Știri

• В судах Кишинева тасуют кадры. Кого из судей и куда перевели

  В судебных инстанциях Кишинева начались перестановки. Сразу шесть судей, работавших в суде Чекан, перевели в суды Буюкан и Центра. Теперь они будут заниматься не арестами, обысками и прослушками, а гражданскими и уголовными делами. NM рассказывает, что известно об этих судьях, кто из них связан с делами Александра Стояногло и Вячеслава Платона, кто жаловался на угрозу задержания, а кто избежал уголовного […]

  Citiţi mai departe

  В судебных инстанциях Кишинева начались перестановки. Сразу шесть судей, работавших в суде Чекан, перевели в суды Буюкан и Центра. Теперь они будут заниматься не арестами, обысками и прослушками, а гражданскими и уголовными делами. NM рассказывает, что известно об этих судьях, кто из них связан с делами Александра Стояногло и Вячеслава Платона, кто жаловался на угрозу задержания, а кто избежал уголовного наказания.

  В конце ноября Высший совет магистратуры (ВСМ) обновил список судей, которые рассматривают вопросы, связанные с уголовным преследованием (ходатайства прокуроров об арестах, проведении обысков, прослушке и жалобы на действия прокуроров). При этом шесть судей суда Чекан, который занимается этими вопросами, перевели на работу в другие суды. Среди них и экс-председатель суда Чекан Геннадий Павлюк. Его и Григория Маноле перевели в суд сектора Центр. Они будут рассматривать гражданские дела. Судей Дорина Мунтяну, Сергея Булару, Николая Корчу и Елену Пастух перевели в суд Буюкан. Они будут рассматривать уголовные дела.

  Геннадий Павлюк стал судьей в 2005 году. В 2014 году его перевели из суда Дондюшан в Кишинев. В 2015 году судья Павлюк поместил Илана Шора под домашний арест, хотя прокуроры требовали, чтобы его отправили в изолятор. Судья Павлюк также дважды продлевал предварительный арест экс-премьеру Владимиру Филату. Кроме того, Павлюк заменил на условный срок приговор экс-депутату парламента Валерию Гуме, которого суд Румынии в 2011 году приговорил к четырем годам тюрьмы по делу о коррупции. Гума должен был отбывать наказание в Молдове, но здесь ему заменили реальный срок условным.

  В 2016 году против Павлюка начали дисциплинарную проверку. Его заподозрили в том, что он обсуждал приговор Гуме с прокурором Адрианой Бецишор, хотя по закону приговор нельзя ни с кем обсуждать до его оглашения. В 2016 дисциплинарная коллегия ВСМ решила, что Павлюк не допустил нарушений.

  В 2017 году Павлюк стал вице-председателем суда Чекан. В июне 2019 года ВСМ отстранил его от должности, после того как судья Михай Мургулец пожаловался на давление председателей судов, в том числе Павлюка. Но последний обжаловал в Апелляционной палате решение о своем отстранении и вернулся к работе.

  В июле 2019 года Павлюка отправили в отставку с поста члена совета Нацинститута юстиции. С таким требованием в ВСМ обратилась тогдашний министр юстиции Олеся Стамате.
  Осенью 2019 Павлюк принимал активное участие в двух общих собраниях судей, на которых пытались отправить в отставку некоторых членов ВСМ. Венецианская комиссия усомнилась в законности этих собраний, а ВСМ продолжил работать в прежнем составе. Мандат председателя суда Чекан у Павлюка истек в мае 2021 года.

  В ноябре 2021 года СМИ опубликовали письмо Павлюка в ВСМ, в котором тот жалуется, что в ближайшее время его могут арестовать.

  Cудья Григорий Маноли
  Григорий Маноли стал судьей в 2015 году. Его назначили судьей суда сектора Центр. Маноли специализировался на гражданских делах. В мае 2021 года Высший совет магистратуры перевел его на работу в суд Чекан. При этом в решении ВСМ отметили, что Маноли согласился на перевод.

  Судья Николай Корча
  Николай Корча начал работать в 2012 году в Сынжерейском суде. В 2014 году по требованию тогдашнего председателя суда Иона Цуркану ВСМ на шесть месяцев перевел его на работу в суд Кишинева (сектор Центр). Через шесть месяцев он снова попросил оставить Корчу в суде Кишинева, объяснив это тем, что в суде слишком много работы. В итоге Корча «временно» работал в Кишиневе до 2018 года (каждый раз перевод продлевали на шесть месяцев). Запросы на его перевод подавал уже новый председатель суда Раду Цуркану. В 2018 году Корча прошел по конкурсу на пост судьи в Кишиневе и с 2019 года стал официально работать в суде Чекан, где с 2019 года работают все судьи по уголовному преследованию (аресты, обыски, прослушка).

  Корча получил известность, после того как в 2018 году выдал ордер на арест адвоката Анны Урсаки. При этом прокуроры подали ходатайство об аресте в 2016 году, возобновив расследование 1997 года. Спустя полтора года Корча решил его одобрить, отметив, что «учел серьезность вменяемого Урсаки преступления и личность обвиняемой, которая скрывается от следственных органов, и этим наносит ущерб нормальному ходу уголовного процесса».

