Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Гырляну Виолетта
Căutare avansată

Berdilo Rodica

Judecătoria Chișinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 23 mai 2016

Conform Hotărârii nr. 223/11 din 21 martie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii anulează suspendarea din funcţie a judecătorului Rodica Berdilo, Judecătoria Chişinău, începînd cu 21 aprilie 2017.

Potrivit Hotărârii CSM nr. 412/18 din 07 iunie 2016, se suspendă judecătorul Rodica Berdilo din funcţia deţinută, pe perioada aflării în concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la atingerea vârstei de 3 ani, începînd cu 31 mai 2016 pînă la 25 octombrie 2017 inclusiv.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 2081-VII din 23 mai 2016, numită pe un termen de 5 ani în funcția de judecător la Judecătoria Centru, mun. Chișinău.

Conform Hotărârii nr. 232/11 din 12 aprilie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova, numirea doamnei Berdilo Rodica, în funcţia de judecător la Judecătoria Centru, mun. Chișinău, pe un termen de 5 ani.

Data numirii în funcție: 23 mai 2016

Conform Hotărârii nr. 223/11 din 21 martie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii anulează suspendarea din funcţie a judecătorului Rodica Berdilo, Judecătoria Chişinău, începînd cu 21 aprilie 2017.

Potrivit Hotărârii CSM nr. 412/18 din 07 iunie 2016, se suspendă judecătorul Rodica Berdilo din funcţia deţinută, pe perioada aflării în concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la atingerea vârstei de 3 ani, începînd cu 31 mai 2016 pînă la 25 octombrie 2017 inclusiv.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 2081-VII din 23 mai 2016, numită pe un termen de 5 ani în funcția de judecător la Judecătoria Centru, mun. Chișinău.

Conform Hotărârii nr. 232/11 din 12 aprilie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova, numirea doamnei Berdilo Rodica, în funcţia de judecător la Judecătoria Centru, mun. Chișinău, pe un termen de 5 ani.

 

Știri
  • (doc) Noi detalii despre cariera, averea și dosarele judecătoarei care a anulat alegerile

    Rodica Berdilo, magistrata care a decis nevalidarea alegerilor locale din mun. Chișinău câștigate de Andrei Năstase a fost numită în funcție prin decretul președintelui Nicolae Timofti din luna mai 2016. Anterior, candidatura ei a fost aprobată de Colegiul pentru Cariera și Selecția Judecătorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în luna noiembrie 2015. La dosarul prin care Berdilo a solicitat admiterea pentru participarea la concursurile pentru ocuparea funcțiilor vacante de judecător, aceasta a anexat caracteristici și recomandări din partea lui Iurie Bejenaru, judecător la Curtea Supremă de Justiție, Dorin Dulghieru, pe atunci, președintele Judecătoriei Buiucani, Liuba Pruteanu, magistrată în cadrul acelei instanțe sau Diana Scobioală, directoarea executivă a Institutului Național al Justiției. „Candidatul este conștient și dispus pentru criticile din partea societății civile, a mass-media și a părților din proces pentru soluțiile date. Candidatul tinde să devină un magistrat model, cu o pregătire academică puternică, onestă, corectă, integră, cu inițiativă, independentă, să fie un factor de schimbare și un exemplu demn de urmat la nivel profesional și personal”, se precizează în hotărârea Colegiului prin care s-a acceptat candidatura Rodicăi Berdilo la funcția de judecător.

    Rodica Berdilo, magistrata care a decis nevalidarea alegerilor locale din mun. Chișinău câștigate de Andrei Năstase a fost numită în funcție prin decretul președintelui Nicolae Timofti din luna mai 2016. Anterior, candidatura ei a fost aprobată de Colegiul pentru Cariera și Selecția Judecătorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în luna noiembrie 2015. La dosarul prin care Berdilo a solicitat admiterea pentru participarea la concursurile pentru ocuparea funcțiilor vacante de judecător, aceasta a anexat caracteristici și recomandări din partea lui Iurie Bejenaru, judecător la Curtea Supremă de Justiție, Dorin Dulghieru, pe atunci, președintele Judecătoriei Buiucani, Liuba Pruteanu, magistrată în cadrul acelei instanțe sau Diana Scobioală, directoarea executivă a Institutului Național al Justiției. „Candidatul este conștient și dispus pentru criticile din partea societății civile, a mass-media și a părților din proces pentru soluțiile date. Candidatul tinde să devină un magistrat model, cu o pregătire academică puternică, onestă, corectă, integră, cu inițiativă, independentă, să fie un factor de schimbare și un exemplu demn de urmat la nivel profesional și personal”, se precizează în hotărârea Colegiului prin care s-a acceptat candidatura Rodicăi Berdilo la funcția de judecător.

    Prin hotărârea CSM din 23 iunie 2015, au fost expediate materialele în privința Rodicăi Berdilo, pe atunci, asistentă judiciară la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, către Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor în vederea selectării pentru accederea în funcția de judecător. Câteva luni mai târziu, la 12 noiembrie 2015, Colegiul, condus de judecătoarea Svetlana Filincova, a acceptat demersul, abundând în laude la adresa Rodicăi Berdilo. Astăzi aceasta se află în mijlocul unui scandal, după ce a decis să nu recunoască validitatea rezultatelor alegerilor locale din mun. Chișinău, câștigate de Andrei Năstase în detrimentul socialistului Ion Ceban.

    Trei judecători și șefa INJ au lăudat-o

    Din acel document reiese că Rodica Berdilo a absolvit cursurile de formare inițială a candidaților la funcția de judecător, obținând media generală 9,63. Potrivit inscripțiilor din carnetul de muncă, Rodica Berdilo și-a început activitatea ca grefieră la Judecătoria Buiucani, la 14 decembrie 2005, pe când avea 22 de ani. Ulterior, și-a continuat activitatea în calitate de asistentă judiciară în cadrul aceleiași instanțe. În octombrie 2013 a fost suspendată din funcție până în luna martie 2015, iar din 1 aprilie 2015 s-a aflat în concediu pentru îngrijirea copilului. Magistrata a indicat în CV-ul său că ar cunoaște limba franceză, dar și limba engleză.

