Știri

• Pensionarii de lux ai Justiției moldovenești

  Câteva modificări legislative operate în ultimii ani, prin care au fost schimbate condițiile de pensionare și de achitare a indemnizației viagere pentru justițiarii moldoveni, au determinat mai mulți judecători și procurori pensionați să se adreseze în judecată pentru a cere pensii mai mari. Astăzi, fiecare al doilea procuror pensionar are sau a avut un proces în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care cere pensie în valoare de 75% din salariul procurorului în ultima funcție deținută. Mai mulți dintre foștii procurori identificați de Centrul de Investigații Jurnalistice, care au obținut în instanță dreptul la pensii de peste 11.000 de lei, sunt soți ai unor judecătoare sau foste judecătoare. În cazul magistraților, fiecare al cincilea judecător din sistem este deja pensionar și, pe lângă salariul generos, beneficiază și de o pensie care în unele cazuri depășește 20.000 de lei pe lună. Chiar și așa, unii magistrați cer recalcul în instanță pentru pensii și mai mari.

  Citiţi mai departe

  Câteva modificări legislative operate în ultimii ani, prin care au fost schimbate condițiile de pensionare și de achitare a indemnizației viagere pentru justițiarii moldoveni, au determinat mai mulți judecători și procurori pensionați să se adreseze în judecată pentru a cere pensii mai mari. Astăzi, fiecare al doilea procuror pensionar are sau a avut un proces în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care cere pensie în valoare de 75% din salariul procurorului în ultima funcție deținută. Mai mulți dintre foștii procurori identificați de Centrul de Investigații Jurnalistice, care au obținut în instanță dreptul la pensii de peste 11.000 de lei, sunt soți ai unor judecătoare sau foste judecătoare. În cazul magistraților, fiecare al cincilea judecător din sistem este deja pensionar și, pe lângă salariul generos, beneficiază și de o pensie care în unele cazuri depășește 20.000 de lei pe lună. Chiar și așa, unii magistrați cer recalcul în instanță pentru pensii și mai mari.

  Potrivit CNAS, la 1 ianuarie 2018, la evidența instituției se aflau 233 de procurori şi 274 de judecători care beneficiază de pensii sau indemnizații viagere. Conform prevederilor legale, judecătorii care au atins vârsta de 50 de ani și au o vechime în muncă de cel puțin 20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani și șase luni au activat în calitate de magistrați, au dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporție de 55% din salariul mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani – de 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar. Pensia judecătorului, se recalculează ținându-se cont de mărimea salariului lunar al magistratului în exercițiu.

  Cât despre procurori, începând cu luna iulie 2011, aceştia, cu excepția procurorilor militari, au dreptul la pensie conform Legii privind sistemul public de pensii. Procurorul, ajuns la vârsta de pensionare, care a activat cel puțin 15 ani în funcția de procuror, are dreptul la pensie în proporție de 75% din suma tuturor plăților lunare asigurate ale procurorului în exercițiu în ultima funcție deținută. (Detalii în răspunsul CNAS de mai jos)

  Din cei 233 de procurori care beneficiază în prezent de pensie în Republica Moldova, potrivit informațiilor furnizate de Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), 115 au în prezent cereri pe rol în instanță împotriva CNAS, prin care cer pensii în valoare de 75% din suma tuturor plăților lunare asigurate ale procurorului în exercițiu în ultima funcție deținută. Spre exemplu, dacă astăzi, un procuror-șef de direcție din cadrul Procuraturii Generale are un salariu lunar de 19.000 - 21.000 de lei, un procuror pensionar care a deținut aceeași funcție poate pretinde la o pensie de la 12.000 la 16.000 de lei. Norma legală la care fac ei trimitere le-ar permite în unele cazuri să își dubleze pensia. Problema e că, în decembrie 2016, Parlamentul a decis să anuleze această prevedere legală „generoasă” începând cu 1 ianuarie 2018. Procurorii pensionari, unii dintre care plecați din sistem de peste zece ani, au hotărât să profite de anul 2017 pe care l-au avut la dispoziție pentru a cere CNAS ca să le plătească pensia conform normei legale anulate cu începere din 2018. În unele cazuri, instanțele de judecată le-au satisfăcut pretențiile, în altele, similare, cererea procurorilor pensionari a fost respinsă. De mai mult noroc s-au bucurat procurorii soți de judecătoare.

  Soțul judecătoarei Iulia Sârcu, fostul procuror Isai Sârcu, a chemat în judecată CNAS la trei ani după ce și-a depus demisia de onoare din funcția de șef al Secției personal din cadrul Procuraturii Generale. Procurorul, care până acum a beneficiat de o pensie lunară de 6.680 de lei, a cerut să îi fie recalculată indemnizația, reieșind din salariul actual al unui procuror în funcția pe care a deținut-o el în momentul în care a atins vârsta de pensionare. Familia Sârcu a obținut în 2017 venituri de peste 640.000 de lei, doar din salariu și pensii. Vicepreședinta Curții Supreme de Justiție beneficiază de un salariu lunar de peste 26.000 de lei și de o pensie lunară de 14.800 de lei.

  Pe 27 februarie 2018, Judecătoria Chișinău i-a dat dreptate fostului procuror și a obligat CNAS să îi recalculeze pensia „de fiecare dată din data de 1 a lunii în care a fost şi va fi efectuată majorarea salariului procurorului în exercițiu” și să îi achite diferenţa din mărimea reală a pensiei pentru anii 2013-2014. Decizia e cu drept de atac la Curtea de Apel.

  Soții Sârcu locuiesc într-o casă de milioane din str. Basarabilor, mun. Chișinău. Cei doi soți justițiari au intrat în posesia terenului în anul 2002, iar în 2012 au reușit să finalizeze construcția casei, cu două niveluri și mansardă.
  
  În aceeași zi de 27 februarie 2018, aceeași judecătoare, Rodica Berdilo, i-a mai făcut dreptate unui ex-procuror, soț de judecătoare, Gheorghe Nogai. Justițiarul a înaintat în instanță aceleași pretenții față de CNAS, la fel ca Sârcu - anularea unei decizii a Casei de Asigurări Sociale, prin care i-a fost refuzată recalcularea pensiei reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului-șef de secţie din cadrul Procuraturii mun. Chișinău, de fiecare dată când salariul acestuia va crește. Instanța a dispus efectuarea recalculului începând cu 5 aprilie 2013, după creșterea salariului procurorilor cu 35%, și începând cu 1 august 2016, după ce salariul procurorilor a devenit de 90% din salariul judecătorilor.

  Nogai a renunțat la funcția de procuror în 2015, pe când era șef-interimar al Secţiei judiciare şi investigaţii generale a Procuraturii mun. Chişinău, beneficiind și de o indemnizație de concediere de 34.000 de lei pentru demisia de onoare.

  „Clasare” misterioasă 

  Cu doi ani mai devreme, în 2013, Comisia Națională de Integritate (CNI) i-a cerut Procuraturii Generale să pornească un dosar penal pe numele procurorului pentru fals în declarația de avere. CNI a stabilit că Nogai a prezentat date inexacte și incomplete în declarațiile de avere, dar Procuratura a ignorat solicitarea. Încălcarea la care se referea CNI ține de casa pe care soții Ala și Gheorghe Nogai și-au construit-o pe un fost teren de sport al liceului Vasile Alecsandri din Chișinău, despre care responsabilii de la Primăria Chișinău afirmau că a fost ocupat ilegal.

  Și Ala Nogai, consoarta procurorului, care până în 2016 a activat la Curtea de Apel Chișinău, a scăpat de un dosar penal intentat de procurori în 2014 pentru o decizie adoptată în 2009. Judecătoarea, împreună cu alți trei colegi, Aureliu Colenco, Eugeniu Clim și Valeriu Harmaniuc, ar fi emis o hotărâre ilegală prin care au substituit un imobil cu valoare foarte mare, cu unul cu o valoare mult mai mică, în cazul unui gaj. Procurorii au fost nevoiți să claseze dosarul pentru că CSM a refuzat să elibereze repetat acordul pentru urmărirea penală a magistraților.

  Astăzi, soții Nogai, deși pensionari, își continuă activitatea. Imediat după ce și-a depus demisia de la Procuratură, Gheorghe Nogai și-a luat licență de avocat, apărând în procese inclusiv pe Eugeniu Clim. Potrivit declaraţiei de venit pentru anul 2016, soții Nogai dețin și o mică afaceri cu terenurile agricole pe care le dau în arendă. În 2016, soții și-au donat apartamentul de 71 de metri pătrați, primit de  la Primăria Chișinău în 1989 și evaluat la circa 380.000 de lei, cel mai probabil unuia dintre copii.

  Dacă decizia Judecătoriei Chișinău nu va fi anulată de instanța de apel, pensia fostului procuror ar putea crește de la 6.400 de lei, la circa 9.000 de lei. Ala Nogai beneficiază de o pensie de aproape 12.000 de lei.

  Am încercat să îl găsim pe Gheorghe Nogai la un număr de fix sugerat de Uniunea Avocaților, dar nu a răspuns nimeni la telefon. 

  CNAS, obligat să plătească pensie de 16.599 de lei soțului unei judecătoare

  Anatolie Filincov este avocat și soțul cunoscutei judecătoare de la Curtea Supremă de Justiție Svetlana Filincova. Pe 1 februarie 2018, fostul procuror a obținut, printr-o hotărâre a Curții de Apel Chișinău, dreptul la o pensie lunară care ar fi de 16.599 de lei, calculată din salariul unui procuror de funcție cu o vechime de muncă mai mare de 16 ani.

  Filincov a activat în cadrul Procuraturii în perioada anilor 1979-1994 şi apoi în perioada 2003-2005, ultima funcție deținută a fost de procuror al Secţiei de conducere a activităţii de urmărire penală a organelor afacerilor interne a Procuraturii Generale, unde i-a fost stabilită pensia pentru vechimea în muncă, în mărime de 80% din salariul mediu lunar potrivit funcţiei deţinute. Până în 2011, Filincov a primit pensia cu recalcul, dar de atunci i-a fost aplicat mecanismul general de indexare a pensiei, la 1 aprilie a fiecărui an, ceea ce „încălcă grav dreptul de proprietate”, a indicat el în cererea depusă în judecată. În prezent, fostul procuror primește o pensie de 4.300 de lei pe lună, de peste trei ori mai mică decât cea a soției sale, de 15.548 de lei.

  Casa de lux a pensionarilor Filincov

  Numele judecătoarei Svetlana Filincova a apărut de mai multe ori în presă. În 2015, urmare a unei plângeri scrise la CNA de președintele CSM, Victor Micu, magistrata s-a pomenit vizată într-un scandal legat de repartizarea frauduloasă a 22 de cauze civile la Curtea Supremă de Justiție. Procurorii au pornit un dosar pe acest caz, dar ancheta nu a avut finalitate, iar Filincova nu a fost niciodată audiată în cadrul cauzei penale.

  Tot în 2015, CNI a constatat că Filincova a ascuns mai multe venituri și proprietăți din declarația de avere, Procuratura Generală urmând să pornească o cauză penală pentru nedeclararea veniturilor de 350.000 de lei ale soțului său din activitatea de avocat, dar și a unor imobile auxiliare și un Porsche Cayenne, deținut în folosință. Magistrata a atacat în judecată decizia CNI și a câștigat procesul. Presa a scris de mai multe ori despre averile cuplului Filincov, mai cu seamă despre casa de pe str. Lăpușna din Chișinău, procurată nefinisată în 2012 și dată în exploatare deja în ianuarie 2013. Astăzi, locuința pe care soții pretind că au cumpărat-o cu 420.000 de lei este evaluată la 2,1 milioane de lei. În 2016, cei doi pensionari și-au cumpărat o Toyota Auris, din 2010 cu 50.000 de lei. Pe site-urile de anunțuri de vânzări, o astfel de mașină costă peste 7.000 de euro.

  După același calapod a obținut dreptul la o pensie de peste 10.000 de lei și fostul procuror Alexei Rotarciuc, soțul judecătoarei Dina Rotarciuc. Magistrata de asemenea a cerut în instanță să îi fie recalculată pensia pornind de la salariul de membru al CSM, funcție pe care a deținut-o și care i-ar fi permis o indemnizație viageră de 13.000 de lei și nu de 11.000, cât avea stabilit. CSJ a respins însă, în 2016, pretențiile judecătoarei.

  Fostul procuror Valentin Țâmbaliuc de asemenea ar putea avea o pensie de circa 15.000 de lei, după ce, pe 2 mai, Curtea Supremă de Justiție i-a acceptat pretențiile înaintate împotriva CNAS. După ce prima instanță i-a dat câștig de cauză, Curtea de Apel Chișinău a stabilit că pretențiile lui Țâmbaliuc, care a lucrat 19 ani în procuratură și a părăsit instituția în 2003, nu sunt justificate. Totuși, procurorul și-a făcut dreptate la CSJ. Țâmbaliuc are în prezent o pensie de peste 5.500 de lei.

  Consilier prezidențial pe probleme juridice în perioada lui Nicolae Timofti, Țâmbaliuc duce o viață mai mult decât îndestulată. Fostul procuror deține două case în Chișinău, una de 150 de metri pătrați și alta de 380 de metri pătrați. Ultima este dată în locațiune Ambasadei statului Quatar pentru o taxă lunară care în 2015 era de 7.000 de euro pe lună.  

  72 de actuali judecători, cu pensii și salarii 

  Cât despre judecători, potrivit unui răspuns al Consiliului Superior al Magistraturii, în sistem activează în prezent 72 de magistrați aflați la pensie, adică aproape a cincea parte din numărul total de judecători. În răspunsul CNAS se arată că, în cazul recalculării pensiilor pentru magistrați, pe rolul instanțelor se află în prezent șapte cauze. „Judecătorul care a atins vârsta de 50 ani și are o vechime în muncă de cel puțin 20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani și șase luni a activat in funcția de judecător, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporție de 55% din salariul mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani - de 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar. Pensia judecătorului se recalculează ținându-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu”, au explicat reprezentanții CNAS.

  Cu o pensie de peste 22.000 de lei, Nicolae Clima, inspector-judecător principal al Inspecţiei judiciare din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii, s-a adresat în octombrie 2017 în instanța de judecată ca să-i fie indexată pensia. Nicolae Clima a plecat din funcția de magistrat în mai 2015, după ce a atins plafonul de vârstă, ultima instanță în care a activat fiind Curtea Supremă de Justiție. Peste o lună a revenit în sistem, la Inspecția judiciară. În noiembrie, Nicolae Clima a câștigat procesul. Potrivit hotărârii, „reclamantul a cerut obligarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale de a recalcula subsemnatului pensia, începînd cu 01 aprilie 2017, din cuantumul salariului, din care s-a calculat pensia, indexat”.

  Aceeași decizie arată că, potrivit Legii privind salarizarea judecătorilor și procurorilor, salariile de funcție sunt reexaminate anual, de la 1 aprilie, reieşind din cuantumul salariului mediu lunar pe economie realizat în anul precedent. Nicolae Clima susține că pentru anii 2015 și 2016 pensia i-a fost recalculată așa cum prevede legea. CNAS nu i-a recalculat însă pensia pentru 2017, motivul invocat de instituție fiind că el este angajat şi primește salariu.

  După ce șeful Inspecției judiciare a câștigat procesul în instanța de fond, CNAS a contestat hotărârea la Curtea de Apel Chișinău. Dosarul i-a fost repartizat aleatoriu fiului lui Nicolae Clima, Vladislav Clima. Ulterior, cauza a fost strămutată la Curtea de Apel Bălți, unde fostul judecător al CSJ a avut din nou câștig de cauză. Șeful Inspecției judiciare s-a judecat cu CNAS și în 2008 - 2009, pe când ocupa funcția de președinte al CSM, la fel cerând recalcularea pensiei. Potrivit Ziarului de Gardă, CNAS a fost obligată să-i recalculeze pensia „reieşind din salariul de funcţie de 8.800 de lei, sporul pentru gradul de calificare de 500 de lei, în total din suma de 9.300 de lei începând cu 16 mai 2008”. În urma procesului, pensia judecătorului a ajuns la circa 7.500 de lei. Împreună cu salariul, venitul lunar al lui Nicolae Clima a constituit în acea perioadă cam 17.000 de lei. În 2017, pe lângă pensia de peste 22.000 de lei, Nicolae Clima a primit și un salariu lunar de aproape 24.000 de lei.

  „Garanțiile pentru judecători au fost stabilite de legiuitor pentru asigurarea independenței sistemului judecătoresc. În toată lumea există astfel de privilegii. Este echitabil, nu este echitabil..? Putem vorbi mult despre asta. Nu poate într-o societate să existe o echitate totală”, ne-a spus Nicolae Clima.

  „Casta” privilegiaților

  Dincolo de pensiile generoase, judecătorii și procurorii din Republica Moldova beneficiază de mai multe privilegii. După ce a fost anulată norma legală care obliga autoritățile publice locale să îi asigure cu spațiu locativ gratuit, procurorii și magistrații au obținut posibilitatea de a-și procura locuințe la prețuri preferențiale în blocuri construite pentru ei pe terenuri oferite gratuit sau la preț diminuat de Primăria Chișinău.

  Recent, președintele Curții Supreme de Justiție, Ion Druță, a cerut Curții Constituționale să analizeze constituționalitatea mai multor prevederi ale Legii cu privire la salarizarea judecătorilor și procurorilor. Judecătorii CSJ consideră că magitrații sunt nedreptățiți de stat prin faptul că nu li se oferă indemnizații lunare pentru chirie, dacă nu au o locuință.