  Анна Урсаки, напомним, стала известна, после того как в период правления Демпартии стала заниматься громкими делами и открыто выступать против тогда еще первого зампреда Демпартии Владимира Плахотнюка. В частности, Урсаки представляла сторону защиты в делах «группы Петренко», лидера «Нашей партии» Ренато Усатого, бизнесмена Вячеслава Платона.

  Осенью 2021 года Корча дважды выдал ордер на домашний арест генпрокурора Александра Стояногло. Когда Корча рассматривал ходатайство в третий раз, адвокаты Стояногло заявили ему отвод. Речь шла о том, что в 2020 году Корча рассматривал жалобу Вячеслава Платона на отказ начать ревизионную проверку по его делу. Корча аннулировал отказ в начале ревизионной проверки и обязал прокуроров «принять законное решение». При этом одно из обвинений Стояногло касается именно ревизии дела Платона, но Корча не взял самоотвод, пояснив NM, что «не видел для этого причин». Однако у судьи Григория Маноли, который рассматривал ходатайство об отводе, было другое мнение, и он одобрил отвод Корчи.

  Кроме того, как писал Rise Moldova, Корча был в числе судей, которые в 2017 году одобрили несколько ходатайств о прослушке представителей оппозиции, журналистов и гражданских активистов.

  Судья Дорин Мунтяну
  Дорин Мунтяну в 2009 году начал работать судьей в суде Басарабяски. В 2015 году его перевели на шесть месяцев работать в суд Кишинева, а еще через полгода перевод одобрили сразу на три года.

  В 2017 году Мунтяну получил известность, став обвиняемым по уголовному делу. Его обвинили в том, что в декабре 2016 года он незаконно не продлил арест некоему Вячеславу Агени, которого обвиняли в мошенничестве. При этом, как отмечал прокурор по делу Мунтяну, за месяц до этого он одобрил ходатайство об аресте Агении на 30 суток. Судья Мунтяну объяснил свое решение тем, что за месяц прокуроры не собрали доказательств, которые подтверждали бы необходимость продлить арест еще на 30 суток. В конце декабря 2016 года Апелляционная палата (АП) отменила решение Мунтяну, но за это время Агени успел скрыться от уголовного преследования.

  В апреле 2018 года адвокат Вячеслава Платона Анна Урсаки публично заявила, что на самом деле уголовное дело против Мунтяну возбудили из-за того, что он отказался выдать ордер на арест одного из адвокатов Платона. О ком именно идет речь, она не уточняла. В июне 2019 года, после падения режима Плахотнюка, имя Мунтяну включили в декларацию Парламентской ассамблеи совета (ПАСЕ) «Об освобождении политических заключенных в Молдове». Осенью 2019 года прокурор Антикоррупционной прокуратуры Владислав Бобров отказался от обвинений в адрес  Мунтяну, отметив, что в действиях судьи не было состава преступления. В ноябре 2019 года суд оправдал Мунтяну, а в декабре того же года Высший совет магистратуры восстановил его в должности.

  Отметим, Мунтяну, как и Корча, фигурировал в расследовании Rise Moldova о прослушках.

  Судья Сергей Булару
  Сергей Булару стал судьей в 2014 году. При этом с 2011 по 2014 год он был советником фракции Демпартии в парламенте Молдовы. В 2015 году Булару отклонил ходатайство прокуроров об аресте на 30 суток тогдашнего лидера «Нашей Партии» Ренато Усатого по делу об обнародовании телефонных переговоров людей с голосами, похожими на голоса бизнесмена Илана Шора и экс-премьера Владимира Филата.

  Отметим, Булару тоже фигурировал в расследовании Rise о прослушках.

  Летом 2020 года Булару одобрил ходатайство генпрокурора Александра Стояногло об освобождении из тюрьмы Вячеслава Платона на время ревизии его дела.

  Судья Елена Костюк
  Елену Костюк назначили судьей по уголовному преследованию Чадыр-Лунгского суда в 2012 году. В 2013 году ее на шесть месяцев перевели на работу в Кишинев. Этот срок продлевали до 2017 года. В июле 2017 года ее перевели на работу в суд Кишинева. С 2019 года всех судей по уголовному преследованию, включая Елену Костюк, перевели на работу в суд Чекан. В апреле 2018 года Костюк удовлетворила ходатайство прокурора об аресте на 30 суток восьми обвиняемых в подготовке покушения на тогдашнего лидера Демпартии Владимира Плахотнюка. В 2021 году их всех оправдали.

  Как писал ZdG со ссылкой на свои источники, прокуроры Антикоррупционной прокуратуры готовили документы, чтобы предъявить Костюк обвинения в соучастии в деле о прослушках. Но, как отметили в Генпрокуратуре, было недостаточно доказательств, чтобы завести уголовное дело.