    Colegiul a reținut că Rodica Berdilo a fost recomandată de către Iurie Bejenaru, magistrat la Curtea Supremă de Justiție, Dorin Dulghieru, pe atunci, președintele Judecătoriei Buiucani (astăzi vicepreședintele Judecătoriei Chișinău), Liuba Pruteanu, pe atunci magistrată la Judecătoria Buiucani, promovată, între timp, la Curtea de Apel Chișinău, iar caracteristica de personalitate a fost semnată de Diana Scobioală, directoarea executivă a Institutului Național al Justiției. Potrivit acelor acte, pe parcursul activității, Berdilo a demonstrat cunoștințe teoretice vaste, pe care le-a aplicat cu succes în activitatea practică. „Este o persoană integră, obiectivă, cultă, amabilă, atât cu colegii de serviciu cât și cu justițiabilii, se bucură de reputație ireproșabilă și are potențialul necesar pentru a exercita profesia de judecător”.

    Totodată, la motivarea expusă în scris și susținută verbal de către Rodica Berdilo în fața membrilor Colegiului pentru Selecția și Cariera Judecătorilor, aceștia au reținut că factorul determinant în alegerea profesiei de judecător a fost activitatea Rodicăi Berdilo în cadrul instanțelor de judecată. „Candidatul este conștient și dispus la criticile societății civile, a mass-media și a părților din proces pentru soluțiile date. Candidatul tinde să devină un magistrat model, cu o pregătire academică puternică, onestă, corectă, integră, cu inițiativă, independentă, să fie un factor de schimbare și un exemplu demn de urmat la nivel profesional și personal. Consideră că profesia de judecător este o profesie nobilă, frumoasă, grea, dar importantă pentru societate”. În urma acestor constatări, membrii Colegiului i-au acordat 82 de puncte, în timp ce pentru admiterea la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător candidatul trebuia să acumuleze cel puțin 70 de puncte.

    A fost numită în funcție, iar peste câteva zile a plecat în concediu

    La scurt timp după ce candidatura i-a fost admisă, Rodica Berdilo a participat la concursul organizat de CSM pentru suplinirea funcției de judecător la Judecătoria Centru, mun. Chișinău. La acest concurs au participat 13 candidați, însă funcția a fost adjudecată de Rodica Berdilo, deși cel mai mare punctaj l-a avut fostul procuror, Igor Balmuș. „Ținînd cont de rezultatele obținute în urma absolvirii Institutului Național al Justiției, caracterul activității în funcția de specialitate juridică, Consiliul conchide că, de fapt, candidata la funcția de judecător, Berdilo Rodica prevalează asupra candidatului Balmuș Igor. Mai mult ca atât, Consiliul ia în considerație faptul că Berdilo Rodica, pe lângă experiența ce a avut-o în sistemul judecătoresc, de peste zece ani, a absolvit și Institutul Național al Justiției, cu media 9,70”. Astfel, la 23 mai 2016, prin decretul președintelui Nicolae Timofti, Rodica Berdilo a devenit judecătoare cu acte în regulă.

    La doar 2 săptămâni de la numire, prin ordinul preşedintelui interimar al Judecătoriei Centru din 31 mai 2016 i s-a acordat concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului până la 25 octombrie 2017.A revenit însă în sistem mai devreme, după ce a depus o cerere în adresa CSM, prin care a solicitat anularea suspendării din funcţie şi reîncadrarea în câmpul muncii, începând cu 21 aprilie 2017.

    Apartamentul la preț preferențial și banii obținuți la nuntă

    Conform declarației de avere și interese pentru anul 2017, judecătoarea Rodica Berdilo a ridicat, în 2017, 133 de mii de lei pentru cele opt luni de activitate, iar soțul ei, Aurel Berdilo, angajat pe atunci în cadrul Serviciului de Protecție și Pază de Stat (SPPS) – 174,9 mii de lei. Alți 21 de mii de lei, soții Berdilo i-au obținut din donațiile de la zilele de naștere, iar alți 1000 de lei românești, îndemnizație din România pentru creșterea copilului. Soții Berdilo dețin, din luna mai 2017, un apartament de 71 m.p. pe str. Ceucari din capitală, în care au investit din anul 2015. Tot acolo, cei doi au și o parcare, în care au investit 5,5 mii de euro. Blocul a fost construit de compania Basconslux și vândut judecătorilor la preț preferențial.

    Judecătoarea deține o cotă parte și într-un alt apartament din mun. Chișinău, înregistrat pe numele mamei și fratelui ei. Locuința a fost însă cumpărată pe când judecătoarea era minoră. În 2013, soțul judecătoarei, Aurel Berdilo, care deținea un apartament de 43 m.p. pe str. Paris din Chișinău l-a vândut soacrei sale. Peste doi ani, și aceasta l-a comercializat.

    Conform declarației de avere, în 2013, din vânzarea acestui bun, soții Berdilo au raportat venituri de 228 de mii de lei. În 2014, cu ocazia celebrării căsătoriei, cei doi au adunat și declarat suma de 279 mii de lei, iar în același an, la botezul copilului, alți 91 de mii de lei. În același an, Rodica Berdilo a primit și o bursă de la INJ în valoare de 59 de mii de lei. Tot în 2014, Comisia Națională de Integritate anunța că a demarat o investigație în privința averii Rodicăi Berdilo. Rezultatele anchetei însă nu au fost făcute publice.

    Citiți și: LIVE text & VIDEO/ Protest după invalidarea alegerilor. Protestatarii părăsesc sediul PDM

    Am întrebat reprezentanții SPPS dacă Aurel Berdilo, soțul magistratei care a anulat rezultatele alegerilor din Chișinău, a activat sau nu în ultimii ani în paza președintelui R. Moldova, care este astăzi un exponent al Partidului Socialiștilor, la fel ca și ex-candidatul la funcția de primar al capitalei, Ion Ceban. Reprezentanții SPPS ne-au anunțat că „dl Berdilo nu mai activează în cadrul serviciului. Asta e tot ce pot să vă spun”. Conform informațiilor de pe site-ul Autorității Naționale de Integritate, Aurel Berdilo a demisionat din cadrul SPPS în luna aprilie 2018.