  O altă nemulțumire vizează sporul pentru vechime în muncă față de salariul de bază. Asta pentru că leafa judecătorilor se majorează odată la şase ani, în timp ce pentru alte categorii de salariați cu atribuții similare, salariile cresc o dată la cinci ani. Curtea Constituțională urmează să examineze sesizarea CSJ.

  Nina Cernat a iniţiat procesul împotriva CNAS încă în septembrie 2016, câştigând litigiul în prima instanţă la sfârșitul anului trecut. Magistrata a solicitat să-i fie recalculată și plătită diferența din pensia neachitată pentru perioada aprilie 2015 - aprilie 2016 în sumă de 32.160 de lei și, respectiv, achitarea pensiei majorate începând cu 1 aprilie 2016. 

  CNAS a contestat decizia instanței de fond, iar cazul a ajuns la Curtea de Apel Chişinău, acolo unde Nina Cernat este angajată și de unde a fost detaşată la CSM în 2016. La începutul acestui an, Nelea Budăi, vicepreşedinta instanţei, a solicitat Curţii Supreme de Justiţie strămutarea cauzei la Curtea de Apel Bălţi. Următoarea ședință de judecată va avea loc pe 12 iunie. „Am cerut recalcularea pensiei în baza legii. Mie mi s-a calculat mai puțin și de aceea am contestat”, ne-a explicat anterior Nina Cernat.

  Potrivit declaraţiei de avere a magistratei pentru anul 2017, ea a beneficiat anul trecut de o pensie de aproape 149.000 de lei, adică peste 12.000 de lei pe lună. Salariul pe care l-a declarat ea a fost de circa 340.000 de lei, ceea ce ar însemna aproximativ 28.300 de lei lunar. 

  De fapt, mai mulți colegi de-ai Ninei Cernat de la Curtea de Apel Chișinău au atras CNAS în judecată. De aproape un an, Ion Pleşca, preşedintele instanței, se judecă cu Casa Naţională de Asigurări Sociale pentru o pensie mai mare. CNAS i-a stabilit o pensie de 9.460 de lei, calculul reieșind din salariul precedent. Judecătorul a cerut să i se plătească 13.370 de lei pe lună, adică 80 la sută din salariu său de acum - 16.700 de lei. Președintele Curții de Apel Chișinău a câștigat procesul în toate cele trei instanțe. CSJ i-a făcut dreptate la 23 mai. „Eu primesc pensia ca judecător de primă instanță, dar lucrez deja de șapte ani președinte la Curtea de Apel Chișinău. Toți colegii mei au pensii mai mari, reieșind din valoarea salariului de la Curtea de Apel. Doar eu am o pensie mai mică. E dreptul meu moral să fie recalculată”, a declarat anterior Ion Pleșca Ziarului de Gardă. Potrivit declarației de avere și interese personale, depusă de magistrat anul trecut, în 2017 magistratul a avut venituri salariale de 260.000 de lei, iar pensia a constituit 114.000 de lei.

  Sergiu Arnăut s-a judecat pentru pentru o pensie mai mare cu 800 de lei

  Sergiu Arnăut, care din 2017 este cercetat penal într-un dosar de corupere pasivă și trafic de influență, a câștigat procesul cu CNAS la Curtea Supremă de Justiție încă în iunie 2016. Judecătorul a cerut să-i fie calculată pensia în baza ultimei majorări de salariu - 14.500 de lei. Astfel, el a obținut prin hotărârile instanțelor, dreptul de a avea o pensie lunară de 11.600 de lei. Până a se adresa în instanța de judecată, CNAS i-a stabilit lui Sergiu Arnăut, în baza ultimei majorări de salariu, o pensie de 10.800 de lei pe lună, adică cu 800 de lei mai puțin.

  Între timp, magistratul, care are statut de învinuit, a fost suspendat din funcție, dosarul fiind la etapa urmăririi penale.

  Sergiu Arnăut este cunoscut opiniei publice pentru locuința de lux pe care o deține în cartierul Poșta Veche al sectorului Râșcani din Chișinău. Casa, de 140 de metri pătrați, are și construcții accesorii, toate valorând peste două milioane de lei. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, publicată în 2012, demonstra că imobilul era înscris pe numele soției, în timp ce magistratul nu îl trecuse în propria declarație de avere. Mai mult, Arnăut intrase în conflict cu vecinii săi, după ce a îngrădit un teren de 270 metri pătraţi, ultima bucată de spaţiu public care servea drept teren de joacă şi cale de acces pentru locuitorii din zonă. Ulterior, CNA și Procuratura Anticorupție au inițiat un control concluzionând că, oficial, magistratul și soția lui erau divorțați, deși locuiau în aceeași casă.

  Printre magistrații care au câștigat procesul împotriva CNAS este și Ion Muruianu, și el judecător la Curtea de Apel Chișinău. Ion Muruianu a fost președinte al Curții Supreme de Justiție până în 2012, fiind transferat mai târziu la instanța de apel. În litigiul cu CNAS, pe care l-a inițiat în 2014, judecătorul a cerut să-i fie recalculată pensia reieşind „din cuantumul dreptului patrimonial dobândit” şi anume salariul mediu lunar al preşedintelui CSJ. Ion Muruianu a cerut în instanța de judecată să-i fie achiată lunar pensia pentru vechimea în muncă în sumă de peste 16.000 de lei. În mai 2015, el a câștigat procesul la CSJ. După ce judecătorul a obținut câștig de cauză în toate cele trei instanțe, a fost intentată o procedură de executare în privinţa Casei Naţionale de Asigurări Sociale. Ulterior, executoarea Ludmila Ghețiu a încasat de la CNAS, în beneficiul ei, 534 de lei drept cheltuieli suportate în cadrul procedurii de executare și alți 2.110 lei drept onorariu pentru executarea hotărârii instanței de judecată. Nemulțumiți la rândul lor de încheierea executorului, reprezentanții CNAS l-au chemat în judecată atât pe Ion Muruianu, cât și pe executoare. În iulie 2017, instituția a pierdut acest litigiu în instanța de apel. 

  CNAS i-a recalculat pensia lui Ion Muruianu și în anii care au urmat. Astfel, în 2017, judecătorul a avut o pensie lunară de 22.000 de lei și un salariu de circa 28.000 de lei. 

  Mariana Iaţco, expertă la IDIS „Viitorul”: „Pe de o parte, suntem toţi egali în faţa legii, pe de altă parte avem o «elită» de judecători şi procurori”

  Reforma sistemului de pensionare este favorabilă doar câtorva categorii de pensionari, pe când restul pensionarilor se vor „bucura” de majorări simbolice de la 129 de lei până la 500 de lei lunar, fapt ce creează din start inegalităţi economice şi sociale. Cei mai favorizaţi sunt pensionarii judecători şi procurori, pentru care pensia ar urma să se majoreze cu 2.000 de lei, respectiv cu 729 de lei pentru procurori. Astfel un judecător pensionar ar trebui să ridice o pensie de circa 17.000 de lei, iar un pensionar al Procuraturii circa 6.000 de lei.

  Accesarea datelor Biroului Naţional de Statistică denotă o situaţie catastrofală. La finele anului 2017, mărimea medie a pensiei lunare stabilite pentru limită de vârstă a constituit 1.456 de lei, iar valoarea minimului de existenţă în anul 2017, medii lunare pe o persoană – 1.862 de lei. Ba mai mult, constatăm că un pensionar al Procuraturii încasează o pensie mai mare decât salariul mediu pe economie, care în primul trimetru al anului 2018 a constituit 5.906 lei.

  Pe de o parte, suntem toţi egali în faţa legii şi a autorităţilor publice şi orice tratament discriminatoriu este condamnat prin lege, pe de altă parte, avem o „elită” – judecători şi procurori, care şi-au creat legi şi regulamente confortabile privind sistemul „lor” de pensionare şi nu cel aplicabil pe principiul general şi echitabil.

  Credeţi că un pensionar al sistemului de sănătate publică cu o pensie medie de circa 1.500 - 2.000 de lei, fie chiar şi 3.000 de lei, care îşi desfăşoară în continuare activitatea sa profesională generează o plus-valoare societăţii (tratează şi salvează vieţi omeneşti) mai puţin decât un judecător sau procuror, care „tratează şi salvează” societatea de cetăţenii certaţi cu legea, în condiţiile în care sistemul judecătoresc trece printr-o reformă interminabilă de combatere a corupţiei în rândul magistraţilor?
  Sursa: anticorupție.md

   

   

• MAI MULȚI MAGISTRAȚI SE JUDECĂ CU CNAS PENTRU A OBȚINE PENSII MAI MARI, CUPRINSE ÎNTRE 11 ȘI 14 MII DE LEI

  După ce acum trei ani salariile judecătorilor au fost majorate substanțial, mai mulți magistrați pensionari, dar care continuă să muncească în sistem, s-au ales și cu pensii majorate, care se ridică la cel puțin 12 mii de lei. De regulă, ei obțin aceste pensii după ce dau în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS). Unii au obținut deja câștig de cauză, iar alții încă se judecă. În prezent CNAS are pe rol 4 cauze care vizează recalcularea pensiei de magistrat, potrivit unei note informative expediate portalului Moldova Curată.   

  Judecătorii pensionari care continuă să activeze în sistem au un venit lunar de aproximativ 30 de mii de lei

  Citiţi mai departe

  După ce acum trei ani salariile judecătorilor au fost majorate substanțial, mai mulți magistrați pensionari, dar care continuă să muncească în sistem, s-au ales și cu pensii majorate, care se ridică la cel puțin 12 mii de lei. De regulă, ei obțin aceste pensii după ce dau în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS). Unii au obținut deja câștig de cauză, iar alții încă se judecă. În prezent CNAS are pe rol 4 cauze care vizează recalcularea pensiei de magistrat, potrivit unei note informative expediate portalului Moldova Curată.   

  Judecătorii pensionari care continuă să activeze în sistem au un venit lunar de aproximativ 30 de mii de lei

  Conform legislației, judecătorii primesc pensii lunare în mărime de 80% din salariul magistraților de la instanța din care s-a pensionat. De asemenea, legislația stabilește că judecătorii care continuă să muncească și după pensionare, ridică atât salariul, cât și pensia. Asfel, pentru un judecător de la CSJ, de exemplu, care are un salariu lunar de 18 590 de lei și o pensie de 14 872 de lei, venitul lunar total este de 33 462 de lei. 

  Unul dintre judecătorii care au obținut prin instanță o pensie mai mare este Petru Ursache de la Curtea Supremă de Justiție. La 13 mai 2015 colegii săi Valeriu Doagă, Sveatoslav Moldovan și Galina Stratulat au emis o decizie definitivă prin care CNAS a fost obligată să îi achite o pensie de 14 872 de lei, sumă care constituie 80 la sută din salariul pe care îl ridică lunar magistratul. 

  Petru Ursache a argumentat prin faptul că, după ce la 10 iulie 2013 a fost numit vicepreședinte al Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, salariul său a fost majorat până la 18 590 de lei, deoarece s-a adăugat sporul pentru ocuparea unei funcții de conducere. „Astfel, începând cu 01 ianuarie 2014 reclamantul a obținut dreptul la pensie în mărime de 14872 lei (18590 lei x 80%), care urma a fi recalculată din data publicării Legii nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor, deci din 21 ianuarie 2014”, se spune în hotărârea CSJ. 

  Judecătorul a cerut CNAS să-i recalculeze pensia, însă instituția a refuzat, de aceea a acționat-o în judecată, considerând refuzul ilegal. Toate instanțele i-au dat câștig de cauză, astfel, CNAS a fost obligată să-i plătească o pensie mai mare, dar și diferența neplătită de la 1 ianuarie 2014. 

  La fel a procedat o altă judecătoare de la CSJ, Iulia Sârcu. În luna mai 2015 și ea a obținut o decizie definitivă prin care pensia pe care o avea, de 12 979 de lei, a fost majorată până la 14 872 de lei. Această sumă constituie 80% din salariul său de 18 590 de lei, pe care îl ridică în calitate de judecătoare la CSJ. 

  Sergiu Arnăut, judecătorul de la Curtea de Apel Chișinău urmărit penal în prezent pentru corupere, tot prin instanță și-a mărit pensia. Pe lângă salariu, el ridica și pensia de 10 819 lei. Din luna iunie 2016, când a fost pronunțată hotărârea definitivă a CSJ, magistratul are o pensie mai mare, de 11 627 de lei. 

  Și unii foști judecători au dat CNAS în judecată. Valeriu Harmaniuc revendică o pensie de 17  mii de lei 

  Fostul judecător la Curtea de Apel Bălți, Valeriu Harmaniuc, care a demisionat în luna mai 2014, solicită și el o pensie mai mare. În cazul său, dosarul a trecut abia de prima instanță, unde a obținut câștig de cauză. În septembrie 2017 Judectoria Chișinău, sediul Centru, i-a dat dreptate în litigiul cu CNAS și a obligat instituția să-i plătească o pensie de 17 488,8 mii de lei, ceea ce constituie, potrivit hotărârii, 80% din salariul de 21 861 de lei al judecătorului în exercițiu la instanța respectivă. „Acest procentaj de calcul se confirmă şi de către însăşi pârât prin decizia sa de stabilire a pensiei nr. 93/2017/33662 din 10.06.2017 şi aprobată la 13.06.2017, numai că pensia i-a fost diminuată cu 1220 lei din motive necunoscute, or, pârâtul refuză să dea răspuns la cererea prealabilă, în termenul stabilit de legislație”, se spune în hotărârea judecății. 

  Solicitată de Moldova Curată, Casa Națională de Asigurări Sociale a comunicat că în prezent, „pe rolul instanțelor judecătorești se află 4 cauze care se examinează în procedură de contencios administrativ, obiectul cărora este recalcularea pensiei de judecător”. CNAS a mai explicat că asigurarea cu pensie a judecătorilor este reglementată de Legea privind statutul judecătorului, care a fost completată în anul 2014. Astfel, potrivit acestei legi, „judecătorul care a atins vârsta de 50 de ani și are o vechime în muncă de cel puțin 20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani și 6 luni a activat în funcția de judecător, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporție de 55% din salariul mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani - de 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar”. Pensia judecătorului se recalculează ținându-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu. 

  Sursa: moldovacurata.md

• ÎNCĂ UN JUDECĂTOR URMĂRIT PENAL. DENUNȚAT DE O PERSOANĂ, SERGIU ARNĂUT DE LA CURTEA DE APEL CHIȘINĂU ESTE SUSPECTAT DE CORUPERE

  Procuratura Anticorupție l-a pus sub acuzare pe judecătorul Curții de Apel Chișinău Sergiu Arnăut (58 de ani), cercetat într-un dosar de corupere pasivă și trafic de influență. Informația a fost confirmată pentru Moldova Curată de șeful Procuraturii Anticorupție Viorel Morari. Dosarul a fost deschis în baza unui denunț al unei persoane, care a afirmat că Arnăut ar fi pretins o sumă de câteva mii de euro pentru a anula decizia primei instanțe și a emite o sentință mai blândă într-un dosar penal. 

  În prezent magistratul se află în concediu, de aceea nu l-am putut găsi pentru a-i solicita o reacție. Președintele Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca, ne-a informat că Arnăut se află într-un concediu cu o durată de aproape două luni, de la 18 septembrie până la 4 noiembrie. În ultimele zile Sergiu Arnăut s-a aflat o perioadă în spital, după care a revenit și a fost audiat de procurori.

  Procurorii nu divulgă mai multe detalii din acest dosar, însă au afirmat că judecătorul Sergiu Arnăut nu recunoaște faptele pentru care este cercetat și susține că este nevinovat.

  Verificat ani de-a rândul, dar lăsat în pace de instituțiile de drept 

  Citiţi mai departe

  Procuratura Anticorupție l-a pus sub acuzare pe judecătorul Curții de Apel Chișinău Sergiu Arnăut (58 de ani), cercetat într-un dosar de corupere pasivă și trafic de influență. Informația a fost confirmată pentru Moldova Curată de șeful Procuraturii Anticorupție Viorel Morari. Dosarul a fost deschis în baza unui denunț al unei persoane, care a afirmat că Arnăut ar fi pretins o sumă de câteva mii de euro pentru a anula decizia primei instanțe și a emite o sentință mai blândă într-un dosar penal. 

  În prezent magistratul se află în concediu, de aceea nu l-am putut găsi pentru a-i solicita o reacție. Președintele Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca, ne-a informat că Arnăut se află într-un concediu cu o durată de aproape două luni, de la 18 septembrie până la 4 noiembrie. În ultimele zile Sergiu Arnăut s-a aflat o perioadă în spital, după care a revenit și a fost audiat de procurori.

  Procurorii nu divulgă mai multe detalii din acest dosar, însă au afirmat că judecătorul Sergiu Arnăut nu recunoaște faptele pentru care este cercetat și susține că este nevinovat.

  Verificat ani de-a rândul, dar lăsat în pace de instituțiile de drept 

  Datorită luxului în care locuiește, judecătorul Sergiu Arnăut este bine cunoscut opiniei publice, dar și procurorilor, care, însă, până acum nu au finalizat cu dosar penal nici un control pe care le-au făcut în privința lui în ultimii ani. 
  
  În anul 2012 Centrul de Investigații Jurnalistice a publicat o investigație în care a arătat că judecătorul locuiește într-un imobil cu trei etaje, garaj și construcții accesorii pe strada Cucorilor din cartierul Poșta Veche al capitalei, înscris în acte pe numele soției, pe care nu-l indicase în declarația de avere. În urma investigației, CNA și Procuratura Anticorupție au inițiat un control și au descoperit că oficial, magistratul și soția sa erau divorțați, deși locuiau în aceeași casă. Astfel, magistratul nu era obligat să-l indice în declarația de avere. 