• (FOTO) Numele celor opt posibili killeri ai lui Plahotniuc

  Astăzi, 10 aprilie, magistrații au eliberat mandate de arest preventiv pe un termen de 30 de zile pe numele a opt persoane învinuite de tentativă de omor asupra liderului PDM, Vlad Plahotniuc. Șapte dintre acestea au fost escortate la Judecătoria Chișinău, unde magistrata  Elena Costiuc a pronunțat deciziile. Cea de-a opta persoană nu a fost prezentă la citirea încheierii, deoarece s-ar […]

  Citiţi mai departe

  Astăzi, 10 aprilie, magistrații au eliberat mandate de arest preventiv pe un termen de 30 de zile pe numele a opt persoane învinuite de tentativă de omor asupra liderului PDM, Vlad Plahotniuc. Șapte dintre acestea au fost escortate la Judecătoria Chișinău, unde magistrata  Elena Costiuc a pronunțat deciziile. Cea de-a opta persoană nu a fost prezentă la citirea încheierii, deoarece s-ar fi simțit rău și a solicitat asistența medicală de urgență. Deciziile pot fi atacate în termen de trei zile la Curtea de Apel. 

  1.Zabolotnîi Valerian Vladimir
  2. Parhomenco Iurie Dumitru
  3. Șevcenco Dumitru Nicolae

  4. Melnic Igor
  5. Chirov Stepan Haralalmbie
  6. Șavchi Eduard Nicolae
  7. Șevcenco Igor Nicolae
  8. Dragulea  Vasile nu a fost escortat.
  Bănuiții au fost plasați în arest până la 7 mai curent în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.

  La 7 aprilie, Ministerul de Interne de la Kiev anunța, printr-un comunicat publicat pe site-ul instituției, că, împreună cu Ministerul de Interne din R. Moldova, a dejucat o tentativă de asasinare a lui Vlad Plahotniuc, președintele Partidului Democrat din Moldova. Potrivit informațiilor din comunicat, ministrul afacerilor interne ucrainean, Arsen Avacov, și șeful poliției Ucrainei, Serghei Kneazev, au comunicat că, în urma operațiunii comune cu poliția din Moldova, organizatorii tentativei de omor au fost reținuți.

  Șeful poliției ucrainene, Serghei Kneazev, a declarat că operațiunea a demarat după ce au primit informații că se plănuia asasinarea la comandă a „celui mai mare oligarh al Moldovei”, fostul deputat și cunoscut om de afaceri, Vladimir Plahotniuc. Kneazev a mai spus că acțiunile de prevenire a omorului s-au desfășurat în același timp la Kiev și la Chișinău.

  Respectiv, opt membri ai grupării criminale au fost reținuți pe teritoriul R. Moldova, iar 9 – pe teritoriul Ucrainei. În urma perchezițiilor, au fost depistate și ridicate armele și alte obiecte care urmau a fi folosite la comiterea atentatului, precum: patru aruncătoare de grenade, două pistoale model CZ cu amortizator, cartușe, stații radio, telefoane mobile, obiecte pentru deghizare.

  Potrivit procurorilor, toţi cei opt suspecţi reţinuţi pe teritoriul R. Moldova au fost anterior cercetaţi penal pentru comiterea infracţiunilor excepțional de grave şi deosebit de grave, inclusiv omor şi tâlhărie.
  sursa: zdg.md

   

• Cine este judecătoarea care decide soarta lui Cimpoieș?

  Magistrata care urma să decidă astăzi privind revocarea măsurii preventive a primarului de Basarabeasca, Valetin Cimpoieș, este Elena Costiuc, cunoscută în spațiul public pentru ședințele controversate în care a fost implicată, pentru deciziile discutate pe larg dar și pentru comportamentul său mai puțin obișnuit. Magistrata care citește deciziile cu spatele Bunăoară, Elena Costiuc este magistrata care a examinat dosarul în […]

  Citiţi mai departe

  Magistrata care urma să decidă astăzi privind revocarea măsurii preventive a primarului de Basarabeasca, Valetin Cimpoieș, este Elena Costiuc, cunoscută în spațiul public pentru ședințele controversate în care a fost implicată, pentru deciziile discutate pe larg dar și pentru comportamentul său mai puțin obișnuit.

  Magistrata care citește deciziile cu spatele

  Bunăoară, Elena Costiuc este magistrata care a examinat dosarul în care figurează câțiva protestatari, reținuți după o manifestație din 24 aprilie 2016. Atunci oamenii și-au exprimat nemulțumirea față de refuzul Comisiei Electorale Centrale de a organiza un Referendum de mmodificare a Constituției. Elena Costiuc a fost cea care a decis că manfiestanții trebuie să stea după gratii 30 de zile.

  Atunci ședința a durat mai bine de zece ore și s-a lăsat cu scandal. Asta pentru că judecătoarea nu a permis presei să filmeze decizia, deși acest lucru contravine legii. Într-un final, Costiuc s-a lăsat convinsă dar a citit hotărârea întorcând spatele celor prezenți în sală. Gestul său inexplicabil a fost condamnat de specialiștii în domeniu.