    Conflict de interese? I-a dat dreptate tatălui șefei INJ, cea care i-a scris caracteristica

    Deși cariera sa juridică e abia la început de cale, Rodica Berdilo s-a remarcat deja prin decizii luate în dosare de rezonanță. Pe lângă faptul că a anulat rezultatele alegerilor locale din mun. Chișinău, Berdilo a dispus, în martie 2018, ca Igor Gamreţki, ex-şeful Direcţiei Transport Public şi Căi de Comunicaţie din cadrul Primăriei, condamnat într-un dosar penal, să revină în funcția deținută anterior. „Angajatorul este obligat să emită un ordin de restabilire în funcţie, pe care îl aduce la cunoştinţa salariatului, sub semnătură, în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii”, preciza judecătoarea Rodica Berdilo. Primăria a refuzat să execute hotărârea magistratei, care a fost însă facilitată de o decizie anterioară a Curții Supreme de Justiție, prin care lui Gamrețki i-a fost exclusă interdicția de a ocupa funcții publice.

    Rodica Berdilo a fost vizată într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, drept magistrata care a făcut dreptate pentru doi foști procurori care s-au judecat cu statul pentru pensii mai mari. Berdilo le-a dat dreptate ambilor. Unul din procurorii care au obținut dreptatea în fața judecătoarei Berdilo este Isai Sârcu, tatăl Dianei Sârcu-Scobioală, șefa INJ care i-a scris caracteristica Rodicăi Berdilo atunci când aceasta a candidat la funcția de judecătoare.
    Sursa: zdg.md

  • VIDEO/ CV-ul și averea judecătoarei care l-a lipsit pe Năstase de mandat

    Judecătoarea Rodica Berdilo, cea care cu câteva minute în urmă a luat o hotărâre prin care nu confirmă legalitatea alegerilor și, respectiv, declară nevalid mandatul de primar al lui Andrei Năstase, are o experiență în sistem de doi ani, scrie Ziarul de Gardă.

    Aceasta a fost numită în funcție la 23 mai 2016, prin decretul fostului președinte Nicolae Timofti. Toto atunci a fost repartizată să activeze la Judecătoria Chișinău. La mai numai câteva zile de când a îmbrăcat roba de magistrat, Rodica Berdilo a solicitat suspendarea din funcție pe perioada aflării în concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului până la atingerea vârstei de 3 ani. Magistrata a revenit în funcție la 21 aprilie 2017, potrivit informațiilor de pe magistrat.md.

    Judecătoarea Rodica Berdilo, cea care cu câteva minute în urmă a luat o hotărâre prin care nu confirmă legalitatea alegerilor și, respectiv, declară nevalid mandatul de primar al lui Andrei Năstase, are o experiență în sistem de doi ani, scrie Ziarul de Gardă.

    Aceasta a fost numită în funcție la 23 mai 2016, prin decretul fostului președinte Nicolae Timofti. Toto atunci a fost repartizată să activeze la Judecătoria Chișinău. La mai numai câteva zile de când a îmbrăcat roba de magistrat, Rodica Berdilo a solicitat suspendarea din funcție pe perioada aflării în concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului până la atingerea vârstei de 3 ani. Magistrata a revenit în funcție la 21 aprilie 2017, potrivit informațiilor de pe magistrat.md.

    Din 2012 și până a accede în funcia de judecători, Rodica Berdilo a fost asistentă judiciară la fosta Judecătorie Buiucani a mun. Chișinău.

    În iunie curent, Rodica Berdilo a fost vizată într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, drept magistrata care a făcut dreptate pentru doi foști procurori care s-au judecat cu statul pentru pensii mai mari. Respectiv, în februarie curent, Berdilo a obligat Casa Națională de Sigurări Sociale să recalculeze pensia ex-procurorului Isai Sârcu, care este soțul judecătoarei CSJ Iulia Sârcu și a ex-procurorului Gheorghe Nogai.

    Potrivit actului de avere pentru 2017, în funcția de judecătoare, Rodica Berdilo a fost remunerată cu 133 207 de lei. Soțul magistratei, care este ofițer de protecție în cadrul Serviciului Protecție și Pază de Stat, a ridicat un salariu de 174 934 de lei.

    Pe parcursul anului trecut, la zilele de naște, susține Berdilo, familia a obținut donații de 21 de mii de lei.

    Din 1999, magistrata deține în proprietate un apartament de 67,4 metri pătrați care ar avea o valoare de 251 577 de lei. În 2017, în baza unui contract de investiții în construcție, familia a intrat în posesia unui apartament de 71 metri pătrați, care costă 395 545 de lei, și a unui garaj care costă 5 500 de euro.

    Familia deține un automobil de model Hyundai Elantra fabricat în 2002 și cumpărat în 2014 cu 70 de mii de lei.

    În 2017, familia a contractat o datorie de 55 de mii de lei, cu o rată a dobânzii de 10%, pe care trebuie să o întoarcă până în 2020.
    Sursa: tv8.md

  • DOC/ CV-ul și averea judecătoarei care l-a lipsit pe Năstase de mandat

    Judecătoarea Rodica Berdilo, cea care cu câteva minute în urmă a luat o hotărâre prin care nu confirmă legalitatea alegerilor și, respectiv, declară nevalid mandatul de primar al lui Andrei Năstase, are o experiență în sistem de doi ani.

    Aceasta a fost numită în funcție la 23 mai 2016, prin decretul fostului președinte Nicolae Timofti. Toto atunci a fost repartizată să activeze la Judecătoria Chișinău. La mai numai câteva zile de când a îmbrăcat roba de magistrat, Rodica Berdilo a solicitat suspendarea din funcție pe perioada aflării în concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului până la atingerea vârstei de 3 ani. Magistrata a revenit în funcție la 21 aprilie 2017, potrivit informațiilor de pe magistrat.md.

    Din 2012 și până a accede în funcia de judecători, Rodica Berdilo a fost asistentă judiciară la fosta Judecătorie Buiucani a mun. Chișinău.

    Judecătoarea Rodica Berdilo, cea care cu câteva minute în urmă a luat o hotărâre prin care nu confirmă legalitatea alegerilor și, respectiv, declară nevalid mandatul de primar al lui Andrei Năstase, are o experiență în sistem de doi ani.

