Știri

• Judecătorul Vladislav Holban nu a promovat evaluarea reluată a Comisiei Pre-Vetting

  Comisia Pre-Vetting anunță luni, 12 august, că a finalizat evaluarea reluată în privința judecătorului Vladislav Holban, candidat pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), din rândul candidaților judecători. Potrivit unui comunicat al Comisiei, candidatul nu a promovat evaluarea reluată, întrucât „nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică”.

  Citiţi mai departe

  Comisia Pre-Vetting anunță luni, 12 august, că a finalizat evaluarea reluată în privința judecătorului Vladislav Holban, candidat pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), din rândul candidaților judecători. Potrivit unui comunicat al Comisiei, candidatul nu a promovat evaluarea reluată, întrucât „nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică”.

  Hotărârea a fost transmisă astăzi candidatului și CSM, instituția responsabilă de organizarea concursului. Judecătorul Vladislav Holban a refuzat publicarea deciziei.

  Vladislav Holban este, din 2014, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Anterior, în perioada 2010-2014 a deținut mai multe funcții în cadrul CSJ.

  După emiterea deciziilor Curții Supreme de Justiție din 1 august 2023 și 29 ianuarie 2024 prin care a fost dispusă reevaluarea a 22 candidați la poziția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii sau Consiliul Superior al Procurorilor, până în prezent, Comisia Pre-Vetting a finalizat/încheiat reevaluarea a 19 candidați. Dintre aceștia, o candidată a promovat, 17 nu au promovat evaluarea reluată (inclusiv trei candidați pe motivul retragerii din concurs în timpul reevaluării), iar într-un caz Comisia a încetat procesul de evaluare reluată.

  În prezent, Comisia desfășoară evaluarea reluată a trei candidați pentru funcția de membru în CSM.
  Sursa: zdg.md

• Cinci judecători, candidați la funcții în CSM, nu au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting

  Comisia Pre-Vetting a finalizat procesul de evaluare în privința a cinci candidați la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), din rândul judecătorilor de carieră, și a transmis deciziile sale candidaților și instituției responsabile de organizarea concursului. Deciziile îi vizează pe magistrații Iurie Bejenaru și Anatolie Țurcan, de la Curtea Supremă de Justiție, Vitalie Stratan, de la Judecătoria Chișinău, sediul central, Angela Bostan, de la Curtea de Apel Chișinău și Vladislav Holban, de la Judecătoria Chișinău, sediul central, care, potrivit Comisiei, nu corespund criteriilor de integritate și nu promovează evaluarea. Membrii Comisiei și-au argumentat deciziile de nepromovare a evaluării prin constatarea unor dubii serioase cu privire la respectarea de către candidați a principiilor de integritate etică și financiară.

  Citiţi mai departe

  Comisia Pre-Vetting a finalizat procesul de evaluare în privința a cinci candidați la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), din rândul judecătorilor de carieră, și a transmis deciziile sale candidaților și instituției responsabile de organizarea concursului. Deciziile îi vizează pe magistrații Iurie Bejenaru și Anatolie Țurcan, de la Curtea Supremă de Justiție, Vitalie Stratan, de la Judecătoria Chișinău, sediul central, Angela Bostan, de la Curtea de Apel Chișinău și Vladislav Holban, de la Judecătoria Chișinău, sediul central, care, potrivit Comisiei, nu corespund criteriilor de integritate și nu promovează evaluarea. Membrii Comisiei și-au argumentat deciziile de nepromovare a evaluării prin constatarea unor dubii serioase cu privire la respectarea de către candidați a principiilor de integritate etică și financiară.

  În temeiul noilor amendamente la Legea nr. 26/2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, după transmitea deciziilor motivate candidaților și CSM, Comisia Pre-Vetting publică pe pagina sa web www.vetting.md informația privind rezultatul evaluării. Dacă în termen de 48 de ore de la transmiterea deciziei, candidatul nu notifică Comisiei refuzul său de a publica decizia, aceasta se publică integral pe pagina web a CSM – instituția responsabilă de organizarea alegerilor sau a concursului, și pe pagina web a Comisiei. Orice candidat are dreptul să conteste decizia Comisiei, în termen de 5 zile de la primire.

  Până în acest moment, Comisia Pre-Vetting a emis decizii în privința a 13 candidați la funcții în CSM, din rândul judecătorilor, din cei 28 încriși în concurs. În consecință, 3 magistrați au promovat evaluarea Comisiei sub aspectul integrității, iar 10 au fost descalificați prin nepromovarea evaluării și nu mai pot participa la concursul de ocupare a funcției de membru în CSM.
  Sursa: vetting.md

• Detalii despre averea și activitatea celor cinci magistrați, candidați la funcții în CSM, care nu au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting

  Magistrații Iurie Bejenaru, Anatolie Țurcan, Vitalie Stratan, Angela Bostan și Vladislav Holban, candidați la funcții în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), nu au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Potrivit Comisiei, aceștia nu au corespuns criteriilor de integritate.

  Ziarul de Gardă a analizat averea și activitatea celor cinci judecători, care nu au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting, și vă prezintă cele mai relevante informații.

  Iurie Bejenaru este judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) din 2008, anterior fiind președinte, vicepreședinte și magistrat al Judecătoria Buiucani.
  
  La sfârșitul anului 2021, jurnal.md a scris că judecătorul ar fi obținut un teren pentru construcții în Durlești, în baza unor acte false. El a respins acuzațiile și a spus că a aflat din presă despre faptul că decizia Consiliului orașul Durlești a fost falsificată. În 2016, magistratul a vândut terenul.

  Citiţi mai departe

  Magistrații Iurie Bejenaru, Anatolie Țurcan, Vitalie Stratan, Angela Bostan și Vladislav Holban, candidați la funcții în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), nu au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Potrivit Comisiei, aceștia nu au corespuns criteriilor de integritate.

  Ziarul de Gardă a analizat averea și activitatea celor cinci judecători, care nu au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting, și vă prezintă cele mai relevante informații.

  Iurie Bejenaru este judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) din 2008, anterior fiind președinte, vicepreședinte și magistrat al Judecătoria Buiucani.
  
  La sfârșitul anului 2021, jurnal.md a scris că judecătorul ar fi obținut un teren pentru construcții în Durlești, în baza unor acte false. El a respins acuzațiile și a spus că a aflat din presă despre faptul că decizia Consiliului orașul Durlești a fost falsificată. În 2016, magistratul a vândut terenul.

  Iurie Bejenaru despre terenul obținut în Durlești: „Într-adevăr, în 2006 sau 2007 am cerut să mi se acorde dreptul de îmbunătățire a terenului. Am depus toate documentele oficiale care erau necesare la acel moment și am primit hotărârea titlului deținătorul de teren. Terenul a fost înregistrat oficial la organele cadastrale, însă mai târziu am aflat că factorii de decizie a Primăriei Durlești au falsificat această decizie. Am aflat din presă că este falsificat. De asemenea, am aflat că este și dosar penal în privința persoanelor de la Primărie, dar, din câte cunosc, până la moment nu este nici o sentință de condamnare și acea decizie este în vigoare. Terenul a fost înstrăinat de mine peste 9 ani, după ce am primit succesiune testamentară la ½ din casă și nu mai aveam nevoie de acest teren. Faptul că mass-media mă învinuiește că am folosit careva documente false la primirea acestui teren nu corespunde adevărului”.