  A refuzat să primească presa la citirea deciziei

  Și azi, când examina dosarul „Cimpoieș”, primarul de Basarabeasca reținut în urma unor acuzații controversate pentru că nu ar fi curmat un caz de hărțuire, magistrata Costiuc a călcat pe același „bec”. Avocatul Antol Istrate spune că aceasta nu a permis presei să filmeze deciziile, deși acestea sunt publice. Apărătorul a cerut recuzarea judecătoarei.

  Numită de Dodon „până la atingerea plafonului de vârstă”

  Pe 22 martie, șeful statului Igor Dodon, a reconfirmat în funcție 10 judecători până la atingerea plafonului de vârstă. Printre ei se numără și Elena Costiuc.

  Ea a ajuns la Judecătoria Centru în noiembrie 2014, fiind transferată de la Judecătoria Ceadâr-Lunga.

  În declarația sa de avere pentru anul 2015, sunt indicate venituri de aproape 78 de mii de lei ca și magistrat al Judecătoriei ceadâr-Lunga și peste 68 de mii de lei, bani acumulați fiind deja în funcția de judecător de instrucție la instanța din capitală. Costiuc mai indică o casă de locuit, cumpărată în 2015, de 43 de metri pătrați în valoare de peste 900 de mii de lei.
  sursa: independent.md

• Alți zece magistrați numiți în funcție de șeful statului. În ce instanțe vor activa

  Șeful statului Igor Dodon a numit în funcție alți 10 judecători din 15, propuși anterior de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Magistrați vor activa în instanțele din Edineț, Orhei, Comrat, Strășeni și Bălți, cu sediul la Fălești. Cinci judecători au fost respinși, însă deocamdată, Președinția nu oferă informații în privința lor. Printre judecătorii acceptați de președinte sunt: Ludmila Caraianu, judecător […]

  Citiţi mai departe

  Șeful statului Igor Dodon a numit în funcție alți 10 judecători din 15, propuși anterior de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Magistrați vor activa în instanțele din Edineț, Orhei, Comrat, Strășeni și Bălți, cu sediul la Fălești. Cinci judecători au fost respinși, însă deocamdată, Președinția nu oferă informații în privința lor.

  Printre judecătorii acceptați de președinte sunt:
  Ludmila Caraianu, judecător la Curtea de Apel Comrat
  Eugeniu Pșenița, vicepreședinte, Judecătoria Edineț

  La fel, Igor Dodon a numit în funcție opt judecători până la atingerea plafonului de vârstă. Este vorba de:
  Tatiana Avasiloaie
  Ecaterina Buzu
  Natalia Clevadî
  Elena Costiuc
  Dumitru Bosîi
  Adrian Cerbu
  Igor Chiroșca
  Radu Holban

  Amintim că, săptămâna trecută, președintele țării a semnat decretele de numire pentru 33 de magistrați noi la instanțele de fond. Majoritatea dintre cei numiți în funcție sunt absolvenți ai Institutului Național al Justiției. 25 de magistrați care activează deja la Judecătoria Chișinău și 8 – în judecătoriile din raioane.

  La ședința de ieri a CSM, cei 33 de magistrați au depus jurământul, iar de astăzi aceștia au început activitatea în cadrul instanțelor.
  sursa: bizlaw.md

• Noi magistrați selectați de CSM pentru judecătoriile din țără

  Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat cererile a nouă judecători, pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Decizia a fost luată la ședința de astăzi a CSM. Tot astăzi, Consiliul a selectat șase magistrați la judecătoriile din țară. Totuși, pentru ca aceștia să ocupe fotoliile de magistrați, șeful statului trebuie să semneze decretele de numire în funcție. […]

  Citiţi mai departe

  Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat cererile a nouă judecători, pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Decizia a fost luată la ședința de astăzi a CSM. Tot astăzi, Consiliul a selectat șase magistrați la judecătoriile din țară. Totuși, pentru ca aceștia să ocupe fotoliile de magistrați, șeful statului trebuie să semneze decretele de numire în funcție.

  Cei 9 judecători care vor fi propuși președintelui țării pentru numirea până a atingerea plafonul de vârstă sunt:

  Tatiana Avasiloaie – judecător, Judecătoria Chișinău
  Dumitru Bosîi – judecător, Judecătoria Cahul
  Svetlana Bucur – judecător, Judecătoria Soroca
  Adrian Cerbu – judecător, Judecătoria Bălți
  Igor Chiroșca – judecător, Judecătoria Strășeni
  Elena Costiuc – judecător, Judecătoria Comrat
  Marina Curtiș – judecător, Judecătoria Cahul
  Petru Cocitov – judecător, Judecătoria Soroca
  Maria Țugui – judecător, Judecătoria Căușeni

  Tot în ședința de astăzi, membrii CSM au selectat șase magistrați noi pentru judecătoriile din țară. Este vorba de candidații Viorel Botnăraș și Svetlana Bîcu, care au depus dosarul pentru Judecătoria Hâncești, cu sediul la Ialoveni. Alți doi candidați au fost propuși pentru numirea în calitate de judecători la instanța dinOrhei. Este vorba de Iurie Movilă și Eugen Popovici. Pentru Judecătoria Strășeni, cu sediul la Călărași a fost propusă Silvia Țurcan, iar pentru suplinirea funcției vacante de judecător la Judecătoria Bălți, cu sediul la Fălești, a fost propus Radu Holban.