  Doi ani mai târziu, reporterii de la Jurnal TV au demonstrat că judecătorul locuiește în casă și se ocupă de reparația ei. Atunci Comisia Națională de Integritate (CNI) a pornit un control, la sesizarea Jurnal TV. În actul de constatare emis la 5 februarie 2015 CNI a notat că Sergiu Arnăut are viză de reședință în casa de pe strada Cucorilor și a conchis, reieșind inclusiv din imaginile filmate de jurnaliști, că el folosește acest imobil, deci trebuia să-l declare. CNI a trimis dosarul la Procuratura Anticorupție cu solicitarea să verifice dacă magistratul poate fi urmărit penal pentru fals în declarația de venturi și proprietăți. Procurorii au clasat cazul.

  S-a judecat cu CNAS pentru o pensie mai mare. Ridica 10 mii de lei, dar a vrut 11 mii de lei.

  În luna octombrie 2015 judecătorul a acționat în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale, care refuza să îi majoreze pensia. Magistratul a cerut ca instanța să oblige CNAS să îi recalculeze pensia, astfel ca aceasta să constutuie 80% din salariul pe care îl ridică în calitate de judecător al Curții de Apel. Salariul său constituie 14 534 de lei. 

  La acel moment Sergiu Arnăut ridica o pensie lunară de 10 819 lei. El a argumentat că, în baza legislației, pensia urma să îi fie recalculată începând cu 1 ianuarie 2014, astfel ca aceasta să constituie 11 627,2 lei, adică 80% din salariul de judecător. 

  Judecătoria sectorului Râșcani i-a dat câștig de cauză, iar Curtea de Apel Bălți, unde a fost strămutat dosarul, a lăsat această decizie în vigoare. În luna iunie 2016 și Curtea Supremă de Justiție a confirmat că Sergiu Arnăut trebuie să primească o pensie mai mare - anume 11 mii 627 de lei.

  Acum trei luni Moldova Curată a scris că, potrivit declarației de avere pentru anul 2016, magistratul Arnăut deține pe conturi bancare o sumă totală de peste 700 de mii de lei. La întrebarea de unde provin acești bani, or, din salariul său de judecător se adună anual o sumă mult mai mică, Sergiu Arnăut nu a oferit un răspuns concret, preferând să explice o serie de prevederi legale.
  Sursa: moldovacurata.md

• Statul vrea să recupereze aproape un milion de lei de la trei judecători. Cine sunt magistrații

  Procuratura Anticorupţie solicită de la trei magistrați aproape un milion de lei, pentru repararea prejudiciului statului, într-un dosar pierdut la CtEDO. Este vorba de Sergiu Arnăut, Gheorghe Creţu şi Domnica Manole.

  Procuratura Anticorupție a depus cerere de chemare în judecată, intervenient accesoriu Ministerul Finanțelor, privind încasarea în ordine de regres a prejudiciului cauzat statului. În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat acțiunile judecătorilor în cadrul unui proces, în urma cărora un caz a ajuns să fie judecat la CtEDO. Mai exact, în motivare se spune că cei trei judecători ar fi acceptat un apel tardiv depus de un agent economic, iar dosarul a fost trimis la reexaminare. Din acest motiv, dosarul a ajuns la CtEDO, iar, ulterior, printr-o decizie a Curții Supreme de Justiție, statul a transferat părții reclamante la CtEDO aproape 800 de mii de lei, pentru că i-au fost încălcate drepturile. Este vorba de cazul Chiriac vs. Moldova.

  Citiţi mai departe

  Procuratura Anticorupţie solicită de la trei magistrați aproape un milion de lei, pentru repararea prejudiciului statului, într-un dosar pierdut la CtEDO. Este vorba de Sergiu Arnăut, Gheorghe Creţu şi Domnica Manole.

  Procuratura Anticorupție a depus cerere de chemare în judecată, intervenient accesoriu Ministerul Finanțelor, privind încasarea în ordine de regres a prejudiciului cauzat statului. În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat acțiunile judecătorilor în cadrul unui proces, în urma cărora un caz a ajuns să fie judecat la CtEDO. Mai exact, în motivare se spune că cei trei judecători ar fi acceptat un apel tardiv depus de un agent economic, iar dosarul a fost trimis la reexaminare. Din acest motiv, dosarul a ajuns la CtEDO, iar, ulterior, printr-o decizie a Curții Supreme de Justiție, statul a transferat părții reclamante la CtEDO aproape 800 de mii de lei, pentru că i-au fost încălcate drepturile. Este vorba de cazul Chiriac vs. Moldova.

  În motivare se mai spune că statul a reparat prejudiciul cauzat în urma acțiunilor judecătorilor de la Curtea de Apel, prin admiterea apelului depus tardiv.

  Prin hotărârea Judecătoriei sectorului Râșcani, acțiunea a fost respinsă. Procuratura Generală a declarat apel, solicitând casarea acesteia și emiterea unei decizii de admitere a cererii. Ulterior, și Ministerul Finanțelor, dar și Guvernul au depus apel cu aceeași solicitare. Curtea Supremă de Justiție a decis strămutarea cauzei pentru examinare la Curtea de Apel Bălți.

  În urma examinării cauzei, instanța de apel a decis să mențină hotărârea instanței de fond. Decizia este definitivă, dar poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie în termen de două luni.

  Amintim că, acum câteva zile, cinci ex-judecători de la Curtea Supremă de Justiție și mama fostei ministre a Sănătății au câștigat procesul de judecată intentat de Ministerul Justiției, pentru încasare în acțiune de regres a despăgubirilor achitate de Republica Moldova la CEDO, în procesul Radu contra Moldovei, pierdut în 2014. La 18 octombrie, La 18 octombrie, CSJ a dat dreptate judecătorilor. În motivarea deciziei se precizează că ”argumentele invocate în cererea de recurs de Ministerul Justiției sunt similare argumentelor invocate atât în prima instanță, cât și în instanța de apel și sunt expuse asupra circumstanțelor de fapt și nu de drept, cărora instanța de apel le-a dat o apreciere corectă, având la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare”.
  Sursa: bizlaw.md 

• MAGISTRATUL SERGIU ARNĂUT ARE PE CONTURI SUME CARE DEPĂȘESC VENITURILE SALE LEGALE. JUDECĂTORUL A REFUZAT SĂ EXPLICE PROVENIENȚA BANILOR

  Judecătorul Curții de Apel Chișinău Sergiu Arnăut, ajuns în trecut în atenția CNI și a procurorilor anticorupție pentru nedeclararea casei în care locuiește, a declarat pentru anul trecut, 2016, sume de bani care depășesc veniturile sale legale. Arnăut ridică atât salariu, cât și pensie, însă nici cumulate, aceste venituri nu ajung la mărimea sumei de pe conturile sale. Solicitat să explice proveniența banilor, judecătorul a evitat răspunsul, însă ne-a sugerat să nu „interpretăm eronat”.

  Pentru anul 2016 Sergiu Arnăut indică în declarația de venituri și interese personale faptul că deține 5 conturi de depozit bancar pe care, în total, deținea la momentul declarării 712 163 de mii de lei. Aceste conturi nu apar în declarațiile sale de avere depuse în anii precedenți. Încercând să înțelegem de unde magistratul a făcut rost de bani pentru a-i depune pe conturi, am calculat câștigurile sale din pensie și salariu - singurele pe care le declară. Am ajuns la concluzia că acestea - chiar dacă din ele magistratul nu ar fi cheltuit nici un bănuț pentru întreținerea sa - oricum nu ar fi ajuns ca să acumuleze suma depozitată. Astfel, în anul 2016 Sergiu Arnăut a câștigat 389 267 de mii de lei din salariu și pensie, iar pe conturi are aproape dublu - peste 700 de mii de lei. 

  Citiţi mai departe

  Judecătorul Curții de Apel Chișinău Sergiu Arnăut, ajuns în trecut în atenția CNI și a procurorilor anticorupție pentru nedeclararea casei în care locuiește, a declarat pentru anul trecut, 2016, sume de bani care depășesc veniturile sale legale. Arnăut ridică atât salariu, cât și pensie, însă nici cumulate, aceste venituri nu ajung la mărimea sumei de pe conturile sale. Solicitat să explice proveniența banilor, judecătorul a evitat răspunsul, însă ne-a sugerat să nu „interpretăm eronat”.

  Pentru anul 2016 Sergiu Arnăut indică în declarația de venituri și interese personale faptul că deține 5 conturi de depozit bancar pe care, în total, deținea la momentul declarării 712 163 de mii de lei. Aceste conturi nu apar în declarațiile sale de avere depuse în anii precedenți. Încercând să înțelegem de unde magistratul a făcut rost de bani pentru a-i depune pe conturi, am calculat câștigurile sale din pensie și salariu - singurele pe care le declară. Am ajuns la concluzia că acestea - chiar dacă din ele magistratul nu ar fi cheltuit nici un bănuț pentru întreținerea sa - oricum nu ar fi ajuns ca să acumuleze suma depozitată. Astfel, în anul 2016 Sergiu Arnăut a câștigat 389 267 de mii de lei din salariu și pensie, iar pe conturi are aproape dublu - peste 700 de mii de lei. 

  Magistratul nu explică de unde provin banii de pe conturile sale

  I-am solicitat o explicație prin intermediul Serviciului de Presă al Curții de Apel Chișinău. Am primit răspuns peste mai mult de o săptămână de la solicitare. Inițial ni s-a spus că judecătorul, pentru a ne oferi un răspuns, a solicitat datele de la bancă privind conturile sale, apoi ne-a fost oferit un răspuns. Reproducem mai jos întrebarea și răspunsul:

   

   

  Din răspunsul magistratului, transmis portalului Moldova Curată de către șefa Serviciului de presă a Curții de Apel, am aflat unele atribuții ale Autorității Naționale de Integritate, ce înseamnă un depozit bancar, dar nu am înțeles de unde provin banii aflați pe conturile sale.  Moldova Curată va face o sesizare la ANI pentru a verifica acest caz. 

  Sergiu Arnăut are 58 de ani și este judecător din anul 1995. El locuiește cu familia într-o casă cu trei etaje în cartierul Poșta Veche al municipiului Chișinău, pe care nu il indică niciodată în declarațiile de avere. Această situație a fost verificată în anul 2012 de către Procuratura Anticorupție, care a constatat că judecătorul nu era obligat să declare imobilul, deși se folosește de el, deoarece proprietară este soția, de care, oficial, este divorțat. 
  
  Casa în care locuiește Sergiu Arnăut cu familia este trecută în actele cadastrale ca proprietate a soției sale, de care, oficial, este divorțat

  Și Comisia Națională de Integritate (CNI) l-a verificat anterior pe acest judecător, în urma unui material de la Jurnal TV, care a arătat că magistratul locuiește și face reparații în casa luxoasă, dar nu o indică în declarația de avere. Atunci CNI a propus Procuraturii Anticorupție să deschidă un dosar penal pentru fals în declarația de avere, însă solicitarea a fost respinsă.

  La întrebarea de ce nu a declarat imobilul în care locuiește, judecătorul a invocat Constituția, care protejează viața privată

  Conforma legislației noi, dar și a celei vechi privind declararea bunurilor, subiecții trebuie să indice în declarațiile de avere și bunurile de care se folosesc, nu doar cele din proprietate. Vecinii lui Sergiu Arnăut spun că acesta locuiește în continuare în casa de pe strada Cucorilor. Iată ce răspuns ne-a transmis magistratul la întrebarea „De ce nu ați indicat în declarația de avere imobilul în care locuiți?’:

  „Declarațiile vecinilor referitor la faptul că Sergiu Arnăut este văzut zilnic în imobilul proprietate privată nu poate fi tratat ca argument precum că ultimul se folosește de acest bun imobil și urma a fi indicat în declarația cu privire la venituri și proprietăți, din considerentele că, contravine normelor legale, mai mult ca atât, în acest imobil locuiesc și alți membri ai familiei (copii, nepoți), iar, în asemenea circumstanțe, nimeni nu poate fi privat de dreptul de a participa la întreținerea și educația atât a copiilor, cât și a nepoților, sau, art. 28 din Constituția Republicii Moldova prevede expres că Statul ocrotește viața intimă, familială și privată”. 

  În declarația de venituri și proprietate, Sergiu Arnăut, indică faptul că deține 1/3 dintr-un apartament de 70 de metri pătrați și un garaj. Dintre vehicule, magistratul declară după autoturisme vechi, unul din 1985 (GAZ) și altul din 1996 (BMW). 

  Sergiu Arnăut figurează împreună cu judecătoarea Domnica Manole și fostul judecător Gheorghe Crețu într-o acțiune de regres inițiată de Procuratura Anticorupție la solicitarea Ministerului Justiției. Instituția insistă ca cei trei să fie obligați de către instanță să achite suma de 787 886 de lei, care reprezintă valoarea prejudiciului pe care statul l-a plătit unei companii într-o cazuă judecată inclusiv de către Curtea de Apel Chișinău. Procedura de regres a fost pornită în anul 2016. Prima instanță le-a dat câștig de cauză magistraților, iar la începutul anului 2017 dosarul se afla pe rol la Curtea de Apel Chișinău. 
  sursa: moldovacurata.md

• ACȚIUNEA DE REGRES ÎMPOTRIVA JUDECĂTORILOR DOMNICA MANOLE, SERGIU ARNĂUT ȘI GHEORGHE CREȚU A AJUNS LA CURTEA DE APEL BĂLȚI

  Trei judecători ai Curții de Apel Chișinău - Domnica Manole, Sergiu Arnăut și Gheorghe Crețu (ultimul - deja trecut în avocatură) - ar putea fi obligați de către instanță să achite statului suma de 787 886 de lei, care reprezintă valoarea prejudiciului pe care statul l-a plătit unei companii într-o cazuă judecată inclusiv de către Curtea de Apel Chișinău. Împotriva acestor magistrați Procuratura Anticorupție a pornit o procedură de regres la începutul anului 2016. 

  Câștig de cauză în prima instanță

  În prima instanță, la Judecătoria Buiucani, magistrații au avut câștig de cauză. La 16 septembrie 2016, judecătoarea Aliona Miron a emis o hotărâre prin care a respins acțiunea și a dictat încasarea a câte 5000 de lei cheltuieli de judecată în folosul fiecărui judecător vizat. Procuratura Anticorupție însă nu s-a mulțumit cu înfrângerea și a depus recurs la Curtea de Apel Chișinău, adică în instanța în care muncesc doi dintre magistrații vizați. 

  Citiţi mai departe

  Trei judecători ai Curții de Apel Chișinău - Domnica Manole, Sergiu Arnăut și Gheorghe Crețu (ultimul - deja trecut în avocatură) - ar putea fi obligați de către instanță să achite statului suma de 787 886 de lei, care reprezintă valoarea prejudiciului pe care statul l-a plătit unei companii într-o cazuă judecată inclusiv de către Curtea de Apel Chișinău. Împotriva acestor magistrați Procuratura Anticorupție a pornit o procedură de regres la începutul anului 2016. 

  Câștig de cauză în prima instanță

  În prima instanță, la Judecătoria Buiucani, magistrații au avut câștig de cauză. La 16 septembrie 2016, judecătoarea Aliona Miron a emis o hotărâre prin care a respins acțiunea și a dictat încasarea a câte 5000 de lei cheltuieli de judecată în folosul fiecărui judecător vizat. Procuratura Anticorupție însă nu s-a mulțumit cu înfrângerea și a depus recurs la Curtea de Apel Chișinău, adică în instanța în care muncesc doi dintre magistrații vizați. 

  Președintele Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca, a solicitat Curții Supreme de Justiție să expedieze dosarul pentru examinare la Curtea de Apel Bălți, menționând că magistrații din instanța pe care o conduce, fiind colegi cu cei vizați, ar putea fi părtinitori. În consecință, CSJ a decis, la 7 decembrie 2016, să trimită cauza la Curtea de Apel Bălți.

  „Se merge abuziv cu unele chestii ca să înfricoșeze judecătorii”

  Solicitat de Moldova Curată, unul dintre magistrații vizați, Gheorghe Crețu, în prezent avocat, a declarat că nu vrea să comenteze acțiunea de regres împotriva sa pentru că aceasta ar fi o „aberație”. „Nu comentez pentru că sunt aberații. Aberațiile nu se comentează. În Republica Moldova poți să te aștepți la orice. Ceea ce am invocat în instanță rămâne în vigoare. Acolo cineva dacă și a greșit, au greșit alți judecători și sunt nume concrete. Se interpretează greșit legea și se merge abuziv cu unele chestii ca să înfricoșeze alți judecători. Procurorului anticorupție i-am spus: dacă vrei să stabilești vinovatul, caută-l pe C., care a prezentat date false, pe judecătorii care au examinat revizuirea și trebuiau să verifice unele lucruri… acolo sunt alte încălcări, pur și simplu au vrut să acopere o deficiență de drept. Printr-o încălcare au comis o încălcare mai mare. Pur și simplu așa se procedează acum, ca să sperie judecătorii să nu fe independenți”, a spus Gheorghe Crețu. 

  Ceilalți doi magistrați vizați în dosar nu ne-au răspuns la telefon, iar dacă vor dori să se expună, le vom acorda dreptul la replică. 