   

  Judecătorul a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus „Intercomsoft” LTD, în care întreprinderea a fost obligată să achite companiei despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior, s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități. În 2013, pe numele lui Bejenaru a fost intentată o procedură disciplinară, însă ulterior aceasta a fost clasată. Conform informațiilor de pe site-ul CSM, numele judecătorului a figurat în cel puțin 20 de plângeri examinate de către Colegiul Disciplinar, toate însă au fost respinse ca fiind neîntemeiate. 

  Bejenaru a făcut parte și din completul de judecători care prin decizia sa au pus punct în dosarul „Gemeni”. Magistrații au decis încetarea procedurii de revizuire la cererea de revizuire a Agentului Guvernamental al R. Moldova și au respins cererile de revizuire ale reclamanților. Astfel, statul a fost obligat să achite reclamanților despăgubiri de 2,12 milioane de euro din bugetul de stat, în ciuda faptul că aceștia solicitau să le fie returnată clădirea

  În 2020, Bejenaru s-a ales cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”, oferit de CSM. Numele lui Iurie Bejenaru a apărut şi în lista persoanelor responsabile de condamnarea R. Moldova la CtEDO. Drept urmare a condamnărilor, Guvernul a fost obligat să achite circa 364 de mii de euro. 

  Anatolie Țurcan a fost numit în funcția de judecător al CSJ în 2016, până la atingerea vârstei de 65 de ani. Anterior, a activat în calitate de judecător la Curtea de Apel Chișinău, judecător la Judecătoria Râșcani și judecător la Judecătoria Ocnița.

  Anatolie Țurcan a făcut parte din Completul de judecată de la Curtea Supremă de Justiție, alături de Vladimir Timofti și Nadejda Toma, care a pus punctul final în dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Cei trei magistrați au declarat neîntemeiat decursul depus de avocatul lui Platon împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău prin care a fost menținută condamnarea la 18 ani de închisoare.

  Anterior, Anatolie Țurcan a exercitat funcția de membru al CSM pe o perioadă de 8 ani, 2 mandate consecutive.

  Când era membru al CSM, Țurcan a fost promovat de către colegii săi, de la CA Chișinău la CSJ.

  Tot pe perioada mandatului său la CSM, au fost promovați în funcție și alți judecători vizați în mai multe investigații jurnalistice, cum ar fi: Mariana Pitic, promovată în funcția de judecător la CSJ și Mihai Poalelungi, promovat în funcția de președinte al CSJ. Țurcan a participat și la câteva subiecte care au servit ca temei pentru revocarea actualei componențe a CSM, și anume, darea acordului la pornirea urmăririi penale în privința a 15 judecători în baza sesizării făcute de Procurorul General, precum și la darea acordului la pornirea urmăririi penale în privința ex-judecătoarei CA Chișinău, Domnica Manole.

  Vitalie Stratan este judecător din 2008, iar din 2017 este vicepreședinte la Judecătoria Chișinău. În același an a deținut, o scurtă perioadă, funcția de președinte interimar al Judecătoriei Chișinău. La fel ca și toată conducerea Judecătoriei Chișinău, în iunie 2019, Stratan a fost înlăturat din funcție, în urma notei informative depuse de Mihai Murguleț, dar a revenit în scurt timp în funcție. În mai curent, Stratan a fost desemnat, din nou, președinte interimar al Judecătoriei Chișinău. 

  La fel ca și colegii săi, Stratan a fost evaluat de către CEPJ în 2013, 2016 și 2019 cu calificativul „foarte bine”. Deși în hotărârea Colegiului din mai 2016 se spunea că acesta nu a fost pedepsit disciplinar, informațiile de pe site-ul CSM arată că, în ianuarie 2015, Stratan a avut o avertizare, după ce s-a constatat că obligase organul cadastral să excludă doi ari dintr-un teren mai mare și să-i atribuie acestuia un număr cadastral, fără ca în proces să fie atras Oficiul Cadastral, dar și titularul bunului imobil. În martie 2015, hotărârea Colegiului Disciplinar a fost validată de CSM, nefiind contestată de către magistrat. 

  Angela Bostan este judecătoare la Curtea de Apel Chișinău din luna februarie a anului 2015.

  Pe 24 iulie 2019, Angela Bostan a participat în componența Completului Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al CA Chișinău, care a anulat decizia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) privind înlăturarea lui Ion Druță de la exercitarea funcției de președinte al CSM, acesta îndeplinind în acea perioadă funcția de președinte al Completului de judecată.

  Totodată, Angela Bostan a făcut parte din completul de judecată care a obligat Consiliul Superior al Magistraturii să emită actul administrativ individual privind organizarea Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor din 27 septembrie 2019, prin decizia din 20 septembrie 2019, examinând în timp record, cererea înaintată de un grup de magistrați. Tot Angela Bostan a deschis lucrările Adunării din 27 septembrie, acționând în calitate de executor al hotărârii adoptate de aceasta la 20 septembrie.

  Vladislav Holban este, din 2014, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Anterior, în perioada 2010-2014 a deținut mai multe funcții în cadrul CSJ.

  Familia Holban deține, din 2018, o casă de locuit cu o suprafață de 112,1 metri pătrați, pe care până în 2022 o declara la valoarea de 587 de mii de lei. În declarația de avere și interese personale pentru anul 2021 casa este trecută la valoarea de 1,2 milioane de lei. Familia magistratului mai are în proprietate, din 2009, un apartament de 50 de metri pătrați pentru care până în 2022 a indicat valoarea de 411 mii de lei. În cea mai recentă declarație, valoarea indicată a apartamentului este de 310 mii de lei.

  Judecătorul mai indică alte trei averi imobiliare și un spațiu comercial, pe care îl are în locațiune. Holban conduce, din 2016, un autoturism Renault Megane, fabricat în 2009, care ar valora 65 de mii de lei. Soții Holban mai au în proprietate două terenuri agricole și unul extravilan. Familia are datorii de circa un milion de lei, după ce, pentru a cumpăra casa, în 2018 a contractat un credit, scadent în 2033, și un împrumut de la tatăl magistratului, fermier de profesie.

  Până în acest moment, Comisia Pre-Vetting anunță că a emis decizii în privința a 13 candidați la funcții în CSM, din rândul judecătorilor, din cei 28 înscriși în concurs. În consecință, 3 magistrați au promovat evaluarea Comisiei sub aspectul integrității, iar 10 au fost descalificați prin nepromovarea evaluării și nu mai pot participa la concursul de ocupare a funcției de membru în CSM.
  Sursa: zdg.md

• Candidații la funcția de membru al CSM: Avere, dosare și integritate

  24 de magistrați candidează pentru cele șase locuri vacante de membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii. Unii dintre ei au averi de milioane, alții au dosare pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

  ZdG a analizat declarațiile lor de avere, activitatea acestora și dosarele de rezonanță în care acești magistrați au luat decizii și vă prezintă cele mai importante informații despre cei care doresc să ajungă în Consiliul Superior al Magistraturii, organul de autoadministrare a puterii judecătorești.

  Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea CSJ
  Liliana Catan: „Sancțiunea disciplinară – categoric nu a fost o încălcare”
  Liliana Catan este judecătoare la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) din 2013. Și-a început cariera de magistrată în 1996 la Judecătoria Bălți, iar șase ani mai târziu a fost numită, prin transfer, judecătoare la Curtea de Apel (CA) Chișinău, acolo unde a activat timp de opt ani.

  Citiţi mai departe

  24 de magistrați candidează pentru cele șase locuri vacante de membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii. Unii dintre ei au averi de milioane, alții au dosare pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

  ZdG a analizat declarațiile lor de avere, activitatea acestora și dosarele de rezonanță în care acești magistrați au luat decizii și vă prezintă cele mai importante informații despre cei care doresc să ajungă în Consiliul Superior al Magistraturii, organul de autoadministrare a puterii judecătorești.

  Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea CSJ
  Liliana Catan: „Sancțiunea disciplinară – categoric nu a fost o încălcare”
  Liliana Catan este judecătoare la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) din 2013. Și-a început cariera de magistrată în 1996 la Judecătoria Bălți, iar șase ani mai târziu a fost numită, prin transfer, judecătoare la Curtea de Apel (CA) Chișinău, acolo unde a activat timp de opt ani.

  Catan este magistrata care a făcut parte din completul de judecată de la CSJ, care în 2017 a pus punctul final în dosarul pe numele fostului premier Vladimir Filat, menținând condamnarea la nouă ani de închisoare aplicată de instanța de fond. În 2014, Liliana Catan a fost sancționată disciplinar cu „avertisment” pentru că l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă, alias „Pisateli”, din închisoare, după ce CA Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de pușcărie pentru o crimă gravă – comandarea unui triplu omor.

  Liliana Catan: „Sancțiunea disciplinară din 2014 a fost anulată de CSJ. Categoric nu a fost o încălcare din partea colegiului, pentru că eu am fost unul dintre cei cinci judecători. Noi am casat decizia de condamnare a CA și am trimis la rejudecare, dar sentința primei instanțe era o sentință de achitare. Prin urmare, noi, sub nicio formă, casând decizia de condamnare, nu am putut ține persoana sub arest. Cu atât mai mult, în situația în care atunci examinam cu părțile pe dosar și nici nu a fost o solicitare a procurorului. Adică, din oficiu, să-i stabilești o altă măsură preventivă inculpatului – asta este imposibil”.

  Potrivit Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor (CEPJ), până în 2013, numele magistratei a figurat în 27 de sesizări, toate declarate neîntemeiate. Alte trei sesizări în care a figurat Catan au fost depuse în 2016, 2017 și 2020, însă au fost respinse.

  ZdG a scris anterior că Liliana Catan, fiind mătușa polițistului Gheorghe Bordea pe numele căruia, în 2015, au fost scrise mai multe plângeri pentru că a bătut cu cruzime mai mulți tineri, într-o încăierare la Leova, l-ar fi protejat pe acesta pentru a nu ajunge la închisoare. Rudele victimelor au acuzat atunci că, deși au depus numeroase plângeri, polițistul a scăpat basma curată datorită protecției de care se bucura din partea mătușii sale, judecătoare la CSJ. Atunci, magistrata a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), printr-un demers, apărarea reputației profesionale în raport cu afirmațiile făcute în articol.

  Potrivit informațiilor plasate pe pagina „Juriștii pentru drepturile omului” și pe pagina oficială a Ministerului Justiției, nu mai puțin de 12 hotărâri ale completului de judecată, în componența căruia a participat judecătoarea Liliana Catan, au fost obiect de examinare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO).

  În cauzele STEPULEAC c. Moldovei, CEBOTARI c. Moldovei din 2007, Levinţa c. Moldovei din 2012, GOREMÎCHIN c. Moldovei din 2018, MOSCALCIUC c. Moldovei din 2019,  completul de judecători, din care făcea parte și Catan, nu au adus argumente relevante și suficiente cu privire la aplicarea și prelungirea arestului preventiv sau cu privire la respingerea recursului la încheierea de autorizare a arestului.

  În cazul O.R. și L.R c. Moldovei din 2018, R. Moldova a fost condamnată pentru violarea art. 3 din Convenție, pentru relele tratamente la care au fost supuse reclamantele de către polițiști în incinta Comisariatului General de Poliție la 7 aprilie 2009. Curtea a notat că, în pofida concluziei instanțelor naționale care au stabilit că acțiunile polițiștilor au constituit un tratament degradant, acestea le-au aplicat polițiștilor pedeapsa minimă prevăzută de lege.

  În cauza Mitrofan c. Moldovei din 2013, Curtea a constatat violarea art. 3, art. 6 și art. 13 din Convenție. Completul de judecători de la CA Chișinău, din care făcea parte și judecătoarea Catan, au eșuat să ia în considerare argumentele aduse de reclamant și l-au condamnat în baza unor prevederi din Codul penal inaplicabile speței, hotărând incorect să-l plaseze în detenție. Dreptul la un proces echitabil (art. 6 § 1 din Convenție) a fost încălcat în cauzele: Dan c. Moldovei din 2011, CIOBANU c. Moldovei și DMITRIEVA c. Moldovei din 2019, ca urmare a eșecului instanței de apel de a reaudia martorii înainte să dispună casarea sentințelor de achitare, pronunțate de către instanțele de fond. În cauza Dogotar c. Moldovei din 2018, Curtea Europeană a concluzionat că a avut loc încălcarea art.  5 § 1 din Convenție privind internarea forțată a reclamantului într-o instituție psihiatrică timp de șapte zile, în lipsa garanțiilor prevăzute de către legislația națională.

  Liliana Catan: „Nu toate cauzele pierdute la CtEDO sunt din vina judecătorilor și perioada de când sunt primele hotărâri, era o practică constantă națională, după care noi am revăzut-o. În general, foarte multe practici de jurisprudență națională au fost revăzute după hotărârile CtEDO. Și aici nu putem să vorbim despre vina judecătorului, sub nicio formă. Dar, la ziua de azi, nu avem o clasificare pe cauzele pierdute de Moldova la CtEDO, care și din vina cui sunt,  pentru că o să vedeți că este un procent foarte mic de pierderi din vina judecătorului. Nu vorbim despre vina judecătorului ca atare, pentru că trebuie să dovedești că judecătorul a făcut-o intenționat. Și acum mă refer la mine și la colegii mei penaliști, pe cauzele penale”.