    Aceasta a fost numită în funcție la 23 mai 2016, prin decretul fostului președinte Nicolae Timofti. Toto atunci a fost repartizată să activeze la Judecătoria Chișinău. La mai numai câteva zile de când a îmbrăcat roba de magistrat, Rodica Berdilo a solicitat suspendarea din funcție pe perioada aflării în concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului până la atingerea vârstei de 3 ani. Magistrata a revenit în funcție la 21 aprilie 2017, potrivit informațiilor de pe magistrat.md.

    Din 2012 și până a accede în funcia de judecători, Rodica Berdilo a fost asistentă judiciară la fosta Judecătorie Buiucani a mun. Chișinău.

    În iunie curent, Rodica Berdilo a fost vizată într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, drept magistrata care a făcut dreptate pentru doi foști procurori care s-au judecat cu statul pentru pensii mai mari. Respectiv, în februarie curent, Berdilo a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze pensia ex-procurorului Isai Sârcu, care este soțul judecătoarei CSJ Iulia Sârcu și a ex-procurorului Gheorghe Nogai.

    Potrivit actului de avere pentru 2017, în funcția de judecătoare, Rodica Berdilo a fost remunerată cu 133 207 de lei. Soțul magistratei, care este ofițer de protecție în cadrul Serviciului Protecție și Pază de Stat, a ridicat un salariu de 174 934 de lei.

    Pe parcursul anului trecut, la zilele de naștere, susține Berdilo, familia a obținut donații de 21 de mii de lei.

    Din 1999, magistrata deține în proprietate un apartament de 67,4 metri pătrați care ar avea o valoare de 251 577 de lei. În 2017, în baza unui contract de investiții în construcție, familia a intrat în posesia unui apartament de 71 metri pătrați, care costă 395 545 de lei, și a unui garaj care costă 5 500 de euro.

    Familia deține un automobil de model Hyundai Elantra fabricat în 2002 și cumpărat în 2014 cu 70 de mii de lei.

    În 2017, familia a contractat o datorie de 55 de mii de lei, cu o rată a dobânzii de 10%, pe care trebuie să o întoarcă până în 2020.

    Sursa: zdg.md

  • Pensionarii de lux ai Justiției moldovenești

    Câteva modificări legislative operate în ultimii ani, prin care au fost schimbate condițiile de pensionare și de achitare a indemnizației viagere pentru justițiarii moldoveni, au determinat mai mulți judecători și procurori pensionați să se adreseze în judecată pentru a cere pensii mai mari. Astăzi, fiecare al doilea procuror pensionar are sau a avut un proces în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care cere pensie în valoare de 75% din salariul procurorului în ultima funcție deținută. Mai mulți dintre foștii procurori identificați de Centrul de Investigații Jurnalistice, care au obținut în instanță dreptul la pensii de peste 11.000 de lei, sunt soți ai unor judecătoare sau foste judecătoare. În cazul magistraților, fiecare al cincilea judecător din sistem este deja pensionar și, pe lângă salariul generos, beneficiază și de o pensie care în unele cazuri depășește 20.000 de lei pe lună. Chiar și așa, unii magistrați cer recalcul în instanță pentru pensii și mai mari.

    Câteva modificări legislative operate în ultimii ani, prin care au fost schimbate condițiile de pensionare și de achitare a indemnizației viagere pentru justițiarii moldoveni, au determinat mai mulți judecători și procurori pensionați să se adreseze în judecată pentru a cere pensii mai mari. Astăzi, fiecare al doilea procuror pensionar are sau a avut un proces în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care cere pensie în valoare de 75% din salariul procurorului în ultima funcție deținută. Mai mulți dintre foștii procurori identificați de Centrul de Investigații Jurnalistice, care au obținut în instanță dreptul la pensii de peste 11.000 de lei, sunt soți ai unor judecătoare sau foste judecătoare. În cazul magistraților, fiecare al cincilea judecător din sistem este deja pensionar și, pe lângă salariul generos, beneficiază și de o pensie care în unele cazuri depășește 20.000 de lei pe lună. Chiar și așa, unii magistrați cer recalcul în instanță pentru pensii și mai mari.

    Potrivit CNAS, la 1 ianuarie 2018, la evidența instituției se aflau 233 de procurori şi 274 de judecători care beneficiază de pensii sau indemnizații viagere. Conform prevederilor legale, judecătorii care au atins vârsta de 50 de ani și au o vechime în muncă de cel puțin 20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani și șase luni au activat în calitate de magistrați, au dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporție de 55% din salariul mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani – de 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar. Pensia judecătorului, se recalculează ținându-se cont de mărimea salariului lunar al magistratului în exercițiu.

    Cât despre procurori, începând cu luna iulie 2011, aceştia, cu excepția procurorilor militari, au dreptul la pensie conform Legii privind sistemul public de pensii. Procurorul, ajuns la vârsta de pensionare, care a activat cel puțin 15 ani în funcția de procuror, are dreptul la pensie în proporție de 75% din suma tuturor plăților lunare asigurate ale procurorului în exercițiu în ultima funcție deținută. (Detalii în răspunsul CNAS de mai jos)

    Din cei 233 de procurori care beneficiază în prezent de pensie în Republica Moldova, potrivit informațiilor furnizate de Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), 115 au în prezent cereri pe rol în instanță împotriva CNAS, prin care cer pensii în valoare de 75% din suma tuturor plăților lunare asigurate ale procurorului în exercițiu în ultima funcție deținută. Spre exemplu, dacă astăzi, un procuror-șef de direcție din cadrul Procuraturii Generale are un salariu lunar de 19.000 - 21.000 de lei, un procuror pensionar care a deținut aceeași funcție poate pretinde la o pensie de la 12.000 la 16.000 de lei. Norma legală la care fac ei trimitere le-ar permite în unele cazuri să își dubleze pensia. Problema e că, în decembrie 2016, Parlamentul a decis să anuleze această prevedere legală „generoasă” începând cu 1 ianuarie 2018. Procurorii pensionari, unii dintre care plecați din sistem de peste zece ani, au hotărât să profite de anul 2017 pe care l-au avut la dispoziție pentru a cere CNAS ca să le plătească pensia conform normei legale anulate cu începere din 2018. În unele cazuri, instanțele de judecată le-au satisfăcut pretențiile, în altele, similare, cererea procurorilor pensionari a fost respinsă. De mai mult noroc s-au bucurat procurorii soți de judecătoare.