  Toți cei trei judecători au fost anterior subiecți ai investigațiilor jurnalistice. Ziarul de Gardă a scris despre Domnica Manole că, în anul 2013, era judecătoarea cu cele mai multe autoturisme înregistrate pe numele său - 11. De asemenea, în anul 2008 ea a fost sancționată cu avertisment pentru că a fost surprinsă dându-i sfaturi legate de proces lui Eduard Mușuc, atunci președinte al Consiliului Municipal din partea comuniștilor, înainte de ședința de judecată în care acesta era parte. În prezent, Domnica Manole este cercetată penal pentru că ar fi decis ilegal organizarea unui referendum constituțional inițiat de Platforma DA. Ea a declarat că dosarul i-a fost intentat pe motive politice.

  Gheorghe Crețu este fostul președinte al Curții de Apel Chișinău, condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru omor din imprudență, în dosarul „Pădurea Domnească”, deschis în anul 2013. Acum, Gheorghe Crețu este avocat.

  Sergiu Arnăut a fost și el vizat în anchete jurnalistice ca posesor a câtorva mașini și a unei case luxoase situate în cartierul Poșta Veche, pe care nu a declarat-o. Ulterior, s-a dovedit că în acte, magistratul este divorțat, iar casa este trecută pe numele fostei soții, cu care locuiește împreună.  

  Alte acțiuni de regres

  La începutul anului 2016 ministrul Justiției Vladimir Cebotari a anunțat drept „măsură fără precedent” inițierea unor acțiuni de regres în privința a peste 30 de judecători și funcționari de diferit rang ale căror nume figurau în cauze pierdute de Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Până în prezent, într-un singur caz a fost încasat un prejudiciu de 20 de mii de lei de la viceprimarul Capitalei, Vlad Coteț, în prezent urmărit penal. În alte două cazuri instanța a respins acțiunea, însă MJ a depus recurs. În paralel, Procuratura Generală are și ea competențe de inițiere a acțiunilor de regres. Procurorii se ocupă în special de dosarele în care, prin hotărâri definitive, CSJ a stabilit compensații pentru persoane care au fost neîntemeiat subiecți ai urmăririi penale. „Astfel de acțiuni se fac, ele nu sunt neglijate. Pur și simplu acest dosar, în care sunt implicați magistrații, este mai cunoscut deoarece e vorba despre judecători”, ne-a spus Constantin Cachița, șef al Direcției contencios administrativ de la Ministerul Justiției.
  sursa: moldovacurata.md

• Concurs fără competiţie la CSM

  Cole­gi­ul de Eva­lu­a­re a Per­for­manţe­lor Jude­că­to­ri­lor din cadrul Con­si­li­u­lui Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii a fost com­ple­tat în aceas­tă săp­tămâ­nă, fiind supli­nit cu doi mem­bri, aleşi în urma unui con­curs mai mult for­mal, la care au par­ti­ci­pat doar două per­soa­ne. Ast­fel, în lip­sa opo­zi­ţi­ei din par­tea sis­te­mu­lui, unul din cei 5 jude­că­to­ri din Cole­giu a deve­nit Oleg Ster­ni­oa­lă, per­so­naj con­tro­ver­sat, des­pre care ZdG a scris, în iunie 2016, că locu­ieş­te într-o casă de lux din Chi­şi­nău, pe care a înregistrat-o pe nume­le părinţi­lor săi pen­sio­na­ri. După arti­col, Cen­trul Naţio­nal Anti­co­ru­pţie a soli­ci­tat Comi­si­ei Naţio­na­le de Inte­gri­ta­te să veri­fi­ce ave­rea jude­că­to­ru­lui, doar că pro­ce­du­ra nu a avut o fina­li­ta­te, după ce Comi­sia s-a trans­for­mat în Auto­ri­ta­tea Naţio­na­lă de Inte­gri­ta­te, care rămâ­ne nefun­cţio­na­lă. Ante­ri­or, în cadrul Cole­gi­u­lui şi-au făcut loc şi alţi magis­tra­ţi cu pro­ble­me de inte­gri­ta­te.

  Marţi, 22 noiem­brie 2016, Con­si­li­ul Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii (CSM) a anu­nţat câş­ti­gă­to­rii con­cur­su­lui pen­tru numi­rea mem­bri­lor în com­po­nenţa Cole­gi­u­lui de Eva­lu­a­re a Per­for­manţe­lor Jude­că­to­ri­lor (CEPJ) aleşi de Con­si­liu. Con­form legii, Cole­gi­ul are în com­po­nenţa sa 5 jude­că­to­ri de la instanţe­le de toa­te nive­lu­ri­le: 2 jude­că­to­ri de la Cur­tea Supre­mă de Jus­ti­ţie (CSJ), 2 jude­că­to­ri de la Curţi­le de Apel (CA), un jude­că­tor de la jude­că­to­ri­i­le de fond, dar şi 2 repre­zen­tanţi ai soci­e­tă­ţii civi­le. Trei jude­că­to­ri au fost aleşi în octom­brie, la Adu­na­rea Gene­ra­lă a Jude­că­to­ri­lor, în timp ce ale­ge­rea a doi jude­că­to­ri, unul de la CSJ şi altul de la CA, este, con­form legii, pre­ro­ga­ti­va CSM.

  Citiţi mai departe

  Cole­gi­ul de Eva­lu­a­re a Per­for­manţe­lor Jude­că­to­ri­lor din cadrul Con­si­li­u­lui Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii a fost com­ple­tat în aceas­tă săp­tămâ­nă, fiind supli­nit cu doi mem­bri, aleşi în urma unui con­curs mai mult for­mal, la care au par­ti­ci­pat doar două per­soa­ne. Ast­fel, în lip­sa opo­zi­ţi­ei din par­tea sis­te­mu­lui, unul din cei 5 jude­că­to­ri din Cole­giu a deve­nit Oleg Ster­ni­oa­lă, per­so­naj con­tro­ver­sat, des­pre care ZdG a scris, în iunie 2016, că locu­ieş­te într-o casă de lux din Chi­şi­nău, pe care a înregistrat-o pe nume­le părinţi­lor săi pen­sio­na­ri. După arti­col, Cen­trul Naţio­nal Anti­co­ru­pţie a soli­ci­tat Comi­si­ei Naţio­na­le de Inte­gri­ta­te să veri­fi­ce ave­rea jude­că­to­ru­lui, doar că pro­ce­du­ra nu a avut o fina­li­ta­te, după ce Comi­sia s-a trans­for­mat în Auto­ri­ta­tea Naţio­na­lă de Inte­gri­ta­te, care rămâ­ne nefun­cţio­na­lă. Ante­ri­or, în cadrul Cole­gi­u­lui şi-au făcut loc şi alţi magis­tra­ţi cu pro­ble­me de inte­gri­ta­te.

  Marţi, 22 noiem­brie 2016, Con­si­li­ul Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii (CSM) a anu­nţat câş­ti­gă­to­rii con­cur­su­lui pen­tru numi­rea mem­bri­lor în com­po­nenţa Cole­gi­u­lui de Eva­lu­a­re a Per­for­manţe­lor Jude­că­to­ri­lor (CEPJ) aleşi de Con­si­liu. Con­form legii, Cole­gi­ul are în com­po­nenţa sa 5 jude­că­to­ri de la instanţe­le de toa­te nive­lu­ri­le: 2 jude­că­to­ri de la Cur­tea Supre­mă de Jus­ti­ţie (CSJ), 2 jude­că­to­ri de la Curţi­le de Apel (CA), un jude­că­tor de la jude­că­to­ri­i­le de fond, dar şi 2 repre­zen­tanţi ai soci­e­tă­ţii civi­le. Trei jude­că­to­ri au fost aleşi în octom­brie, la Adu­na­rea Gene­ra­lă a Jude­că­to­ri­lor, în timp ce ale­ge­rea a doi jude­că­to­ri, unul de la CSJ şi altul de la CA, este, con­form legii, pre­ro­ga­ti­va CSM.

  Membru CSM: „Eu nu găsesc logica judecătorilor aici”

  La con­cur­sul anu­nţat de CSM au par­ti­ci­pat doar două per­soa­ne, câte una pen­tru fie­ca­re loc vacant. Din par­tea CSJ şi-a depus dosa­rul jude­că­to­rul Oleg Ster­ni­oa­lă, iar din par­tea CA, jude­că­to­rul Ion Tal­pă, magis­trat la CA Bălţi. Ast­fel, mem­brii CSM nu au fost nevo­iţi să alea­gă, ci doar să-i accep­te pe cei doi can­di­da­ţi pen­tru fun­cţi­i­le vacan­te. „Mulţi, la Adu­na­rea Gene­ra­lă, au vor­bit că vor în Cole­gi­ul de Eva­lu­a­re, dar atun­ci când vine con­cur­sul, ei nu depun docu­men­te­le. Îmi pare rău, dar nu găsesc logi­ca jude­că­to­ri­lor aici. Fie că au fri­că, fie nu vor să-şi eta­le­ze anu­mi­te…, fie nu au încre­de­re în sis­tem. Chiar nu ştiu de ce ei nu au par­ti­ci­pat”, zice Teo Câr­naţ, mem­bru al CSM.

  Deci­zia magis­tra­ţi­lor de a „boico­ta” con­cur­sul este cel puţin sur­prin­ză­toa­re, din moment ce, acum câte­va săp­tămâ­ni, la Adu­na­rea Gene­ra­lă a Jude­că­to­ri­lor, din par­tea CA, au par­ti­ci­pat la con­curs cel puţin 5 per­soa­ne: Ele­na Cob­zac, Bori­slav Baben­co, Mari­na Anton, Ser­giu Arnă­ut şi Nelea Budăi, vota­tă de jude­că­to­ri pen­tru aceas­tă fun­cţie. Pen­tru locu­ri­le de la CSJ, atun­ci şi acum, con­curs prac­tic nu a exis­tat, fiind, de fie­ca­re dată, înre­gis­trat doar câte un can­di­dat. În octom­brie, a can­di­dat şi a fost ales Petru Mora­ru, iar acum – Oleg Ster­ni­oa­lă.

  Sternioală şi casa de lux de pe numele părinţilor pensionari

  Oleg Ster­ni­oa­lă, noul mem­bru al CEPJ, este jude­că­tor din 2001, când a fost numit în fun­cţie printr-un decret sem­nat de preşe­din­te­le Vla­di­mir Voro­nin, fiind pro­mo­vat din fun­cţia de con­si­li­er al preşe­din­te­lui Curţii de Apel. În 2006-2008, Ster­ni­oa­lă a fost vice­preşe­din­te al Jude­că­to­ri­ei Cio­ca­na, iar în 2008 devi­ne preşe­din­te al Jude­că­to­ri­ei Buiu­ca­ni. A deţi­nut aceas­tă fun­cţie până în 2014, când a fost pro­mo­vat de CSM direct la CSJ, deşi se pre­zen­ta­se la con­curs cu doar 59 de punc­te acor­da­te de Cole­gi­ul pen­tru Sele­cţia şi Carie­ra Jude­că­to­ri­lor, punc­taj sub nive­lul celui obţi­nut de jude­că­to­rii Dina Rotar­ciuc, Viori­ca Pui­că sau Ali­o­na Dani­lov.

   

  În iunie 2016, ZdG a des­co­pe­rit că magis­tra­tul tră­ieş­te într-un imo­bil de lux, care valo­rea­ză pes­te 7 mili­oa­ne de lei la preţ de pia­ţă. Casa nu se regă­seş­te însă în decla­ra­ţi­i­le cu pri­vi­re la veni­tu­ri şi pro­pri­e­ta­te ale magis­tra­tu­lui, fiind înre­gis­tra­tă pe nume­le părinţi­lor săi, pen­sio­na­ri, care au tră­it toa­tă via­ţa la Flo­reş­ti. Mama jude­că­to­ru­lui, care după dece­sul soţu­lui este sin­gu­ra pro­pri­e­ta­ră a impo­zan­tu­lui edi­fi­ciu, este pro­fe­soa­ră de lim­ba româ­nă la lice­ul din loca­li­ta­tea nata­lă.

  Verificarea judecătorului, stopată de reformarea CNI

  Euge­niu Viţu, pur­tă­tor de cuvânt al Auto­ri­tă­ţii Naţio­na­le de Inte­gri­ta­te (ANI), ne-a anu­nţat că, la 30 iunie 2016, în urma unei sesi­ză­ri a CNA, a fost ini­ţi­a­tă pro­ce­du­ra de con­trol în pri­vinţa jude­că­to­ru­lui Ster­ni­oa­lă. Doar că, a pre­ci­zat Viţu, pro­ce­du­ra nu a fost fina­li­za­tă, pen­tru că, între timp, Comi­sia Naţio­na­lă de Inte­gri­ta­te (CNI), care a rece­pţio­nat sesi­za­rea, şi-a sis­tat acti­vi­ta­tea, fiind trans­for­ma­tă în ANI, care încă nu este fun­cţio­na­lă şi nu poa­te con­ti­nua veri­fi­ca­rea.

  Celă­lalt jude­că­tor care a „câş­ti­gat” con­cur­sul de la CSM pen­tru ocu­pa­rea unei fun­cţii de mem­bru al CEPJ este Ion Tal­pă, magis­trat din 2005. În 2011, a deve­nit vice­preşe­din­te al Jude­că­to­ri­ei Bălţi, iar în 2013 a fost pro­mo­vat la CA Bălţi. Con­form decla­ra­ţi­ei sale cu pri­vi­re la veni­tu­ri şi pro­pri­e­ta­te pen­tru 2015, magis­tra­tul Tal­pă deţi­ne o casă de locu­it şi un apar­ta­ment, ambe­le dobân­di­te până a ajun­ge jude­că­tor, dar şi 3 tere­nu­ri, din­tre care unul pen­tru con­stru­cţii în satul Pâr­li­ţa, Făleş­ti. Împre­u­nă cu soţia au rapor­tat veni­tu­ri de apro­xi­ma­tiv 260 mii de lei.

  Alţi trei judecători în CEPJ, unul cu casă de milioane

  Pe 21 octom­brie 2016, la Adu­na­rea Gene­ra­lă a Jude­că­to­ri­lor, au fost aleşi alţi trei mem­bri ai CEPJ. Ast­fel, din par­tea CSJ a fost votat Petru Mora­ru, magis­trat în cadrul aces­tei instanţe din 2014. Mora­ru a ajuns la CSJ deşi a avut, la fel ca şi cole­gul său, Ster­ni­oa­lă, un punc­taj mai mic în cadrul con­cur­su­lui orga­ni­zat de CSM. Magis­tra­tul a făcut par­te din com­ple­tul care i-a scă­pat de puş­că­rie pe Ghe­or­ghe Papuc şi Vla­di­mir Bot­na­ri, în dosa­rul eve­ni­men­te­lor din 7 apri­lie 2009.

  Din par­tea CA, în Cole­giu a ajuns Nelea Budăi, magis­tra­tă la CA Chi­şi­nău. Budăi, care este vice­preşe­din­te la CA Chi­şi­nău din iulie 2013, a ajuns ante­ri­or în atenţia SIS, care a suspectat-o că ar fi admis pro­be fal­se într-un dosar. La fel ca şi Ster­ni­oa­lă, jude­că­toa­rea locu­ieş­te într-o casă de lux, la Buiu­ca­ni, fina­li­za­tă de soţii Boris şi Nelea Budăi în 2012. Fami­lia Budăi deţi­ne şi un apar­ta­ment de 105 m.p., pe care l-a donat, în 2010, fii­cei, Ceza­ra Haci­na. În 2016, fii­ca jude­că­toa­rei s-a jude­cat cu Ter­mo­e­lec­tri­ca pen­tru o dato­rie 4,5 mii de lei. Pri­ma instanţă, Jude­că­to­ria Buiu­ca­ni, i-a dat drep­ta­te fur­ni­zo­ru­lui de căl­du­ră şi apă cal­dă.

  Din par­tea instanţe­lor de fond, în CEPJ a ajuns Dumi­tru Ghe­ra­sim, preşe­din­te­le Jude­că­to­ri­ei Bălţi. Con­form decla­ra­ţi­ei sale de ave­re pen­tru 2015, împre­u­nă cu soţia, avo­ca­tă, deţin 4 auto­mo­bi­le, 2 apar­ta­men­te şi alte două încă­pe­ri imo­bi­li­a­re cu o supra­fa­ţă de pes­te 150 m.p.

  Reprezentanţii societăţii civile şi rolul Colegiului

  În şedinţa din 15 noiem­brie 2016, mem­brii CSM au desem­nat şi doi repre­zen­tanţi din par­tea soci­e­tă­ţii civi­le în CEPJ. Din patru can­di­da­ţi, câş­ti­gă­toa­re au fost desem­na­te Valen­ti­na Cop­ti­leţ şi Oxa­na Rota­ri. Ambe­le pre­dau drep­tul la Uni­ver­si­ta­tea Libe­ră Inter­na­ţio­na­lă din Mol­do­va, res­pec­tiv, Uni­ver­si­ta­tea de Stu­dii Poli­ti­ce şi Eco­no­mi­ce Euro­pe­ne „Con­stan­tin Ste­re”.

  Con­form Legii pri­vind sele­cţia, eva­lu­a­rea per­for­manţe­lor şi carie­ra jude­că­to­ri­lor, CEPJ exa­mi­nea­ză dosa­re­le jude­că­to­ri­lor supu­şi eva­luă­rii, acte­le pre­zen­ta­te de aceş­tia şi acte­le refe­ri­toa­re la aceş­tia. Cole­gi­ul orga­ni­zea­ză şi desfă­şoa­ră inter­viu­ri cu jude­că­to­rii supu­şi eva­luă­rii, adop­tă hotă­râri cu pri­vi­re la jude­că­to­rii supu­şi eva­luă­rii, desem­nea­ză mem­bri ai cole­gi­u­lui res­pon­sa­bi­li de obser­va­rea acti­vi­tă­ţii desfă­şu­ra­te de jude­că­to­rii eva­lu­a­ţi în cadrul şedinţe­lor de jude­ca­tă.
  sursa: zdg.md

• Magistrați controversați, pretendenți la funcții de control în sistemul judecătoresc

  Judecătorii din Republica Moldova urmează să aleagă, la sfârșitul lunii octombrie, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, noi membri ai colegiilor specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Lista candidaților cuprinde mai multe nume controversate, magistrați despre care presa a scris fie că ar deține proprietăți mari, fie că ar fi implicați în judecarea unor dosare de scandal.  