  În 2013, după ce a acumulat 88 de puncte, magistrata a primit calificativul „foarte bine” din partea CEPJ. În același an, Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor (CSCJ) a admis candidatura judecătoarei la concursul pentru suplinirea funcției la CSJ, după ce a obținut 77 de puncte. Totodată, în 2016, CEPJ i-a acordat calificativul „excelent”, după ce a evaluat-o cu 87 de puncte. În 2020, CSCJ a admis candidatura judecătoarei pentru promovarea în funcția de președinte/vicepreședinte la CSJ, după ce a obținut 80 de puncte. Magistrata candidează și pentru funcția de președinte al CSJ, într-un concurs anulat sau amânat de mai multe ori.

  Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în 2010, Liliana Catan împreună cu soțul ei, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. Magistrata indică în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, deși prețul de piață este de câteva ori mai mare.

  În 2020, familia magistratei a cumpărat o altă mașină, Toyota RAV 4, fabricată în 2016, după ce a vândut, cu 150 de mii de lei, un automobil similar, Toyota RAV4, doar că mai vechi, din 2007. Familia Catan are datorii de 300 de mii de lei, după ce, în 2019, a contractat  un credit.

  Anatolie Țurcan: dosarele pierdute la CtEDO și explicațiile magistratului care a fost opt ani membru al CSM
  Anatolie Țurcan a fost numit în 2016 în funcția de judecător al CSJ, până la atingerea vârstei de 65 de ani. Anterior, a activat în calitate de judecător la CA Chișinău, judecător la Judecătoria Râșcani și judecător la Judecătoria Ocnița. Anatolie Țurcan a făcut parte din Completul de judecată de la CSJ, alături de Vladimir Timofti și Nadejda Toma, care a pus punctul final în dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Cei trei magistrați au declarat neîntemeiat recursul depus de avocatul lui Platon împotriva deciziei CA Chișinău prin care a fost menținută condamnarea la 18 ani de închisoare. Totodată, Țurcan a făcut parte și din completul de judecată care a dispus strămutarea judecării cauzei penale de la CA Cahul la CA Chișinău în privința lui Ilan Șor, deputatul condamnat în 2017 la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani.

  Judecătorul a mai făcut parte din completul de magistrați care, în decembrie 2019, a admis recursurile depuse de Iurie Chirinciuc, fostul ministru al Transporturilor, condamnat pentru trafic de influență și abuz de serviciu, și a casat total decizia CA Chișinău, prin care Chirinciuc fusese condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare. Atunci CSJ a menținut însă decizia instanței de fond, care i-a aplicat fostului ministru o pedeapsă mai blândă – de un an și patru luni de închisoare cu suspendare.

  Anterior, Anatolie Țurcan a exercitat funcția de membru al CSM pentru o perioadă de 8 ani, timp de două mandate consecutive. Când era membru al CSM, Țurcan a fost promovat de la CA Chișinău la CSJ de către colegii săi din CSM.

  Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, șapte hotărâri ale completului de judecată, în componenţa căruia a participat judecătorul Anatolie Țurcan, au fost obiect de examinare la CtEDO și motiv pentru care statul a achitat prejudicii în valoare de circa 30,9 mii de euro.

  În cauzele LEVA c. Moldovei din 2009, Sara c. Moldovei din 2015 și Savca c. Moldovei din 2016, judecătorii au încălcat art. 5 § 1 Convenție (dreptul la libertate și siguranță), prin prelungirea arestului peste termenul legal de 12 luni, menținerea încheierilor cu privire la aplicarea măsurii preventive fără o motivare convingătoare și menținerea arestării preventive a reclamantului în lipsa unui act de învinuire. În cauza Mitrofan c. Moldovei din 2013, Curtea a constatat violarea art. 3, art. 6 și art. 13 din Convenție. Completul de judecători de la CA Chișinău, din care făcea parte și Țurcan, a eșuat să ia în considerație argumentele aduse de reclamant și l-au condamnat în baza unor prevederi din Codul penal, inaplicabile speței, hotărând incorect să-l plaseze în detenție. Dreptul la un proces echitabil (art. 6 § 1 din Convenție) a fost încălcat în cauzele Dan c. Moldovei din 2011 și DMITRIEVA c. Moldovei din 2019, ca urmare a eșecului instanțelor de apel de a reaudia martorii înainte să dispună casarea sentințelor de achitare pronunțate de către instanțele de fond, iar în cauza Ghirea c. Moldovei din 2012 –  prin admiterea unui apel tardiv al acuzării. 

  Anatolie Țurcan: „Spre exemplu, cauza Dan c. Moldovei. Iată atunci așa era practica judecătorească de înfăptuire a justiției, că în instanța de apel nu era în practică să fie interogați repetat martorii și cercetate din nou probele, adică instanța de apel era în drept să decidă în baza probelor cercetate de prima instanță, așa era practica pe toată republica. Acesta este unul dintre primele cazuri de constatare a neajunsurilor procesului de judecată la CtEDO. Ține de respectarea procedurii. CtEDO a spus că atunci când „condamnați după achitare înseamnă că trebuie să cercetați toate probele, din nou”. În cauza Mitrofan c. Moldovei e practic aceeași situație ca și la Dan. Adică nimic deosebit. S-a constat că trebuiau, din nou, cercetate probele pe viu. Nimic ieșit din comun. Înțelegeți, cu lucruri de acest gen se confruntă nu doar R. Moldova, dar și țări dezvoltate ca Italia, Franța se confruntă cu constatări de violare a drepturilor omului. Asta nu e o noutate pentru lume, pentru Europa civilizată, desigur. În cele trei cauze în care Curtea a constat că a fost prelungit termenul mai mult de 12 luni, sunt inclus în listă întâmplător, deoarece, eu, de exemplu, la Savca, am participat numai o singură dată, când el a fost arestat inițial și am menținut primul arest de 30 de zile. Ulterior, au fost prelungite aresturile de alți judecători și menținute deciziile de aplicare, de prelungire a măsurii preventive arestul, de alți judecători. Eu absolut întâmplător sunt indicat indicat pe aceste trei cazuri”.

  În ultimii șase ani, în privința judecătorului au fost înregistrate nu mai puțin de 14 sesizări, care ulterior au fost respinse ca neîntemeiate.

  În 2014, candidatura lui Țurcan a fost admisă la concursul pentru funcția de judecător la CSJ, după ce a acumulat 90 de puncte. În 2020, judecătorul a acumulat 74 de puncte și a primit calificativul „excelent” din partea CEPJ.

  Anatolie Țurcan este nașul de cununie a lui Iurie Potângă, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Tot Țurcan este și nașul lui Veaceslav Martînenco, un alt judecător de la Judecătoria Chișinău. La ședința Adunării Generale a Judecătorilor, convocată prin Hotărârea CA Chișinău din 20 septembrie 2019, contestată de CSM și Guvern, Țurcan a fost ales în calitate de președinte al Comisiei speciale pentru desfășurarea alegerilor.

  Țurcan este magistratul care va beneficia de o pensie de 26 de mii de lei, după ce și-a revendicat creșterea pensiei, făcând referire, în instanță, la un articol din Legea privind statutul judecătorului, din 1995, care prevede că pensia reprezintă 80% din mărimea salariului judecătorului „plătit efectiv”.