  Totodată, CSM a anunțat concurs repetat pentru suplinirea funcției de președinte a Judecătoriei Comrat și vicepreședinte a Judecătoriei Strășeni și asta pentru că, pretendenții, care s-au prezentat în fața membrilor CSM, nu au acumulat numărul necesar de voturi pentru a fi promovați în funcție.

  Amintim că, săptămâna trecută, CSM a selectat 27 de candidați la funcția de magistrat la Judecătoria Chișinău. Aceștia urmează să fie numiți în funcție de șeful statului.
  sursa: bizlaw.md

• Magistrata Elena Costiuc, care i-a plasat în arest pe protestatari, a pronunţat decizia întorcând spatele celor prezenţi în sală // VIDEO

  A pronunţat decizia întorcând spatele celor prezenţi în sală. Vorbim despre magistrata Elena Costiuc, cea care i-a plasat ieri în arest pentru 30 de zile pe protestatarii reţinuţi după manifestaţia din 24 aprilie.  După aproximativ zece ore cât a durat şedinţa, judecătoarea a decis să recurgă la acest mod inexplicabil de a anunţa hotărârea. Iniţial însă, i-a alungat pe toţi […]

  Citiţi mai departe

  A pronunţat decizia întorcând spatele celor prezenţi în sală. Vorbim despre magistrata Elena Costiuc, cea care i-a plasat ieri în arest pentru 30 de zile pe protestatarii reţinuţi după manifestaţia din 24 aprilie. 

  După aproximativ zece ore cât a durat şedinţa, judecătoarea a decis să recurgă la acest mod inexplicabil de a anunţa hotărârea. Iniţial însă, i-a alungat pe toţi din sală. Printre lacrimi, rudele şi susţinătorii protestatarilor arestaţi, au scandat „Ruşine!”

  Magistrata nu a vrut să răspundă la întrebarea de ce ar trebui să se închidă uşile pentru presă la pronunţarea deciziei, în condiţiile în care aceasta este, potrivit legii, publică. Elena Costiuc nu a spus un cuvânt aproximativ 15 minute, în timp ce avocaţii, rudele şi susţinătorii manifestanţilor reţinuţi încercau să obţină o reacţie de la ea.

  Într-un final, judecătoarea Costiuc s-a răzgândit, dar a citit decizia întorcând spatele celor prezenţi în sală.

  Toţi protestatarii reţinuţi vor sta câte o lună după gratii, iar asta i-a indignat pe cei prezenţi în sală. Rudele arestaţilor au izbucnit în lacrimi.

  Avocaţii spun că vor contesta decizia la Curtea de Apel.

  Magistrata nu a comentat acuzaţiile. Când a ieşit din judecătorie, însă, în spatele ei s-a scandat îndelung: ruşine!

  Amintim că, patru protestatari au fost reţinuţi după manifestaţia din 24 aprilie. Ei sunt acuzaţi de organizarea dezordinilor în masă şi riscă până la opt ani de puşcărie.

  Anterior, membrii platformei „Demnitate şi Adevăr” spuneau că printre cei arestaţi ar putea fi un provocator, care a fost încătuşat pentru a depune depoziţii împotriva organizatorilor protestului.
  sursa: jurnal.md

• Адвокаты политзаключенных требуют уголовной ответственности для судьи Карпенко

  Решение Апелляционного суда об аннулировании незаконного приговора судьи Карпенко подтверждает законность требования о возбуждении уголовного преследования в отношении судьи Елены Карпенко и прокуроров группы Мораря.  

  Решение Апелляционного суда об аннулировании незаконного приговора судьи Карпенко подтверждает законность требования о возбуждении уголовного преследования в отношении судьи Елены Карпенко и прокуроров группы Мораря.

   

• Карпенко заточила в тюрьму еще на месяц политзаключенных Григорчука и Амерберга

  Судья Елена Карпенко, известная пренебрежением к законам и исполнением политических заказов, продлила срок ареста политзаключенным Михаилу Амербергу и Павлу Григорчуку. На заседании суда 23 февраля, судья Карпенко приняла сторону обвинения и продлила срок превентивного ареста политзаключенных Михаила Амерберга и Павла Григорчука.  Решением Елены Карпенко, Амерберг и Григорчук лишены права на свободу до 26 марта.  «Этому плахотнюковскому судилищу чужды и здравый […]

  Citiţi mai departe

  Судья Елена Карпенко, известная пренебрежением к законам и исполнением политических заказов, продлила срок ареста политзаключенным Михаилу Амербергу и Павлу Григорчуку.
  На заседании суда 23 февраля, судья Карпенко приняла сторону обвинения и продлила срок превентивного ареста политзаключенных Михаила Амерберга и Павла Григорчука.  Решением Елены Карпенко, Амерберг и Григорчук лишены права на свободу до 26 марта. 

  «Этому плахотнюковскому судилищу чужды и здравый смысл, и логика, и европейские декларации. Это попытка запугать оппозицию. Когда у нас украли право выбора, миллиард евро, будущее, власти запугивают общество, чтобы оно не могло высказывать свое мнение»,- заявил политзаключенный Григорчук.   