    Soțul judecătoarei Iulia Sârcu, fostul procuror Isai Sârcu, a chemat în judecată CNAS la trei ani după ce și-a depus demisia de onoare din funcția de șef al Secției personal din cadrul Procuraturii Generale. Procurorul, care până acum a beneficiat de o pensie lunară de 6.680 de lei, a cerut să îi fie recalculată indemnizația, reieșind din salariul actual al unui procuror în funcția pe care a deținut-o el în momentul în care a atins vârsta de pensionare. Familia Sârcu a obținut în 2017 venituri de peste 640.000 de lei, doar din salariu și pensii. Vicepreședinta Curții Supreme de Justiție beneficiază de un salariu lunar de peste 26.000 de lei și de o pensie lunară de 14.800 de lei.

    Pe 27 februarie 2018, Judecătoria Chișinău i-a dat dreptate fostului procuror și a obligat CNAS să îi recalculeze pensia „de fiecare dată din data de 1 a lunii în care a fost şi va fi efectuată majorarea salariului procurorului în exercițiu” și să îi achite diferenţa din mărimea reală a pensiei pentru anii 2013-2014. Decizia e cu drept de atac la Curtea de Apel.

    Soții Sârcu locuiesc într-o casă de milioane din str. Basarabilor, mun. Chișinău. Cei doi soți justițiari au intrat în posesia terenului în anul 2002, iar în 2012 au reușit să finalizeze construcția casei, cu două niveluri și mansardă.

    În aceeași zi de 27 februarie 2018, aceeași judecătoare, Rodica Berdilo, i-a mai făcut dreptate unui ex-procuror, soț de judecătoare, Gheorghe Nogai. Justițiarul a înaintat în instanță aceleași pretenții față de CNAS, la fel ca Sârcu - anularea unei decizii a Casei de Asigurări Sociale, prin care i-a fost refuzată recalcularea pensiei reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului-șef de secţie din cadrul Procuraturii mun. Chișinău, de fiecare dată când salariul acestuia va crește. Instanța a dispus efectuarea recalculului începând cu 5 aprilie 2013, după creșterea salariului procurorilor cu 35%, și începând cu 1 august 2016, după ce salariul procurorilor a devenit de 90% din salariul judecătorilor.

    Nogai a renunțat la funcția de procuror în 2015, pe când era șef-interimar al Secţiei judiciare şi investigaţii generale a Procuraturii mun. Chişinău, beneficiind și de o indemnizație de concediere de 34.000 de lei pentru demisia de onoare.

    „Clasare” misterioasă 

    Cu doi ani mai devreme, în 2013, Comisia Națională de Integritate (CNI) i-a cerut Procuraturii Generale să pornească un dosar penal pe numele procurorului pentru fals în declarația de avere. CNI a stabilit că Nogai a prezentat date inexacte și incomplete în declarațiile de avere, dar Procuratura a ignorat solicitarea. Încălcarea la care se referea CNI ține de casa pe care soții Ala și Gheorghe Nogai și-au construit-o pe un fost teren de sport al liceului Vasile Alecsandri din Chișinău, despre care responsabilii de la Primăria Chișinău afirmau că a fost ocupat ilegal.

    Și Ala Nogai, consoarta procurorului, care până în 2016 a activat la Curtea de Apel Chișinău, a scăpat de un dosar penal intentat de procurori în 2014 pentru o decizie adoptată în 2009. Judecătoarea, împreună cu alți trei colegi, Aureliu Colenco, Eugeniu Clim și Valeriu Harmaniuc, ar fi emis o hotărâre ilegală prin care au substituit un imobil cu valoare foarte mare, cu unul cu o valoare mult mai mică, în cazul unui gaj. Procurorii au fost nevoiți să claseze dosarul pentru că CSM a refuzat să elibereze repetat acordul pentru urmărirea penală a magistraților.

    Astăzi, soții Nogai, deși pensionari, își continuă activitatea. Imediat după ce și-a depus demisia de la Procuratură, Gheorghe Nogai și-a luat licență de avocat, apărând în procese inclusiv pe Eugeniu Clim. Potrivit declaraţiei de venit pentru anul 2016, soții Nogai dețin și o mică afaceri cu terenurile agricole pe care le dau în arendă. În 2016, soții și-au donat apartamentul de 71 de metri pătrați, primit de  la Primăria Chișinău în 1989 și evaluat la circa 380.000 de lei, cel mai probabil unuia dintre copii.

    Dacă decizia Judecătoriei Chișinău nu va fi anulată de instanța de apel, pensia fostului procuror ar putea crește de la 6.400 de lei, la circa 9.000 de lei. Ala Nogai beneficiază de o pensie de aproape 12.000 de lei.

    Am încercat să îl găsim pe Gheorghe Nogai la un număr de fix sugerat de Uniunea Avocaților, dar nu a răspuns nimeni la telefon. 

    CNAS, obligat să plătească pensie de 16.599 de lei soțului unei judecătoare

    Anatolie Filincov este avocat și soțul cunoscutei judecătoare de la Curtea Supremă de Justiție Svetlana Filincova. Pe 1 februarie 2018, fostul procuror a obținut, printr-o hotărâre a Curții de Apel Chișinău, dreptul la o pensie lunară care ar fi de 16.599 de lei, calculată din salariul unui procuror de funcție cu o vechime de muncă mai mare de 16 ani.

    Filincov a activat în cadrul Procuraturii în perioada anilor 1979-1994 şi apoi în perioada 2003-2005, ultima funcție deținută a fost de procuror al Secţiei de conducere a activităţii de urmărire penală a organelor afacerilor interne a Procuraturii Generale, unde i-a fost stabilită pensia pentru vechimea în muncă, în mărime de 80% din salariul mediu lunar potrivit funcţiei deţinute. Până în 2011, Filincov a primit pensia cu recalcul, dar de atunci i-a fost aplicat mecanismul general de indexare a pensiei, la 1 aprilie a fiecărui an, ceea ce „încălcă grav dreptul de proprietate”, a indicat el în cererea depusă în judecată. În prezent, fostul procuror primește o pensie de 4.300 de lei pe lună, de peste trei ori mai mică decât cea a soției sale, de 15.548 de lei.