  Magistratul locuiește într-o casă în comuna Stăuceni, Chișinău. Casa are două niveluri și a fost construită în 2004, cu o valoare estimată la 1,5 milioane de lei. Potrivit declarației de avere și interese persoanele pentru anul 2020, Țurcan mai deține un automobil de model Suzuki, fabricat în anul 2006 și achiziționat în 2013 cu 70 de mii de lei.

  Iurie Bejenaru: Zece dosare pierdute la CtEDO și explicațiile judecătorului
  Iurie Bejenaru este din 2008 judecător la CSJ. Anterior, a fost președinte, vicepreședinte și magistrat la Judecătoria Buiucani, acolo unde și-a început cariera în 1994.

  Iurie Bejenaru a apărut în atenția publică după ce a făcut parte din completul de judecată care a păstrat în vigoare decizia emisă de magistrații CA, prin care ÎS Registru a fost obligată să achite companiei „Intercomsoft” LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior, s-a constat că decizia a fost adoptată cu grave ilegalități, astfel că pe numele judecătorului a fost dispusă intentarea procedurii disciplinare. Colegiul Disciplinar (CD) însă a clasat procedura în privința judecătorilor CSJ.

  În ultimii șapte ani, conform informațiilor de pe site-ul CSM, numele judecătorului a figurat în cel puțin 20 de plângeri examinate de către CD, toate fiind însă respinse ca fiind neîntemeiate. Totodată, potrivit unui raport din 2013 a CEPJ, în privința magistratului au fost depuse alte 25 de petiții, toate considerate ulterior ca fiind neîntemeiate.

  Tot Iurie Bejenaru a fost unul dintre magistrații din completul de judecată care prin decizia sa au pus punct în dosarul „Gemeni”. Atunci, magistrații au decis încetarea procedurii de revizuire la cererea Agentului Guvernamental al R. Moldova și au respins cererile de revizuire ale reclamanților. Astfel, reclamanților le-a fost achitată suma de 2,1 milioane de euro, în ciuda faptul că aceștia solicitau să le fie returnată clădirea.

  În 2013, 2016 și în 2019, în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorești, CEPJ i-a acordat magistratului calificativul „excelent”. În 2018, magistratul a participat la concursul pentru funcția de membru supleant al CD din cadrul CSM, iar în 2020, la concursul pentru funcția de vicepreședinte al CSJ, președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ, fără a obține funcțiile.

  Potrivit declarației de avere și interese pentru anul 2020, magistratul deține ½ dintr-o casă de locuit de 101.5 metri pătrați, obținută prin contract de moștenire, a cărei valoare indicată este de circa 426 de mii de lei. Prin același contract de moștenire din 2016, Bejenaru a primit alte cote-părți din alte două bunuri imobile. Tot din 2016, familia judecătorului conduce un Mercedes ML 350 CDI, fabricat în 2011, pentru care indică o valoare de 520 de mii de lei. Bejenaru mai are în proprietate ½ dintr-un teren intravilan de șase ari, cu o valoare declarată de circa 467 de mii de lei.

  Familia magistratului păstrează în conturile bancare aproximativ 441 de mii de lei. Totodată, magistratul este acționar la Fondului de Investiții pentru Privatizare „EXITON-BON” și „Nord Invest”.

  Zece hotărâri ale completului de judecată, în componența căruia a participat judecătorul Iurie Bejenaru, au fost identificate ca obiect de examinare la CtEDO, incluzând violări de gravitate diferită.  Astfel, drept urmare a condamnărilor, R. Moldova a achitat circa 174 de mii de euro.

  În cauzele ŞARBAN c. Moldovei din 2004, URSU c. Moldovei și Istrati si alții c. Moldova din 2007, completul de judecători, din care făcea parte și Bejenaru, nu a invocat motive suficiente și relevante pentru arestarea reclamanților și nici pentru prelungirea arestului preventiv (art. 5 & 3 din Convenție). În cauza Levința c. Moldovei nr. 2  din 2012, R. Moldova a fost condamnată pentru detenția ilegală a reclamantului pentru o perioadă mai mare de două luni de zile și pentru neinformarea apărării despre examinarea demersului de prelungire a arestării preventive (art. 5&1, 5&3 și 5&4 din Convenție). Curtea Europeană a considerat că modul în care instanțele naționale au evaluat circumstanțele cauzei ar crea unui observator independent impresia că nu a avut loc o încercare veritabilă de a elucida circumstanțele cauzei și a descoperi adevărul.

  În cauza Ghimp și alții c. Moldovei (art. 2 din Convenție), CSJ, completul din care făcea parte și Bejenaru, a respins recursul procurorului și a menținut decizia CA Chișinău prin care ofițerii de poliție au fost achitați de acte de violență, ce au cazat, în consecință, moartea reclamantului. Dreptul la un proces echitabil (art. 6 § 1 din Convenție) a fost încălcat în cauza CIOBANU c. Moldovei din 2019, ca urmare a eșecului instanței de apel de a reaudia martorii înainte să dispună casarea sentinței de achitare, pronunțată de către instanța de fond. CSJ, în componența completului fiind și Bejenaru, a respins recursul reclamantului și a menținut sentința CA Chișinău. În cauza Cucu si alții c. Moldovei din 2018, Curtea a constatat că sumele acordate reclamanților la nivel național fuseseră insuficiente în raport cu sumele acordate de către acesta prin prisma jurisprudenței sale (art. 5 § 1 din Convenție).

  Iurie Bejenaru: „Reieșind din primele cinci cauze care au fost încă în prima instanță, atunci luam hotărâri de unul singur și reieșind din practica judiciară care era la moment neuniformă și legislația imperfectă, au fost stabilite încălcări ale drepturilor de către Curtea Europeană. De aceea, reieșind din tactica care era la acel moment, nu știu dacă pot să spun dacă era vina direct a mea, fiindcă inițiam decizii reieșind din practica care era la acel moment. .. Levinte Acum, după câteva cazuri pierdute la CtEDO, într-adevăr, legislația s-a modificat și măsura preventivă se prelungește de instanța de judecată până la emiterea sentinței, era o perioadă când se prelungea arestul până la venirea dosarului în judecată. Cred că aici legislația era imperfectă.  Cauza Ghimp și alții, acolo, într-adevăr, e o cauză foarte specifică. A fost un timp foarte îndelungat examinată în instanțele de judecată, de câteva ori dosarul a fost întors la rejudecare. Acolo domnul Ghimp a decedat fiind în custodia statului și fiind înaintată învinuirea în privința a trei polițiști. Reieșind din calitatea anchetei penale care a fost dusă, instanțele emiteau sentințe de achitare în privința acestor polițiști. Eu cred că în așa cauze de rezonanță și în care sunt implicați polițiști, eu cred că totul se începe de la intentarea dosarului și cercetarea probelor de către organele de urmărire penală”.

  Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea Curților de Apel
  Anatolie Minciună: Avere, controverse, CtEDO și precizările magistratului
  Anatolie Minciună este judecător încă din 1991. Mai întâi a activat la Judecătoria populară a raionului Octombrie din Chişinău, apoi a devenit vicepreședinte la Judecătoria sectorului Râșcani. În 2008, a fost promovat la CA Chişinău. A obținut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzații grave. Potrivit documentelor publicate anterior de ZdG și Centrul de Investigații Jurnalistice, în urma investigațiilor s-a stabilit că cheltuielile şi proprietățile sale nu corespundeau veniturilor declarate.