  Astfel, la funcția de membru permanent al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorești candidează judecătorii Curții Supreme de Justiție Oleg Sternioală și Petru Moraru, dar și judecătorul Dmitrii Fujenco de la Judecătoria Cahul, Eugeniu Pșenița, de la Judecătoria Edineț și Dumitru Gherasim, de la Judecătoria Bălți.

  Citiţi mai departe

  Judecătorii din Republica Moldova urmează să aleagă, la sfârșitul lunii octombrie, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, noi membri ai colegiilor specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Lista candidaților cuprinde mai multe nume controversate, magistrați despre care presa a scris fie că ar deține proprietăți mari, fie că ar fi implicați în judecarea unor dosare de scandal.  

  Astfel, la funcția de membru permanent al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorești candidează judecătorii Curții Supreme de Justiție Oleg Sternioală și Petru Moraru, dar și judecătorul Dmitrii Fujenco de la Judecătoria Cahul, Eugeniu Pșenița, de la Judecătoria Edineț și Dumitru Gherasim, de la Judecătoria Bălți.

  Oleg Sternioală este jude­că­to­rul pro­mo­vat sus­pect, acum doi ani, de la Jude­că­to­ria Buiu­cani direct la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie. Potrivit Ziarului de Gardă, magistratul tră­ieşte într-un imo­bil de lux, care valo­rează peste șapte mili­oane de lei la preţul de piaţă. Casa nu se regă­seşte însă în decla­ra­ţi­ile cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate ale magis­tra­tu­lui, fiind înre­gis­trată pe numele părinţi­lor săi, pen­sio­nari, care au trăit însă toată viaţa la Flo­reşti.

  Eugen Pşeniţa este unul dintre judecătorii „cu nouă vieți” despre care Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anteriorcă deși candidatura sa la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă a fost respinsă de președintele Vladimir Voronin, pe motiv că „Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează Justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, magistratul și-a continuat activitatea în sistem.

  Consiliul Superior al Magistraturii urmează să numească alți doi membri ai Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorești, dintre judecătorii Curții de Apel Chișinău Nelea Budăi, Borislav Babenco, Elena Cobzac, Marina Anton, Sergiu Arnăut, și judectorul Curții de Apel Comrat Serghei Gubenco. 

  Nelea Budăi este în prezent membră a acestui Colegiu, mandatul ei urmând să expire pe 26 decembrie 2016. De asemenea, magistrata este vicepreşedinte al Curţii de Apel Chişinău, fiind avansată în această funcție de preşedintele Nicolae Timofti, deşi a fost suspectată de SIS că a admis probe false într-un proces şi care a nedreptăţit o femeie sterilizată chirurgical din greşeala medicilor. Ulterior CEDO a dictat despăgubiri de 12.000 de euro acestei femei. Deşi oficial nu are afaceri şi trăieşte doar din salariu şi pensie, Nelea Budăi are două maşini şi o casă evaluată de experţi la peste cinci milioane de lei. Magistrata apare frecvent în rapoartele CSM privind procedurile disciplinare iniţiate pe marginea unor decizii îndoielnice. De asemenea, Budăi se numără printre judecătorii de la Curtea de Apel Chişinău care, pe 24 noiembrie, au menţinut decizia Judecătoriei Buiucani, emisă de Galina Moscalciuc, prin care a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo.

  Despre Borislav Babenco, presa a scris anterior că ar deține cinci automobile, dintre care trei sunt mașini de epocă sovietică, precum și 16 loturi de teren extravilan cu o suprafață de peste 14 hectare. Magistratul afirmă însă că și-a acumulat averea în perioada în care a activat ca avocat.

  Elena Cobzac a devenit cunoscută opiniei publice pentru faptul că a făcut parte din completul de judecată care a examinat contestațiile privind măsurile de arest aplicte în privința lui Grigore Pentrenco, Vlad Filat și Ilan Șor. În cazul lui Șor, magistrata a hotărât, împreună cu ceilalți membri ai completului de judecată, eliberarea omului de afaceri acuzat în dosarul furtului miliardului.   

  Serghei Gubenco se regăsește printre judecătorii implicaţi în schema de spălare a peste 18 miliarde de dolari din Rusia prin intermediul băncilor şi instanţelor din Moldova. Anul acesta, Gubenco a fost ales președinte al Curții de Apel Comrat. Anterior, preşedintele republicii a respins promovarea judecătorului de la Judecătoria Comrat la Curtea de Apel, invocând probleme de integritate. Şi Serviciul de Informaţii şi Securitate a constatat existenţa unor elemente ce generează suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către Serghei Gubenco.

  Sergiu Arnaut este cunoscut opiniei publice pentru locuința de lux pe care o deține în cartierul Poșta Veche al sectorului Râșcani din Chișinău. Casa, de 140 de metri pătrați, are și construcții accesorii, toate valorând peste două milioane de lei. În anul 2015, Comisia Națională de Integritate a efectuat un control și a constatat că pe numele magistratului figurează o treime dintr-un apartament de 70 de metri pătrați și un garaj de 46 de metri pătrați. CNI a adoptat un act de constatare prin care a decis că judecătorul a încălcat regimul juridic al declarării veniturilor și proprietăților, deoarece nu a declarat casa trecută în acte pe numele fostei soții, dar pe care el o folosește. Atunci, CNI a cerut Procuraturii Generale să pornească un dosar penal pentru fals în declarația de avere, însă oamenii legii au respins solicitarea. 

  Marina Anton s-a ales însă cu un dosar penal, pornit pe faptul că magistrata, împreună cu alți judecători ai Curții de Apel Chișinău, a for­mu­lat o solu­ţie pri­vind exis­tenţa teme­iu­ri­lor pen­tru decă­de­rea din drep­tu­rile părin­teşti, motivând-o cu argu­mente pri­vind lipsa teme­iu­ri­lor pen­tru decă­de­rea din aceste drep­turi. Judecătoare a explicat că a fost vorba despre o eroare de redactare pe care a eliminate-o îndată ce a descoperit-o. Anton crede că dosarul pornit în privința ei este o încercare de răfuială pentru criticile pe care le-a adus ea sistemului judecătoresc la Adunările Generale ale Judecătorilor.

  Pentru funcția de membru al Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, se vor bate alți 11 magistrați, printre care Oleg Melniciuc, de la Curtea Supremă de Justiție, Iurie Melinteanu, de la Curtea de Apel Chișinău, Liliana Catan, de la Curtea Supremă de Justiție, Alexandru Gheorghieș, de la Curtea de Apel Bălți și Mihai Macar de la Judecătoria Hâncești.

  Oleg Melniciuc este președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani din Chișinău. La momentul numirii sale, președintele Nicolae Timofti a avut mai multe obiecții vizavi de activitatea lui Melniciuc în calitatate de vicepreședinte al aceleiași instanțe și cea de înfăptuire a justiției.

  Despre Iurie Melinteanu presa a scris că este pro­pri­e­ta­rul unei case de locuit cu două nivele, man­sardă şi terasă, esti­mată de expe­rţii imo­bi­li­ari la peste patru mili­oane de lei, iar fiul său, avo­ca­tul Dorin Melin­teanu, a fost acuzat că a luat mită pen­tru a influ­enţa jude­că­to­rii din instanța în care activează tatăl său.

  Liliana Catan a fost sancționată disciplinar cu avertisment pentru că l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă din închisoare, după ce Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de puşcărie pentru o crimă gravă - comandarea unui triplu omor.

  Mihail Macar s-a aflat anterior în central unui scandal pe motiv că președintele Nicolae Timofti a respins propunerea Consiliului Superior al Magistraturii de a-l numi pe judecător șef al Judecătoriei Hâncești. Drept temei pentru respingerea candidaturii a servit lipsa din declarația sa de avere a unor proprietăți ce aparțin membrilor familiei sale.

  De asemenea, Adunarea Generală a Judecătorilor urmează să aleagă un nou membru permanent al Colegiului Disciplinar al CSM. Pentru această funcție concurează Anatolie Galben, de la Judecătoria Râșcani, și Gheorghe Balan, de la Judecătoria Botanica. Anatolie Galben este unul dintre magistraţii care au judecat tineri în timpul evenimentelor din aprilie 2009. 

  Ședința extraordinară a Adunării Generale a Judecătorilor, la care urmează a fi aleși noii membri ai colegiilor CSJ, va avea loc pe 21 octombrie 2016, ora 10.00, în incinta complexului „Casei Sărbătorii”, un local de lux din Capitală.
  sursa: anticorupție.md

• CINE DINTRE FUNCȚIONARII-BUGETARI CU LOCUINȚE DE LUX AR PUTEA FI NEVOIȚI SĂ PLĂTEASCĂ NOUL IMPOZIT PE AVERE, CEL PUȚIN 12 MII DE LEI ANUAL

  Noul impozit pe avere, introdus prin Legea nr. 138 din 16 iunie 2016, care presupune achitarea unei taxe de 0,8 % pentru deținerea caselor cu suprafața mai mare de 120 de metri pătrați și valoarea cadastrală de peste 1, 5 milioane de lei, îi va pune la cheltuială și pe mulți bugetari. Este vorba despre judecători, procurori sau angajați din administrațiile locală și centrală, care și-au construit case scumpe. Noua reglementare îi va face să scoată din buzunar în jur de 12 mii de lei, adică o sumă mai mare decât un salariu de-al lor lunar, ca să plătească impozitul pe avere. În baza investigațiilor jurnalistice publicate în ultimii ani în presa autohtonă, Moldova Curată a întocmit o listă a funcționarilor care sunt potențiali plătitori de impozit pe avere. 

  Vadim Brânzaniuc ar putea fi obligat să plătească noul impozit pe avere

  Primul pe listă ar fi purtătorul de cuvânt al Primăriei Chișinău, Vadim Brânzaniuc, despre care portalulanticorupție.md a scris în luna aprilie 2016 că deține o casă cu două etaje, cu o suprafață de 146,7 metri pătrați, cu garaj și două construcții accesorii, evaluate împreună la 1 515 590 de lei. În condițiile în care ridică lunar de la Primărie un salariu de aproximativ 9 mii de lei, Vadim Brânzaniuc va trebui să achite o sumă de aproximativ 12 mii de lei cu titlu de impozit pe avere. Acest impozit de plătește o dată pe an, până la data de 25 decembrie, în baza calculelor făcute de inspectorii fiscali, conform situației de la 1 noiembrie a fiecărui an. Vadim Brânzaniuc a declarat pentru anticorupție.md că toată averea sa provine din surse legale și poate proba acest lucru cu documente. După publicarea investigației, Comisia Națională de Integritate (CNI) a verificat veniturile și proprietățile lui Brânzaniuc, însă a clasat cauza, deoarece nu ar fi găsit nereguli în procesul de declarare, și nici diferențe vădite între veniturile legale și proprietățile funcționarului.

  Citiţi mai departe

  Noul impozit pe avere, introdus prin Legea nr. 138 din 16 iunie 2016, care presupune achitarea unei taxe de 0,8 % pentru deținerea caselor cu suprafața mai mare de 120 de metri pătrați și valoarea cadastrală de peste 1, 5 milioane de lei, îi va pune la cheltuială și pe mulți bugetari. Este vorba despre judecători, procurori sau angajați din administrațiile locală și centrală, care și-au construit case scumpe. Noua reglementare îi va face să scoată din buzunar în jur de 12 mii de lei, adică o sumă mai mare decât un salariu de-al lor lunar, ca să plătească impozitul pe avere. În baza investigațiilor jurnalistice publicate în ultimii ani în presa autohtonă, Moldova Curată a întocmit o listă a funcționarilor care sunt potențiali plătitori de impozit pe avere. 

  Vadim Brânzaniuc ar putea fi obligat să plătească noul impozit pe avere

  Primul pe listă ar fi purtătorul de cuvânt al Primăriei Chișinău, Vadim Brânzaniuc, despre care portalulanticorupție.md a scris în luna aprilie 2016 că deține o casă cu două etaje, cu o suprafață de 146,7 metri pătrați, cu garaj și două construcții accesorii, evaluate împreună la 1 515 590 de lei. În condițiile în care ridică lunar de la Primărie un salariu de aproximativ 9 mii de lei, Vadim Brânzaniuc va trebui să achite o sumă de aproximativ 12 mii de lei cu titlu de impozit pe avere. Acest impozit de plătește o dată pe an, până la data de 25 decembrie, în baza calculelor făcute de inspectorii fiscali, conform situației de la 1 noiembrie a fiecărui an. Vadim Brânzaniuc a declarat pentru anticorupție.md că toată averea sa provine din surse legale și poate proba acest lucru cu documente. După publicarea investigației, Comisia Națională de Integritate (CNI) a verificat veniturile și proprietățile lui Brânzaniuc, însă a clasat cauza, deoarece nu ar fi găsit nereguli în procesul de declarare, și nici diferențe vădite între veniturile legale și proprietățile funcționarului.

  Șeful de direcție de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Valerian Bânzaru, deține mai multe imobile și ar putea fi obligat de către FISC să plătească noul impozit

  Un alt potențial plătitor al impozitului pe avere este șeful Direcției Dezvoltare Regională a Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor,Valerian Bânzaru, urmărit penal în prezent și aflat sub control judiciar, fiind acuzat de îmbogățire ilicită. Așa cum a scris Moldova Curată în luna aprilie 2015, Bânzaru deține o casă cu două etaje în cartierul Telecentru din Chișinău, care, împreună cu garajul și construcția accesorie, valorează aproximativ 2 milioane de lei. El mai deține un apartament în capitală și o casă în raionul Călărași, moștenită de la părinții săi. Fiscul a precizat că impozitul pe avere va fi plătit doar dacă vor fi întrunite ambele condiții, adică o persoană să dețină un imobil sau mai multe care să aibă împreună peste 120 de metri pătrați și valoarea cadastrală de peste 1,5 milioane de euro. Și în acest caz CNI a clasat cauza după ce a efectuat un control, întrucât nu ar fi găsit nereguli. Valerian Bânzaru a declarat anterior că locuința sa a fost construită din veniturile sale legale, întrucât a fost ridicată treptat și nu a investit toți banii odată.

  Judecătorul Curții de Apel Chișinău Sergiu Arnăut locuiește într-o casă cu trei etaje în cartierul Poșta Veche

  Judecătorul Curții de Apel Chișinău,Sergiu Arnăut, care locuiește într-o casă cu 3 etaje din cartierul Poșta Veche al sectorului Râșcani din Chișinău, este și el potențial plătitor al impozitului pe avere. Imobilul în care locuiește magistratul cu familia este trecut în acte pe numele fostei soții, Tatiana Arnăut, care, la rândul său, l-a moștenit de la mama judecătorului. Casa, de 140 de metri pătrați, are și construcții accesorii, toate valorând peste 2 milioane de lei. În anul 2015 Comisia Națională de Integritate a efectuat un control și a constatat că pe numele magistratului figurează o treime dintr-un apartament de 70 de metri pătrați și un garaj de 46 de metri pătrați. CNI a adoptat un act de constatare prin care a decis că judecătorul a încălcat regimul juridic al declarării veniturilor și proprietăților, deoarece nu a declarat casa trecută în acte pe numele fostei soții, dar pe care el o folosește. Atunci, CNI a cerut Procuraturii Generale să pornească un dosar penal pentru fals în declarația de avere, însă oamenii legii au respins solicitarea. 

  Ministrul Justiției deține o casă-duplex (în imagine), un apartament și o parte din altă casă de locuit.

  Ministrul Justiției,Vladimir Cebotari, este și el potențial plătitor al noului impozit. Potrivit declarației de avere pentru anul 2014 (ultima declarație publicată), ministrul deține o casă-duplex cu o suprafață de 560 de metri pătrați, a cărei valoare încă nu era stabilită la momentul declarării, din cauză că imobilul nu fusese dat în exploatare, un apartament de 60 m.p. și 33 % dintr-o altă casă care are o suprafață de 270 m.p. Vladimir Cebotari a fost verificat de CNI la capitolul declararea averilor, în urma unui articol publicat de Moldova Curată, însă cauza a fost clasată pe motiv că nu ar fi fost găsite abateri majore de la normele de declarare. Ministrul a declarat anterior că a adunat averile din activitatea sa în domeniul aviației.

  Procurorul în cadrul Secției juridice și implementarea reformelor legislative și instituționale din cadrul Procuraturii Generale, Elena Neaga, care a devenit cunoscută presei datorită luxului care l-a afișt în poze pe o rețea de scializare și a cărei familie deține la Strășeni o casă de 139,4 de metri pătrați, cu o bucătărie de vară de 52,9 m.p, ar putea fi obligată și ea să plătească impozitul pe avere, deoarece împreună cele două construcții au, potrivit datelor de la Cadastru, 192,3 m.p. și o valoare cadastrală de 1 646 216 de lei. În cazul Elenei Neaga, CNI a efectuat un control și a solicitat Procuraturii Generale să deschidă un dosar penal pentru fals în declarația de avere, cererea însă a fost respinsă.

  Introducerea impozitului pe avere, supranumit de presă "impozit pe lux", a fost prevăzută în Politica bugetar-fiscală pentru anul 2016. Acest impozit nu se referă la terenuri și nici la spațiile comerciale. Ministrul Octavian Armașu a estimat anterior că în urma aplicării lui la buget ar urma să se acumuleze în acest an cel puțin 50 de milioane de lei.
  sursa: moldivacurata.md

• Averea declarată de judecători: case și mașini la prețuri de nimic

  O bună parte din judecători își subestimează bunurile mobile şi imobile pe care declară că le dețin oficial. La această concluzie au ajuns reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, examinând cele peste 400 de declarații de venituri și proprietăți depuse de magistrați pentru anul 2014.

  Legislaţia prevede ca în declaraţia de avere să fie indicată estimarea cadastrală a imobilelor, care, în aproape toate cazurile, este mult sub valoarea de piaţă. În cazul automobilelor, este indicat prețul din contractul de vânzare-cumpărare, care la fel este, în foarte multe cazuri, mai mic decât cel real. Experții spun că este o practică vicioasă și acuză lipsa de moralitate și integritate a judecătorilor, care folosesc lacunele legislative pentru a tăinui valoarea reală a averilor.

  Lilia Lupașco cu Mercedes de 500 de euro

  Lilia Lupaşco de la Judecătoria sectorului Râşcani din Chișinău, care deține mandatul de judecător din 2008, este proprietara a două automobile. Unul e Chevrolet Captiva (anul de fabricație 2011), în valoare de 456.250 de lei, procurat în leasing în 2013. A doua mașină, un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, figurează în declarația de avere ca fiind cumpărată în anul 2012 cu doar 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit acum la preț de 10.000 de euro, iar în 2012 ar fi costat şi mai mult. Colega sa din aceeaşi instanţă Aliona Miron indică în declaraţia de avere că deţine un automobil similar, doar că produs în anul 2004, pentru care a plătit 8.000 de euro.

  Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Străşeni indică în declaraţia de avere că deține un automobil Nissan Almira Tino (fabricat în 2006), pe care l-ar fi cumpărat în 2012 cu doar 5.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model, produs în anul 2005, la preț de 4.700 de euro.

  Judecătoarea Ludmila Holevițcaia activează în sistem din 2008, iar anul trecut a fost transferată de la Judecătoria raionului Comrat la cea a sectorului Râşcani din municipiul Chişinău. Magistrata indică în declaraţia de avere că în 2013 şi-a procurat un autoturism Mazda 6 (produs în 2003), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În 2009 şi-a luat un BMW 525 d (din 2001), pentru care ar fi plătit şi mai puțin – 3.000 de lei. În prezent, un automobil Mazda 6, produs în 2003, poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 3.500 de euro, iar un BMW 525 d din 2001 costă cel puţin 5.000 de euro.

  Ludmila Grădinaru, care activează începând cu anul 2011 la Judecătoria Floreşti, deţine un automobil de model Honda Jazz (anul de fabricație 2006). În declaraţia de avere scrie că a cumpărat maşina în 2014 cu 10.000 de lei. Preţul de piaţă al unui automobil de acest model cu o vechime de nouă ani este de circa 4.000 de euro.

  Magistrați cu mașini de 10.000 de lei

  Și Ghenadie Mâțu, judecător în Soroca din anul 2003, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2012 autoturismul Hyundai Tucson (fabricat în 2008) cu doar 10.000 de lei. O mașină similară, doar că mai veche, din 2005, este scoasă de vânzare pe un site din Republica Moldova cu 9.500 de euro.

  Aureliu Postica de la Judecătoria sectorului Râşcani, municipiul Chişinău, la fel susţine că a plătit numai 10.000 de lei pentru autoturismul de marca Toyota Yaris (din 2004), înregistrat pe numele soţiei sale. Costul de piaţă al acestui automobil oscilează între 3.000 şi 4.500 de euro.

  Alexandru Spoială de la Judecătoria Ciocana din Chișinău declară că a dat doar 500 de euro, în anul 2010, pentru automobilul său Renault Megane (produs în 2006). În prezent o astfel de mașină costă cu cel puțin vreo 3.000 de euro mai mult decât pretinde că a dat magistratul acum cinci ani.

  Şi Zinaida Talpalaru, preşedinta Judecătoriei Comerciale Chişinău, indică în declaraţia de avere preţuri ce nu corespund nici pe aproape realităţii. Ea susține că autoturismul de marca Citroën C3 (fabricat în 2002), cumărat în 2009, ar fi costat-o 12.824 de lei, iar pentru automobilul Mercedes Benz S320 (din 2002) ar fi plătit 15.115 lei, în anul 2006. Am găsit pe piaţa auto un Mercedes similar, doar că mai vechi cu patru ani şi într-o stare deplorabilă, care se vinde cu 3.500 de euro. Şi preţul de piaţă pentru Citroën C 3 din 2002 nu este mai mic de 2.000 de euro.

  Practica de a subestima bunurile mobile deținute nu este străină nici pentru magistraţii Curţii Supreme de Justiţie. Astfel, judecătorul Sveatoslav Moldovan, care activează în înalta instanţă din 2003, la fel ca şi mulţi colegi din instanţele inferioare, scrie în declaraţia de avere că automobilul său Toyota Avensis, procurat în anul 2008, costă 10.000 de lei. Pe piaţa auto din Republica Moldova un astfel de automobil este estimat la cel puţin 7.500 de euro.

  Potrivit declaraţiei de avere, magistratul Vladimir Timofti de la Curtea Supremă de Justiţie deţine trei automobile. În cazul a două dintre ele valoarea indicată pare a fi diminuată. Timofti susține că a procurat în 2012 autoturismul de marca Rover 25 (fabricat în 2001) cu 5.000 de lei, iar pe automobilul Hyundai Santa Fe (produs în 2007) ar fi dat, anul trecut, 28.000 de lei. Un Rover 25 din 2001 este vândut pe piaţa autohtonă cu vreo 2.500 de euro, iar cea de-a doua maşină costă cel puţin 10.000 de euro.

  Că magistrații diminuează în declarațiile de avere valoarea autoturismelor pe care le dețin o confirmă și estimările făcute de expertul auto Andrei Tabuică, la solicitarea noastră.  

  Citiţi mai departe

  O bună parte din judecători își subestimează bunurile mobile şi imobile pe care declară că le dețin oficial. La această concluzie au ajuns reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, examinând cele peste 400 de declarații de venituri și proprietăți depuse de magistrați pentru anul 2014.

  Legislaţia prevede ca în declaraţia de avere să fie indicată estimarea cadastrală a imobilelor, care, în aproape toate cazurile, este mult sub valoarea de piaţă. În cazul automobilelor, este indicat prețul din contractul de vânzare-cumpărare, care la fel este, în foarte multe cazuri, mai mic decât cel real. Experții spun că este o practică vicioasă și acuză lipsa de moralitate și integritate a judecătorilor, care folosesc lacunele legislative pentru a tăinui valoarea reală a averilor.

  Lilia Lupașco cu Mercedes de 500 de euro

  Lilia Lupaşco de la Judecătoria sectorului Râşcani din Chișinău, care deține mandatul de judecător din 2008, este proprietara a două automobile. Unul e Chevrolet Captiva (anul de fabricație 2011), în valoare de 456.250 de lei, procurat în leasing în 2013. A doua mașină, un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, figurează în declarația de avere ca fiind cumpărată în anul 2012 cu doar 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit acum la preț de 10.000 de euro, iar în 2012 ar fi costat şi mai mult. Colega sa din aceeaşi instanţă Aliona Miron indică în declaraţia de avere că deţine un automobil similar, doar că produs în anul 2004, pentru care a plătit 8.000 de euro.

  Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Străşeni indică în declaraţia de avere că deține un automobil Nissan Almira Tino (fabricat în 2006), pe care l-ar fi cumpărat în 2012 cu doar 5.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model, produs în anul 2005, la preț de 4.700 de euro.

  Judecătoarea Ludmila Holevițcaia activează în sistem din 2008, iar anul trecut a fost transferată de la Judecătoria raionului Comrat la cea a sectorului Râşcani din municipiul Chişinău. Magistrata indică în declaraţia de avere că în 2013 şi-a procurat un autoturism Mazda 6 (produs în 2003), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În 2009 şi-a luat un BMW 525 d (din 2001), pentru care ar fi plătit şi mai puțin – 3.000 de lei. În prezent, un automobil Mazda 6, produs în 2003, poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 3.500 de euro, iar un BMW 525 d din 2001 costă cel puţin 5.000 de euro.

  Ludmila Grădinaru, care activează începând cu anul 2011 la Judecătoria Floreşti, deţine un automobil de model Honda Jazz (anul de fabricație 2006). În declaraţia de avere scrie că a cumpărat maşina în 2014 cu 10.000 de lei. Preţul de piaţă al unui automobil de acest model cu o vechime de nouă ani este de circa 4.000 de euro.

  Magistrați cu mașini de 10.000 de lei

  Și Ghenadie Mâțu, judecător în Soroca din anul 2003, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2012 autoturismul Hyundai Tucson (fabricat în 2008) cu doar 10.000 de lei. O mașină similară, doar că mai veche, din 2005, este scoasă de vânzare pe un site din Republica Moldova cu 9.500 de euro.

  Aureliu Postica de la Judecătoria sectorului Râşcani, municipiul Chişinău, la fel susţine că a plătit numai 10.000 de lei pentru autoturismul de marca Toyota Yaris (din 2004), înregistrat pe numele soţiei sale. Costul de piaţă al acestui automobil oscilează între 3.000 şi 4.500 de euro.

  Alexandru Spoială de la Judecătoria Ciocana din Chișinău declară că a dat doar 500 de euro, în anul 2010, pentru automobilul său Renault Megane (produs în 2006). În prezent o astfel de mașină costă cu cel puțin vreo 3.000 de euro mai mult decât pretinde că a dat magistratul acum cinci ani.

  Şi Zinaida Talpalaru, preşedinta Judecătoriei Comerciale Chişinău, indică în declaraţia de avere preţuri ce nu corespund nici pe aproape realităţii. Ea susține că autoturismul de marca Citroën C3 (fabricat în 2002), cumărat în 2009, ar fi costat-o 12.824 de lei, iar pentru automobilul Mercedes Benz S320 (din 2002) ar fi plătit 15.115 lei, în anul 2006. Am găsit pe piaţa auto un Mercedes similar, doar că mai vechi cu patru ani şi într-o stare deplorabilă, care se vinde cu 3.500 de euro. Şi preţul de piaţă pentru Citroën C 3 din 2002 nu este mai mic de 2.000 de euro.

  Practica de a subestima bunurile mobile deținute nu este străină nici pentru magistraţii Curţii Supreme de Justiţie. Astfel, judecătorul Sveatoslav Moldovan, care activează în înalta instanţă din 2003, la fel ca şi mulţi colegi din instanţele inferioare, scrie în declaraţia de avere că automobilul său Toyota Avensis, procurat în anul 2008, costă 10.000 de lei. Pe piaţa auto din Republica Moldova un astfel de automobil este estimat la cel puţin 7.500 de euro.

  Potrivit declaraţiei de avere, magistratul Vladimir Timofti de la Curtea Supremă de Justiţie deţine trei automobile. În cazul a două dintre ele valoarea indicată pare a fi diminuată. Timofti susține că a procurat în 2012 autoturismul de marca Rover 25 (fabricat în 2001) cu 5.000 de lei, iar pe automobilul Hyundai Santa Fe (produs în 2007) ar fi dat, anul trecut, 28.000 de lei. Un Rover 25 din 2001 este vândut pe piaţa autohtonă cu vreo 2.500 de euro, iar cea de-a doua maşină costă cel puţin 10.000 de euro.

  Că magistrații diminuează în declarațiile de avere valoarea autoturismelor pe care le dețin o confirmă și estimările făcute de expertul auto Andrei Tabuică, la solicitarea noastră.  

  Andrei Tabuică, redactor-şef AutoExpert.md: „Preţul maşinilor variază mult în funcţie de dotări, parcursul, starea şi motorizarea maşinei. Unele modele nu au fost oficial disponibile pe piaţă, ele fiind importate de către persoane fizice din alte ţări. Pentru un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, preţul mediu variază între 9.500-11.500 de euro; Nissan Almira Tino, fabricat în 2006: 5.000-6.000 de euro; Mazda 6, produsă în 2003: 3.500-5.500 de euro (în funcţie de generaţie) BMW 525 d, fabricat în 2001: 5.000-7.000 de euro; Honda Jazz, fabricată în 2006: 4.000-4.700 de euro; Hyundai Tucson din 2008: 6.000-7.000 de euro; Toyota Yaris din 2004: 3.500-4.000 de euro; Renault Megane, fabricat în 2006: 3.000-4.000 de euro; Citroën C3, fabricat în 2002: 2.500-3.500 de euro; Mercedes Benz S320, produs în 2002: 8.000-10.000 de euro; Toyota Avensis, fabricată în 2008: 7.500-8.500 de euro; Rover 25, produs în 2001: 2.000-2.500 de euro; Hyundai Santa Fe, fabricat în 2007: 10.000-12.000 de euro.”

  Locuinţe de până la două mii de euro

  Şi în cazul bunurilor imobiliare magistraţii nu se jenează să diminueze preţurile în declarațiile de avere. Legea cere să fie indicată valoarea conform estimării cadastrale, care însă, de cele mai multe ori, nu corespunde valorii de piață. Folosindu-se de asta, dar și de alte breșe legislative, unii judecători declară prețuri nereal de mici. Bunăoară, Iurie Sceastlivîi, care lucrează din anul 1993 la Judecătoria din Ialoveni, susţine că apartamentul înregistrat pe numele soţiei, cu suprafaţa de 60,8 metri pătrați, nu costă mai mult de 16.645 de lei.

  Aliona Donos de la Judecătoria Bălţi arată în declaraţia de avere că deţine o casă de locuit cu suprafața de 79,8 metri pătrați în valoare de 39.625 de lei, dobândită prin moştenire în anul 2014.

  Un caz relevant e și cel al Alionei Miron, de la Judecătoria sectorului Râşcani al Capitalei, care are în proprietate mai multe bunuri imobiliare. Între altele, declară că deţine o casă de locuit cu suprafaţa de 141,7 metri pătrați, cu teren aferent şi anexe, în valoare de 46.875 de lei, primită ca donaţie în 2011, şi altă casă de 131 de metri pătrați, cu anexe și teren aferent cu suprafaţa de 0,2587 ha, în valoare de numai 14.069 de lei, primită moştenire în 2010.
  
  Fără casă şi fără masă

  Dacă e să dăm crezare informațiilor din declaraţiile de avere ale magistraţilor, atunci cel puţin 25% dintre ei ar fi săraci și nu ar deține - nici ei, nici membrii familiilor lor – vreo locuință sau mașină. Bunăoară, judecătorul de instrucţie Constantin Damaschin, de la Judecătoria Botanica din Chișinău, deşi declară că a obținut un teren pentru construcţii încă la 31 decembrie 2005 (la doar trei luni de la primirea mandatului de judecător), nu are, oficial, o locuinţă. Presa a scris și despre judecătorii Svetlana Filincova, de la Curtea Supremă de Justiție, și Sergiu Arnăut, de la Curtea de Apel Chişinău, care locuiesc în case de lux ce nu sunt însă indicate în declaraţiile lor de venituri și proprietăți.

  Judecând după declaraţia sa de avere, pare a fi sărac şi magistratul Vladimir Braşoveanu, care a lucrat mai mulţi ani la Judecătoria sectorului Centru al Capitalei, iar la 7 august 2015 a fost numit prin decret prezidențial judecător la Curtea de Apel Chişinău. De fapt, Vladimir Braşoveanu locuieşte într-o vilă de lux de pe strada Ialoveni din Chişinău.
  
  Tot potrivit declarației de avere, Ion Pleşca, președintele Curții de Apel Chișinău, nu are în posesie niciun mijloc de transport - nici el, nici soţia, dar deţine imobile de milioane.

  Magistrat: „Nu mi-am imaginat că aş putea avea probleme”

  Contactaţi la telefon, mai mulţi judecători vizaţi în investigaţie au evitat sau au refuzat să comenteze. Magistratul Vladimir Timofti ne-a spus că maşina a fost cumpărată de soţia sa şi s-o întrebăm pe aceasta de ce costă atâta automobilul. Zinaida Talpalaru a explicat că cele două automobile au fost procurate de soţul său de peste hotare şi că a indicat în declaraţia de avere preţurile ce figurează în contractele de vânzare-cumpărare. „Legislaţia prevede să fie indicat preţul din documentele oficiale. Nu mi-am imaginat că aş putea avea probleme”, a punctat şefa de la Judecătoria Comercială.

  CNI nu verifică preţurile maşinilor

  Comisia Naţională de Integritate a verificat în acest an declaraţiile de avere ale 17 judecători. Doar în trei cazuri au fost constatate abateri privind corectitudinea întocmirii declaraţiilor şi a fost sesizată Procuratura Generală. Este vorba de Mihai Ciuntu, magistrat la Judecătroia Criuleni, Svetlana Filincova de la Curtea Supremă de Justiţie şi Sergiu Arnaut de la Curtea de Apel Chişinău. În cazurile ultimilor doi, CNI s-a autosesizat în urma materialelor de investigaţie apărute în presă. În celelalte 14 cazuri, CNI a decis suspendarea controlului pe motiv că abaterile „nu au fost făcute intenţionat”. Andrian Popenco, şef interimar la Procuratura Anticorupţie, ne-a comunicat că toate cele trei dosare au fost clasate pe motiv că lipseşte componenta de infracţiune.