    Casa de lux a pensionarilor Filincov

    Numele judecătoarei Svetlana Filincova a apărut de mai multe ori în presă. În 2015, urmare a unei plângeri scrise la CNA de președintele CSM, Victor Micu, magistrata s-a pomenit vizată într-un scandal legat de repartizarea frauduloasă a 22 de cauze civile la Curtea Supremă de Justiție. Procurorii au pornit un dosar pe acest caz, dar ancheta nu a avut finalitate, iar Filincova nu a fost niciodată audiată în cadrul cauzei penale.

    Tot în 2015, CNI a constatat că Filincova a ascuns mai multe venituri și proprietăți din declarația de avere, Procuratura Generală urmând să pornească o cauză penală pentru nedeclararea veniturilor de 350.000 de lei ale soțului său din activitatea de avocat, dar și a unor imobile auxiliare și un Porsche Cayenne, deținut în folosință. Magistrata a atacat în judecată decizia CNI și a câștigat procesul. Presa a scris de mai multe ori despre averile cuplului Filincov, mai cu seamă despre casa de pe str. Lăpușna din Chișinău, procurată nefinisată în 2012 și dată în exploatare deja în ianuarie 2013. Astăzi, locuința pe care soții pretind că au cumpărat-o cu 420.000 de lei este evaluată la 2,1 milioane de lei. În 2016, cei doi pensionari și-au cumpărat o Toyota Auris, din 2010 cu 50.000 de lei. Pe site-urile de anunțuri de vânzări, o astfel de mașină costă peste 7.000 de euro.

    După același calapod a obținut dreptul la o pensie de peste 10.000 de lei și fostul procuror Alexei Rotarciuc, soțul judecătoarei Dina Rotarciuc. Magistrata de asemenea a cerut în instanță să îi fie recalculată pensia pornind de la salariul de membru al CSM, funcție pe care a deținut-o și care i-ar fi permis o indemnizație viageră de 13.000 de lei și nu de 11.000, cât avea stabilit. CSJ a respins însă, în 2016, pretențiile judecătoarei.

    Fostul procuror Valentin Țâmbaliuc de asemenea ar putea avea o pensie de circa 15.000 de lei, după ce, pe 2 mai, Curtea Supremă de Justiție i-a acceptat pretențiile înaintate împotriva CNAS. După ce prima instanță i-a dat câștig de cauză, Curtea de Apel Chișinău a stabilit că pretențiile lui Țâmbaliuc, care a lucrat 19 ani în procuratură și a părăsit instituția în 2003, nu sunt justificate. Totuși, procurorul și-a făcut dreptate la CSJ. Țâmbaliuc are în prezent o pensie de peste 5.500 de lei.

    Consilier prezidențial pe probleme juridice în perioada lui Nicolae Timofti, Țâmbaliuc duce o viață mai mult decât îndestulată. Fostul procuror deține două case în Chișinău, una de 150 de metri pătrați și alta de 380 de metri pătrați. Ultima este dată în locațiune Ambasadei statului Quatar pentru o taxă lunară care în 2015 era de 7.000 de euro pe lună.  

    72 de actuali judecători, cu pensii și salarii 

    Cât despre judecători, potrivit unui răspuns al Consiliului Superior al Magistraturii, în sistem activează în prezent 72 de magistrați aflați la pensie, adică aproape a cincea parte din numărul total de judecători. În răspunsul CNAS se arată că, în cazul recalculării pensiilor pentru magistrați, pe rolul instanțelor se află în prezent șapte cauze. „Judecătorul care a atins vârsta de 50 ani și are o vechime în muncă de cel puțin 20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani și șase luni a activat in funcția de judecător, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporție de 55% din salariul mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani - de 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar. Pensia judecătorului se recalculează ținându-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu”, au explicat reprezentanții CNAS.

    Cu o pensie de peste 22.000 de lei, Nicolae Clima, inspector-judecător principal al Inspecţiei judiciare din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii, s-a adresat în octombrie 2017 în instanța de judecată ca să-i fie indexată pensia. Nicolae Clima a plecat din funcția de magistrat în mai 2015, după ce a atins plafonul de vârstă, ultima instanță în care a activat fiind Curtea Supremă de Justiție. Peste o lună a revenit în sistem, la Inspecția judiciară. În noiembrie, Nicolae Clima a câștigat procesul. Potrivit hotărârii, „reclamantul a cerut obligarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale de a recalcula subsemnatului pensia, începînd cu 01 aprilie 2017, din cuantumul salariului, din care s-a calculat pensia, indexat”.

    Aceeași decizie arată că, potrivit Legii privind salarizarea judecătorilor și procurorilor, salariile de funcție sunt reexaminate anual, de la 1 aprilie, reieşind din cuantumul salariului mediu lunar pe economie realizat în anul precedent. Nicolae Clima susține că pentru anii 2015 și 2016 pensia i-a fost recalculată așa cum prevede legea. CNAS nu i-a recalculat însă pensia pentru 2017, motivul invocat de instituție fiind că el este angajat şi primește salariu.

    După ce șeful Inspecției judiciare a câștigat procesul în instanța de fond, CNAS a contestat hotărârea la Curtea de Apel Chișinău. Dosarul i-a fost repartizat aleatoriu fiului lui Nicolae Clima, Vladislav Clima. Ulterior, cauza a fost strămutată la Curtea de Apel Bălți, unde fostul judecător al CSJ a avut din nou câștig de cauză. Șeful Inspecției judiciare s-a judecat cu CNAS și în 2008 - 2009, pe când ocupa funcția de președinte al CSM, la fel cerând recalcularea pensiei. Potrivit Ziarului de Gardă, CNAS a fost obligată să-i recalculeze pensia „reieşind din salariul de funcţie de 8.800 de lei, sporul pentru gradul de calificare de 500 de lei, în total din suma de 9.300 de lei începând cu 16 mai 2008”. În urma procesului, pensia judecătorului a ajuns la circa 7.500 de lei. Împreună cu salariul, venitul lunar al lui Nicolae Clima a constituit în acea perioadă cam 17.000 de lei. În 2017, pe lângă pensia de peste 22.000 de lei, Nicolae Clima a primit și un salariu lunar de aproape 24.000 de lei.