  „(…) familia Minciună a reușit să devină proprietara a șase unități de transport: Volkswagen Golf, Volkswagen Sharan, Opel Corsa (două unități), BMW 318i şi BMW 520i. Totodată, Sergiu Minciună, fiul judecătorului, a devenit cofondator cu 25% la SRL „Ilagro Promils” (…) În pofida informațiilor de mai sus, pentru anii precedenți domnul Minciună a declarat venit doar din activitatea de judecător (20.000 de lei în 2005)”, se menționează într-un act semnat de președintele din acea perioadă, Vladimir Voronin.

  În acelaşi document, președintele de atunci scria că Anatolie Minciună a achitat autoritatea criminală David Mereşinschi, alias „Debil”, şi membrii grupului acestuia, inculpați pentru comiterea unor acte de șantaj. La începutul anului 2008, la o solicitare repetată venită din partea CSM, Voronin nu s-a mai opus, iar Anatolie Minciună a ajuns la CA Chişinău.

  În septembrie 2020, plenul CSM a propus Parlamentului R. Moldova numirea judecătorului Anatolie Minciuna în funcția de judecător la CSJ, doar că Parlamentul nu a votat încă pentru numirea sa. Prin hotărârea CSM din 15 septembrie 2021, Minciună a fost desemnat de CSM să asigure interimatul funcției de președinte al CA Chișinău „până la completarea funcției în modul stabilit de lege”.

  În ședința Parlamentului din 12 martie 2021, candidatura lui Anatolie Minciună la funcția de judecător al CSJ a fost respinsă de către Parlament. În cadrul Comisiei Juridice, numiri și imunități, candidatura sa nu a fost susținută, fiind înregistrate șapte abțineri. În Plen, Minciună a obținut zero voturi. În cadrul dezbaterilor, deputatul Dan Perciun l-a întrebat pe Vasile Bolea, care era președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități, dacă a văzut raportul Serviciului de Informații și Securitate în privința lui Anatolie Minciună, semn că decizia de a nu vota candidatura acestuia a fost luată, având la bază acel document.

  Anatolie Minciună a făcut parte din completul care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus firma „Intercomsoft LTD”. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la CA Chișinău, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Anterior, presa a scris că judecătorul Anatolie Minciună ar fi fost și printre participanții la vânătoarea ilegală din 23 decembrie 2012 din Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”, când a fost ucis un tânăr. Magistratul afirmă însă că informația este falsă.

  În august 2015, ZdG a scris că Minciună a fost vizat în dosarul penal în care Anatolie Chihai, fost executor judecătoresc, plecat pe ușa din spate din sistem, după ce a fost acuzat de implicare în atacuri de tip raider, devenit între timp avocat stagiar, a fost reținut în flagrant. Acesta era învinuit că ar fi solicitat 15 mii de euro de la reprezentanții unei firme, iar cu o parte din bani urma să-l influențeze pe Anatolie Minciună să amâne o şedinţă de judecată, iar ulterior, să emită o încheiere prin care un agent economic să fie exclus din lista creditorilor într-un dosar de insolvabilitate pe care judecătorul îl gestiona. Deşi, cel puțin teoretic, magistratul şi-a îndeplinit prima parte a misiunii, amânând examinarea dosarului până în toamnă, procurorii care au investigat cazul susțineau că Minciună nu a avut niciun statut în cadrul anchetei.

  În declaraţia de avere și interese personale pentru anul 2020, Anatolie Minciună a indicat că deţine mai multe terenuri extravilane și agricole, o vilă în Trușeni, mun. Chişinău, cu beci și terasă, dar şi un apartament de 71 de metri pătrați, dobândit în 2014, într-un bloc construit special pentru judecători, la un preț de 360 de euro pentru un metru pătrat, dar și două automobile, un GAZ din 1981 şi o Skoda Fabia, fabricată în 2008.

  În 2014 și 2017 judecătorul a fost evaluat de către CEPJ, primind calificativul „foarte bine”. În 2019, în urma unei alte evaluări, el a primit calificativul „excelent”.

  Potrivit informațiilor plasate pe pagina „Juriștii pentru drepturile omului” și pe pagina oficială a Ministerului Justiției, nu mai puțin de patru hotărâri ale completului de judecată, în componența căruia a participat judecătorul Anatolie Minciună, au fost obiect de examinare la CtEDO.

  În cauza Gavriliță c. Republicii Moldova din 2014, CtEDO a constatat acordarea compensațiilor inadecvate pentru tortură și pentru investigarea defectuoasă a maltratării și detenția fără temei legal. În cauza N.P. c. Moldovei din 2015, CtEDO a constatat că motivele pe care s-au bazat instanțele naționale pentru decăderea reclamantei din drepturile părintești nu au fost suficiente pentru a justifica ingerința considerabilă în viața de familie a acesteia. Principiul securității raporturilor juridice a fost încălcat în cauza Gheorghe GRECU c. Moldovei din 1 iulie 2020 prin casarea de către CA Chișinău, în componența completului fiind și Minciună, a unei hotărârilor judecătorești irevocabile.

  Anatolie Minciună despre condamnările la CtEDO:  „Am respectat legislația națională întocmai”

  despre scrisoarea semnată de Voronin în 2008: „Au scris că aveam șase mașini. Nu e adevărat. Bănuiesc că s-a făcut la comandă acea scrisoare. Erau mașinile pe care le-am deținut pe parcursul vieții, nu le aveam concomitent. Cumpăram una, o țineam doi-trei ani, o vindeam, apoi luam alta. Și tot așa. Nu am avut două mașini în același timp. Acum am o Volga și o Skoda Fabia. Acolo se mai spunea că l-am achitat pe un hoț în lege și se crea impresia că eu l-am iertat pe el de toate păcatele. Acolo a fost un episod și noi l-am achitat din lipsa probelor sau din lipsa faptelor. Dar sentința a fost menținută de CSJ. Acolo se mai spunea că eu aș face parte din gruparea criminală Stepuleac. În primul rând, nu știu să fie așa grupare criminală. Eu cunoșteam vreo doi frați Stepuleac, care lucrau în poliție, pe când lucram la Râșcani și ei veneau cu materiale, cu una, cu alta. Apoi frecventam sala de fitness pe care o frecventau și ei. Și iată toată tangența cu persoanele în cauză”.

  despre vânătoarea din Pădurea Domnească: „Eu NU am participat la acea vânătoare renumită din Pădurea Domnească. Asta ușor se poate de verificat. Nu știu de unde e informația asta. S-a pornit de undeva și pe urmă toți au preluat, dar eu nu am fost la acea vânătoare. Eu am fost la Pădurea Domnească și cred că toți vânătorii din Moldova au fost pe acolo, dar nu am fost în acea zi”.

  despre numele său din dosarul executorului Chihai: „Fals, fals, fals. Nu demult, cu vreo lună în urmă, a fost un fake (fals, n.r.) precum că la mine în birou, de când sunt interimar la Apel, chipurile, se petrec percheziții. E fals. Atunci nu am fost audiat în acel dosar, nu s-au petrecut percheziții. În spatele nostru se fac multe chestiuni, dar nu tot ce se spune e adevărat”.