  Cristina Dumbrăvan, ofiţer de presă la CNI, ne-a spus că instituţia pe care o reprezintă nu verifică preţurile automobilelor indicate în declaraţiile de avere. „Depuneţi o sesizare şi CNI va verifica”, a sugerat Dumbrăvan.

  Membru CSM: „Cad sub incidenţa Codului Penal”

  Teodor Cârnaţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, este de părere că judecătorii diminuează preţurile la imobile şi mijloace de transport pentru a se eschiva de la plata impozitelor. Un alt motiv este ca valoarea bunurilor indicate în declaraţia de avere să corespundă veniturilor. „Este vorba de fals în acte publice, infracţiune prevăzută în Codul Penal”, a punctat membrul CSM. Problema este însă că aceste infracţiuni sunt aproape imposibil de demonstrat, deoarece magistraţii întocmesc cu acordul vânzătorilor contracte în care sunt indicate preţuri diminuate ale bunurilor. Teodor Cârnaţ consideră că diminuarea valorii bunurilor reprezintă o problemă gravă, iar la soluţionarea ei urmează a fi implicați Serviciul Vamal şi Întreprinderea de Stat „Cadastru”.

  Ce spun experţii anticorupție

  Ianina Spinei, expert Transparency International-Moldova, susţine că magistraţii, dar şi alţi funcţionari publici, profită de o breşă în legislaţie. „Legea prevede ca în declaraţiile de avere să fie indicate preţurile din contractele de vânzare-cumpărare. Intenţionat sunt indicate preţuri mai mici, ca ulterior să fie achitate impozite mai mici şi să fie justificate bunurile procurate în limitele veniturilor legale. Este clar că legislaţia trebuie schimbată. Dar mai este şi legea bunului simţ, pe care mulţi nu o respectă”, a spus experta.

  O opinie similară are şi Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România:
  
  „Magistraţii nu pot avea decât venituri legale. Toate veniturile şi bunurile lor trebuie declarate. Dacă cineva dobândeşte un bun, trebuie să declare valoarea reală. Altfel fapta reprezintă o infracţiune de fals. Nu pot să înţeleg de ce un magistrat care nu are nimic de ascuns, care este corect, ar trece alte sume în actele de cumpărare a unui bun, imobil sau autoturism. Integritatea implică o maximă corectitudine. Din păcate, unii încă nu înţeleg acest concept. E nevoie de transparenţă şi presiuni pozitive ca să schimbăm starea de lucruri actuală”.

  Olga Bâtcă, preşedinta Alianţei Anticorupţie, explică fenomenul prin faptul că prevederile legislative nu au fost adaptate la prevenirea corupţiei. „În Codul Penal sunt articole care necesitîă demonstrarea intenţiei de a declara fals. Pentru că intenţia nu poate fi demonstrată, Procuratura Generală clasează dosarul. Toate eforturile presei de investigaţie, ale ONG-urilor din domeniu și ale CNI se reduc la zero, iar persoanele cu integritatea dubioasă sunt menţinute în funcţie”, a declarat experta.

  Potrivit Olgăi Bâtcă, actualmente se lucrează asupra unui proiect de lege privind reformarea CNI. „Este al treilea pachet de proiecte de legi de acest gen, cu menirea de a debloca activitatea CNI și de a pune accent şi pe aspectul prevenirii coruptiei. Proiectul a fost blocat de Guvernul Gaburici. Cum să crezi că o persoană care micșorează de zece ori valoarea automobilului în declarația de avere sau nu-l declară deloc lucrează exclusiv în favoarea interesului public?”, a comentat președinta Alianței Anticorupție.
  sursa: anticoruptie.md

   

• Averile judecătorilor de la Curţile de Apel

  Mai mulţi judecători care activează la Curţile de Apel din ţară şi-au făcut achiziţii noi în 2014. Unii şi-au deschis conturi bancare, alţii au devenit posesori de maşini luxoase, în timp ce o altă parte şi-a cumpărat apartamente sau case de locuit.

  Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel (CA) Chişinău a avut în 2014 un salariu lunar de peste 18 mii de lei (224 mii anual) şi o pensie anuală de 114 mii de lei. Soţia sa, avocată, a avut un venit de 212 mii de lei. Interesant este faptul că acesta nu a declarat niciun automobil. Magistratul a indicat însă patru credite, încă nestinse, în valoare totală de peste 16 milioane de lei. Eugeniu Clim este judecătorul de la CA Chişinău care a încasat în 2014 cei mai mulţi bani. Acesta a avut un salariu de 187 mii pe an (15,5 mii lunar) şi o pensie de 132 de mii. Cei mai mulţi bani, magistatul i-a obţinut însă din vânzarea casei sale, nu mai puţin de 1,8 milioane de lei.

  Citiţi mai departe

  Mai mulţi judecători care activează la Curţile de Apel din ţară şi-au făcut achiziţii noi în 2014. Unii şi-au deschis conturi bancare, alţii au devenit posesori de maşini luxoase, în timp ce o altă parte şi-a cumpărat apartamente sau case de locuit.

  Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel (CA) Chişinău a avut în 2014 un salariu lunar de peste 18 mii de lei (224 mii anual) şi o pensie anuală de 114 mii de lei. Soţia sa, avocată, a avut un venit de 212 mii de lei. Interesant este faptul că acesta nu a declarat niciun automobil. Magistratul a indicat însă patru credite, încă nestinse, în valoare totală de peste 16 milioane de lei. Eugeniu Clim este judecătorul de la CA Chişinău care a încasat în 2014 cei mai mulţi bani. Acesta a avut un salariu de 187 mii pe an (15,5 mii lunar) şi o pensie de 132 de mii. Cei mai mulţi bani, magistatul i-a obţinut însă din vânzarea casei sale, nu mai puţin de 1,8 milioane de lei.

  Ion Muruianu a avut un salariu de exact 17 mii de lei pe lună (204 mii anual) şi o pensie anuală de 187 mii de lei, în timp ce soţia sa a raportat venituri de 379 mii, fiind notară. Anul trecut, controversatul ex-preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie şi-a deschis un cont bancar, unde a depozitat 400 mii de lei, care i-a adus o dobândă de 30 mii de lei. Venituri de aproape jumătate de milion a raportat anul trecut şi familia judecătorului Iurie Melinteanu, care a avut un salariu de 153 mii de lei şi o pensie de 139 mii, în timp ce soţia sa a avut un salariu de 119 mii. Un venit de peste jumătate de milion avut familia judecătorului Xenofon Ulianovschi. Magistratul a raportat un salariu de 200 mii de lei, o pensie de 139 mii, 40 mii din activitatea didactică, iar soţia sa, angajată la Casa Naţională de Asigurări în Medicină – 180 mii de lei. În total, aproape 560 mii de lei.
  
  Marina Anton a avut anul trecut un salariu de 173 mii de lei. Împreună cu veniturile soţului, avocat, dar şi din alte surse legale, familia Anton a adunat anul trecut puţin peste jumătate de milion de lei. Tot în 2014, magistrata a contractat două credite, unul de 5072 USD şi altul de 170 mii de lei, scadente în 2018, în condiţiile în care deţine în două conturi bancare aproape 1 milion de lei. Nichifor Corochii, fost preşedinte al CSM, a avut cel mai mare venit anul trecut nu din salariu, ci din pensie, care a fost de 176 mii de lei (aproape 15 mii pe lună). Magistratul a indicat un salariu de 163 mii de lei şi alţi 12 mii proveniţi din activitate didactică. Tot anul trecut, Corochii a investit 334 mii într-un apartament. Interesant este faptul că judecătorul a obţinut în 2014 un credit în valoare de 92 mii de lei, fără termen şi fără dobândă.

  Judecătorii cu achiziţii noi Maria Negru s-a mutat anul trecut în casă nouă. Cel puţin aşa reiese din declaraţia sa de avere, unde a indicat că imobilul are 150 m.p. şi o valoare cadastrală de 450 mii de lei. În 2014, Negru a avut un salariu de 145 mii de lei şi a contractat un credit de 48 de mii, scadent în 2016. Un alt judecător care şi-a cumpărat locuinţă anul trecut este Iurie Secrieru. În luna mai 2014, acesta şi-a procurat un apartament de 68 m.p. în centrul Chişinăului, care are o valoare cadastrală de jumătate de milion de lei, în condiţiile în care a avut un salariu de 191 mii de lei şi o pensie de 138 mii. Şi Anatolie Pahopol s-a înnoit în 2014. Acesta şi-a procurat un automobil, Toyota RAV 4, după ce a vândut un Volkswagen Touareg cu 224 mii, iar din salariu şi pensie a încasat nu mai puţin de 300 mii de lei.

  Nelea Budăi a indicat pe anul 2014 un salariu de 184 mii de lei, 139 de mii din pensie, 60 de mii din vânzarea unui Volkswagen Golf fabricat în 2009 şi alţi 8 mii din activitatea didactică. Împreună cu veniturile soţului, care la fel a beneficiat şi de salariu, şi de pensie, familia Budăi a avut anul trecut încasări de aproape 600 mii de lei. O parte din bani, 180 mii, familia judecătoarei i-a cheltuit pentru procurarea unui automobil, Chevrolet Malibu.

  Ce au declarat magistraţii monitorizaţi de presă Sergiu Arnăut, judecătorul despre care Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris în 2012 că, deşi este sărac în declaraţii, locuieşte împreună cu soţia, de care în acte este divorţat din anul 2004, într-o casă luxoasă cu trei niveluri şi construcţii adiacente din cartierul Poşta Veche al sectorului Râşcani, nu şi-a trecut nici în 2014 casa în declaraţia de avere. Acesta a indicat doar veniturile sale din salariu şi pensie, în sumă de 300 mii de lei. Judecătorul are într-un cont bancar alţi 200 de mii. Nina Cernat, şi ea protagonista unei anchete jurnalistice, în care se demonstra că locuia într-o casă înregistrată pe numele soacrei sale, şi-a „reparat” greşeala, iar în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2014 a indicat că a obţinut o casă de locuit în Chişinău, cel mai probabil cea înregistrată anterior pe numele soacrei, în urma unui contract de vânzare-cumpărare. Cernat menţionează că imobilul are 100 m.p., este în Chişinău, doar că valoarează 150 mii de lei, bani cu care, în capitală, nu-ţi poţi cumpăra nici măcar o cameră de 10 m.p. într-un cămin.

  Domnica Manole, cea despre care ZdG scria anterior că deţine cele mai multe maşini, 11 la număr, a avut anul trecut venituri din mai multe surse. Astfel, 180 de mii, judecătoarea i-a încasat din salariu, 140 de mii din pensie, 23 de mii de pe urma asigurării unui automobil care a fost avariat şi 19 mii din activitatea didactică. Totodată, judecătoarea a vândut, în 2014 şi 2015, 7 automobile, 3 de model Renault şi 4 de model Dacia, obţinând alţi 280 mii de lei. Soţul Domnicăi Manole a raportat venituri de 200 mii de lei, din antreprenoriat. Anul trecut, judecătoarea a luat un credit de 20 mii de euro. Şi magistrata Maria Moraru, despre care ZdG scria anterior că locuieşte într-o casă de lux, în declaraţia pe 2014 a făcut unele modificări. Astfel, dacă în 2013 aceasta evalua „castelul” la doar 10 mii de euro, în cea mai recentă declaraţie, Moraru a indicat că acesta are o valoare cadastrală de jumătate de milion de lei, conform informaţiilor din martie 2015. Pe anul trecut, Moraru a indicat un salariu de 181 mii şi o pensie de 153 mii de lei.

  Şi preşedinţii celor trei Curţi de Apel din raioane au avut un 2014 prosper din punct de vedere al salariilor. Aceştia însă au fost mult mai modeşti în comparaţie cu judecătorii din Chişinău la capitolul achiziţii sau conturi bancare. Alexandru Gheorghieş, preşedintele CA Bălţi, a avut un salariu de funcţie de 218 mii de lei şi alţi 27 de mii din activitatea didactică. Soţia sa, angajată la „Registru”, a declarat un salariu de 95 mii de lei. Eduard Ababii, vicepreşedintele CA Bălţi, a indicat un salariu de 208 mii de lei şi 15 mii din activitatea didactică. Anul trecut, magistratul a intrat şi în posesia unui apartament de 44 m.p., obţinut în urma unei decizii a Consiliului mun. Bălţi din luna octombrie. Soţia lui Ababii, avocată, a avut un venit de 155 mii de lei. Şi Gheorghe Scutelnic, celălalt vicepreşedinte de la CA Bălţi, a avut un salariu de peste 200 mii de lei anul trecut. Din pensie, magistratul a încasat alţi 160 mii de lei.

  Ghenadie Eni, preşedintele CA Cahul, a raportat pe anul trecut un salariu de 213 mii de lei, în timp ce soţia sa, avocată, unul de 73 de mii. Recent, ZdG a scris că magistratul a primit în 2015 şi un teren pentru construcţia unei case de locuit de la autorităţile publice locale. Galina Vavrin, vicepreşedinta CA Cahul, a avut un salariu de 195 mii de lei în 2014 şi o pensie de 153 mii.

  Afanasi Curdov este de mai bine de un an preşedinte interimar al CA Comrat. Din această postură, el a indicat un salariu de 203 mii de lei în 2014, o pensie de 153 mii de lei, dar şi o indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă de 12 mii de lei. În declaraţia de avere, Curdov a trecut şi două transferuri bancare, unul de 15 mii de ruble şi altul de 11 mii. Acesta a explicat chiar şi pentru ce au fost tranferaţi aceşti bani. Astfel, primii bani i-au fost transferaţi de sora soţiei pentru a-i transmite tatălui soţiei, iar cele 11 mii de ruble i-au fost transferate, tot de sora soţiei, pentru a plăti datoria surorii soţiei în magazin. În 2014, preşedintele interimar al CA Cahul şi-a cumpărat un BMW X5 cu 100 mii de lei.

   

• Legi bune, obiceiuri proaste. Donațiile judecătorilor și lipsa de impunitate

  Judecătorul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Arnăut, riscă dosar pe­nal pentru că nu a de­clarat toată averea, con­form legislației. Acesta a omis să declare o mașină, o firmă și o vilă în care locuiește împreună cu fiul și cu soția. În 2012, presa a scris că magis­tratul locuia într-un imobil de lux, care era trecut în acte pe numele mamei sale. Ulterior vila a fost donată fostei soții a magistratului. După difuzarea știrii în pre­să, CNA și Procuratura Anticorupție au demarat o verificare, dar în urma verificărilor s-a consta­tat că judecătorul nu a încălcat nicio lege. Re­cent, în privința acestu­ia, Comisia Națională de Integritate a sesizat Pro­curatura Anticorupție.

  Citiţi mai departe

  Judecătorul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Arnăut, riscă dosar pe­nal pentru că nu a de­clarat toată averea, con­form legislației. Acesta a omis să declare o mașină, o firmă și o vilă în care locuiește împreună cu fiul și cu soția. În 2012, presa a scris că magis­tratul locuia într-un imobil de lux, care era trecut în acte pe numele mamei sale. Ulterior vila a fost donată fostei soții a magistratului. După difuzarea știrii în pre­să, CNA și Procuratura Anticorupție au demarat o verificare, dar în urma verificărilor s-a consta­tat că judecătorul nu a încălcat nicio lege. Re­cent, în privința acestu­ia, Comisia Națională de Integritate a sesizat Pro­curatura Anticorupție.

  
  

   

• Un arnăut, care a condamnat în instanţă FLUX-ul, acum e prins cu musca pe căciulă

  Investigaţia CIJ despre proprietăţile agonisite în sudoarea frunţii de către judecătorul Sergiu Arnăut nu a putut trece neobservată de noi (şi, evident, am preluat-o în FLUX) dat fiind că acest personaj a făcut parte dintr-un complet de judecată care a condamnat ziarul nostru (editat pe atunci de SRL „FLUX European”) şi pe directorul acestuia, colegul nostru Sergiu Praporşcic, în favoarea miliardarului şi magnatului petrolier Anatol Stati.

  Citiţi mai departe

  Investigaţia CIJ despre proprietăţile agonisite în sudoarea frunţii de către judecătorul Sergiu Arnăut nu a putut trece neobservată de noi (şi, evident, am preluat-o în FLUX) dat fiind că acest personaj a făcut parte dintr-un complet de judecată care a condamnat ziarul nostru (editat pe atunci de SRL „FLUX European”) şi pe directorul acestuia, colegul nostru Sergiu Praporşcic, în favoarea miliardarului şi magnatului petrolier Anatol Stati.

   

• Un singur complet de judecători pentru cauze de insolvabilitate; „Cei desemnaţi aleatoriu nu îndeplinesc comenzi”

  Astfel, completul care va examina cauzele ce ţin de insolvabilitatea întreprinderilor ce nu-şi pot onora obligaţiunile faţă de terţi este format din judecătorii Sergiu Arnăut, Boris Bîrcă şi Eugeniu Clim. Şeful Curţii de Apel Chişinău a explicat necesitatea formării unui atare complet prin faptul că dosarele cu pricina ar necesita o atenţie aparte. Demersul înaintat de Ion Pleşca a fost acceptat de majoritatea membrilor CSM.

  Citiţi mai departe

  Astfel, completul care va examina cauzele ce ţin de insolvabilitatea întreprinderilor ce nu-şi pot onora obligaţiunile faţă de terţi este format din judecătorii Sergiu Arnăut, Boris Bîrcă şi Eugeniu Clim. Şeful Curţii de Apel Chişinău a explicat necesitatea formării unui atare complet prin faptul că dosarele cu pricina ar necesita o atenţie aparte. Demersul înaintat de Ion Pleşca a fost acceptat de majoritatea membrilor CSM.