    „Garanțiile pentru judecători au fost stabilite de legiuitor pentru asigurarea independenței sistemului judecătoresc. În toată lumea există astfel de privilegii. Este echitabil, nu este echitabil..? Putem vorbi mult despre asta. Nu poate într-o societate să existe o echitate totală”, ne-a spus Nicolae Clima.

    „Casta” privilegiaților

    Dincolo de pensiile generoase, judecătorii și procurorii din Republica Moldova beneficiază de mai multe privilegii. După ce a fost anulată norma legală care obliga autoritățile publice locale să îi asigure cu spațiu locativ gratuit, procurorii și magistrații au obținut posibilitatea de a-și procura locuințe la prețuri preferențiale în blocuri construite pentru ei pe terenuri oferite gratuit sau la preț diminuat de Primăria Chișinău.

    Recent, președintele Curții Supreme de Justiție, Ion Druță, a cerut Curții Constituționale să analizeze constituționalitatea mai multor prevederi ale Legii cu privire la salarizarea judecătorilor și procurorilor. Judecătorii CSJ consideră că magitrații sunt nedreptățiți de stat prin faptul că nu li se oferă indemnizații lunare pentru chirie, dacă nu au o locuință.

    O altă nemulțumire vizează sporul pentru vechime în muncă față de salariul de bază. Asta pentru că leafa judecătorilor se majorează odată la şase ani, în timp ce pentru alte categorii de salariați cu atribuții similare, salariile cresc o dată la cinci ani. Curtea Constituțională urmează să examineze sesizarea CSJ.

    Nina Cernat a iniţiat procesul împotriva CNAS încă în septembrie 2016, câştigând litigiul în prima instanţă la sfârșitul anului trecut. Magistrata a solicitat să-i fie recalculată și plătită diferența din pensia neachitată pentru perioada aprilie 2015 - aprilie 2016 în sumă de 32.160 de lei și, respectiv, achitarea pensiei majorate începând cu 1 aprilie 2016. 

    CNAS a contestat decizia instanței de fond, iar cazul a ajuns la Curtea de Apel Chişinău, acolo unde Nina Cernat este angajată și de unde a fost detaşată la CSM în 2016. La începutul acestui an, Nelea Budăi, vicepreşedinta instanţei, a solicitat Curţii Supreme de Justiţie strămutarea cauzei la Curtea de Apel Bălţi. Următoarea ședință de judecată va avea loc pe 12 iunie. „Am cerut recalcularea pensiei în baza legii. Mie mi s-a calculat mai puțin și de aceea am contestat”, ne-a explicat anterior Nina Cernat.

    Potrivit declaraţiei de avere a magistratei pentru anul 2017, ea a beneficiat anul trecut de o pensie de aproape 149.000 de lei, adică peste 12.000 de lei pe lună. Salariul pe care l-a declarat ea a fost de circa 340.000 de lei, ceea ce ar însemna aproximativ 28.300 de lei lunar. 

    De fapt, mai mulți colegi de-ai Ninei Cernat de la Curtea de Apel Chișinău au atras CNAS în judecată. De aproape un an, Ion Pleşca, preşedintele instanței, se judecă cu Casa Naţională de Asigurări Sociale pentru o pensie mai mare. CNAS i-a stabilit o pensie de 9.460 de lei, calculul reieșind din salariul precedent. Judecătorul a cerut să i se plătească 13.370 de lei pe lună, adică 80 la sută din salariu său de acum - 16.700 de lei. Președintele Curții de Apel Chișinău a câștigat procesul în toate cele trei instanțe. CSJ i-a făcut dreptate la 23 mai. „Eu primesc pensia ca judecător de primă instanță, dar lucrez deja de șapte ani președinte la Curtea de Apel Chișinău. Toți colegii mei au pensii mai mari, reieșind din valoarea salariului de la Curtea de Apel. Doar eu am o pensie mai mică. E dreptul meu moral să fie recalculată”, a declarat anterior Ion Pleșca Ziarului de Gardă. Potrivit declarației de avere și interese personale, depusă de magistrat anul trecut, în 2017 magistratul a avut venituri salariale de 260.000 de lei, iar pensia a constituit 114.000 de lei.

    Sergiu Arnăut s-a judecat pentru pentru o pensie mai mare cu 800 de lei

    Sergiu Arnăut, care din 2017 este cercetat penal într-un dosar de corupere pasivă și trafic de influență, a câștigat procesul cu CNAS la Curtea Supremă de Justiție încă în iunie 2016. Judecătorul a cerut să-i fie calculată pensia în baza ultimei majorări de salariu - 14.500 de lei. Astfel, el a obținut prin hotărârile instanțelor, dreptul de a avea o pensie lunară de 11.600 de lei. Până a se adresa în instanța de judecată, CNAS i-a stabilit lui Sergiu Arnăut, în baza ultimei majorări de salariu, o pensie de 10.800 de lei pe lună, adică cu 800 de lei mai puțin.

    Între timp, magistratul, care are statut de învinuit, a fost suspendat din funcție, dosarul fiind la etapa urmăririi penale.

    Sergiu Arnăut este cunoscut opiniei publice pentru locuința de lux pe care o deține în cartierul Poșta Veche al sectorului Râșcani din Chișinău. Casa, de 140 de metri pătrați, are și construcții accesorii, toate valorând peste două milioane de lei. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, publicată în 2012, demonstra că imobilul era înscris pe numele soției, în timp ce magistratul nu îl trecuse în propria declarație de avere. Mai mult, Arnăut intrase în conflict cu vecinii săi, după ce a îngrădit un teren de 270 metri pătraţi, ultima bucată de spaţiu public care servea drept teren de joacă şi cale de acces pentru locuitorii din zonă. Ulterior, CNA și Procuratura Anticorupție au inițiat un control concluzionând că, oficial, magistratul și soția lui erau divorțați, deși locuiau în aceeași casă.