  Демонстрируя презрение к законам РМ, Биллю о Павах Человека, Конституции РМ, понятию презумпции невиновности и процессуальным нормам, судья Карпенко многократно совершала противоправные действия в отношении политзаключенных, лишая их права на свободу, основываясь на «резонных подозрениях» группировки прокурора Мораря. В связи с устойчивыми рецидивами её противоправной деятельности, адвокаты политзаключенных Амерберга, Григорчука, Циповича и Морару неоднократно требовали её отвода от судопроизводства по заказным политическим делам, аргументируя требования некомпетентностью и непрофессионализмом Елены Карпенко.

   

• NIMIC SFÂNT! FĂRĂ PROBE judecătorii i-au prelungit cu 30 de zile arestul activistului „PATRIA”

  Deşi procurorii nu au prezentat nici până în prezent probe ce ar demonstra vina lui Ţipovici, judecătorii, controlaţi de Plahotniuc, i-au prelungit mandatul de arest activistului şi prietenului lui Renato Usatîi.     Sărbătoarea Crăciunului şi faptul că este zi de odihnă nu i-a împiedicat pe judecători să anunţe pentru astăzi examinarea cauzei activistului „PATRIA” Nicolai Ţipovici, chiar dacă era […]

  Citiţi mai departe

  Deşi procurorii nu au prezentat nici până în prezent probe ce ar demonstra vina lui Ţipovici, judecătorii, controlaţi de Plahotniuc, i-au prelungit mandatul de arest activistului şi prietenului lui Renato Usatîi.
      Sărbătoarea Crăciunului şi faptul că este zi de odihnă nu i-a împiedicat pe judecători să anunţe pentru astăzi examinarea cauzei activistului „PATRIA” Nicolai Ţipovici, chiar dacă era planificată pentru data de 29 decembrie. Mai mult, avocatul lui Nicolai Ţipovici a fost informat despre acest fapt cu 45 de minute înainte de începerea şedinţei de judecată.
      „Familia mă aşteaptă acasă de sărbători, este vorba despre soţia mea şi cei doi copii, iar Dvs. vreţi să îmi prelungiţi mandatul de arest, mai ales că nu sunt sigur ca nu va mai fi prelungit ulterior. Mă aflu după gratii doar pentru că cineva vrea să îşi procure o casă nou. Nu sunt vinovat, sper că mi se va face dreptate. În caz contrar nu mai există nimic sfânt în ţara asta”. – a declarat Nicolai Ţipovici în cadrul şedinţei de judecată”.

  Judecătoarea de instrucţie Elena Carpenco nu a ţinut cont de faptul că procurorul nu a prezentat nicio probă care ar demonstra vinovăţia lui Nicolai Ţipovici şi a admis demersul procurorului de prelungire a mandatului de arest pentru încă 30 de zile activistului „PATRIA”.

   Avocatul Igor Şeremet a declarat după şedinţă că în procesul de examinare a cauzei au fost comise mai multe încălcări ale legislaţiei:„Pentru mine este un paradox, din punct de vedere juridic, cum poate să se conducă instanţa de judecată de aceleaşi temeiuri invocate de procurori la 5 decembrie în mod identic şi să le aplice la prelungirea arestului. Cele două demersuri ale procurorului de pe 5 decembrie şi 24 decembrie sunt identice sută la sută. În al doilea rând, instanţa de judecată este obligată să ia în considerare dacă riscurile invocate iniţial au fost diminuate şi trebuie să argumenteze, ceea ce nu s-a întâmplat. Mai mult , este obligată să conducă şi de faptul dacă a fost respectat termenul rezonabil la apreciere şi demonstrarea probelor care ar argumenta în ce măsură a fost diminuat riscul , ceea ce la fel nu s-a întâmplat”.
     În şedinţa de azi eu am făcut trimitere la 4 demersuri depuse de mine începând cu 3 decembrie, ca în termen de 15 zile procurorul să afle cine este administratorul acestui portal bumerang, cine este implicat in formulările acestor mesaje, însă acest termen a expirat iar procurorul nici până în prezent nu mi-a dat vreun răspuns şi asta este o încălcare a legislaţiei. Am depus astfel de sesizări şi la MAI şi la Centrul pentru documentare infracţiunilor informaţionale şi tot nu am primit nici un răspuns până în prezent.
      Totodată am solicitat domnului Bunica sa desigileze bunurile ridicate la Ţipovici de acasă şi i-am spus: examinaţi şi expertizaţi procesoarele, telefoanele, Ipad-urile şi vedeţi dacă se găseşte astfel de discuţii în baza cărora este învinuit, iar domnul Bunica cu ochii în jos a spus că are vreun rezultat şi că nu reuşeşte etc., iar asta a contravine termenului rezonabil. Ţipovici a spus şi azi, în mod repetat, că este cointeresat să conlucreze cu procuratura pentru a-şi demonstra nevinovăţia, dar cu regret nu este auzit nici de procurori nici de judecători.” – a declarat avocatul Igor Şeremet.
   În pofida faptului că Ţipovici şi avocatul său şi-au manifestat interesul de a stabili adevărul, procurorul Ion Bunica susţine în continuare că există riscul ca activistul „PATRIA” să părăsească ţara pentru a se eschiva de la urmărirea penală.
      «Temeiurile astăzi sunt acelaşi care au fost prezentate şi la aplicarea arestului preventiv, ca ar putea să se eschiveze de la urmărirea penală, că ar putea să părăsească ţara, să influenţeze martorii şi complicii în detrimentul caracterului obiectiv al efectuării urmăririi penale. A fost dispusă efectuarea expertizei, dar nu este încă finalizată.” a declarat procurorul Ion Bunica.

  Amintim că activistul „PATRIA” Nicolai Ţipovici a fost reţinut pe 2 decembrie în cadrul campaniei de intimidare a partidului „PATRIA” demarată de autorităţi după alegerile parlamentare din 30 noiembrie în scopul reprimării opoziţiei.

   

• Judecătoarea Carpenco face paradă de ortodoxie

  După Borislav Babenco, al doilea judecător de instrucție de la Centru, municipiul Chișinău, Elena Carpenco, e surprinsă că afișează simboluri religioase în biroul de lucru folosit și ca sală de ședințe. Întrebată despre acest fapt, funcționara de stat a strîns din umeri.

  După Borislav Babenco, al doilea judecător de instrucție de la Centru, municipiul Chișinău, Elena Carpenco, e surprinsă că afișează simboluri religioase în biroul de lucru folosit și ca sală de ședințe. Întrebată despre acest fapt, funcționara de stat a strîns din umeri.

• Doar curajul poate aduce schimbarea la Procuratura Generală

  Chiar sînt curios să aflu ce face Procurorul General al ţării la serviciu! Cade de dimineaţă în picoteală şi se trezeşte doar atunci cînd îl sună boşii politici? Ca să-i indice pe cine să miluiască sau pe cine să răstignească? Nici vorbă, atribuţiile Procurorului General al RM sînt fixate clar în Legea cu privire la procuratură. Prima datorie a lui […]

  Citiţi mai departe

  Chiar sînt curios să aflu ce face Procurorul General al ţării la serviciu! Cade de dimineaţă în picoteală şi se trezeşte doar atunci cînd îl sună boşii politici? Ca să-i indice pe cine să miluiască sau pe cine să răstignească? Nici vorbă, atribuţiile Procurorului General al RM sînt fixate clar în Legea cu privire la procuratură. Prima datorie a lui este de a reprezenta procuratura în relaţiile cu alte autorităţi, cu persoane juridice şi fizice. Reiese de aici că dacă oricine dintre noi are o problemă, un necaz mare şi vrea să se plîngă procuraturii ţării, atunci trebuie să-i scrie Procurorului General şi tot de acesta să fie informat ce măsuri s-au luat. Din păcate, nu se procedează ca la carte, adică după lege. Vă comunicam la începutul lunii trecute că m-am adresat Procurorului General al RM, Cornel Gurin, cu rugămintea de a informa redacţia noastră vizavi de numărul dosarelor intentate pe cazurile de evaziune fiscală şi trimise în instanţele de judecată de către organele procuraturii. Or, urmare a acestor crime financiare anual este furat jumătate din bugetul ţării, după unele calcule mai bine de 10 miliarde lei.

  Deci, eu mă adresez personal către Procurorul General al ţării, însă, îmi răspunde o oarecare funcţionară responsabilă de corespondenţă. Culmea obrăzniciei, respectiva ne scrie, reţineţi nu Cornel Gurin, care este Procurorul general al ţării şi este obligat de lege să reprezinte exclusiv această instituţie, că Procuratura generală este în imposibilitate de a ne furniza respectiva informaţie. Aceasta în condiţiile în care în aparatul central al instituţiei funcţionează o întreagă subdiviziune de investigaţii financiar-economice.

• Fondurile europene din R. Moldova: prin off-shoruri şi firme-fantomă

  Mi sa părut un articol foarte interesant , și sunt foarte bucuros ca poliția a reacționat la timp .Totuși în această țară se mișcă lucrurile spre bine. ONG-urile acuzate că ar fi obţinut şi utilizat în mod fraudulos banii veniţi de la Consiliul Europei au apelat la firme-fantomă şi off-shoruri pentru a şterge urma banilor. Cel puţin asta reiese din […]

  Citiţi mai departe

  Mi sa părut un articol foarte interesant , și sunt foarte bucuros ca poliția a reacționat la timp .Totuși în această țară se mișcă lucrurile spre bine. ONG-urile acuzate că ar fi obţinut şi utilizat în mod fraudulos banii veniţi de la Consiliul Europei au apelat la firme-fantomă şi off-shoruri pentru a şterge urma banilor. Cel puţin asta reiese din ordonanţele procurorului care conduce urmărirea penală pe acest caz. Avocaţii învinuiţilor declară însă că, în realitate, lucrurile nu sunt chiar aşa cum au fost prezentate de către acuzatorii de stat şi susţin că clienţii lor sunt nevinovaţi. Pe 25 septembrie, Procuratura Generală (PG) anunţa că factori de decizie din cadrul mai multor ONG-uri sunt învinuiţi că ar fi utilizat fraudulos bani din fonduri externe, acordate pentru implementarea unor proiecte. Anunţul PG. Prejudiciu de 50 mii de euro

  Printr-un comunicat de presă se anunţa că Procuratura Anticorupţie (PA) a pornit o cauză penală pentru escrocherie, abuz de serviciu, evaziune fiscală şi spălare de bani, «fiind documentată o schemă ilegală de sustragere a granturilor». Iniţial, pe acest caz au fost reţinute trei persoane care reprezentau ONG-urile suspectate. Procurorii afirmau că aceştia au fost reţinuţi «chiar atunci când împărţeau o tranşă de 16 mii de euro, obţinuţi prin fraudă», şi că «unul dintre reţinuţi era organizatorul schemei criminale, iar din banii obţinuţi anterior, şi-ar fi cumpărat un apartament în centrul Capitalei».

• Patru judecătoare – numite astăzi în funcție

  Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a semnat astăzi, 4 iulie, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, decretele de numire în funcție a patru magistrați, anunță Politik.md. Este vorba despre Silvia Vrabii numită, prin transfer, în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chișinău; Adriana Garbuz – numită  în funcţia de judecător la Curtea de Apel Bălți; Svetlana Melnic – numită  […]

  Citiţi mai departe

  Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a semnat astăzi, 4 iulie, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, decretele de numire în funcție a patru magistrați, anunță Politik.md. Este vorba despre Silvia Vrabii numită, prin transfer, în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chișinău; Adriana Garbuz – numită  în funcţia de judecător la Curtea de Apel Bălți; Svetlana Melnic – numită  în funcţia de judecător la Curtea de Apel Bălți și Marina Galupa – numită, până la atingerea plafonului de vârstă, în funcţia de judecător la Judecătoria Leova. De asemenea, șeful statului a semnat și decretul privind reconfirmarea doamnei Elena Carpenco în funcția de judecător, până la expirarea împuternicirilor, la Judecătoria Ceadîr-Lunga.

• Usatîi: A fost ordonată depistarea tuturor conturilor mele din Moldova cu sechestrare ulterioară

  „A fost emisă comanda de depistare a tuturor conturilor şi celulelor bancare ale mele de pe teritoriul Moldovei, cu sechestrarea ulterioară a acestora…”, a scris joi, 11 septembrie, pe pagina sa din reţelele de socializare omul de afaceri Renato Usatîi. Potrivit agenţiei „Infotag”, el a plasat pe internet un act semnat de judecătorul sectorului Centru Elena Carpenco, prin care procurorului […]

  Citiţi mai departe

  „A fost emisă comanda de depistare a tuturor conturilor şi celulelor bancare ale mele de pe teritoriul Moldovei, cu sechestrarea ulterioară a acestora…”, a scris joi, 11 septembrie, pe pagina sa din reţelele de socializare omul de afaceri Renato Usatîi. Potrivit agenţiei „Infotag”, el a plasat pe internet un act semnat de judecătorul sectorului Centru Elena Carpenco, prin care procurorului Dumitru Obadă i se permite, în cadrul dosarului penal intentat nr. 2014790143, să verifice depozitele politicianului în 13 bănci comerciale moldoveneşti.

  Usatîi se arată surprins de faptul că, în afară de el personal, acest lucru o vizează şi pe fosta sa soţie, și pe sora mai mică, care nu mai locuieşte în Moldova de 15 ani, dar şi pe părinţi. „Pe lîngă sechestrarea conturilor, săptămîna viitoare se planifică efectuarea percheziţiilor la ei”, scrie Usatîi, solicitîndu-le poliţiştilor, judecătorilor şi procurorilor „să nu se ocupe de prostii”. În actul făcut public de politican se afirmă că acesta ar deţine trei automobile de lux.

• Президент подписал указы о назначении на должность четырех судей

  Президент Республики Молдова Николае Тимофти подписал сегодня по предложению Высшего совета магистратуры указы о назначении на должности судей. Были назначены: Сильвия Врабий – переводом на должность судьи Кишиневской апелляционной палаты;. Адриана Гарбуз – на должность судьи Бельцкой апелляционной палаты;. Светлана Мельник – на должность судьи Бельцкой апелляционной палаты Марина Галупа – до достижения предельного возраста, на должность судьи суда Леово. […]

  Citiţi mai departe

  Президент Республики Молдова Николае Тимофти подписал сегодня по предложению Высшего совета магистратуры указы о назначении на должности судей.
  Были назначены:

  Сильвия Врабий – переводом на должность судьи Кишиневской апелляционной палаты;.
  Адриана Гарбуз – на должность судьи Бельцкой апелляционной палаты;.
  Светлана Мельник – на должность судьи Бельцкой апелляционной палаты
  Марина Галупа – до достижения предельного возраста, на должность судьи суда Леово.
  Президент также подписал указ о переутверждении Елены Карпенко в должности судьи суда Чадыр-Лунги до истечения полномочий.