   

   

• Sub lupa CNI. Cine sunt judecătorii ale căror dosare au fost remise Procuraturii Generale

  Dosarele în care a fost sesizată Procuratura Generală se referă la Sergiu Arnăut - judecător al Curții de Apel Chișinău, Domnica Manole - judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, Dumitru Pulbere - judecător al Curții Constituționale, Valeriu Arhip – fost judecător al Curții Supreme de Justiție, Valeriu Ciuntu - judecător al Judecătoriei Criuleni, Tudor Micu - judecător al Curții de Apel Chișinău, Svetlana Filincova - vicepreședintă a Curții Supreme de Justiție, dar și Nelia Podlisnic - vicepreședintă a Judecătoriei Drochia.

  Citiţi mai departe

  Dosarele în care a fost sesizată Procuratura Generală se referă la Sergiu Arnăut - judecător al Curții de Apel Chișinău, Domnica Manole - judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, Dumitru Pulbere - judecător al Curții Constituționale, Valeriu Arhip – fost judecător al Curții Supreme de Justiție, Valeriu Ciuntu - judecător al Judecătoriei Criuleni, Tudor Micu - judecător al Curții de Apel Chișinău, Svetlana Filincova - vicepreședintă a Curții Supreme de Justiție, dar și Nelia Podlisnic - vicepreședintă a Judecătoriei Drochia.

  sursa: politik.md

   

• Procuratura Generală a declanșat VÂNĂTOAREA de JUDECĂTORI. Încă trei riscă dosare penale

  După ce, săptămâna trecută, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și-a dat acordul pentru urmărirea penală și tragerea la răspundere a cinci judecători de la Curtea de Apel Chișinău, astăzi, procurorul general Corneliu Gurin urmează să solicite membrilor CSM acceptul pentru cercetarea penală a încă unui grup de magistrați de la aceeași instanță.
  Potrivit unor surse, este vorba despre judecătorii Gheorghe Crețu, Sergiu Arnăut și Domnica Manole. Deocamdată, nu știm de ce sunt bănuiți acești judecători.

  Citiţi mai departe

  După ce, săptămâna trecută, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și-a dat acordul pentru urmărirea penală și tragerea la răspundere a cinci judecători de la Curtea de Apel Chișinău, astăzi, procurorul general Corneliu Gurin urmează să solicite membrilor CSM acceptul pentru cercetarea penală a încă unui grup de magistrați de la aceeași instanță.
  Potrivit unor surse, este vorba despre judecătorii Gheorghe Crețu, Sergiu Arnăut și Domnica Manole. Deocamdată, nu știm de ce sunt bănuiți acești judecători.

  Cert este că numele acestora au mai fost anterior în atenția presei. Astfel, Gheorghe Crețu este judecat penal pentru omorul lui Sorin Paciu, în timpul vânătorii cu scandal din Pădurea Domnească.Despre Sergiu Arnăut presa a scris că ar deține în proprietate o casă evaluată la câteva milioane de lei, pe care nu a indicat-o în declarația sa de avere.Ulterior, Comisia Națională de Integritate a stabilit că Arnăut ar fi încercat să își ascundă averea și a cerut intentarea unui dosar penal pe acest caz.

  Domnica Manole este judecătoarea cu cele mai multe automobile din tot sistemul judecătoresc, iar aceste proprietăți ale ei au atras atenția jurnaliștilor.Precizăm că solicitarea acordului pentru pornirea urmăririi penale în privința acestor trei judecători este singura chestiune de pe ordinea ședinței de astăzi a CSM.

   

   

• CAZUL ARNĂUT: JURNALIȘTII ȘI CNI AU REUȘIT CE NU AU REUȘIT PROCURORII

  Judecătorul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Arnăut, riscă să fie cercetat penal pentru că nu a declarat casa de câteva milioane de lei, în care locuiește împreună cu fiul său și cu soția, de care în acte este divorțat. La ședința din 5 ianuarie 2015, Comisia Națională de Integritate (CNI), bazându-se pe imaginile difuzate de Jurnal TV în care se arată că Arnăut muncește împreună cu fiul său în curtea casei și iese cu mașina de acolo, a constatat că magistratul se folosește de acest imobil luxos, deci trebuia să îl declare ca bun pe care îl are în folosință.

  Citiţi mai departe

  Judecătorul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Arnăut, riscă să fie cercetat penal pentru că nu a declarat casa de câteva milioane de lei, în care locuiește împreună cu fiul său și cu soția, de care în acte este divorțat. La ședința din 5 ianuarie 2015, Comisia Națională de Integritate (CNI), bazându-se pe imaginile difuzate de Jurnal TV în care se arată că Arnăut muncește împreună cu fiul său în curtea casei și iese cu mașina de acolo, a constatat că magistratul se folosește de acest imobil luxos, deci trebuia să îl declare ca bun pe care îl are în folosință.

   

   

• Magistratul Arnăut riscă dosar penal

  Comisia Naţională de Integritate s-a autosesizat, după ce acum trei luni Jurnal TV a realizat un reportaj în care a prezentat probe că magistratul Curţii de Apel Chişinău, Sergiu Arnăut, locuieşte în casa fostei sale soţii, deşi a divorţat de ea încă în anul 2004. Reporterii noştri l-au surprins pe judecător de mai multe ori în curtea casei, iar bănuielile că divorţul soţilor Arnăut ar fi un truc au fost confirmate şi de vecinii familiei, care afirmă că soţii Arnăut locuiesc împreună. Vila cu trei nivele şi cu o suprafaţă de 140 de metri pătraţi de pe strada Cucorilor din cartierul Poşta Veche al capitalei nu a fost indicată în declaraţia de avere a magistratului. Asta chiar dacă angajaţii CNI au constatat, în urma verificărilor, că judecătorul are viza de reşedinţă în acest imobil.

  Citiţi mai departe

  Comisia Naţională de Integritate s-a autosesizat, după ce acum trei luni Jurnal TV a realizat un reportaj în care a prezentat probe că magistratul Curţii de Apel Chişinău, Sergiu Arnăut, locuieşte în casa fostei sale soţii, deşi a divorţat de ea încă în anul 2004. Reporterii noştri l-au surprins pe judecător de mai multe ori în curtea casei, iar bănuielile că divorţul soţilor Arnăut ar fi un truc au fost confirmate şi de vecinii familiei, care afirmă că soţii Arnăut locuiesc împreună. Vila cu trei nivele şi cu o suprafaţă de 140 de metri pătraţi de pe strada Cucorilor din cartierul Poşta Veche al capitalei nu a fost indicată în declaraţia de avere a magistratului. Asta chiar dacă angajaţii CNI au constatat, în urma verificărilor, că judecătorul are viza de reşedinţă în acest imobil.

   

   

   

• Un ministru și un judecător riscă dosare penale

  Ministrul Justiției în exercițiu, Oleg Efrim, și judecătorul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Arnăut, riscă să fie cercetați penal pentru fals în declarații, după ce Comisia Națională de Integritate a stabilit că aceștia nu și-au trecut toate proprietățile în declarațiile de avere.

  Citiţi mai departe

  Ministrul Justiției în exercițiu, Oleg Efrim, și judecătorul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Arnăut, riscă să fie cercetați penal pentru fals în declarații, după ce Comisia Națională de Integritate a stabilit că aceștia nu și-au trecut toate proprietățile în declarațiile de avere.

  Potrivit CNI, Oleg Efrim nu a declarat o casă din raionul Ungheni și un apartament din municipiul Chișinău al cărei coproprietar este soția sa. De asemenea, a fost tăinuită o mașină arendată tot de soție.
  Într-o postare pe Facebook, ministrul a oferit detalii despre casa din Ungheni pe care a primit-o drept moștenire de la bunica sa. „Când am primit-o donație în 1995, nu era înregistrată ca și casă de locuit. Am declarat de fiecare dată terenul. Între timp, cadastrul a făcut înregistrarea bunurilor imobile prin sate. Și, iată, pe de o parte m-am gospodărit cu o ditamai casă de locuit, dar și cu dosar pentru tăinuirea averii. Să fi știut bunica, Dumnezeu să o ierte...”, a scris Efrim.
  Precizăm că falsul în declarații se pedepsește cu amendă în mărime de până la 12 mii de lei sau un an de închisoare.
  sursa: ziarulnational.md

   

   

• Tainele divorţului familiei Arnăut

  Oficial locuieşte cu socrii, deşi e divorţat, iar potrivit declaraţiei sale de avere e sărac lipit pământului. În realitate, locuieşte într-o vilă imensă din sectorul Poşta Veche. Este vorba despre judecătorul Sergiu Arnăut, care, se pare, a pus la cale un divorţ fictiv pentru a-şi tăinui averea.

  Citiţi mai departe

  Oficial locuieşte cu socrii, deşi e divorţat, iar potrivit declaraţiei sale de avere e sărac lipit pământului. În realitate, locuieşte într-o vilă imensă din sectorul Poşta Veche. Este vorba despre judecătorul Sergiu Arnăut, care, se pare, a pus la cale un divorţ fictiv pentru a-şi tăinui averea. Şi-a instruit rudele să nu-l dea de gol şi şi-a îngrădit vila cu un gard înalt ca să nu fie văzut. Reporterii Patrula Jurnal TV, însă, l-au surprins acum două zile pe judecătorul Arnăut muncind de zor la o nouă construcţie din curtea casei în care locuiește cu fosta soție și fiul său. Asta în timp ce se afla în concediu medical.

   

   

• Judecătorul Curţii de Apel Chişinău, Sergiu Arnăut, sărac în declaraţii, dar cu proprietăţi de milioane

  Judecătorul Curţii de Apel Chişinău, Sergiu Arnăut, care locuieşte intr-o casă cu trei nivele în cartierul Poşta Veche, a intrat în conflict cu vecinii săi, după ce, la 3 septembrie 2012, a îngrădit un teren de 270 metri pătraţi, ultima bucată de spaţiu public care servea drept teren de joacă şi cale de acces pentru locuitorii din zonă.

  Citiţi mai departe

  Judecătorul Curţii de Apel Chişinău, Sergiu Arnăut, care locuieşte intr-o casă cu trei nivele în cartierul Poşta Veche, a intrat în conflict cu vecinii săi, după ce, la 3 septembrie 2012, a îngrădit un teren de 270 metri pătraţi, ultima bucată de spaţiu public care servea drept teren de joacă şi cale de acces pentru locuitorii din zonă.

  Primăria a vândut terenul soţiei magistratului, pe numele căreia sunt înregistrate toate imobilele de pe str. Cucorilor 18. În afacere mai este implicată şi Curtea de Apel Bălţi, care a obligat Primăria Chişinău să-i vândă terenul soţiei judecătorului. Viceprimarul Nistor Grozavu a semnat contractul de vânzare-cumpărare.

   

• Судья Кишиневской апелляционной палаты Серджиу Арнэут: по декларациям гол, как сокол, но владеет миллионной собственностью

  Судья Апелляционной палаты Серджиу Арнэут, проживающий в трехэтажном особняке на Старой почте, рассорился с соседями после того, как   3 сентября 2012 года,    отгородил участок  площадью 270 кв. м. – последний кусочек общей земли, который служил  площадкой для детских игр и подъездным путем для местных жителей.   Примэрия продала участок супруге магистрата, на имя которой впрочем, записана вся недвижимость, расположенная по ул. Кукорилор, 18. В этом деле замешана и Бельцкая апелляционная палата, обязавшая кишиневскую примэрию продать участок жене судьи. Договор о купле-продаже подписал вице-примар Нистор Грозаву.

  Citiţi mai departe

  Судья Апелляционной палаты Серджиу Арнэут, проживающий в трехэтажном особняке на Старой почте, рассорился с соседями после того, как   3 сентября 2012 года,    отгородил участок  площадью 270 кв. м. – последний кусочек общей земли, который служил  площадкой для детских игр и подъездным путем для местных жителей.   Примэрия продала участок супруге магистрата, на имя которой впрочем, записана вся недвижимость, расположенная по ул. Кукорилор, 18. В этом деле замешана и Бельцкая апелляционная палата, обязавшая кишиневскую примэрию продать участок жене судьи. Договор о купле-продаже подписал вице-примар Нистор Грозаву.

   

   

• Casa de milioane a lui Sergiu Arnaut nu e singura proprietate nedeclarata! Ce mai detine magistratul

  Pe langa o casa de milioane, magistratul Sergiu Arnaut de la Curtea de Apel Chisinau mai detine o ruta de microbuz pe traseul Chisinau-Soroca. Informatia a fost confirmata pentru Pro Tv de serviciul de presa al Ministerului Transportului. Potrivit autoritatilor, afacerea figureaza pe numele sotiei judecatorului, la fel ca si casa, si terenul.

  Citiţi mai departe

  Pe langa o casa de milioane, magistratul Sergiu Arnaut de la Curtea de Apel Chisinau mai detine o ruta de microbuz pe traseul Chisinau-Soroca. Informatia a fost confirmata pentru Pro Tv de serviciul de presa al Ministerului Transportului. Potrivit autoritatilor, afacerea figureaza pe numele sotiei judecatorului, la fel ca si casa, si terenul.

  Totodata, astazi procuratura s-a autosesizat pe marginea materialului realizat de Centrul de Investigatii Jurnalistice. Potrivit procurorului Anticoruptie, Viorel Morari, Sergiu Arnaut si sotia sa locuiesc separat, insa oficial nu au divortat. Asta inseamna ca judecatorul ar fi trebuit sa indice in declaratia de avere si proprietatile sotiei.

   

• Judecătorul Sergiu Arnăut are averi de milioane

  Primăria Chişinău a vândut terenul soţiei magistratului, Tatiana Arnăut, pe numele căreia sunt înregistrate toate imobilele de pe strada Cucorilor 18. Tranzacţia a avut loc fără ca Primăria să anunţe un concurs sau o licitaţie publică.

  Citiţi mai departe

  Primăria Chişinău a vândut terenul soţiei magistratului, Tatiana Arnăut, pe numele căreia sunt înregistrate toate imobilele de pe strada Cucorilor 18. Tranzacţia a avut loc fără ca Primăria să anunţe un concurs sau o licitaţie publică.

  Soţia judecătorului a motivat că are dreptul să cumpere această bucată de pământ, deoarece deţine certificatul de moştenitor al terenului şi casei din preajmă. În „afacere” mai este implicată şi Curtea de Apel Bălţi, care a obligat Primăria Chişinău să-i vândă terenul soţiei judecătorului. Contractul de vânzare-cumpărare a fost semnat de viceprimarul Nistor Grozavu. Funcţionarul de la Primărie a încheiat cu Tatiana Arnăut un contract, prin care a vândut terenul de 270 de metri pătraţi cu 64.417 lei. Preţul a fost stabilit nu de Primărie, ci de o companie privată de evaluare a bunurilor imobile.

   

• „Săracul“ judecător Arnăut, cu proprietăţi de milioane

  Magistratul Sergiu Arnăut de la Curtea de Apel Chişinău locuieşte într-o casă cu trei nivele, evaluată împreună cu terenul la peste două milioane de lei. Averea, înscrisă pe numele soţiei sale, nu figurează în declaraţiile pe venituri şi proprietăţi ale judecătorului Ştiri pe aceeaşi temă Au muncit pentru rezultat. CSM Târgovişte, prima victorie în Euroligă...

  Citiţi mai departe

  Magistratul Sergiu Arnăut de la Curtea de Apel Chişinău locuieşte într-o casă cu trei nivele, evaluată împreună cu terenul la peste două milioane de lei. Averea, înscrisă pe numele soţiei sale, nu figurează în declaraţiile pe venituri şi proprietăţi ale judecătorului Ştiri pe aceeaşi temă Au muncit pentru rezultat. CSM Târgovişte, prima victorie în Euroligă...

  Să facem o figură frumoasă, astăzi, în Euroligă! CSM Târgovişte – Nade... VIDEO Prinși cu trei kilograme de marijuana Judecătorul Curţii de Apel Chişinău Sergiu Arnăut, care locuieşte într-o casă cu trei nivele în cartierul Poşta Veche din Capitală, a intrat în conflict cu vecinii săi, după ce, la 3 septembrie 2012, a îngrădit un teren de 270 de metri pătraţi, ultima bucată de spaţiu public care servea drept teren de joacă şi cale de acces pentru locuitorii din zonă. Primăria Chişinău a vândut terenul soţiei magistratului, pe numele căreia sunt înregistrate toate imobilele de pe str. Cucorilor. În „afacere" mai este implicată şi Curtea de Apel Bălţi, care a obligat Primăria Chişinău să-i vândă terenul soţiei judecătorului. Contractul de vânzare-cumpărare a fost semnat de viceprimarul Nistor Grozavu.

   

• JUDECĂTORUL SERGIU ARNĂUT A DEPUS, CONTRAR LEGII, DOUĂ DECLARAŢII DE AVERE PENTRU ACELAȘI AN. CARE E VALABILĂ?

  Judecătorul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Arnăut, care locuiește împreună cu fosta soție într-un palat trecut în acte pe numele acesteia, a depus pentru anul 2012 două declarații de avere.

  Citiţi mai departe

  Judecătorul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Arnăut, care locuiește împreună cu fosta soție într-un palat trecut în acte pe numele acesteia, a depus pentru anul 2012 două declarații de avere. Ambele au fost publicate pe site-ul Comisiei Naționale de Integritate (CNI) și au fost completate la o distanță de aproape o lună una de alta. Singura diferență dintre ele este că din prima lipsește pensia magistratului de 4500 de lei/lună. Un alt paradox este că în ambele declarații judecătorul scrie că a dobândit în 2012 un imobil printr-o donație efectuată un an mai târziu, adică în anul 2013.

   

LASĂ UN COMENTARIU