    Printre magistrații care au câștigat procesul împotriva CNAS este și Ion Muruianu, și el judecător la Curtea de Apel Chișinău. Ion Muruianu a fost președinte al Curții Supreme de Justiție până în 2012, fiind transferat mai târziu la instanța de apel. În litigiul cu CNAS, pe care l-a inițiat în 2014, judecătorul a cerut să-i fie recalculată pensia reieşind „din cuantumul dreptului patrimonial dobândit” şi anume salariul mediu lunar al preşedintelui CSJ. Ion Muruianu a cerut în instanța de judecată să-i fie achiată lunar pensia pentru vechimea în muncă în sumă de peste 16.000 de lei. În mai 2015, el a câștigat procesul la CSJ. După ce judecătorul a obținut câștig de cauză în toate cele trei instanțe, a fost intentată o procedură de executare în privinţa Casei Naţionale de Asigurări Sociale. Ulterior, executoarea Ludmila Ghețiu a încasat de la CNAS, în beneficiul ei, 534 de lei drept cheltuieli suportate în cadrul procedurii de executare și alți 2.110 lei drept onorariu pentru executarea hotărârii instanței de judecată. Nemulțumiți la rândul lor de încheierea executorului, reprezentanții CNAS l-au chemat în judecată atât pe Ion Muruianu, cât și pe executoare. În iulie 2017, instituția a pierdut acest litigiu în instanța de apel

    CNAS i-a recalculat pensia lui Ion Muruianu și în anii care au urmat. Astfel, în 2017, judecătorul a avut o pensie lunară de 22.000 de lei și un salariu de circa 28.000 de lei. 

    Mariana Iaţco, expertă la IDIS „Viitorul”: „Pe de o parte, suntem toţi egali în faţa legii, pe de altă parte avem o «elită» de judecători şi procurori”

    Reforma sistemului de pensionare este favorabilă doar câtorva categorii de pensionari, pe când restul pensionarilor se vor „bucura” de majorări simbolice de la 129 de lei până la 500 de lei lunar, fapt ce creează din start inegalităţi economice şi sociale. Cei mai favorizaţi sunt pensionarii judecători şi procurori, pentru care pensia ar urma să se majoreze cu 2.000 de lei, respectiv cu 729 de lei pentru procurori. Astfel un judecător pensionar ar trebui să ridice o pensie de circa 17.000 de lei, iar un pensionar al Procuraturii circa 6.000 de lei.

    Accesarea datelor Biroului Naţional de Statistică denotă o situaţie catastrofală. La finele anului 2017, mărimea medie a pensiei lunare stabilite pentru limită de vârstă a constituit 1.456 de lei, iar valoarea minimului de existenţă în anul 2017, medii lunare pe o persoană – 1.862 de lei. Ba mai mult, constatăm că un pensionar al Procuraturii încasează o pensie mai mare decât salariul mediu pe economie, care în primul trimetru al anului 2018 a constituit 5.906 lei.

    Pe de o parte, suntem toţi egali în faţa legii şi a autorităţilor publice şi orice tratament discriminatoriu este condamnat prin lege, pe de altă parte, avem o „elită” – judecători şi procurori, care şi-au creat legi şi regulamente confortabile privind sistemul „lor” de pensionare şi nu cel aplicabil pe principiul general şi echitabil.

    Credeţi că un pensionar al sistemului de sănătate publică cu o pensie medie de circa 1.500 - 2.000 de lei, fie chiar şi 3.000 de lei, care îşi desfăşoară în continuare activitatea sa profesională generează o plus-valoare societăţii (tratează şi salvează vieţi omeneşti) mai puţin decât un judecător sau procuror, care „tratează şi salvează” societatea de cetăţenii certaţi cu legea, în condiţiile în care sistemul judecătoresc trece printr-o reformă interminabilă de combatere a corupţiei în rândul magistraţilor?
    Sursa: anticorupție.md

     

     

  • Președintele Republicii Moldova a semnat decretul de numire în funcție a unui judecător

    Președintele Republicii Moldova a semnat, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, decretul de numire a doamnei Rodica Berdilo în funcția de judecător la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău, pe un termen de cinci ani.

    Președintele Republicii Moldova a semnat, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, decretul de numire a doamnei Rodica Berdilo în funcția de judecător la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău, pe un termen de cinci ani.

  • joi, 20 august 2015, 16:12 print Imprimaţi Foto: newsmoldova.md Comisia Națională de Integritate a inițiat proceduri de c

    Comisia Națională de Integritate a inițiat proceduri de control în privința averilor deținute de cinci funcționari publice. Aceștia sînt suspectați că nu și-au declarat toate veniturile obținute în anul 2014 sau că au încălcat regimul juridic al conflictului de interese, notează NOI.md.

    Este vorba despre asistentul judiciar Rodica Berdilo, de la Judecătoria Buiucani, procurorul Livia Donos de la Procuratura raionului Rîşcani și, ofiţerul superior operativ Marin Florea, din cadrul Direcției de poliție Chișinău. De asemenea, vor fi verificate veniturile și proprietății pentru anul 2014 ale primarului satului Clocușna, Ruslan Goreacii, și a directorului gimnaziului ,,Emil Loteanu” din localitate, Valentina Goreacii.

    Dosarele celor cinci funcționari vor fi examinate repetat în una din următoarele ședințe ale Comisiei Naționale de Integritate. Instituția urmează să constate dacă au fost admise încălcări și eventual să transmită dosarele spre examinare Procuraturii.

    Comisia Națională de Integritate a inițiat proceduri de control în privința averilor deținute de cinci funcționari publice. Aceștia sînt suspectați că nu și-au declarat toate veniturile obținute în anul 2014 sau că au încălcat regimul juridic al conflictului de interese, notează NOI.md.

    Este vorba despre asistentul judiciar Rodica Berdilo, de la Judecătoria Buiucani, procurorul Livia Donos de la Procuratura raionului Rîşcani și, ofiţerul superior operativ Marin Florea, din cadrul Direcției de poliție Chișinău. De asemenea, vor fi verificate veniturile și proprietății pentru anul 2014 ale primarului satului Clocușna, Ruslan Goreacii, și a directorului gimnaziului ,,Emil Loteanu” din localitate, Valentina Goreacii.

    Dosarele celor cinci funcționari vor fi examinate repetat în una din următoarele ședințe ale Comisiei Naționale de Integritate. Instituția urmează să constate dacă au fost admise încălcări și eventual să transmită dosarele spre examinare Procuraturii.

    sursa: noi.md

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU