor reţinuţi pentru implicare în spălarea a 20 de miliarde de USD – fără sentinţă

  La doi ani de la reţinerea a 16 foşti şi actuali judecători învinuiţi de pronunţarea cu bună ştiinţă a unor hotărâri ilegale, prin care au fost spălaţi aproximativ 20 de miliarde USD, nu a fost emisă nicio sentinţă, toţi inculpaţii fiind cercetaţi în stare de libertate, la Judecătoria Chişinău. Dosarele penale se examinează, din amânare în amânare. În unele cazuri, judecătorii se schimbă, iar în altele, pe rând, părţile din proces nu se prezintă. Între timp, Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat cererile de demisie onorabilă din sistem a doi dintre judecătorii cercetaţi penal în aceste dosare, ei urmând să beneficieze de o indemnizaţie unică de concediere. Totodată, Curtea Supremă de Justiţie a amânat de mai multe ori adoptarea unei decizii în privinţa cererii a 15 judecători de a anula hotărârea Consiliului prin care aceştia sunt cercetaţi penal.

  Подробнее

  La doi ani de la reţinerea a 16 foşti şi actuali judecători învinuiţi de pronunţarea cu bună ştiinţă a unor hotărâri ilegale, prin care au fost spălaţi aproximativ 20 de miliarde USD, nu a fost emisă nicio sentinţă, toţi inculpaţii fiind cercetaţi în stare de libertate, la Judecătoria Chişinău. Dosarele penale se examinează, din amânare în amânare. În unele cazuri, judecătorii se schimbă, iar în altele, pe rând, părţile din proces nu se prezintă. Între timp, Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat cererile de demisie onorabilă din sistem a doi dintre judecătorii cercetaţi penal în aceste dosare, ei urmând să beneficieze de o indemnizaţie unică de concediere. Totodată, Curtea Supremă de Justiţie a amânat de mai multe ori adoptarea unei decizii în privinţa cererii a 15 judecători de a anula hotărârea Consiliului prin care aceştia sunt cercetaţi penal.

  Pe 22 şi 23 septembrie 2016, 16 foşti şi actuali magistraţi primeau mandate de arestare pentru 30 de zile în dosarul spălării a aproximativ 20 de miliarde USD prin intermediul instanţelor de judecată din R. Moldova. Iniţial, în dosar figurau 17 judecători. În martie 2016, a decedat Ion Gancear, cel care semna, în iunie 2013, o ordonanţă care viza 710 milioane USD. La scurt timp după reţinerea în acest dosar, a decedat şi judecătorul Iurie Ţurcan, care emitea o ordonanţă similară, de încasare a 700 de milioane USD. În consecinţă, dosarul pe numele său a fost clasat. Un alt judecător vizat în ancheta procurorilor, în privinţa căruia Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi-a dat acordul de a fi investigat, Victor Orândaş, a reuşit să evadeze din R. Moldova, nefiind găsit nici astăzi.

  Dosarele judecătorilor, din amânare în amânare şi magistraţi schimbaţi

  În februarie 2017, celelalte 14 dosare au fost trimise în judecată, magistraţii fiind inculpaţi pentru complicitate la spălarea banilor în proporţii deosebit de mari şi pronunţarea cu bună ştiinţă a unei hotărâri contrare legii, soldată cu urmări grave. Deşi au trecut 18 luni de când se află pe masa unor judecători, niciun dosar nu a avut vreo finalitate, toate fiind în gestiunea Judecătoriei Chişinău. Majoritatea celor 14 dosare au programate şedinţe în septembrie. Anterior, şedinţele erau amânate fie pentru că nu se prezentau avocaţii, fie pentru că procurorul sau judecătorul erau în concediu.

  Totodată, în unele dosare s-au schimbat sau urmează să se schimbe judecătorii. De exemplu, Ioana Chironeţ, care făcea parte din 5 complete implicate în examinarea dosarelor a cinci judecători, la sfârşit de mai 2018, a câştigat concursul pentru suplinirea funcţiei vacante de inspector-judecător din cadrul CSM, astfel că, în următoarea perioadă, se va decide reluarea examinării acestor dosare, în proces urmând a fi antrenat alt judecător.

  Într-un răspuns în scris, Oficiul Ciocana al Judecătoriei Chişinău ne-a anunţat că, ţinând cont de modificarea completului de judecată pe marginea cauzelor penale de învinuire a lui Valeriu Gâscă, Gheorghe Marchitan, Serghei Gubenco, Iurie Hârbu, Liliana Andriaş, „examinarea acestora va avea loc conform prevederilor art. 31, al. 2, Cod de Procedură Penală al R. Moldova”. Conform acestui articol, „după începerea cercetării judecătoreşti, orice schimbare intervenită în completul de judecată impune reluarea cercetării judecătoreşti”. Şi Victor Burduh făcea parte din complete de judecată care examinau dosarele colegilor magistraţi. În aprilie 2018, acesta a fost numit judecător la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), locul său fiind ocupat de alt magistrat.

  Doi judecători au plecat „onorabil” din sistem înaintea sentinţei

  Între timp, dintre cei 14 judecători deferiţi justiţiei pentru pronunţarea cu bună ştiinţă a unor hotărâri ilegale, prin care au fost spălaţi aproximativ 20 de miliarde USD, în funcţie mai sunt doar cinci. Doi dintre ei şi-au dat demisia chiar în perioada examinării dosarelor penale, iar membrii CSM le-au acceptat cererile. În urma acestor decizii, cei doi judecători urmează să beneficieze de o indemnizaţie unică egală cu produsul înmulţirii salariului mediu lunar la numărul de ani complet lucraţi în funcţia de judecător.

  Este cazul judecătorului Ghenadie Bârnaz, fost judecător la Judecătoria Chişinău, oficiul Râşcani. Acesta a depus cerere de demisie la 16 martie 2018. Peste patru zile, membrii CSM au admis demersul său şi i-au acceptat cererea de demisie, „ţinând cont de prevederile legale, precum şi în urma procedurii de votare”. La început de aprilie, preşedintele Igor Dodon a semnat decretul. La scurt timp, pe 7 mai 2018, la CSM a venit o cerere similară de la un alt judecător judecat, Ştefan Niţă, magistrat suspendat din funcţie la Curtea de Apel (CA) Chişinău. A doua zi, cu aceeaşi motivare, membrii CSM au acceptat cererea lui Niţă, iar la scurt timp, şi preşedintele R. Moldova, a aprobat-o.

  „Atâta timp cât legea nu interzice…”

  Dorel Musteaţă, membru al CSM, preşedinte interimar al instituţiei în perioada discuţiei, susţine că, în momentul în care au fost luate deciziile de a accepta cererile de demisie depuse de Niţă şi Bârnaz, legea nu interzicea o asemenea procedură. „Astfel de cereri au fost şi mai devreme din partea altor judecători care aveau unele probleme… Atâta timp cât legea nu interzice, e dreptul persoanei să depună o asemenea cerere. În plus, faptul că cineva are statut de persoană care nu are dreptul să-şi exercite funcţia, o lipseşte de dreptul la existenţă, deoarece el nu poate să se angajeze la muncă în altă parte. Totodată, asta are un mare impact şi asupra sistemului judecătoresc, deoarece locul unui judecător suspendat din funcţie nu poate fi ocupat de alt judecător, iar colegii săi sunt nevoiţi să activeze şi să preia şi volumul lui de lucru. Cererea a fost depusă în faţa Plenului CSM şi s-a votat. Fiecare membru a votat după intima sa convingere. Acum, în lege se operează nişte modificări şi, pe viitor, va fi interzis ca în perioada în care eşti suspendat din funcţie să fie acceptată cererea de demisie. Despre indemnizaţie, eu nu pot să vorbesc. Asta decid preşedinţii instanţelor, contabilitatea, nu noi”, zice Musteaţă.

  Între timp, CSJ amână să ia o decizie în privinţa contestaţiei depusă de 15 judecători urmăriţi penal în dosarul spălării celor 20 de miliarde. La demers, celor 14 magistraţi judecaţi li s-a alăturat şi Victor Orândaş, cel care a reuşit să plece din Moldova înaintea eliberării pe numele său a unui mandat de arestare. Toţi cer anularea hotărârii CSM prin care procurorilor li s-a permis începerea urmăririi penale pe numele lor. Un complet de la CSJ nu a putut lua însă o decizie nici după 30 de şedinţe de judecată care au fost programate pe marginea cazului. Dintre acestea, nu mai puţin de 20 de şedinţe au fost amânate, următoarea fiind programată pentru data de 5 octombrie 2018.

  Lista foştilor şi actualilor judecători judecaţi în dosarul „Laundromat”

  Serghei Gubenco – judecător, preşedinte la Curtea de Apel Comrat. Este suspendat din funcţie prin hotărârea CSM din 20 septembrie 2016.
  Iurie Hârbu – judecător, Judecătoria Teleneşti. Este suspendat din funcţie prin hotărârea CSM din 20 septembrie 2016. Prin hotărârea CSM din 6 martie 2018, Hârbu a fost transferat de la sediul Central la sediul Teleneşti al Judecătoriei Orhei.
  Garri Bivol – judecător, Judecătoria Chişinău. Este suspendat din funcţie prin hotărârea CSM din 20 septembrie 2016.
  Serghei Popovici – judecător, Judecătoria Comrat. Este suspendat din funcţie prin hotărârea CSM din 20 septembrie 2016.
  Sergiu Lebediuc – judecător, Judecătoria Chişinău. Este suspendat din funcţie prin hotărârea CSM din 20 septembrie 2016.
  Ghenadie Bârnaz – ex-judecător, Judecătoria Râşcani, mun. Chişinău. La 20 martie 2018, în timpul examinării dosarului penal, acesta şi-a dat demisia onorabilă din sistemul judecătoresc. Preşedintele Igor Dodon a semnat decretul la începutul lunii aprilie.
  Ştefan Niţă – ex-judecător, CA Chişinău. Şi-a dat demisia onorabilă din sistemul judecătoresc în luna mai 2018, chiar în timpul examinării dosarului penal.
  Valeriu Gâscă – ex-judecător, Judecătoria Râşcani, mun. Chişinău. Şi-a dat demisia onorabilă din sistem în decembrie 2012. În septembrie 2013 a obţinut licenţă de avocat.
  Igor Vornicescu – ex-judecător, Judecătoria Râşcani, mun. Chişinău. Şi-a dat demisia onorabilă din sistemul judecătoresc în august 2012. În luna noiembrie 2012 a obţinut licenţă de avocat
  Gheorghe Gorun – ex-judecător Judecătoria Râşcani. Şi-a dat demisia din funcţie în luna martie 2014.
  Aurica Us – ex-judecătoare la Judecătoria Comercială de Circumscripţie. Şi-a dat demisia din funcţie în iulie 2013.
  Liliana Andriaş – ex-judecătoare la Judecătoria Comercială de Circumscripţie. A plecat din sistemul judecătoresc în ianuarie 2014. Astăzi profesează avocatura.
  Mihai Moraru – ex-judecător, Judecătoria Ungheni. Şi-a dat demisia din funcţie în noiembrie 2015.
  Gheorghe Marchitan – ex-judecător, Judecătoria Căuşeni. Şi-a dat demisia onorabilă din sistem în decembrie 2011.

  Sursa:zdg.md 

• Judecătorii implicați în „Spălătoria rusească” se judecă cu CSM şi Procuratura Generală. De ce până în prezent nu a fost dictată încă nicio sentinţă

  La aproape un an de la expedierea în judecată a celor 14 dosare ale judecătorilor vizaţi în „Spălătoria rusească” nu există încă niciun verdict. Nu există vreo decizie nici în litigiul pe care magistraţii l-au iniţiat împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru că au dat undă verde procurorilor de a-i cerceta penal. După ce au fost ridicate mai multe excepţii de neconstituţionalitate, completul CSJ format pentru examinarea contestaţiilor asupra hotărârilor CSM ar putea da un verdict pe 8 decembrie. 

  Foştii şi actualii judecători care au contestat hotărârile CSM sunt Gheorghe Marchitan, Sergiu Lebediuc, Serghei Gubenco, Valeriu Gîsca, Aurica Us, Ştefan Niţă, Iurie Hîrbu, Mihail Moraru, Garri Bivol, Igor Vornicescu, Liliana Andriaş, Victor Orîndaş, Ghenadie Bîrnaz, Gheorghe Gorun şi Serghei Popovici. Judecătorii care la momentul pornirii urmării penale deţineau funcţia de magistrat au contestat şi hotărârea prin care au fost suspendaţi din posturi. Totodată, magistraţii au atacat şi demersurile Procuraturii Generale, în urma cărora CSM şi-a dat acordul la pornirea urmăririi penale. 

  Подробнее

  La aproape un an de la expedierea în judecată a celor 14 dosare ale judecătorilor vizaţi în „Spălătoria rusească” nu există încă niciun verdict. Nu există vreo decizie nici în litigiul pe care magistraţii l-au iniţiat împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru că au dat undă verde procurorilor de a-i cerceta penal. După ce au fost ridicate mai multe excepţii de neconstituţionalitate, completul CSJ format pentru examinarea contestaţiilor asupra hotărârilor CSM ar putea da un verdict pe 8 decembrie. 

  Foştii şi actualii judecători care au contestat hotărârile CSM sunt Gheorghe Marchitan, Sergiu Lebediuc, Serghei Gubenco, Valeriu Gîsca, Aurica Us, Ştefan Niţă, Iurie Hîrbu, Mihail Moraru, Garri Bivol, Igor Vornicescu, Liliana Andriaş, Victor Orîndaş, Ghenadie Bîrnaz, Gheorghe Gorun şi Serghei Popovici. Judecătorii care la momentul pornirii urmării penale deţineau funcţia de magistrat au contestat şi hotărârea prin care au fost suspendaţi din posturi. Totodată, magistraţii au atacat şi demersurile Procuraturii Generale, în urma cărora CSM şi-a dat acordul la pornirea urmăririi penale. 

  Gheorghe Ulianovschi, unul dintre avocaţii care reprezintă judecători vizaţi în acest dosar, spune că hotărârile CSM au fost contestate încă în octombrie 2016, dar o decizie nu a fost încă luată pentru că până acum au fost ridicate mai multe excepţii de neconstituţionalitate. 

  După ce în septembrie 2016 membrii CSM au dat acordul ca magistraţii să fie cercetaţi penal, 14 au fost plasaţi în arest. Victor Orîndaş a scăpat de reţinere, reușind să plece peste hotare înainte ca foştii săi colegi să ajungă pe mâna procurorilor. Ulterior, învinuiţii au fost transferaţi din izolatorul CNA la Penitenciarul 13, fapt criticat de societatea civilă. Fostul magistrat al Judecătoriei sectorului Râșcani Iurie Țurcan, vizat şi el în acest dosar, a decedat între timp. El suferea de o boală incurabilă.  

  La începutul acestui an, cele 14 dosare au fost expediate în judecată, o parte dintre inculpaţi fiind eliberaţi sub control judiciar. Dosarul lui Victor Orîndaş se află încă la etapa urmării penale, el fiind anunţat în căutare. Viorel Morari, şeful Procuraturii Anticorupţie, susţine că deocamdată nu există niciun verdict. „La început, procurorii au solicitat strămutarea cauzelor pentru a nu fi judecate în instanţele unde au activat judecătorii cercetaţi penal. Apoi, magistraţii cărora le-au revenit examinarea dosarelor au cerut abţinere de la examinarea cauzelor, invocând, de exemplu, că se cunosc cu inculpaţii”, ne-a declarat Viorel Morari. 

  Gheorghe Ulianovschi lasă să se înţeleagă că va mai dura până vor fi dictate sentinţele de achitare sau condamnare şi că procurorii nu pot demonstra provenienţa banilor. 

  Cei 16 actuali și foști judecători ar fi fost implicați în spălarea a circa 18 miliarde de dolari din Federația Rusă. Anterior, Ziarul Național în parteneriat cu Centrul de Investigații Jurnalistice au arătat în cadrul unei anchete că în perioada anilor 2010-2014, Republica Moldova s-a transformat într-o adevărată „spălătorie” a unor sume mari de bani proveniți din Federația Rusă. În schemă au intrat cel puțin 17 magistrați moldoveni care au legalizat profituri care ar fi fost obținute ilegal. Mulți dintre judecătorii care au dictat verdicte în aceste cazuri au fost implicați și în atacurile raider din sistemul bancar din Republica Moldova, dar au fost lăsați să plece onorabil din sistemul judecătoresc. 
  Sursa: anticoruptie.md

• Detalii din dosarul judecătorilor reținuți pentru implicare în spălarea a 20 de miliarde de USD, la un an de la reţinerea acestora

  La un an de la reţinerea a 16 foşti şi actuali judecători învinuiţi de pronunţarea cu bună ştiinţă a unor hotărâri ilegale, prin care au fost spălaţi aproximativ 20 de miliarde USD, nu există nicio sentinţă, toţi inculpaţii fiind cercetaţi în stare de libertate, la Judecătoria Chişinău. Nouă dintre aceste dosare sunt acum gestionate de doar doi judecători-raportori, după ce mai mulţi magistraţi s-au abţinut să-şi judece foştii colegi, iar alţii au fost promovaţi.

  Pe 22 şi 23 septembrie 2017 s-a împlinit un an de când 16 foşti şi actuali magistraţi primeau mandate de arest pentru 30 de zile în dosarul spălării a aproximativ 20 de miliarde USD prin intermediul instanţelor de judecată din R. Moldova. Iniţial, pe dosar au figurat 17 judecători. În martie 2016, însă, a decedat Ion Gancear, cel care semna, în iunie 2013, o ordonanţă care viza 710 milioane USD. La scurt timp după ce a fost reţinut în acest dosar, a decedat şi judecătorul Iurie Ţurcan, care emitea o ordonanţă similară, de încasare a 700 de milioane USD. În consecinţă, dosarul pe numele său a fost clasat. Un alt judecător care a fost vizat în ancheta procurorilor şi în privinţa căruia Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi-a dat acordul pentru a fi investigat, Victor Orândaş, a reuşit să fugă din Moldova, nefiind găsit nici astăzi.

  Подробнее

  La un an de la reţinerea a 16 foşti şi actuali judecători învinuiţi de pronunţarea cu bună ştiinţă a unor hotărâri ilegale, prin care au fost spălaţi aproximativ 20 de miliarde USD, nu există nicio sentinţă, toţi inculpaţii fiind cercetaţi în stare de libertate, la Judecătoria Chişinău. Nouă dintre aceste dosare sunt acum gestionate de doar doi judecători-raportori, după ce mai mulţi magistraţi s-au abţinut să-şi judece foştii colegi, iar alţii au fost promovaţi.

  Pe 22 şi 23 septembrie 2017 s-a împlinit un an de când 16 foşti şi actuali magistraţi primeau mandate de arest pentru 30 de zile în dosarul spălării a aproximativ 20 de miliarde USD prin intermediul instanţelor de judecată din R. Moldova. Iniţial, pe dosar au figurat 17 judecători. În martie 2016, însă, a decedat Ion Gancear, cel care semna, în iunie 2013, o ordonanţă care viza 710 milioane USD. La scurt timp după ce a fost reţinut în acest dosar, a decedat şi judecătorul Iurie Ţurcan, care emitea o ordonanţă similară, de încasare a 700 de milioane USD. În consecinţă, dosarul pe numele său a fost clasat. Un alt judecător care a fost vizat în ancheta procurorilor şi în privinţa căruia Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi-a dat acordul pentru a fi investigat, Victor Orândaş, a reuşit să fugă din Moldova, nefiind găsit nici astăzi.

  Celelalte 14 dosare au fost trimise în judecată în februarie 2017, magistraţii fiind judecaţi pentru complicitate la spălarea banilor în proporţii deosebit de mari şi pronunţarea cu bună ştiinţă a unei hotărâri contrare legii, soldată cu urmări grave.

  Deşi au trecut aproape opt luni de când se află pe masa unor judecători, niciun dosar nu a avut încă o finalitate.

  Astăzi, toate cele 14 dosare sunt examinate la Judecătoria Chişinău, iar nouă dintre ele au fost repartizate la doar doi judecători.

  Astfel, cinci dosare sunt în gestiunea judecătoarei Ioana Chironeţ, ea fiind judecător-raportor în completul din care face parte.
  
  Chironeţ a fost numită în funcţie pe un termen de cinci ani în august 2015, prin decretul preşedintelui Nicolae Timofti, după ce activase în ultimii ani în cadrul CSM, fiind şefa secretariatului. Ioana Chironeţ are în gestiune dosarele lui Valeriu Gâscă (ex-judecător), Serghei Gubenco (judecător la CA Comrat), Iurie Hârbu (judecător la Judecătoria Teleneşti), Gheorghe Marchitan (ex-judecător) şi al Lilianei Andriaş (ex-judecătoare). Alte patru dosare, cele în care sunt vizaţi Igor Vornicescu (ex-judecător), Mihail Moraru (ex-judecător), Serghei Popovici (judecător la Judecătoria Comrat) şi Serghei Lebediuc (judecător la Judecătoria Chişinău), sunt în gestiunea magistratului Alexei Paniş, numit în funcţie în martie 2017. Paniş, la fel ca şi Chironeţ, este judecător-raportor în completul din care face parte.
  
  În toate cazurile, procurorii care se ocupă de aceste dosare sau reprezentanţii Judecătoriei Chişinău au solicitat Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) strămutarea examinării acestora, fie de la Judecătoria Chişinău la altă judecătorie, fie de la judecătoriile raionale de unde veneau judecătorii inculpaţi, la cele din Chişinău. Magistraţii instanţei supreme au acceptat doar demersurile procurorilor care-i vizau pe judecătorii din raioane, dosarele cărora au fost trimise, iniţial, în instanţele în care aceştia au activat sau activau. În aceste cazuri, dosarele au fost trimise spre examinare la Judecătoria Chişinău. Cererile de a strămuta dosarele în care erau vizaţi magistraţii care au activat la judecătoriile de sector din Chişinău au fost respinse, pe motiv că, din ianuarie 2017, instanţele din Chişinău au fost reformate, fiind posibilă crearea unor complete de magistraţi care să poată examina acele cauze fără a fi în incompatibilitate.

  Deşi au trecut opt luni de când aceste dosare au ajuns pe masa magistraţilor, examinarea lor bate pasul pe loc. De exemplu, următoarea şedinţă de judecată în dosarul lui Valeriu Gâscă va avea loc pe 13 noiembrie 2017. Ultima a fost programată zilele trecute, pe 21 septembrie. Până acum, în acest dosar au fost anunţate şapte şedinţe de judecată. Următoarea şedinţă în dosarul Lilianei Andriaş e anunţată pentru 10 octombrie. Conform informaţiilor de pe portalul instanţelor de judecată, pe dosar au avut loc până acum doar patru şedinţe, prima – în martie, iar ultima – în iunie 2017. Şi în dosarul lui Gheorghe Marchitan, fost judecător la Judecătoria Căuşeni, următoarea şedinţă de judecată va avea loc în octombrie, pe data de nouă. Precedentele trei şedinţe au avut loc în martie, aprilie şi mai 2017. În dosarul lui Serghei Gubenco, au avut loc trei şedinţe de judecată. Ultima, însă, conform datelor de pe portalul instanţelor de judecată, a avut loc abia în mai, următoarea fiind programată pe 9 octombrie 2017. Următoarea şedinţă în dosarul lui Iurie Hârbu va avea loc tot pe 9 octombrie. Până acum, pe dosar au fost programate alte patru şedinţe, ultima având loc în iulie.

  Există însă şi dosare în care şedinţele de judecată nu au fost programate. În dosarul lui Igor Vornicescu, la care judecător-raportor este Alexei Paniş, conform informaţiilor de pe portalul instanţelor de judecată, au avut loc cinci şedinţe. Ultima dată, părţile s-au întâlnit în mai 2017, iar de atunci, nu există alte informaţii. În dosarul lui Mihail Moraru, aflat tot la judecătorul-raportor Paniş, au avut loc patru şedinţe, ultima – încă în iunie 2017. De atunci, lipsesc alte informaţii despre acest dosar. La fel şi în dosarul lui Serghei Popovici, judecătorul suspendat din funcţie al Judecătoriei Comrat. Pe dosarul gestionat tot de Alexei Paniş au avut loc doar trei şedinţe, ultima – în iulie 2017. În dosarul lui Serghei Lebediuc au avut loc patru şedinţe, ultima dintre ele – pe 16 august. De atunci, pe portalul instanţelor de judecată lipseşte orice informaţie despre dosar. Şi în această cauză, conform datelor de pe portalul instanţelor de judecată, judecător-raportor este Alexei Paniş. O parte din aceste dosare au ajuns la judecătorul Alexei Paniş după ce alţi colegi s-au abţinut de la examinarea lor.

  Dosarul lui Garri Bivol este repartizat judecătorului Ion Chirtoacă, numit în funcţie în martie 2016, după ce, cu un an mai devreme, absolvise Institutul Naţional al Justiţiei. Conform datelor de pe portalul instanţelor de judecată, în acest dosar au avut loc, până acum, cele mai multe şedinţe, 10, ultima având loc în iulie. Deşi nu este pronunţată încă o sentinţă, pe dosar nu este indicată data următoarei şedinţe. În dosarul lui Gheorghe Gorun, aflat în gestiunea judecătorului Victor Burduh, au fost programate până acum şase şedinţe de judecată, următoarea urmând să aibă loc pe 6 octombrie 2017. Dosarul Auricăi Us se află în gestiunea Silviei Gârbu, magistrată promovată recent de CSM la CA Chişinău. Până acum, în acest dosar au fost programate patru şedinţe, ultima – în august.

  În dosarul lui Ghenadie Bârnaz, judecător suspendat din funcţie al Judecătoriei Chişinău, până acum au avut loc patru şedinţe, următoarea fiind programată pe 11 octombrie 2017 la judecătorul-raportor Ludmila Barbos. Cele mai puţine şedinţe au avut loc în dosarul lui Ştefan Niţă, judecător suspendat din funcţie al Curţii de Apel (CA) Chişinău. Până acum, părţile s-au întâlnit de doar două ori, ultima dată pe 25 septembrie 2017. Dosarul este în gestiunea magistratei Cristina Panfil.

  Procuror: Ele pot fi examinate în 3-4 şedinţe, dar contează agenda judecătorilor

  Procurorul Dorin Compan, care gestionează patru din cele 14 dosare cu foşti sau actuali judecători, trimise în judecată (cele pe numele lui Gubenco, Popovici, Marchitan şi Lebediuc), recunoaşte că examinarea lor decurge anevoios, deoarece mai mulţi judecători la care au ajuns acele dosare, între timp, au fost promovaţi, iar examinarea dosarelor a fost stopată, în perioada în care, în privinţa constituţionalităţii art. 307, Cod Penal, în baza căruia sunt învinuiţi toţi cei 14 magistraţi, s-a pronunţat Curtea Constituţională. „Astă-primăvară, toate dosarele au plecat la Curtea Constituţională. Între timp, judecătorii care făceau parte din complete au fost promovaţi la Curtea de Apel. Acum se formează din nou completele de judecată şi se ia după agenda fiecăruia. Dacă unul din ei nu poate… Nu ştiu de ce unele dosare încă nu sunt programate. Cel puţin în aceste patru dosare ale mele, la faza şedinţelor preliminare, s-a întrerupt examinarea lor. Nu ştiu dacă sentinţa e departe. Nu pot zice dacă e departe sau nu, pentru că majoritatea dosarelor au ca probe mijloace materiale. Ele pot fi examinate în 3-4 şedinţe, dar depinde de agenda judecătorilor. Dacă reuşim, e posibil să avem sentinţe până la Anul Nou, dacă nu, până la opt martie”, zice, mai în glumă, mai în serios, procurorul.

  La rândul său, procurorul Lilian Rudei susţine că dosarul judecătoarei Aurica Us, pe care-l are în gestiune, „se examinează”, precizând însă că nu ne poate oferi detalii despre desfăşurarea procesului, pentru că acesta are loc cu uşile închise. „Probele din dosar figurează şi în alte dosare”, ne-a zis Rudei. Procurorul Vasile Moroşan, care gestionează dosarul lui Ghenadie Bârnaz, ne-a anunţat că dosarul a fost strămutat la Judecătoria Ciocana, după ce, iniţial, a fost examinat la Judecătoria sect. Centru, pentru luna octombrie fiind programată o primă şedinţă.
  sursa: zdg.md

• 15 judecători reţinuţi după doi ani şi jumătate de tăcere

  La doi ani şi jumă­tate după ce Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie a tri­mis pe adresa Cen­tru­lui Naţio­nal Anti­co­ru­pţie, Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie şi Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii o notă infor­ma­tivă pri­vind impli­ca­rea mai mul­tor magis­traţi din R. Mol­dova într-o schemă dubi­oasă de spă­lare de bani, fiind indi­cate numele magis­tra­ţi­lor şi dosa­rele în care aceş­tia ar fi acţio­nat fra­u­du­los, pro­cu­ro­rul gene­ral inte­ri­mar a dis­pus por­ni­rea urmă­ri­rii penale pe numele lor şi, ulte­rior, reţi­ne­rea aces­tora. Fap­tul s-a pro­dus marţi, 20 sep­tem­brie 2016, dată la care doar 7 din cei 17 magis­traţi vizaţi în acele docu­mente mai acti­vează în sis­te­mul jude­că­to­resc. Între timp, un magis­trat a dece­dat, iar altul a reu­şit de mai mult timp să pără­sească nes­tin­ghe­rit R. Mol­dova.

  Подробнее

  La doi ani şi jumă­tate după ce Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie a tri­mis pe adresa Cen­tru­lui Naţio­nal Anti­co­ru­pţie, Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie şi Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii o notă infor­ma­tivă pri­vind impli­ca­rea mai mul­tor magis­traţi din R. Mol­dova într-o schemă dubi­oasă de spă­lare de bani, fiind indi­cate numele magis­tra­ţi­lor şi dosa­rele în care aceş­tia ar fi acţio­nat fra­u­du­los, pro­cu­ro­rul gene­ral inte­ri­mar a dis­pus por­ni­rea urmă­ri­rii penale pe numele lor şi, ulte­rior, reţi­ne­rea aces­tora. Fap­tul s-a pro­dus marţi, 20 sep­tem­brie 2016, dată la care doar 7 din cei 17 magis­traţi vizaţi în acele docu­mente mai acti­vează în sis­te­mul jude­că­to­resc. Între timp, un magis­trat a dece­dat, iar altul a reu­şit de mai mult timp să pără­sească nes­tin­ghe­rit R. Mol­dova.

  Joi, 17 apri­lie 2014, Mihai Poa­le­lungi, preşe­din­tele Curţii Supreme de Jus­ti­ţie (CSJ), tri­mi­tea o notă infor­ma­tivă la adresa lui Vio­rel Che­traru, direc­to­rul Cen­tru­lui Naţio­nal Anti­co­ru­pţie (CNA), Adrian Popenco, şeful inte­ri­mar al Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie (PA), şi Dumi­tru Vis­ter­ni­cean, preşe­din­tele inte­ri­mar al Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii(CSM). Poa­le­lungi menţiona că CSJ a soli­ci­tat de la toate instanţele de jude­cată din R. Mol­dova infor­ma­ţii des­pre exa­mi­na­rea cau­ze­lor refe­ri­toare la înca­sa­rea unor sume con­si­de­ra­bile de la agenţi eco­no­mici stră­ini. În nota infor­ma­tivăse menţio­nau cazu­rile exa­mi­nate dubios de 17 jude­că­tori în dosare de sute de mili­oane USD, fiind ofe­rite pe tavă insti­tu­ţi­i­lor de drept numele magis­tra­ţi­lor, dosa­rele exa­mi­nate de ei şi încăl­că­rile comise. Mihai Poa­le­lungi, care este din ofi­ciu şi mem­bru al CSM, pre­ciza că, deo­a­rece de la emi­te­rea ordo­nanţe­lor jude­că­to­reşti tre­cuse prea mult timp, iar aceş­tia nu pot fi san­cţio­naţi dis­ci­pli­nar, ter­me­nul de pre­scri­pţie fiind expi­rat, „min­gea este în tere­nul pro­cu­ro­ri­lor”.

  Dosar de doi ani: De ce reţinerile vin abia acum?

  Ce a urmat? La câteva luni de la acea notă infor­ma­tivă, care nu fusese făcută publică, în presă apar pri­mele infor­ma­ţii des­pre spă­la­rea a 20 de mili­arde USD prin inter­me­diul instanţe­lor de jude­cată din R. Mol­dova, deve­nind publice şi o parte a nume­lor aces­tor jude­că­tori. Insti­tu­ţi­ile sta­tu­lui însă nu rea­cţio­nează. Mai mult, unii magis­traţi sunt lăsaţi să plece ono­ra­bil din sis­tem, iar alţii sunt pro­mo­vaţi. Ulte­rior, în 2015, după ce scan­da­lul spă­lă­rii mili­oa­ne­lor devine public şi chiar inter­na­ţio­nal, CSJ publică pe pagina sa elec­tro­nică notele infor­ma­tive remise încă în apri­lie 2014 către CSM, PA şi CNA. Peste un an, pe 20 sep­tem­brie 2016, jude­că­to­rii vizaţi, după ce unii fuse­seră pro­mo­vaţi, sunt reţi­nuţi în cadrul unei acţiuni de amploare a CNA şi PA. Bogdan Zum­breanu, şeful Dire­cţiei Urmă­rire Penală a CNA, menţiona că în ope­ra­ţiune au fost impli­caţi 60 de anga­jaţi CNA. „Au fost efec­tu­ate 51 de per­che­zi­ţii. Ope­ra­ţiu­nea a înce­put la 10.50 dimi­neaţa, după acor­dul pri­mit de la CSM. 15 jude­că­tori şi foşti jude­că­tori şi 3 exe­c­u­tori jude­că­to­reşti sunt reţi­nuţi. Per­soa­nele au cali­ta­tea de bănu­iţi, fiind reţi­nute pen­tru 72 de ore, după care vom decide cum vom pro­ceda mai departe”, a pre­ci­zat Zum­breanu într-o con­fe­rinţă de presă de a doua zi.

  Vio­rel Morari, şeful PA, l-a com­ple­tat, pre­ci­zând că au fost ini­ţi­ate 16 cauze penale pen­tru com­pli­ci­tate la infra­cţiu­nea de spă­lare de bani, dosa­rele fiind ini­ţi­ate acum o săp­tămână de către pro­cu­ro­rul general-interimar, Edu­ard Haru­n­jen. „Prima etapă a con­stat în felul urmă­tor. Două com­pa­nii off-shore încheie un con­tract de împru­mut. De exem­plu, pen­tru 250 mili­oane USD. Com­pa­ni­ile din zone off-shore erau repre­zen­tate de cetă­ţeni ucrai­neni. A doua etapă. Com­pa­ni­ile res­pec­tive sem­nează un con­tract de garanţie, iar în cali­tate de garant este inclus un cetă­ţean al R. Mol­dova, de regulă, din cate­go­rii social-vulnerabile, greu de iden­ti­fi­cat, une­ori din regiu­nea trans­nis­treană. Cetă­ţea­nul nos­tru, garant la exe­cu­ta­rea con­trac­tu­lui din­tre două com­pa­nii off-shore, pre­cum că găseşte patru com­pa­nii din Fede­ra­ţia Rusă care res­ti­tuie dato­ria. A patra etapă con­stă în neo­no­ra­rea obli­ga­ţiu­ni­lor con­trac­tu­ale şi adre­sa­rea în instanţa de jude­cată. Instanţa admi­tea cere­rea, chiar dacă în dosar erau mai multe nea­jun­suri. Ulte­rior, com­pa­ni­ile off-shore, adresându-se la exe­c­u­to­rii judi­ci­ari, înca­sează banii…”

  11,48 miliarde USD, spălaţi cu ajutorul judecătorilor

  De ce pro­cu­ro­rii şi ofi­ţe­rii CNA au rea­cţio­nat abia acum, la peste 3 ani de la emi­te­rea ulti­me­lor ordo­nanţe? Vio­rel Morari a lăsat să se înţe­leagă că reţi­ne­rea magis­tra­ţi­lor are legă­tură cu reţi­ne­rea şi extră­da­rea con­tro­ver­sa­tu­lui afa­ce­rist Vea­ce­slav Pla­ton, care ar fi coor­do­nat schema de spă­lare de bani pe teri­to­riul R. Mol­dova. „Oame­nii încep a vorbi, înţe­leg că noi nu glu­mim”, a pre­ci­zat pro­cu­ro­rul. „E ade­vă­rat, CSJ a sesi­zat Pro­cu­ra­tura în 2014. Atunci era por­nită o cauză penală pe fap­tul spă­lă­rii bani­lor în pro­porţii deo­se­bit de mari. Temei pen­tru por­ni­rea cau­zei împo­triva jude­că­to­ri­lor şi exe­c­u­to­ri­lor au ser­vit mate­ri­a­lele cau­zei penale por­nite în 2014. De ce acum? Uitaţi-vă la schemă, cât e de com­plexă. În plus, fie­care pro­cu­ror şi ofi­ţer de urmă­rire penală are şi alt volum de lucru. Nu voi intra în pole­mică, de ce acum… Pla­ni­fi­căm acţiu­nile în depen­denţă de probe…”, a spus Morari. Între­bat de jur­na­li­şti care au fost bene­fi­ci­ile pe care le-au avut magis­tra­ţii care au emis ordo­nanţe pen­tru înca­sa­rea a sute de mili­oane USD, Morari a spus: „Urmează să sta­bi­lim. Atunci, posi­bil, va fi des­chis un nou dosar penal”.

  În total, în baza ordo­nanţe­lor emise de magis­tra­ţii din R. Mol­dova au fost trans­fe­raţi nu 20 de mili­arde USD, cum se vehi­cula, ci 11,48 mili­arde. Alte 8,5 mili­arde USD au fost trans­fe­raţi în baza unor acte fal­si­fi­cate, susţin repre­zen­tanţii PA şi CNA.

  Judecătoria Râşcani, cu cei mai mulţi magistraţi implicaţi

  Astăzi, doar 7 din cei 15 jude­că­tori şi foşti jude­că­tori reţi­nuţi de CNA şi PA mai pur­tau robă de magis­trat, cei­la­lţi impli­caţi fiind deja în afara sis­te­mu­lui. Unul din ei, Ion Gan­cear, a dece­dat în mar­tie 2016. În iunie 2013, acesta semna o ordo­nanţă care viza 710 mili­oane USD. După emi­te­rea ace­lor ordo­nanţe, din sis­tem au ple­cat şi alţi jude­că­tori care, în 2010 — 2013, „s-au jucat” cu sute de mili­oane USD. Ast­fel, Vale­riu Gâscă, fost jude­că­tor la Jude­că­to­ria Râş­cani din Chi­şi­nău, a emis cinci ase­me­nea acte, în sumă totală de peste 2 mili­arde USD. Acesta a ple­cat din sis­tem în 2012, iar un an mai târ­ziu a obţi­nut licenţa de avo­cat. Şi colega sa, Aurica Us, care a emis o ordo­nanţă în sumă de jumă­tate de mili­ard USD, s-a pen­sio­nat la mij­loc de 2013, la aproape 6 luni de la lua­rea ace­lei deci­zii. Şi Ghe­or­ghe Gorun, care activa tot la Jude­că­to­ria Râş­cani, instanţă care a emis cele mai multe ordo­nanţe de înca­sare a unor sume con­si­de­ra­bile – 12, a ple­cat din fun­cţia de jude­că­tor, ono­ra­bil, la înce­put de 2014, după ce a sem­nat mai multe ordo­nanţe în sumă de 800 mili­oane USD. Şi cole­gul său de jude­că­to­rie, Iurie Ţur­can, care în mai 2013 semna pe o ordo­nanţă de înca­sare a 700 mili­oane USD, şi-a anu­nţat ple­ca­rea din sis­tem la înce­put de 2014. Igor Vor­ni­cescu, de la ace­eaşi instanţă, a fost demis din fun­cţie la înce­put de 2012, la un an după emi­te­rea unei ordo­nanţe în sumă de 200 mili­oane USD.

  A ple­cat din sis­tem şi Vic­tor Orân­daş, fost jude­că­tor la Jude­că­to­ria Cen­tru, care a sem­nat 3 ordo­nanţe în sumă totală de 1,5 mili­arde USD în anii 2012-2013. Acesta a fost sin­gu­rul jude­că­tor demis de CSM pen­tru că ar fi emis ase­me­nea ordo­nanţe, iar după ple­ca­rea din fun­cţie, a venit cu mai multe acu­za­ţii dure împo­triva sis­te­mu­lui din care a făcut parte. Orân­daş este sin­gu­rul jude­că­tor impli­cat în dosar care nu a fost reţi­nut, el fiind peste hotare. Şi fosta sa colegă, Lili­ana Andriaş, a ple­cat din fun­cţie în 2014, după ce, în ace­laşi an, lega­li­zase spă­la­rea a 1,24 mili­arde USD. Mihail Moraru, fost jude­că­tor la Ungheni, a ple­cat din sis­tem în 2015, numele său figu­rând într-o ordo­nanţă în sumă de 300 de mili­oane USD. Ges­tul său a fost urmat de Ghe­or­ghe Mar­chi­tan, care atunci când lega­liza spă­la­rea a 200 mili­oane USD, în 2011, era magis­trat la Jude­că­to­ria Cău­şeni.

  Doar 7 din cei 15 reţinuţi sunt judecători activi

  Ast­fel, doar 7 magis­traţi impli­caţi în spă­la­rea mili­ar­de­lor, atunci când au fost reţi­nuţi, pur­tau robe de jude­că­tor.

  Unii din­tre ei, în această peri­oadă, au bene­fi­ciat de pro­mo­vări.

  Ast­fel, Şte­fan Niţă, care atunci când lega­liza, printr-o ordo­nanţă din 2011, nu mai puţin de 200 mili­oane USD, activa la Jude­că­to­ria Cen­tru, a fost pro­mo­vat, în noiem­brie 2015, în fun­cţia de jude­că­tor la Cur­tea de Apel Chi­şi­nău.

  Ser­ghei Popo­vici, care semna, în 2011 şi 2013, două ordo­nanţe în sumă de 1,2 mili­arde USD, a ajuns, în 2014, preşe­dinte al Jude­că­to­riei Comrat

  De pro­mo­vare a bene­fi­ciat şi Ser­ghei Gubenco care, în 2010, a dis­pus înca­sa­rea a 200 mili­oane USD de la un cetă­ţean din s. Con­gaz. Gubenco a ajuns preşe­dinte al Curţii de Apel Comrat la înce­put de 2016, după ce şeful sta­tu­lui, în urma unui aviz de la SIS, l-a refu­zat. CSM, însă, l-a pro­pus repe­tat, forţând ast­fel mâna preşe­din­te­lui Timofti.

  Şi Iurie Hârbu, preşe­din­tele Jude­că­to­riei Tele­neşti, sem­nă­tura căruia figu­rează în 3 ordo­nanţe în sumă de 1 mili­ard USD, a fost aju­tat de CSM, care, în mai 2015, a admis can­di­da­tura sa pen­tru un nou man­dat la şefia instanţei pe care o con­du­cea din 2010.

  Ser­giu Lebe­diuc, care activa la Comrat şi semna pe o ordo­nanţă de 300 mili­oane USD, a ajuns între timp la Jude­că­to­ria Mili­tară din Chi­şi­nău.

  Garri Bivol lega­liza 640 mili­oane USD, acesta acti­vând atunci şi acum la Jude­că­to­ria Cen­tru din Chi­şi­nău. Cel de-al 7-lea jude­că­tor în fun­cţie din dosar, Ghen­a­die Bâr­naz, activa în 2011, când semna o ordo­nanţă de 400 mili­oane USD, ca şi acum, la Jude­că­to­ria Râş­cani din Chi­şi­nău. În sep­tem­brie 2013, ZdG scria că Bâr­naz deţine două case de locuit, una lângă alta, în capi­tală, eva­lu­ate la peste 4 mili­oane de lei, dar şi maşini care nu se regă­seau în decla­ra­ţia cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate.
  sursa: zdg.md

   

   

• De ce ezită judecătorii în cazul pompierilor morți la Telenești?

  La Teleneşti nu s-au găsit judecători care să se ocupe de dosarul unui agent economic inculpat de procurori că ar fi încălcat regulile de protecţie contra incendiilor, drept care, anul trecut, doi pompieri, de 21 şi 24 de ani, şi-au pierdut viaţa, încercând să-i salveze magazinul de construcţii. Deşi Curtea de Apel Bălţi a transmis dosarul instanţei din Sângerei, încă nu a avut o şedinţă asupra acestui caz.

  La un an după ce un incendiu a luat viața a doi pompieri tineri și energici, care își făceau datoria, încercând să salveze un magazin de materiale de construcție din orașul Telenești, nimeni nu a fost pedepsit, iar dosarul se prăfuiește pe masa judecătorilor.

  Подробнее

  La Teleneşti nu s-au găsit judecători care să se ocupe de dosarul unui agent economic inculpat de procurori că ar fi încălcat regulile de protecţie contra incendiilor, drept care, anul trecut, doi pompieri, de 21 şi 24 de ani, şi-au pierdut viaţa, încercând să-i salveze magazinul de construcţii. Deşi Curtea de Apel Bălţi a transmis dosarul instanţei din Sângerei, încă nu a avut o şedinţă asupra acestui caz.

  La un an după ce un incendiu a luat viața a doi pompieri tineri și energici, care își făceau datoria, încercând să salveze un magazin de materiale de construcție din orașul Telenești, nimeni nu a fost pedepsit, iar dosarul se prăfuiește pe masa judecătorilor.

  Chiar dacă în urma anchetei făcute de cei de la Serviciul Protecție Civilă și Situații Excepționale s-a stabilit că incendiul a avut loc din cauza nerespectării regulilor de securitate antiincendiară de către agentul economic, iar Procuratura raionului Telenești a transmis încă vara trecută dosarul în instanță, până acum nu a avut loc nicio ședință de judecată. Motivul fiind faptul că în Telenești nu s-au găsit judecători care să examineze acest caz, iar Curtea de Apel Bălți a decis transferarea dosarului la Judecătoria Sângerei.

  Solicitat telefonic, Vasile Cibotari, șeful Procuraturii Telenești, a declarat pentru Deschide.md că dosarul se află în examinare la Judecătoria Sângerei, dar nu a fost încă nicio ședință de judecată, iar inculpatul nu-și recunoaște vina.

  „Dosarul nu a putut să fie examinat de instanța de judecată din Telenești, din motiv că nu s-a putut forma un complet de judecători, aceștia menționând că sunt axați pe alte cauze. Unul din cei judecători din Telenești, care urmau să examineze dosarul, președintele instanței Iurie Hârbu, a refuzat să se ocupe de caz, dat fiind faptul că soția sa este avocata inculpatului și este cea care îi va lua apărarea în instanță. Astfel, Curtea de Apel Bălți a luat decizia ca dosarul să fie transmis Judecătoriei Sângerei, însă până acum nu am fost anunțați nici despre o ședință. Când o să fie, o să mergem și o să susținem acuzarea. Inculpatul nu-și recunoaște vina și se declară nevinovat, însă noi considerăm că deținem toate probele necesare pentru a mențin acuzarea în instanță”, ne-a precizat Cibotari.
  
  sursa: deschide.md

• DOC, FOTO, AUDIO, INFOGRAFIC // INVESTIGAȚIE: „Spălătorii” de miliarde (II)

  BILANȚ // Circa 18 miliarde de dolari, 17 judecători, trei dosare „fantomă” ai căror semnatari lipsesc, un dosar nimicit și un judecător implicat fără voie în schema legalizării banilor „negri” din Federația Rusă

  În perioada anilor 2010-2014, R. Moldova s-a transformat într-o adevărată „spălătorie” a unor sume mari de bani proveniți din Federația Rusă. În schemă au intrat cel puțin 17 magistrați moldoveni care au legalizat profituri care ar fi fost obținute ilegal, scrie presa rusească. Pe de altă parte, responsabilii din cadrul Centrului Național Anticorupție susțin că nu pot vorbi de „spălare de bani” în acest caz, fiindcă nu au un răspuns din Federația Rusă cu privire la originea acestora.

  Mulți dintre judecătorii care au dictat verdicte în aceste cazuri au fost implicați și în atacurile raider din sistemul bancar din R. Moldova, dar au fost lăsați să plece onorabil din justiție.

  Подробнее

  BILANȚ // Circa 18 miliarde de dolari, 17 judecători, trei dosare „fantomă” ai căror semnatari lipsesc, un dosar nimicit și un judecător implicat fără voie în schema legalizării banilor „negri” din Federația Rusă

  În perioada anilor 2010-2014, R. Moldova s-a transformat într-o adevărată „spălătorie” a unor sume mari de bani proveniți din Federația Rusă. În schemă au intrat cel puțin 17 magistrați moldoveni care au legalizat profituri care ar fi fost obținute ilegal, scrie presa rusească. Pe de altă parte, responsabilii din cadrul Centrului Național Anticorupție susțin că nu pot vorbi de „spălare de bani” în acest caz, fiindcă nu au un răspuns din Federația Rusă cu privire la originea acestora.

  Mulți dintre judecătorii care au dictat verdicte în aceste cazuri au fost implicați și în atacurile raider din sistemul bancar din R. Moldova, dar au fost lăsați să plece onorabil din justiție.

  Mișcări în Federația Rusă
  „Schema moldovenească” de legalizare a miliardelor de dolari provenite din Rusia funcționa în felul următor: în baza solicitărilor unor firme off-shore din Marea Britanie, Belize, SUA, Africa de Sud, Noua Zeelandă sau Scoția, magistrații din R. Moldova obligau firme rusești, dar și cetățeni moldoveni să le întoarcă datorii de sute de milioane de dolari.

  În Federația Rusă, a fost reținut pe 30 octombrie curent Alexandr Grigoriev, partenerul de afaceri al lui Igor Putin (vărul președintelui rus). Grigoriev a încăput pe mâna forțelor speciale rusești pentru escrocherii. Anterior, „Rise Project” a demonstrat că Grigoriev se numără printre beneficiarii ruși care au spălat miliardele de dolari prin intermediul judecătorilor moldoveni. La Chișinău, însă, doar un judecător a fost demis pentru implicare în ceea ce rușii numesc deschis „schemă moldovenească” – la începutul lunii noiembrie curent.

  Vize de reședință false
  Chiar dacă actele anexate la dosarele judecate în R. Moldova par dubioase, fiind toate xerocopii, nu sunt legalizate și autentificate așa cum prevede legea, lipsesc semnături sau ștampile necesare, judecătorii moldoveni au satisfăcut în majoritatea cazurilor cererile la câteva zile sau chiar în ziua când erau depuse acestea.

  În schemă s-au pomenit implicați și 23 de cetățeni ai R. Moldova, unii dintre care nu au știut în ce „afacere” intră, după ce și-au lăsat semnăturile pe foi albe în schimbul a câtorva sute de dolari.

  În toate dosarele pe care au fost emise ordonanțe de încasare a sumelor mari de bani de la firme din Federația Rusă lipsește fișa buletinului de identitate a cetățenilor moldoveni care indică domiciliul acestora. Astfel, numele lui Ivan Belekci, de exemplu, apare în trei dosare diferite, la Judecătoria Centru din Chișinău și la Judecătoria Ungheni. În dosarele judecate de Liliana Andriaș, ca o bătaie de joc, domiciliul lui Belekci este indicat, într-un caz, în orășelul Codru, suburbie a capitalei, iar în al doilea caz – Codru, str. Costiujeni 8. Menționăm că aceasta este adresa primăriei orășelului Codru. În dosarul judecat de Mihail Moraru la Ungheni, același Belekci apare ca locuind în satul Novaia Nicolaevca din același raion.

  „Nu am semnat nimic”
  În realitate, Ivan Belekci, în vârstă de 60 de ani, are viză de domiciliu în Chișinău, pe str. Zelinski din sectorul Botanica al capitalei. Ziarul NAȚIONAL l-a găsit însă în satul Iargara, Leova, unde bărbatul s-a retras după ce a revenit din Marea Britanie, după mai mulți ani în care a muncit acolo.

  A crezut că glumim atunci când l-am întrebat despre cele trei decizii judecătorești prin care a fost obligat să întoarcă unor firme off-shore 1,540 de miliarde de dolari.

  „Nu înțeleg cum puteam eu fiu implicat în aceste scheme, din moment ce niciodată nu am semnat nimic, nu mi-am asumat nicio datorie, nu am dat buletinul meu nimănui. Am fost o singură dată la notar, când i-am transmis prin moștenire apartamentul fiicei”, s-a indignat bărbatul, precizând că el niciodată nu a locuit în orășelul Codru.

  În timpul discuțiilor, Belekci și-a amintit că, în 2010, înainte de a pleca în Anglia, a lucrat un timp în calitate de șofer personal al directorului unei companii juridice care își avea sediul pe str. 31 August 1989 din Chișinău.

  „Nu îmi amintesc numele firmei. Pe șefi îi chema Oleg și Aliona. Oleg e tinerel. Are vreo 30 de ani. Ei sunt singurii cărora eu le-am dat copii ale buletinului meu de identitate. Oare chiar puteau să facă ei toată această chimie?”, ne-a spus bărbatul.

  Precizăm că și Veaceslav Bass, un alt moldovean implicat în schema de spălare de bani, ne-a povestit anterior că a fost atras în schemă de un oarecare Oleg, un cunoscut din copilărie.

  Belecki bănuiește că cineva i-a folosit datele din buletin. Mai ales că nici nu se afla în republică în perioada proceselor.

  În ediția trecută a Ziarului NAȚIONAL, am dat numele a șase judecători care au emis ordonanțe de miliarde și milioane de dolari. Astăzi, îi scoatem „din anonimat” și pe ceilalți figuranți în scandalul „spălătoriei rusești”, mulți dintre care activează și astăzi în instanțele din R. Moldova.

  Gheorghe Gorun - 790 de milioane de dolari
  Fostul judecător de la Judecătoria Râșcani a capitalei, Gheorghe Gorun, este cel care „a deschis poarta” pentru „banii negri” din Rusia. Pe 22 octombrie 2010, acesta semna prima ordonanță (dosarul nr. 2p/o – 644/2010) care viza sume mari de bani proveniți de peste hotare – 180 de milioane de dolari, chiar în ziua în care fusese depusă cererea de către firma „Valemont Properties LTD”. „Victima” din R. Moldova de la care erau solicitați banii, ca și de la două firme rusești – „Laita M” și „Spartak”, a fost Andrei Abramov din Chișinău, un băiat modest, astăzi angajat la Aeroportul Internațional Chișinău, care împreună cu Veaceslav Bass, prieten de cartier, a semnat în 2010 actele care i-au fost „împinse” de vechiul amic „Oleg”, contra câtorva sute de dolari. Astăzi, Abramov nu mai vrea să discute despre „eroarea” de atunci.

  Pe 13 martie 2013, Gorun mai dădea o lovitură, semnând o ordonanță de încasare a 610 milioane de dolari de la moldoveanul Sergiu Radu, de la patru firme rusești și un off-shore, la solicitarea „PR-Vert System Limited” din Marea Britanie (dosarul nr. 2p/o – 1046/2013). Deși împrumutul pe care l-ar fi acordat firma off-shore din Marea Britanie avea un grafic de întoarcere a datoriilor până pe 11 iulie 2013, Gorun a obligat „datornicii” să o facă chiar pe 11 martie, adică cu patru luni înainte, în baza unor copii neautentificate corespunzător.

  Un an cu „spălătorie” și atac raider
  În perioada în care a emis această ordonanță, Gorun a mai dat o „lovitură” similară, deposedând, printr-o ordonanță, o companie din Olanda de pachetul de acțiuni de 5% de la „Moldova Agroindbank”. Acțiunile au fost preluate în schimbul unei datorii fictive adjudecate de o companie moldovenească, „Savilux Impex”.

  Pentru această hotărâre, apreciată de ministrul Justiției de atunci, Oleg Efrim, drept atac raider, Gorun a fost sancționat de Colegiul Disciplinar al CSM cu propunerea de eliberare din funcție, membrii Consiliului au considerat însă pedeapsa prea dură și i-au dat „mustrare aspră”. Astfel, lui Gorun i-au fost create toate condițiile pentru a pleca onorabil din sistem, în martie 2014, punând în buzunar și o primă de concediere în valoare de peste 60 de mii de lei.

  Întâmplător sau nu, dar în 2013, anul în care Gorun a semnat ordonanța de 610 milioane de dolari și a deposedat compania olandeză de acțiunile de la „Moldova Agroindbank” (MAIB), magistratul a făcut mai multe achiziții. Și-a luat un „Audi A5” de 16 mii de euro și un garaj de 200 de mii de lei. Ce-i drept, a declarat și o datorie de 28 de mii de euro. (Detalii aici).

  Ion Gancear – 710 milioane de dolari
  Semnătura lui Ion Gancear, magistrat la Judecătoria Comercială de Circumscripție, stă pe o ordonanță semnată pe 11 iunie 2013 (dosarul nr. p/o – 521/2013) care vizează suma de 710 milioane de dolari. Schema după care s-a acționat a fost aceeași – un off-shore din Belize pretindea o datorie de la cinci firme din Federația Rusă și de la moldoveanul Evgheni Polcovnicov care are viza de reședință într-o casă de pe strada Vasile Coroban din sectorul Buiucani al capitalei.

  „Prima dată aud de această persoană. Niciodată nu a locuit la noi și nici nu avea cum să aibă viză de reședință în casa mea. Eu trăiesc aici din 1979”, ne-a răspuns proprietara locuinței, Elena Iosif.

  Totuși, potrivit ultimelor date din Registrul de evidență a populației, Polcovnicov locuiește și acum în acea casă.

  Plecări de onoare
  La fel ca și Gorun, Ion Gancear a fost implicat în 2013 și în așa-zisul atac raider asupra MAIB. Pe 12 iunie a acelui an, el a emis o încheiere prin care a interzis Băncii Naționale a Moldovei să suspende dreptul de vot al noilor și dubioșilor acționari ai băncii. Chiar dacă ulterior decizia a fost anulată de Curtea de Apel, noii acționari ai MAIB, din firme off-shore, au putut vota schimbarea conducerii băncii, înlocuind-o pe Natalia Vrabie cu Serghei Cibotari.

  Pe 18 iunie, la doar o săptămână după emiterea încheierii respective, Gancear s-a pensionat din sistemul judecătoresc, primind și o primă de demisie de aproape o sută de mii de lei.

  În 2010, magistratul a mai fost acuzat de implicare într-un alt caz de atac raider, doar că atunci „țintele” erau câteva companii din sectorul energetic ucrainean, ce urmau a fi deposedate prin intermediul unui off-shore și al unei companii moldovenești asociate cu numele controversatului om de afaceri Veaceslav Platon.

  Din cauză că instanțele judecătorești din R. Moldova nu respectau legea, companiile ucrainene au depus atunci demersuri la organele de resort din Ucraina în vederea inițierii procedurii de reziliere a tratatului bilateral între R. Moldova și Ucraina privind asistența juridică și relațiile juridice în materie civilă și penală, semnat în anul 1993.

  Iurie Țurcan – 700 de milioane de dolari
  Judecătorul Iurie Țurcan de la Judecătoria Râșcani din Chișinău a decis, pe 3 mai 2013, să fie încasate 700 de milioane de dolari în favoarea firmei „Seabon Limited” (dosarul nr. 2p/o – 3134/13). Debitorii în acest caz erau cinci firme rusești, unele care apar și în alte ordonanțe, și de la chișinăueanul Veaceslav Bass despre care am scris în ediția trecută. Tânărul, care locuiește într-un apartament sărăcăcios cu două odăi alături de mama sa, cumnata și nepoata de la fratele decedat, ne-a povestit cum s-a pomenit implicat în „afacere”. În schimbul a 600 de dolari, la îndemnul unui cunoscut, și-a pus semnătura pe niște foi, fără să știe la ce vor fi folosite acestea.

  Judecătorul Iurie Țurcan are însă mai multe „păcate judecătorești” la activ. Astăzi, numele lui figurează în două dosare penale, unul se referă la gestionarea frauduloasă a unor dosare civile ce aveau ca obiect al litigiilor sume impunătoare de bani, printre care și unele ce țin de acordarea unor credite neperformante de la Banca de Economii, iar cel de-al doilea a fost deschis după ce magistratul, în 2013, a obligat printr-o decizie de judecată Primăria Chișinău să organizeze licitație pentru vânzarea unor anumite terenuri din Chișinău, iar dacă primăria nu se va conforma deciziei, licitația să fie organizată de un executor judecătoresc. Urmare a acestei hotărâri, mai multe terenuri din capitală au fost înstrăinate fără înștiințarea autorităților locale.

  Tot Țurcan este acuzat de procurori și că ar fi fraudat programul informațional de gestionare a dosarelor (PIGD), evitând astfel procedura legală de repartizare aleatorie a cauzelor civile.

  Iurie Țurcan a renunțat de bunăvoie la roba de magistrat în ianuarie 2014, plecând odată cu judecătoarea Liliana Andriaș, cu o indemnizație de concediere de 162 de mii de lei.

  Garri Bivol – 640 de milioane de dolari
  Tot în 2013, pe 14 februarie, și judecătorul Garri Bivol de la Judecătoria sectorului Centru se prindea în „hora spălătoriei rusești” cu 640 de milioane de dolari legalizate (dosarul nr. 2p/o - 93/13). Moldoveanul din acest caz este Vasile Radu, indicat ca fiind locuitor al suburbiei Codru, într-un apartament de pe str. Costiujeni. Am mers în acel bloc, iar locuitorii ne-au spus că nu cunosc nicio persoană cu așa nume în casa în care locuiesc.

  L-am găsit pe Vasile pe rețelele de socializare. Bărbatul de 31 de ani, care crește doi copii mici, ne-a răspuns speriat că „el deja s-a clarificat cu această istorie și nu mai vrea să discute cu nimeni despre cele întâmplate”. Pozele postate de bărbat pe pagina sa virtuală indică însă că Vasile duce o viață modestă.

  În schimb, judecătorul Garri Bivol continuă să facă și astăzi dreptate la Judecătoria Centru, deși a fost implicat în trecut în mai multe scandaluri.

  În 2011, el a fost acuzat de implicare într-un atac raider asupra acționarilor Băncii de Economii. Atunci, prin două ordonanțe, una emisă de judecătorul de la Căușeni Gheorghe Marchitan (implicat și el în așa-zisa spălătorie rusească – n.r.) și alta semnată de Garri Bivol, companiile „Zilena Com” și „Minerva”, ai căror beneficiari erau Victor și Viorel Țopa, au fost deposedate de pachetele de acțiuni de 18,49% din acțiunile de la BEM.

  În februarie 2014, Bivol a obligat Primăria Chișinău să-i ofere un apartament unui coleg de robă, Serghei Papuha, asta deși acesta primise anterior de la stat atât un apartament, cât și un teren pentru construcții.

  Pe numele lui Garri Bivol au fost inițiate de-a lungul anilor mai multe proceduri disciplinare, dar de fiecare dată judecătorul a ieșit curat. Abia în septembrie 2014, CSM i-a aplicat avertizare pentru că a admis pe rol și chiar a pronunțat o hotărâre într-un caz în care reclamantul mai avea o cauză similară pe rol, în aceeași judecătorie.

  Garri Bivol este și astăzi extrem de ocupat, întrucât, ori de câte ori am încercat să vorbim cu dumnealui, asistentul său ne-a spus de fiecare dată că magistratul este „în ședință”.
   

  Aurica Us – jumătate de miliard de dolari
  Aurica Us, fosta magistrată de la Judecătoria Râșcani, de altfel instanța în care au fost pronunțate cele mai multe ordonanțe din această schemă – 12 la număr, decidea pe 29 ianuarie 2013 (dosarul nr. 2p/o – 1617/2013) că moldoveanul Oleg Podereghin, patru firme rusești și un off-shore britanic îi sunt datoare altei firme off-shore – „Westburn Entreprises Limited No SC”, cu 500 de milioane de dolari.

  Potrivit documentelor anexate la dosar, Podereghin avea la acel moment viza de reședință în orășelul Cricova. Pe acea adresă se află locuința, încă neînregistrată la „Cadastru”, a jurnalistului Vitalie Călugăreanu.

  „Nu cunosc niciun Podereghin și nici nu văd cum putea avea el viză de domiciliu pe această adresă atâta timp cât, oficial, aici nu există nicio casă. Sunt foarte curios să aflu cum a fost posibil acest lucru”, ne-a spus ziaristul.

  Pe Oleg Podereghin l-am găsit mai târziu la Durlești. Bărbatul, care lucrează taximetrist, tocmai revenise acasă de la muncă. El, împreună cu soția și copilul, locuiesc în casa bătrânească a părinților săi.

  „Vorbiți serios? 500 de milioane de dolari? Nici nu îmi pot imagina cât e asta! În 2010, am fost rugat de un cunoscut, Alexei, care lucra colector la „Moldindconbank”, să semnez niște acte pentru a garanta rambursarea unui credit de către o firmă. Nu îmi amintesc detalii, dar sigur că nu era vorba despre 500 de milioane de dolari. Atunci, am semnat mai mulți, vreo 12 persoane”, ni s-a destăinuit bărbatul, precizând că el niciodată nu a locuit în Cricova.

  Peste jumătate de an de la semnarea acelei ordonanțe, Us a plecat în demisie, urmare a atingerii plafonului de vârstă.

  Judecătoarea a avut și în trecut dosare de scandal. În 2009, magistrata a obligat „Moldova-Gaz” să îi plătească unei firme 23 de milioane de lei în calitate de prejudiciu material pentru amplasarea unor conducte pe teritoriul firmei. Pentru această decizie, Us a fost sancționată disciplinar în 2010.

  Sergiu Lebediuc și Mihail Moraru – câte 300 de milioane de dolari
  Chiar dacă în procura depusă la dosar lipseau împuternicirile de a semna anumite acte, iar copia buletinului lui Ivan Belekci care trebuia să indice domiciliul său nu era atașată, Mihail Moraru de la Judecătoria Ungheni decidea, pe 6 decembrie 2011, să încaseze de la acesta, de la trei firme girante din Federația Rusă și de la debitorul „Mirabax Investments Limited” din Edinburgh suma de 300 de milioane de dolari.

  În ordonanță (dosarul nr. 2p/o – 3015/2011), Belekci era indicat ca fiind locuitor al satului Novaia Nicolaevca din Ungheni. Belekci ne-a spus că nici nu știa că există o asemenea localitate în R. Moldova.

  Mihail Moraru a renunțat la robă la începutul acestei luni, pe 3 noiembrie.

  Cetățean cu trei „domicilii”

  O altă „joacă” de-a domiciliile cetățenilor moldoveni s-a consumat și la Judecătoria Comrat. Pe 18 august 2011, Sergiu Lebediuc de la această instanță semna o ordonanță care viza suma de 300 de milioane de dolari (dosarul nr. 2p – 227/2011).

  Moldoveanca „datorită” căreia acest dosar a ajuns la Comrat este Irina Cuda, cu domiciliul indicat în dosar ca fiind în raionul Comrat, satul Congaz, str. Ialpug 1. Totuși, o copie a buletinului atașată la același dosar, pe care judecătorul nu ar fi „remarcat-o”, arată că aceasta avea viza de reședință în sectorul Ciocana al capitalei. Aceeași adresă din Congaz a figurat în ordonanță pronunțată de colegul lui Lebediuc – Serghei Popovici, care a încasat inclusiv de la Olena Doroftyi 500 de milioane de dolari pe 21 noiembrie 2011.

  Irina Cuda figurează și într-o altă ordonanță, emisă la Judecătoria Buiucani pe 3 mai 2013 (dosar 2 po-453/2013) de încasare a 800 de milioane de dolari. Această ordonanță are indicat numele judecătorului Ghenadie Plămădeală care, însă, susține că în acea perioadă nu se afla în țară. În acest caz, Irina Cuda apare ca locuind la Durlești, suburbie a capitalei.

  Igor Vornicescu, Ștefan Niță, Sergiu Gubenco și Gheorghe Marchitan – 800 de milioane de dolari

  Igor Vornicescu, de la Judecătoria Râșcani, decidea, pe 15 februarie 2011, să legalizeze o datorie de 200 de milioane de dolari în favoarea „Ronida Invest LLP” din Marea Britanie (dosarul nr. 2p/o-126/11). Moldoveanul „dator” figurează în ordonanță ca fiind Veaceslav Kolenkovski din Chișinău.

  Peste cinci luni, pe 22 iulie 2011, colegul său de la Judecătoria Centru din capitală, Ștefan Niță, semna o altă ordonanță care viza o sumă de 200 de milioane de dolari, în baza unor documente neautentificate corespunzător.

  Magistratul de la Judecătoria Căușeni, Gheorghe Marchitan, a trimis din Rusia spre Marea Britanie 200 de milioane de dolari pe 18 martie 2011 (dosarul nr. 2-626/2011).

  Iar Sergiu Gubenco de la Judecătoria Comrat a dispus pe 14 decembrie 2010 încasarea unei sume de 200 de milioane de dolari (dosarul nr. 2 p – 497/10), inclusiv de la Victor Agapiev, indicat ca fiind locuitor al satului Congaz.

  Dosarul a fost însă nimicit (!) pe 25 februarie 2014, exact când, la solicitarea președintelui Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi, a început colectarea informațiilor despre fenomenul „spălării banilor” prin intermediul instanțelor de judecată din R. Moldova.

  Doi dintre acești judecători, Vornicescu și Marchitan, au părăsit între timp, onorabil, casta judecătorească.

  Astăzi, ex-judecătorul de la Râșcani, care în aprilie 2009 judeca tinerii în comisariatele de poliție, ignorând semnele evidente de tortură, este avocat cu acte în regulă.

  „Nu îmi mai amintesc de ordonanțele din 2011. Câți ani au trecut? Posibil că au fost. Și ce dacă decizia a fost luată în baza copiilor, important era ca acestea să fie autentificate”, a comentat Vornicescu pentru Ziarul NAȚIONAL decizia luată cu patru ani în urmă. Unele acte depuse la dosarul judecat de Vornicescu sunt în limba engleză, nu sunt traduse și nici autentificate(!).

  Pe Gheorghe Marchitan nu am reușit să îl găsim. Fostul judecător s-a pensionat la câteva luni de la emiterea ordonanței din „spălătorie” și a alteia prin care, tot în 2011, doi acționari de la BEM au fost lipsiți de pachetul lor de acțiuni de 16,5%.

  Sergiu Gubenco și Ștefan Niță au rămas însă să facă dreptate, în numele zeiței Themis.

  Niță a fost propus, în acest an, de către Consiliul Superior al Magistraturii, președintelui Republicii Moldova, pentru numire în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău, asta chiar dacă i-a achitat în primă instanță pe Gheorghe Papuc și Vladimir Botnari în dosarul privind evenimentele din 7 aprilie 2009.

  Iar Gubenco a fost reconfirmat anul acesta în funcția de judecător la Curtea de Apel Comrat, după ce în decembrie 2014 și aprilie 2015, președintele Nicolae Timofti a respins de două ori propunerea CSM în acest sens. La insistența Consiliului, șeful statului a trebuit să accepte numirea, săptămâna trecută.

  Trei dosare „fantomă”

  Curtea Supremă de Justiție a identificat anterior existența a încă trei ordonanțe care vizau sume mari de bani proveniți din Federația Rusă – două fiind emise la Judecătoria Ciocana, de 873 și, respectiv, 780 de milioane de dolari (dosarele nr. 2 po-7097/2013 și 2 po-943/2013), și o ordonanță de la Judecătoria Drochia care prevede legalizarea altor 815 milioane de dolari (dosarul nr. 2po – 1850/2013).

  Acestea, însă, nu figurează în bazele de date ale judecătoriilor menționate.

  „Știm că a fost așa un caz. CSJ ne-a informat, dar după ce am verificat, am constatat că judecătorul care, chipurile, a emis ordonanța, domnul Vitalie Zaporojan, care este și președinte al instanței, nu a judecat niciodată cazul. Dumnealui a dat explicații. Mai departe, nu știu cum s-au clarificat lucrurile”, ne-a declarat Svetlana Lența, secretara Judecătoriei Drochia.

  Zaporojan se află în concediu medical.

  „Veritabil sistem de spălare a banilor”
  Deși judecătorii implicați în schema de „spălare a banilor” se apără și spun că „nu e vorba de o spălare de bani în cadrul acestor dosare”, Inspecția Judiciară concluziona încă anul trecut că „prin intermediul instanțelor judecătorești, statul R. Moldova a constituit un veritabil sistem de spălare a banilor, în același timp, justiția din R. Moldova fiind grav afectată de corupție și prezintă manifestări serioase de iresponsabilitate totală”.

  „Astfel, prin intermediul sistemului judecătoresc, în interconectare cu sistemul bancar, prin R. Moldova au fost spălate aproximativ 18 miliarde de dolari”, este concluzia Inspecției Judiciare.

  Dumitru Visternicean, membrul Consiliului Superior al Magistraturii:
  „Atunci când am discutat aceste cazuri la ședința CSM, eram cu toții în șoc. Eram cu toții determinați să luăm măsuri urgente pentru a stopa repetarea acestor situații. Nu am mers pe intentarea procedurilor disciplinare împotriva judecătorilor, pentru că eram siguri că va exista o anchetă penală pe acest caz și judecătorii vinovați vor fi trași la răspundere. Nu s-a întâmplat însă nimic.

  Nu am văzut niciodată ca în cazuri de extraneitate să fie examinate dosarele în procedură de ordonanță, care presupune lipsa părților la proces. Aceste cazuri trebuiau examinate în procedură generală, ca să se vadă dacă se încadrează în tratatele internaționale, să se facă comisii rogatorii”.

  Mihai Poalelungi, președintele Curții Supreme de Justiție:
  „Am solicitat să fie făcută o generalizare a tuturor acestor cazuri, pentru că ele ridicau multe semne de întrebare. Era vorba despre 18 miliarde de dolari legalizați. S-a aflat prea târziu despre aceste cazuri, iar judecătorii implicați nu mai puteau fi trași la răspundere, pentru că expirase termenul pentru sancționarea judecătorilor pentru abateri disciplinare. Acum, mingea este în terenul Procuraturii Generale care a fost sesizată”.

  Vasile Șarco, șeful Serviciului Prevenire și Combatere a Spălării Banilor din cadrul Centrului Național Anticorupție
  Acum, de acest dosar se ocupă Procuratura Anticorupție. La acest moment, nimeni nu poate spune că banii din Federația Rusă sunt murdari. Deocamdată, colegii noștri din Rusia nu ne-au confirmat acest lucru, ei nu au răspuns la solicitările noastre despre originea banilor. În lipsa acestor informații, nu există temei pentru a califica tranzacțiile drept spălare de bani. Noi am știut despre aceste tranzacții de la început. Datorită Serviciului, s-a și produs probarea crimei în cauză. Nu vă pot furniza mai multe informații, pentru că suntem în proces de investigații”.

  Presa rusească scrie despre „schema moldovenească”

  Omul de afaceri din Sankt Petersburg, Alexandr Grigoriev, a fost reținut pe 30 octombrie curent pentru „escrocherie în proporții deosebit de mari”. „Commersant” de la Moscova scrie, cu referire la date operative, că Grigoriev este unul dintre conducătorii unei grupări criminale din Federația Rusă, implicate în operațiuni de încasare a banilor și din care ar face parte peste 500 de oameni și 60 de bănci rusești.

  Prin intermediul acestor bănci, din Federația Rusă au fost scoase, în ultimii patru ani, peste 46 de miliarde de dolari. Pentru a scoate banii din Rusia, gruparea lui Grigoriev utiliza scheme fictive cu participarea unor bănci din R. Moldova, Lituania și Estonia.

  În R. Moldova, banii veniți din Rusia au trecut prin „Moldindconbank”-ul care ar fi controlat de Veaceslav Platon, numit și „raiderul nr. 1 din R. Moldova”.
  
  sursa: ziarulnational.md

• Prin intermediul sistemului judecătoresc din R. Moldova au fost spălate 18 miliarde de dolari din 2010 încoace

  Începând cu anul 2010, R. Moldova a devenit un veritabil sistem de spălare a banilor în regiune prin intermediul instanțelor judecătorești. Această „faimă” ni s-a dus în întreaga lume, iar jumătate dintre cei 20 de judecători care au dictat verdicte rușinoase continuă să judece și „să facă dreptate” până azi.

  Mulți dintre judecătorii care au „legalizat” banii negri proveniți din Rusia au mai fost și ulterior implicați în scandaluri. Cu toate acestea, sistemul se încăpățânează să se „curețe”, iar unii dintre judecătorii care au participat în schema de spălare a banilor au fost chiar numiți președinți de instanțe.

  Ordonanțe, la indigo
  Schemele folosite de infractori pentru spălările de bani au fost de fiecare dată aceleași – în calitate de creditori, debitori, fidejusori, giranți etc. erau unele companii off-shore din Marea Britanie, Noua Zeelandă, Belize, Federația Rusă, iar în calitate de girant era atras un cetățean al R. Moldova.

  Așa ajungeau aceste cauze să fie examinate de judecătorii moldoveni care emiteau ordonanțe în baza unor xerocopii ale actelor, eliberate de autorități din străinătate, fără a fi autentificate, așa cum prevede legea, iar practic la fiecare dosar era anexată doar o parte a xerocopiei buletinului de identitate al cetățeanului R. Moldova, lipsind partea în care era indicat domiciliul persoanei.

  Neștiind exact domiciliul cetățeanului R. Moldova, judecătorii totuși acceptau cauzele spre examinare și pronunțau ordonanțe de încasare a sumelor solicitate de reclamanți.

  Dosare „fantomă” și semnături false

  În total, judecătorii din R. Moldova au examinat 53 de dosare care au vizat sume mari de bani, în 29 de cazuri au emis ordonanțe, iar în 24 de cazuri au refuzat primirea cererilor.

  Deși majoritatea judecătorilor au mimat ședințe de judecată în asemenea cazuri, emițând hotărâri în aceeași zi în care a fost depusă cererea în judecată, au existat cazuri când unii magistrați s-au pomenit implicați, chiar dacă jură că nu au luat asemenea decizii. Magistratul de la Judecătoria Buiucani, Ghenadie Plămădeală, de exemplu, a cărui semnătură stă pe o ordonanță de încasare a 800 de milioane de dolari emisă la 3 mai 2013, a prezentat copia pașaportului care atestă faptul că, în acea perioadă, el era la odihnă în Italia.

  Dosare „fantomă” în baza cărora au fost legalizate 2,432 de miliarde de dolari figurează ca fiind examinate la Judecătoria Drochia și Ciocana, dar acestea nu au fost vreodată înregistrate în aceste instanțe.

  Valeriu Gâscă – 2,1 miliarde de dolari
  Judecătorul Valeriu Gâscă de la Judecătoria Râșcani este cel care a emis cele mai multe ordonanțe de încasare a sumelor în schema de spălare de bani – cinci la număr, iar suma s-a ridicat în total la 2,1 miliarde de dolari.

  Prima ordonanță pronunțată de Gâscă a fost pe 27 mai 2011 (dosar nr. 2po-416/2011). În instanța de judecată, o firmă din Marea Britanie, „Seabon Limited”, solicita de la alte firme din Marea Britanie și din Federația Rusă, precum și de la cetățeanul moldovean Dmitri Vartic, să-i întoarcă 200 de milioane de dolari. Chiar dacă unele acte depuse la dosar nu corespundeau legislației, domiciliul lui Dmitri Vartic nu era indicat, iar cererea de eliberare a ordonanței nu era depusă pe foaie cu antet al creditorului și era semnată de o persoană neidentificată, judecătorul Valeriu Gâscă a acceptat cererea și i-a dat undă verde, iar tranzacția a avut loc, fără ca partea reclamată să aibă vreo pretenție.

  Am mers acasă la Dmitri Vartic pentru a discuta cu tânărul despre datoria de 200 de milioane de dolari pe care i-a plătit-o, conform ordonanței lui Gâscă, cu patru ani în urmă, off-shore-ului britanic.

  „Sute de milioane de dolari? Glumiți? Îl știu pe băiatul acesta de mulți ani. El umbla fără pantaloni, de unde să aibă așa bani? Nu știu în ce s-a băgat, dar de la un timp nu îl mai văd pe aici. Știu că are un hârb de mașină, e căsătorit, dar trăiește modest”, ne-a spus vecinul de etaj al lui Dmitri, dintr-un bloc vechi de pe str. Matei Basarab din capitală.

  La Dmitri Vartic nu era nimeni acasă și nici la telefonul de domiciliu, pe parcursul acestei săptămâni, nu a răspuns nimeni.

  Ultima ordonanță, cu trei zile înainte de demisie
  Celelalte patru decizii au fost luate toate în anul 2012 după același calapod, dar vizau sume mult mai mari: 400 de milioane de dolari prin ordonanța emisă pe 27 aprilie 2012 (dosarul nr. 2p/o-1104/12); 500 de milioane la 24 iulie 2012 (dosarul nr.2p/o – 1267/2012) și alte 500 de milioane de dolari la 10 octombrie 2012 (dosarul nr.2p/o1431/2012). Culmea, pe 18 decembrie 2012, la aproape o lună după ce a depus cerere de demisie din sistemul judecătoresc, Gâscă a mai semnat o ordonanță prin care o firmă off-shore s-a pricopsit cu 500 de milioane de dolari.

  Pe 21 decembrie 2012, adică peste trei zile, președintele Nicolae Timofti a semnat decretul prin care Gâscă a plecat onorabil din sistemul judecătoresc. Asta se întâmpla în perioada în care Colegiul disciplinar examina o sesizare depusă împotriva judecătorului prin care se cerea sancționarea lui Gâscă pentru tergiversarea examinării unui dosar într-un caz de urgență (reclamantul invoca o boală grea de care suferea – n.r.).

  Judecătorul a stabilit ca prima ședință de judecată în acel dosar să aibă loc la patru luni de la depunerea cererii în instanță și asta în condițiile în care toate cele cinci ordonanțe pe cazurile de spălare de bani au fost emise la cel mult patru zile de la depunerea cererilor în judecată.

  Scos din belele de patru ori
  Din 2010 și până în 2012, când a plecat din sistemul judecătoresc, Colegiul disciplinar al CSM a dispus de patru ori sancționarea lui Valeriu Gâscă pentru activitate vicioasă. Într-un caz, pe 21 octombrie 2011, s-a propus chiar eliberarea lui din funcție pentru încălcări (judecarea unui caz în baza copiilor xerox – n.r.), dar de fiecare dată Gâscă a fost scos din belea de membrii CSM.

  Din iunie 2013, Valeriu Gâscă este avocat, cu licență obținută tot în baza unei decizii judecătorești, după ce Comisia de licențiere a profesiei de avocat a refuzat să-i elibereze licență fostului magistrat, bazându-se pe caracteristica venită de la CSM.

  Ex-judecătorul afirmă că nu a încălcat nicio normă legală atunci când a emis acele ordonanțe, pentru că a judecat în baza unor documente perfectate „la cel mai înalt nivel”, iar interesele R. Moldova nu au fost afectate în urma tranzacțiilor.

  Victor Orândaș - 1,48 miliarde de dolari
  Pe locul doi la numărul de ordonanțe semnate în cazul spălărilor de bani se află fostul judecător de la Judecătoria Comercială de Circumscripție, demis recent, Victor Orândaș - trei ordonanțe care au vizat suma totală de 1,48 miliarde de dolari.

  Orândaș a semnat prima ordonanță de încasare a 400 de milioane de dolari pe 12 martie 2012 (dosarul nr. 2po-58/12), chiar în ziua în care a fost depusă cererea de chemare în judecată de către „Seabon Limited” din Marea Britanie împotriva „BN-Proalim” SRL din Chișinău, firmă cu conturi la „Moldindconbank”, și împotriva a patru firme din Rusia, două dintre acestea, companiile „Дмитровская энергетическая компания” și „Энергоремсервис”, exact în aceeași perioadă, în martie 2012, au intrat în posesia unor pachete de acțiuni a câte 4,64% la Banca de Economii.

  Transferul acțiunilor către aceste companii rusești a fost calificat atunci drept atac raider asupra băncii. Viceguvernatorul Băncii Naționale a emis permisiunea de deținere a cotei de participare celor două societăți rusești, alături de altele două, pe baza ordonanțelor emise tot de Orândaș, dar și de Natalia Plugaru.

  Pe 6 noiembrie 2012, la același Orândaș parvenea o cerere de jumătate de miliard de dolari, iar peste două zile, pe 8 noiembrie, a și fost satisfăcută (dosarul nr. 2po-574/12). Interpusul din R. Moldova era în acest dosar Vladimir Cazacinschi din Codru, suburbie a capitalei.

  Alte 580 de milioane au fost spălate prin ordonanța aceluiași Orândaș pe 5 aprilie 2013 (dosarul nr. 2po-188/13). „Mirabax Investments” din Edinburgh s-a adresat în judecată cu trei zile mai înainte împotriva Tatianei Radu din orășelul Codru, suburbie a Chișinăului, și împotriva a patru firme rusești și una americană.

  Compania „Mirabax Investments” este asociată cu numele controversatului businessman Veaceslav Platon, tot el proprietarul din umbră al „Moldindconbank”, prin care au trecut toți banii din „spălătoria rusească”.

  Firma „Mirabax Investments” a figurat în scheme similare de spălare de bani, prin sistemul judecătoresc, încă în 2007. Pe atunci, în locul cetățenilor moldoveni erau folosiți cetățeni ucraineni.

  În 2008, în timpul unor percheziții în oficiile firmei „Moldprotectplant”, cunoscută ca fiind a lui Veaceslav Platon, au fost descoperite ștampile ale mai multor companii off-shore, inclusiv „Mirabax Investments”. În august curent, sediul companiei, situat pe str. București 67 din Chișinău, a fost incendiat.

  Pe 13 noiembrie curent, directorul (fictiv – n.r.) „Mirabax Investments”, cipriotul Marios Papantoniou, a depus cerere de radiere a companiei din Registrul companiilor din Marea Britanie.

  „Despre aceste transferuri știau foarte bine și SIS, și CNA”
  Victor Orândaș este singurul judecător implicat în „spălătoria rusească” care a fost demis din sistem pentru aceste fapte, pe 3 noiembrie curent, la sugestia Serviciului de Informații și Securitate (SIS).

  „Eu sunt singurul sancționat pentru că, chipurile, am fost implicat în transferuri de milioane. Pot să vă asigur că de pe urma acestor ordonanțe bugetul de stat nu a avut de pierdut niciun ban. Despre aceste transferuri știau foarte bine și SIS, și CNA, pentru că aceste instituții sunt imediat informate despre orice transfer mai mare de 500 de mii de lei ce trece prin băncile moldovenești”, ne-a declarat Orândaș.

  Judecătorul afirmă că tranzacțiile de sute de milioane nu i-au părut dubioase, pentru că era obișnuit să judece cazuri de milioane.

  „Eu am înțeles că aceste firme rusești s-au înțeles între ele, ele dispuneau de mijloace și au ales R. Moldova pentru că aici taxa de stat era mai mică. Așa fac mai mulți agenți economici. Debitorul recunoștea datoria, documentele erau, ce puteam face?”, explică acum Orândaș, precizând că el a judecat toate cazurile în baza documentelor originale care au fost însă retrase după emiterea ordonanței și înlocuite cu copii, pentru că legea permite acest lucru.

  „Dacă cineva vorbește acum despre spălare de bani, ar trebui să demonstreze acest lucru. Dar dacă CNA și SIS nu au știut ce se întâmplă, credeți că judecătorii puteau ști? Nu avem dreptul să facem investigații. Nu aveam dreptul să întreb ai cui sunt banii și de unde au fost luați”, se justifică magistratul.

  Подробнее

  Începând cu anul 2010, R. Moldova a devenit un veritabil sistem de spălare a banilor în regiune prin intermediul instanțelor judecătorești. Această „faimă” ni s-a dus în întreaga lume, iar jumătate dintre cei 20 de judecători care au dictat verdicte rușinoase continuă să judece și „să facă dreptate” până azi.

  Mulți dintre judecătorii care au „legalizat” banii negri proveniți din Rusia au mai fost și ulterior implicați în scandaluri. Cu toate acestea, sistemul se încăpățânează să se „curețe”, iar unii dintre judecătorii care au participat în schema de spălare a banilor au fost chiar numiți președinți de instanțe.

  Ordonanțe, la indigo
  Schemele folosite de infractori pentru spălările de bani au fost de fiecare dată aceleași – în calitate de creditori, debitori, fidejusori, giranți etc. erau unele companii off-shore din Marea Britanie, Noua Zeelandă, Belize, Federația Rusă, iar în calitate de girant era atras un cetățean al R. Moldova.

  Așa ajungeau aceste cauze să fie examinate de judecătorii moldoveni care emiteau ordonanțe în baza unor xerocopii ale actelor, eliberate de autorități din străinătate, fără a fi autentificate, așa cum prevede legea, iar practic la fiecare dosar era anexată doar o parte a xerocopiei buletinului de identitate al cetățeanului R. Moldova, lipsind partea în care era indicat domiciliul persoanei.

  Neștiind exact domiciliul cetățeanului R. Moldova, judecătorii totuși acceptau cauzele spre examinare și pronunțau ordonanțe de încasare a sumelor solicitate de reclamanți.

  Dosare „fantomă” și semnături false

  În total, judecătorii din R. Moldova au examinat 53 de dosare care au vizat sume mari de bani, în 29 de cazuri au emis ordonanțe, iar în 24 de cazuri au refuzat primirea cererilor.

  Deși majoritatea judecătorilor au mimat ședințe de judecată în asemenea cazuri, emițând hotărâri în aceeași zi în care a fost depusă cererea în judecată, au existat cazuri când unii magistrați s-au pomenit implicați, chiar dacă jură că nu au luat asemenea decizii. Magistratul de la Judecătoria Buiucani, Ghenadie Plămădeală, de exemplu, a cărui semnătură stă pe o ordonanță de încasare a 800 de milioane de dolari emisă la 3 mai 2013, a prezentat copia pașaportului care atestă faptul că, în acea perioadă, el era la odihnă în Italia.

  Dosare „fantomă” în baza cărora au fost legalizate 2,432 de miliarde de dolari figurează ca fiind examinate la Judecătoria Drochia și Ciocana, dar acestea nu au fost vreodată înregistrate în aceste instanțe.

  Valeriu Gâscă – 2,1 miliarde de dolari
  Judecătorul Valeriu Gâscă de la Judecătoria Râșcani este cel care a emis cele mai multe ordonanțe de încasare a sumelor în schema de spălare de bani – cinci la număr, iar suma s-a ridicat în total la 2,1 miliarde de dolari.

  Prima ordonanță pronunțată de Gâscă a fost pe 27 mai 2011 (dosar nr. 2po-416/2011). În instanța de judecată, o firmă din Marea Britanie, „Seabon Limited”, solicita de la alte firme din Marea Britanie și din Federația Rusă, precum și de la cetățeanul moldovean Dmitri Vartic, să-i întoarcă 200 de milioane de dolari. Chiar dacă unele acte depuse la dosar nu corespundeau legislației, domiciliul lui Dmitri Vartic nu era indicat, iar cererea de eliberare a ordonanței nu era depusă pe foaie cu antet al creditorului și era semnată de o persoană neidentificată, judecătorul Valeriu Gâscă a acceptat cererea și i-a dat undă verde, iar tranzacția a avut loc, fără ca partea reclamată să aibă vreo pretenție.

  Am mers acasă la Dmitri Vartic pentru a discuta cu tânărul despre datoria de 200 de milioane de dolari pe care i-a plătit-o, conform ordonanței lui Gâscă, cu patru ani în urmă, off-shore-ului britanic.

  „Sute de milioane de dolari? Glumiți? Îl știu pe băiatul acesta de mulți ani. El umbla fără pantaloni, de unde să aibă așa bani? Nu știu în ce s-a băgat, dar de la un timp nu îl mai văd pe aici. Știu că are un hârb de mașină, e căsătorit, dar trăiește modest”, ne-a spus vecinul de etaj al lui Dmitri, dintr-un bloc vechi de pe str. Matei Basarab din capitală.

  La Dmitri Vartic nu era nimeni acasă și nici la telefonul de domiciliu, pe parcursul acestei săptămâni, nu a răspuns nimeni.

  Ultima ordonanță, cu trei zile înainte de demisie
  Celelalte patru decizii au fost luate toate în anul 2012 după același calapod, dar vizau sume mult mai mari: 400 de milioane de dolari prin ordonanța emisă pe 27 aprilie 2012 (dosarul nr. 2p/o-1104/12); 500 de milioane la 24 iulie 2012 (dosarul nr.2p/o – 1267/2012) și alte 500 de milioane de dolari la 10 octombrie 2012 (dosarul nr.2p/o1431/2012). Culmea, pe 18 decembrie 2012, la aproape o lună după ce a depus cerere de demisie din sistemul judecătoresc, Gâscă a mai semnat o ordonanță prin care o firmă off-shore s-a pricopsit cu 500 de milioane de dolari.

  Pe 21 decembrie 2012, adică peste trei zile, președintele Nicolae Timofti a semnat decretul prin care Gâscă a plecat onorabil din sistemul judecătoresc. Asta se întâmpla în perioada în care Colegiul disciplinar examina o sesizare depusă împotriva judecătorului prin care se cerea sancționarea lui Gâscă pentru tergiversarea examinării unui dosar într-un caz de urgență (reclamantul invoca o boală grea de care suferea – n.r.).

  Judecătorul a stabilit ca prima ședință de judecată în acel dosar să aibă loc la patru luni de la depunerea cererii în instanță și asta în condițiile în care toate cele cinci ordonanțe pe cazurile de spălare de bani au fost emise la cel mult patru zile de la depunerea cererilor în judecată.

  Scos din belele de patru ori
  Din 2010 și până în 2012, când a plecat din sistemul judecătoresc, Colegiul disciplinar al CSM a dispus de patru ori sancționarea lui Valeriu Gâscă pentru activitate vicioasă. Într-un caz, pe 21 octombrie 2011, s-a propus chiar eliberarea lui din funcție pentru încălcări (judecarea unui caz în baza copiilor xerox – n.r.), dar de fiecare dată Gâscă a fost scos din belea de membrii CSM.

  Din iunie 2013, Valeriu Gâscă este avocat, cu licență obținută tot în baza unei decizii judecătorești, după ce Comisia de licențiere a profesiei de avocat a refuzat să-i elibereze licență fostului magistrat, bazându-se pe caracteristica venită de la CSM.

  Ex-judecătorul afirmă că nu a încălcat nicio normă legală atunci când a emis acele ordonanțe, pentru că a judecat în baza unor documente perfectate „la cel mai înalt nivel”, iar interesele R. Moldova nu au fost afectate în urma tranzacțiilor.

  Victor Orândaș - 1,48 miliarde de dolari
  Pe locul doi la numărul de ordonanțe semnate în cazul spălărilor de bani se află fostul judecător de la Judecătoria Comercială de Circumscripție, demis recent, Victor Orândaș - trei ordonanțe care au vizat suma totală de 1,48 miliarde de dolari.

  Orândaș a semnat prima ordonanță de încasare a 400 de milioane de dolari pe 12 martie 2012 (dosarul nr. 2po-58/12), chiar în ziua în care a fost depusă cererea de chemare în judecată de către „Seabon Limited” din Marea Britanie împotriva „BN-Proalim” SRL din Chișinău, firmă cu conturi la „Moldindconbank”, și împotriva a patru firme din Rusia, două dintre acestea, companiile „Дмитровская энергетическая компания” și „Энергоремсервис”, exact în aceeași perioadă, în martie 2012, au intrat în posesia unor pachete de acțiuni a câte 4,64% la Banca de Economii.

  Transferul acțiunilor către aceste companii rusești a fost calificat atunci drept atac raider asupra băncii. Viceguvernatorul Băncii Naționale a emis permisiunea de deținere a cotei de participare celor două societăți rusești, alături de altele două, pe baza ordonanțelor emise tot de Orândaș, dar și de Natalia Plugaru.

  Pe 6 noiembrie 2012, la același Orândaș parvenea o cerere de jumătate de miliard de dolari, iar peste două zile, pe 8 noiembrie, a și fost satisfăcută (dosarul nr. 2po-574/12). Interpusul din R. Moldova era în acest dosar Vladimir Cazacinschi din Codru, suburbie a capitalei.

  Alte 580 de milioane au fost spălate prin ordonanța aceluiași Orândaș pe 5 aprilie 2013 (dosarul nr. 2po-188/13). „Mirabax Investments” din Edinburgh s-a adresat în judecată cu trei zile mai înainte împotriva Tatianei Radu din orășelul Codru, suburbie a Chișinăului, și împotriva a patru firme rusești și una americană.

  Compania „Mirabax Investments” este asociată cu numele controversatului businessman Veaceslav Platon, tot el proprietarul din umbră al „Moldindconbank”, prin care au trecut toți banii din „spălătoria rusească”.

  Firma „Mirabax Investments” a figurat în scheme similare de spălare de bani, prin sistemul judecătoresc, încă în 2007. Pe atunci, în locul cetățenilor moldoveni erau folosiți cetățeni ucraineni.

  În 2008, în timpul unor percheziții în oficiile firmei „Moldprotectplant”, cunoscută ca fiind a lui Veaceslav Platon, au fost descoperite ștampile ale mai multor companii off-shore, inclusiv „Mirabax Investments”. În august curent, sediul companiei, situat pe str. București 67 din Chișinău, a fost incendiat.

  Pe 13 noiembrie curent, directorul (fictiv – n.r.) „Mirabax Investments”, cipriotul Marios Papantoniou, a depus cerere de radiere a companiei din Registrul companiilor din Marea Britanie.

  „Despre aceste transferuri știau foarte bine și SIS, și CNA”
  Victor Orândaș este singurul judecător implicat în „spălătoria rusească” care a fost demis din sistem pentru aceste fapte, pe 3 noiembrie curent, la sugestia Serviciului de Informații și Securitate (SIS).

  „Eu sunt singurul sancționat pentru că, chipurile, am fost implicat în transferuri de milioane. Pot să vă asigur că de pe urma acestor ordonanțe bugetul de stat nu a avut de pierdut niciun ban. Despre aceste transferuri știau foarte bine și SIS, și CNA, pentru că aceste instituții sunt imediat informate despre orice transfer mai mare de 500 de mii de lei ce trece prin băncile moldovenești”, ne-a declarat Orândaș.

  Judecătorul afirmă că tranzacțiile de sute de milioane nu i-au părut dubioase, pentru că era obișnuit să judece cazuri de milioane.

  „Eu am înțeles că aceste firme rusești s-au înțeles între ele, ele dispuneau de mijloace și au ales R. Moldova pentru că aici taxa de stat era mai mică. Așa fac mai mulți agenți economici. Debitorul recunoștea datoria, documentele erau, ce puteam face?”, explică acum Orândaș, precizând că el a judecat toate cazurile în baza documentelor originale care au fost însă retrase după emiterea ordonanței și înlocuite cu copii, pentru că legea permite acest lucru.

  „Dacă cineva vorbește acum despre spălare de bani, ar trebui să demonstreze acest lucru. Dar dacă CNA și SIS nu au știut ce se întâmplă, credeți că judecătorii puteau ști? Nu avem dreptul să facem investigații. Nu aveam dreptul să întreb ai cui sunt banii și de unde au fost luați”, se justifică magistratul.

  Liliana Andriaș - 1,24 miliarde de dolari
  Unul dintre magistrații care s-ar fi „jucat” cu ordonanțe de miliarde este și Liliana Andriaș de la Judecătoria sectorului Centru din mun. Chișinău care a emis două astfel de decizii.

  Pe 26 noiembrie 2012, prin verdictul acesteia s-a dat undă verde pentru trecerea prin R. Moldova a 500 de milioane de dolari (dosarul nr. 2po-612/12), cererea în judecată fiind depusă cu cinci zile mai devreme. Moldoveanul implicat în afacere era indicat ca fiind tot un cetățean cu domiciliul în orășelul Codru – Ivan Belekci, născut în 1955.

  O altă ordonanță de sute de milioane a fost emisă de aceeași judecătoare pe 1 iulie 2013 și a vizat suma de 740 de milioane de dolari (dosarul 2po-338/13). În schemă apare același moldovean de la Codru – Ivan Belekci. Surse din cadrul Judecătoriei Centru ne-au declarat că pe ordonanța motivată lipsește semnătura judecătorului, fiind semnat doar dispozitivul ordonanței. Ordonanța de încasare a sumei de 740 de milioane de dolari este cusută în dosar, este indicată în borderoul documentelor sub semnătura grefierului, dar nu e semnată de judecător.

  Andriaș a plecat „onorabil” din sistemul judecătoresc la începutul anului 2014, beneficiind și de o indemnizație unică pentru concediere, în valoare de aproape 60 de mii de lei. În 2009, judecătoarea fusese anchetată penal pentru luare de mită, dar până la urmă dosarul a fost clasat.

  Serghei Popovici – 1,2 miliarde de dolari
  Primele 500 de milioane de dolari „spălate” prin semnătura judecătorului de la Comrat, Serghei Popovici, astăzi președinte al acestei instanțe aflat la al doilea mandat, au fost „legalizate” pe 21 noiembrie 2011 (dosarul nr. 2po-308/2011), la patru luni după ce a fost numit în funcția de judecător, anterior activând în calitate de judecător de instrucție la aceeași instanță.

  Cererea în acest caz fusese depusă pe 16 noiembrie același an și, deși actele prezentate par îndoielnice, cum ar fi procura care nu specifică dreptul de a depune și semna cereri în judecată de către Viktor Koruts, lipsa rechizitelor bancare etc., Popovici a decis că datoria e reală și trebuie întoarsă.

  Soarta altor 770 de milioane a fost decisă pe 30 august 2013, la o săptămână de la depunerea cererii (dosarul nr.2po-61/2013). Toate actele prezentate în instanță erau întocmite în limbile rusă și engleză, dar nu conțin și rechizitele bancare ale părților. Judecătorul Popovici a dispus încasarea în folosul creditorului a sumei de 700 de milioane de dolari, precum și suma de 70 de mii de dolari de la moldoveanul Radu Vasile, care figurează în dosar cu adresa în raionul Comrat, satul Ferapontievca, str. Popedî 12.

  Noi l-am localizat pe acest cetățean în Chișinău, cu viza de reședință în sectorul Buiucani al capitalei.

  Iurie Hârbu – 1,03 miliarde de dolari
  Judecătoria Telenești se „mândrește” cu trei dosare care vizează operațiunea de spălare a banilor și toate au fost semnate de Iurie Hârbu, președintele instanței.

  Judecătorul de la Telenești a început „timid”, dând undă verde pentru 30 de milioane de dolari pe 13 iunie 2011 (dosarul nr. 2po-3015/2011), la trei zile de la depunerea cererii. Cetățeanul moldovean de la care se cereau banii este Filip Robu, indicat în materialele dosarului ca fiind din satul Ratuș, raionul Telenești. Stela Cernica, secretarul Primăriei Ratuș, ne-a spus însă că „nu avem așa ceva în sat” și nici nu-și amintește să fi locuit vreodată o persoană cu asemenea nume în localitate. În schimb, o persoană cu același nume și IDNP locuiește în sectorul Râșcani al capitalei.

  Pe lângă Robu, banii erau solicitați și de la „Energoalians” SRL din Ucraina.

  Firma, asociată cu numele lui Veaceslav Platon, figurează în mai multe scheme dubioase. În aprilie curent, un arbitraj comercial internațional de la Bruxelles a dispus despăgubirea companiei ucrainene cu 28 de milioane de dolari pentru energia electrică în valoare de 22 de milioane de dolari pe care ar fi livrat-o încă în 1998-2000 întreprinderii „Moldtranselectro”. Urmare a acestei decizii, mai multe conturi externe ale R. Moldova au fost blocate.

  Precizăm că Veaceslav Platon a negat anterior că ar avea vreo legătură cu „Energoalians”, chiar dacă există mai multe dovezi care demonstrează existența unei conexiuni.

  În acest caz, Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat Procuratura Generală, dar în privința lui Hârbu nu a fost pornită niciodată vreo anchetă penală sau procedură disciplinară.

  Peste doar cinci luni, Hârbu mai emite o ordonanță de încasare a 500 de milioane de dolari (dosarul nr. 2po-185/2011), dar și a altor 500 de milioane de dolari pe 4 septembrie 2012 (dosarul nr. 2po-97/2012). Ruslan Pogor, moldoveanul interpus în ultima „afacere”, figurează în dosar ca fiind din satul Bănești, raionul Telenești. „Nu avem și nu am avut așa nume în sat”, ne asigură secretara Primăriei Bănești, Ina Zalcean.

  În perioada în care a emis aceste ordonanțe, Hârbu a început și construcția unei case de 205 m.p. în orașul Telenești.

  Gheorghe Bârnaz – 400 de milioane de dolari
  Magistratul de la Judecătoria Râșcani, Gheorghe Bârnaz, mai activează și astăzi la aceeași instanță, chiar dacă pe 21 septembrie 2011 a emis și el o ordonanță de încasare a sumei de 400 de milioane de dolari (dosarul nr. 2 p/o-554/11) în baza unui contract de împrumut semnat cu un an înainte.

  Cererea de chemare în judecată a fost depusă cu doar două zile înainte de către Taras Mykhaylyk, reprezentantul prin procură al PR-VERT SISTEM LIMITED din Marea Britanie, împotriva lui Veaceslav Bass din Chișinău, a unei firme din Noua Zeelandă și a două din Federația Rusă.

  L-am găsit pe Veaceslav Bass acasă, în apartamentul sărăcăcios cu două odăi pe care îl împarte cu mama, soția fratelui decedat și o nepoată.

  Bărbatul de 32 de ani părea a fi speriat atunci când a auzit subiectul pe care vrem să îl discutăm.

  „Nu am nicio treabă cu cele întâmplate. În 2011, într-o seară, eram cu băieții în ogradă. A venit un cunoscut mai vechi, cu care jucam fotbal când eram copii, și ne-a propus câte 600 de dolari pentru a semna niște documente. Ne-a spus că nu e vorba despre nimic periculos. Doar niște acte pentru a le prezenta în judecată, ca garanție. Pe documente nu era indicată nicio sumă de bani. Am acceptat, pentru că atunci aveam mare nevoie de bani. În plus, auzisem că și alți cunoscuți de-ai mei au semnat cu un an mai devreme documente similare și nu se întâmplase nimic rău”, a recunoscut Veaceslav.

  Cunoscuții la care se referă tânărul sunt Dmitri Vartic, menționat mai sus în articol, și Andrei Abramov, un alt cetățean moldovean implicat în „spălătorie”.

  Veaceslav susține că nu a participat la ședința de judecată condusă de judecătorul Bârnaz și nici nu a știut despre existența ei. La fel cum nu a știut nici de un alt proces prin care a fost obligat să-i plătească unei firme off-shore, pe 3 mai 2013, 700 de milioane de dolari. Ordonanța a fost emisă de judecătorul Iurie Țurcan, tot de la Judecătoria Râșcani.

  „Eu am semnat doar două hârtii, dar anul trecut, când am fost reținut de CNA pentru a da explicații, ofițerii de acolo mi-au arătat opt documente cu semnătura mea. Erau falsificate. Atunci am aflat în ce daravelă am intrat”, ne-a mărturisit tânărul.

  Bass nu știe cine stă în spatele acestei „afaceri”, iar după episodul cu CNA nu a mai putut da de colegul care l-a convins să semneze documentele contra bani.

  Adrian Popenco, șeful Procuraturii Anticorupție: „Dosarul se află în proces de examinare. Am expediat încă acum un an mai multe întrebări și așteptăm răspunsuri de la comisiile rogatorii din Federația Rusă. Noi am ridicat toate dosarele din instanțele de judecată care vizează sumele mari de bani, nu-mi amintesc exact numărul lor, dar sunt de ordinul zecilor. Cauza penală a fost pornită în baza materialelor venite de la Centrul Național Anticorupție. Atunci când am fost sesizați, atunci am demarat investigațiile. Adoptarea unei soluții în acest caz depinde de răspunsurile venite de la comisiile rogatorii din Federația Rusă. Nu știu de ce durează atât. Problema judecătorilor implicați a fost discutată la CSM”.

  Victor Micu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii: „Noi am aflat despre aceste scheme abia anul trecut, când ne-a fost prezentată o notă informativă a Curții Supreme de Justiție care a făcut o generalizare a tuturor acestor dosare. Cazul a fost discutat la ședința CSM și s-a decis sesizarea Procuraturii Generale pentru verificarea penală a judecătorilor. Știu că a fost pornit un proces penal pe fapt, dar nu știm în ce fază se află investigațiile.

  Există o problemă, pentru că hotărârile judecătorești la care vă referiți nu au fost contestate și sunt în vigoare, de aceea nu există temei pentru a-i sancționa pe judecători. Nimeni nu le-a demonstrat vinovăția. În plus, cazurile au fost depistate prea târziu și în multe situații a expirat termenul de intentare a procedurilor disciplinare”.

  540 de milioane de dolari, ratate de R. Moldova
  Cu patru luni înainte ca la Judecătoria Râșcani să ajungă primul dosar din schema „spălătoriei rusești”, la propunerea ministrului de atunci al Justiției, Alexandru Tănase, a fost modificată legislația în vederea stabilirii unui plafon la achitarea taxei de stat în instanță. Dacă până în mai 2010, reclamanții erau obligați să achite, la adresarea în instanță, 3% din valoarea acțiunii, după această modificare taxa de stat a fost stabilită la maximum 25 de mii de lei, în cazul persoanelor fizice, și de 50 de mii de lei, în cazul persoanelor juridice.

  Modificarea a fost operată pentru a înlesni accesul la justiție al cetățenilor, eliminând bariera sumelor excesive ale taxelor de stat.

  Fostul președinte al CSM, Dumitru Visternicean, susține însă că nu a înțeles nici atunci, nici acum, necesitatea acestei modificări, mai ales că legislația permite amânarea, eșalonarea sau eliberarea de achitare a taxei de stat, atunci când reclamantul prezintă probe că nu dispune de posibilități de achitare a taxei.

  Dacă ar fi rămas în vigoare vechea normă legală, R. Moldova ar fi câștigat 540 de milioane de dolari din dosarele prin care prin sistemul judecătoresc moldovenesc s-au spălat 18 miliarde de dolari, provenite din Federația Rusă.
  Sursa: anicoruptie.md

   

   

• Dosarul judecătorului Popa: „Podleankă” crasă cu agenţi sub acoperire?

  Suma mitei, doar 200 USD, faptul că pe bancnote nu au fost depistate amprentele judecătorului Gheorghe Popa, dar şi felul în care a fost organizat flagrantul în privinţa acestuia, scot la iveală mai multe întrebări decât răspunsuri în dosarul penal deschis pe numele judecătorului de la Teleneşti. Discursul ambiguu al avocatului care apare în dosar ca fiind cel care a oferit magistratului cei 200 USD, dar şi declaraţiile unuia dintre fraţii lui Gheorghe Popa, care crede că la mijloc este o „podleankă” crasă, iar organizatorii mitei, anterior certaţi cu legea, ar fi „agenţi sub acoperire” sau ar sta „la cârlig” la organele de drept, adâncesc şi mai tare suspiciunile tot mai multe, pe marginea dosarului.

  Подробнее

  Suma mitei, doar 200 USD, faptul că pe bancnote nu au fost depistate amprentele judecătorului Gheorghe Popa, dar şi felul în care a fost organizat flagrantul în privinţa acestuia, scot la iveală mai multe întrebări decât răspunsuri în dosarul penal deschis pe numele judecătorului de la Teleneşti. Discursul ambiguu al avocatului care apare în dosar ca fiind cel care a oferit magistratului cei 200 USD, dar şi declaraţiile unuia dintre fraţii lui Gheorghe Popa, care crede că la mijloc este o „podleankă” crasă, iar organizatorii mitei, anterior certaţi cu legea, ar fi „agenţi sub acoperire” sau ar sta „la cârlig” la organele de drept, adâncesc şi mai tare suspiciunile tot mai multe, pe marginea dosarului.

  Procurorul responsabil de caz ne asigură însă că acesta este unul cât se poate de obiectiv. La sfârşitul săptămânii trecute, Procuratura Anticorupţie (PA) a anunţat că a finalizat urmărirea penală şi a expediat instanţei dosarul penal în privinţa lui Gheorghe Popa, judecătorul suspendat din funcţie al Judecătoriei Teleneşti, reţinut în flagrant pe 11 octombrie, în biroul de serviciu, imediat după ce ar fi primit 200 USD de la avocatul unei părţi într-un litigiu civil pentru a scoate de pe rol o cerere a părţii adverse în procesul pe care judecătorul îl gestiona.

• Concurs cu un singur candidat, pentru funcția de președinte de judecătorie

  În concursul pentru alegerea președintelui Judecătoriei de la Telenești a fost admis un singur candidat. Subiectul cu privire la desfăşurarea concursului va fi examinat mâine în cadrul ședinței CSM, informează Politik.md.

  Singurul magistrat înscris în concurs, Iurie Hîrbu, este și actualul președinte al instanței din Telenești, funcție pe care o deține încă din 2010. Anterior, acesta a ocupat funcția de vicepreședinte al aceleiași instanțe pe un termen de patru ani.

  Recent, Iurie Hîrbu a ajuns și în vizorul Comisiei Naționale de Integritate, care, însă, a dispus clasarea cauzei în legătură cu lipsa încălcării intenționate a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății, pentru anul 2013. La cea mai recentă evaluare, judecătorul Hîrbu a primit calificativul ”Foarte bine” de la Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor. Acesta a acumulat un total de 84 de puncte.

  Подробнее

  În concursul pentru alegerea președintelui Judecătoriei de la Telenești a fost admis un singur candidat. Subiectul cu privire la desfăşurarea concursului va fi examinat mâine în cadrul ședinței CSM, informează Politik.md.

  Singurul magistrat înscris în concurs, Iurie Hîrbu, este și actualul președinte al instanței din Telenești, funcție pe care o deține încă din 2010. Anterior, acesta a ocupat funcția de vicepreședinte al aceleiași instanțe pe un termen de patru ani.

  Recent, Iurie Hîrbu a ajuns și în vizorul Comisiei Naționale de Integritate, care, însă, a dispus clasarea cauzei în legătură cu lipsa încălcării intenționate a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății, pentru anul 2013. La cea mai recentă evaluare, judecătorul Hîrbu a primit calificativul ”Foarte bine” de la Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor. Acesta a acumulat un total de 84 de puncte.

  Conform informaţiei oferite de Inspecția Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii, în privinţa judecătorului, în perioada anilor 2012-2014, au fost depuse cinci petiţii, toate fiind declarate neîntemeiate.
  Politik.md

   

• 40 dintr-o LOVITURĂ // Jaful de la Ordășei

   De mai bine de un an, peste 40 de persoane din satul Ordășei, raionul Telenești, bat drumurile de la o judecătorie la alta în speranța să-și redobândească pământurile, în total vreo 70 de hectare, pierdute printr-o decizie judecătorească emisă în lipsa lor, în baza unor acte false. Printre cei păgubiți se regăsesc și 16 persoane decedate de mai mulți ani, care, potrivit documentelor prezentate în instanță, și-ar fi vândut cotele, în urmă cu doi ani, unei controversate femei de afaceri. Juriștii susțin că încălcările cu care a fost judecat acest caz sunt de necrezut. Cu ochii în soare, câteva zeci de bătrâni din satul Ordășei s-au adunat vinerea trecută la primăria din localitate pentru a ne povesti pacostea care s-a abătut asupra gospodăriilor lor.

  Подробнее

   De mai bine de un an, peste 40 de persoane din satul Ordășei, raionul Telenești, bat drumurile de la o judecătorie la alta în speranța să-și redobândească pământurile, în total vreo 70 de hectare, pierdute printr-o decizie judecătorească emisă în lipsa lor, în baza unor acte false. Printre cei păgubiți se regăsesc și 16 persoane decedate de mai mulți ani, care, potrivit documentelor prezentate în instanță, și-ar fi vândut cotele, în urmă cu doi ani, unei controversate femei de afaceri. Juriștii susțin că încălcările cu care a fost judecat acest caz sunt de necrezut. Cu ochii în soare, câteva zeci de bătrâni din satul Ordășei s-au adunat vinerea trecută la primăria din localitate pentru a ne povesti pacostea care s-a abătut asupra gospodăriilor lor.

  „A fost ca un fulger din senin. În noiembrie 2012, mă sună primarul satului, care e lider în sat și noi îi dăm în arendă cotele, și mă întreabă: „Marcela, tu ți-ai vândut pământul?

  În documente, terenul tău are alt stăpân”. Am înlemnit”, își amintește Marcela Cârjă de unde au început belelele. După ce a mers la „Cadastru” să verifice informațiile, femeia a aflat că, în urmă cu patru luni, Judecătoria Telenești a emis două hotărâri prin care a lipsit-o pe ea și pe alte 68 de persoane din sat, majoritatea pensionari, de cotele pe care le dețineau. Prețul de piață al acestor terenuri ajunge la 700 de mii de lei.

Оставь комментарий