  Angela Bostan: „Nu îmi este rușine de nicio hotărâre adoptată”
  Angela Bostan este judecătoare din anul 2006, când a fost numită la Judecătoria Cahul. Peste un an a fost transferată la Judecătoria Hâncești, iar în 2015 a fost promovată la CA Chișinău, fiind imediat transferată pentru opt luni la CA Comrat. A revenit, după expirarea transferului, la CA Chișinău.

  La 24 iulie 2019, Angela Bostan a participat în componența Completului Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al CA Chișinău, care a anulat decizia CSM privind înlăturarea lui Ion Druță de la exercitarea funcției de președinte al CSJ, aceasta fiind președintele completului de judecată. Totodată, Angela Bostan a făcut parte din completul care a obligat CSM să emită actul administrativ individual privind organizarea Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor din 27 septembrie 2019, prin decizia din 20 septembrie 2019, examinând în timp record cererea înaintată de un grup de judecători în acest sens. Tot Angela Bostan a deschis lucrările Adunării din 27 septembrie, considerată ilegală de către CSM și Guvernul de atunci, acționând în calitate de executor al hotărârii adoptate de ea la 20 septembrie.

  În septembrie 2020, ea a apărut în fața membrilor CSM și a vorbit despre deciziile luate în 2019.

  „Nu îmi este rușine de nicio hotărâre adoptată. Nu îmi e rușine că azi îmbrac această mantie de judecător. În calitate de judecător, care are obligația să emită o hotărâre bazată pe analiza logico-juridică a criteriilor de legalitate, am emis acea hotărâre controversată de societate cu privire la Adunarea Generală”, a declarat Angela Bostan. „Vreau să vă asigur, și nu o fac pentru a cerși voturi, am fost în stare să analizez, să ascult și să concluzionez asupra unor situații și să admit că unele expuneri s-ar putea să nu fie întru totul îmbrăcate în acea albie de corectitudine”, puncta magistrata.

  În 2018 și 2020, ea a fost evaluată de CEPJ, primind calificativul „excelent”, iar în 2014 a primit calificativul „foarte bine”.

  În iunie 2020, cinci persoane au fost reținute, fiind acuzate că ar fi filat-o pe judecătoare, la comanda controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Dosarul a fost ulterior trimis în instanța de judecată.

  Conform informațiilor din cea mai recentă declarație de avere și interese pentru anul 2020 (judecătoarea a depus două declarații, una – pe 29 martie, alta – pe 9 aprilie), judecătoarea deține în proprietate un apartament de 32 de metri pătrați, dobândit în 1997, și drept de abitație într-o casă de locuit și un alt apartament de 74 de metri pătrați (din 2020). Totodată, magistrata declară un Lexus NX 200T, fabricat în 2014 și cumpărat în 2020 cu 250 de mii de lei, dar și o datorie de 30 de mii de lei, contractată în 2017. În declarația de avere depusă pentru anul 2012, prima disponibilă pe portalul instanțelor de judecată, magistrata declara că deține doar o încăpere nelocativă de 71 de metri pătrați, obținută în 1996 și o datorie de 30 de mii de lei.

  Dumitru Pușca: Dosarele la CtEDO și explicațiile magistratului
  Dumitru Pușca este judecător la CA Bălți. Magistratul și-a început cariera în 2005 la Judecătoria Soroca. Ulterior, în 2011, a fost transferat la Judecătoria Bălți. Trei ani mai târziu este numit judecător la CA Bălți.

  În ultimii opt ani, numele judecătorului a figurat în cel puțin 23 de plângeri privind sancționarea disciplinară, însă toate au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

  În 2013, 2016 și 2018, Dumitru Pușca a fost evaluat de CEPJ de fiecare dată cu calificativul „foarte bine”. Totodată, CSCJ i-a oferit 58 de puncte la admiterea candidaturii sale la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la CA Bălți în 2013. În 2019, CSCJ a admis candidatura judecătorului Dumitru Pușca pentru participare la concursul privind suplinirea prin promovare a funcției de judecător la CSJ, cu 60 de puncte.

  Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, două hotărâri ale completului de judecată, în componenţa căruia a participat judecătorul Pușca, au fost obiect de examinare la CtEDO. Drept urmare, statul a fost obligat să achite despăgubiri în valoare de 13,3 mii de euro.

  În cauza Dogotari c. Moldovei, Curtea a constat încălcarea articolelor 5,1 și 8 din Convenție, după ce un pensionar din raionul Glodeni s-a plâns că a fost internat forțat într-o instituție psihiatrică timp de șase zile în lipsa garanțiilor prevăzute de legislația națională în acest sens. Pe numele pensionarului fusese deschisă o cauză penală, după ce a lovit-o peste față pe Valentina Buliga, ex-ministra Muncii, Protecției Sociale și Familiei, pentru că a ironizat întrebarea acestuia. La solicitarea procurorilor, Judecătoria Glodeni a dispus examinarea medico-psihiatrică a bărbatului, iar drept urmare acesta a fost plasat în Spitalul de Psihiatrie.

  În cea de a doua cauză, Pașa c. Moldovei, CtEDO a constat încălcarea articolelor 5 § 3, 6 și 13 din Convenție, după ce reclamantul s-a plâns de ilegalitatea detenției sale, de lipsa accesului la materialele dosarului împotriva sa, precum și de lipsa unui recurs efectiv. Curtea a notat că, în pofida constatării că detenția reclamantului fusese contrară prevederilor dreptului intern, instanțele naționale nu au acordat despăgubiri reclamantului. Curtea a reamintit că o decizie sau o măsură favorabilă unui reclamant nu este, în principiu, suficientă pentru a priva individul de statutul său de victimă.

  Dumitru Pușca: „Pașa nu este dosarul meu. Acest dosar s-a aflat în procedura mea ulterior încălcărilor, adică eu am examinat fondul apelului, încălcarea este stabilită pentru măsura preventivă când el avea calitate de învinuit. Este o eroare. Adică încălcarea dreptului lui Pașa a fost constatat până la venirea cauzei penale la mine. Eu nu am nici o atribuție cu cauza dată. Cea de-a doua cauză, este o încălcare, pe care o regret. Atunci abia începusem lucrul la instanța de apel, dar e colegială hotărârea. Așa s-a întâmplat”.

  În anul 2020, după ce și-a vândut mașina de model Mercedez-Benz, fabricat în 2003, cu 70 de mii de lei, judecătorul și-a înnoit „garajul” cu un Volvo XC60, fabricat 2013, pentru care indică o valoare de 200 de mii de lei.

  Magistratul are în proprietate două apartamente, unul procurat în 2016, de 30.3 metri pătrați, cu o valoare indicată de circa 84 de mii de lei, și altul cumpărat în 2011, cu suprafața de 64,1 metri pătrați, cu un preț indicat de aproximativ 172 de mii de lei.

  Totodată, Pușca deține cote de participare în cadrul „Agroinvest-prim” și SA „DAAC-Hermes”. În declarația de avere și interese personale, judecătorul mai indică două credite scadente în 2021, a căror valoare este de circa 329 de mii de lei.

  În 2016, Pușca a fost vizat într-un control al Comisiei Naționale de Integritate privind o eventuală încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietăților, însă nu s-au constatat încălcări în privința sa.

  Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea instanțelor de fond
  Averea, cariera și calificativul „insuficient” al magistratei Ecaterina Buzu
  Ecaterina Buzu este judecătoare din anul 2012, iar, în prezent, activează la Judecătoria Orhei. Până a îmbrăca roba de magistrată, Buzu a fost grefieră şi consultantă la Judecătoria Centru, iar între anii 2006-2012 a activat în cadrul CSM, fiind șefa Aparatului CSM.

  În octombrie 2014, magistrata a primit calificativul „insuficient” din partea CEPJ din cadrul CSM. Membrii Colegiului au constatat că Buzu ar comite mai multe încălcări în timpul examinării dosarelor. Astfel, în hotărârea CSM se constată că aceasta „nu acordă atenție deosebită examinării fiecărui dosar, nu denotă destulă capacitate de a organiza timpul de muncă” sau „încalcă termenele de redactare a hotărârilor judecătoreşti”. În document se mai spune că magistrata a început a înregistra şedinţele de judecată cu dictafonul abia din 2014, după ce a fost chemată la CSM pentru a oferi explicații şi, ulterior, atenționată.

  „Uneori, în şedinţele de judecată, poate întrerupe declarațiile participantului la proces, fără explicație, iar în relaţiile cu colegii admite un comportament necolegial”, se spune în hotărâre. Ea urma să fie evaluată repetat în termen de 12 luni.

  Ecaterina Buzu a atacat hotărârea la CSJ, nefiind de acord cu aceste constatări, doar că instanța supremă i-a respins cererea. Buzu a fost evaluată repetat peste un an și jumătate, în mai 2016. Atunci, magistrata a primit calificativul „bine”, care i-a permis, la limită, să rămână în sistemul judecătoresc. Totuși, membrii CEPJ au stabilit și de această dată o serie de carențe în activitatea judecătoarei.

  „Organizarea activității profesionale este la un nivel scăzut. Comportamentul judecătorului în cadrul ședințelor de judecată este mai puțin în conformitate cu exigențele etice, dar se respectă normele procesuale. Se atestă slaba organizare a timpului de muncă… Dna Buzu respectă mai slab principiile și exigențele eticii profesionale…”, se preciza în hotărârea CEPJ.

  În 2017, Ecaterina Buzu a fost evaluată din nou, ordinar, pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Și de această dată a primit calificativul „bine”, membrii CEPJ constatând că judecătoarea, deși și-a îmbunătățit unii parametri, „nu a respectat în totalitate normele Codului de Etică, iar în colectiv nu se bucură de respect”. Totodată, s-a constatat că, în perioada supusă evaluării, judecătoarea a fost pedepsită disciplinar cu „avertisment”. Procedura disciplinară fusese inițiată la inițiativa lui Mihai Poalelungi, Buzu fiind acuzată de încălcarea termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești.

  Ecaterina Buzu a fost evaluată de CEPJ și în 2020. De această dată a primit calificativul „foarte bine”, în activitatea ei nefiind depistate nereguli. În 2017, 2019 și 2020, candidatura Ecaterinei Buzu a fost admisă pentru participarea la concursurile pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la o instanță din Chișinău, la CA Chișinău sau la funcția de președinte al Judecătoriei Orhei.

  Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, Ecaterina Buzu deține o casă de locuit și trei terenuri în satul Peresecina din r-nul Orhei, iar din 2013 conduce un Renault Megane, fabricat în 2006. În 2018, Buzu anunța că a contractat un credit în valoare de 100 de mii de lei de la Moldindconbank.

  Maria Frunze: Averea și cariera
  Maria Frunze este judecătoare din anul 2017 la Judecătoria Chișinău. A absolvit Institutul Național al Justiției (INJ) în 2015 cu media 9,75. Înainte de a deveni judecătoare, a activat ca grefieră și asistentă judiciară la Judecătoria Chișinău și CA Chișinău. În iunie 2020, fiind evaluată, ea a primit calificativul „foarte bine” din partea CEPJ, în activitatea ei nefiind depistate abateri.

  În februarie 2018, numele magistratei a apărut într-un articol pe portalul crimemoldova.com, preluat de alte instituții media, în care se menționa că ea fusese desemnată să examineze un dosar în care era vizat avocatul Victor Coda, cu care magistrata se cunoștea de mai mult timp. Pe portalul instanțelor de judecată nu am identificat însă vreo hotărâre emisă în privința lui Victor Coda, semnată de către magistrata Maria Frunze.

  Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, magistrata Maria Frunze are drept de posesie și folosință asupra unei case de locuit din comuna Grătiești, mun. Chișinău, dobândită de familia sa încă în 1998 și nu avea, în momentul în care a depus declarația de avere pentru anul 2020, mașină proprie.

  Aureliu Postică: cariera de procuror și controversele din justiție
  Aureliu Postică este judecător din anul 2011. Între 2000 și 2011 a fost procuror. A activat la Judecătoria Orhei, iar în 2014 a fost transferat la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău. Din 2019, activează la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău.

  A fost evaluat de mai multe ori, ordinar sau pentru promovarea într-o instanță ierarhic superioară, sau în funcții administrative, primind de fiecare dată calificativul „foarte bine” (în 2014, 2016, 2018), în activitatea acestuia nefiind constatate abateri disciplinare.

  În 2016, Postică a respins cererea avocaților Domnicăi Manole prin care se solicita anularea ordonanței de începere a urmăririi penale pe numele judecătoarei, emisă de Eduard Harunjen, procurorul general interimar de atunci. Ulterior, procurorii aveau să renunțe la învinuire în acel dosar.

  Aureliu Postică a făcut parte din completul de judecători care le-a achitat pe cele cinci judecătoare reținute într-un dosar de corupție în 2018 (Galina Moscalciuc, Svetlana Tizu, Liubovi Brânză, Ludmila Ouș și Victoria Hadârcă). În 2019, Postică a participat la Adunarea Generală a Judecătorilor, considerată ilegală de către CSM și Guvernul de atunci, prin care se cerea demiterea membrilor CSM. Evenimentul a fost însă anulat din lipsă de cvorum.

  Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, Aureliu Postică deține, din 2020, o casă de locuit cu o suprafață de 147,7 metri pătrați, pentru care susține că a plătit 500 de mii de lei. El mai declară că deține 2 apartamente, de 41 și 80 de metri pătrați, dobândite în 2009 și 2018, dar și două automobile: Volvo XC 90, fabricat în 2010 și dobândit în 2018 cu 285 de mii de lei și Toyota Yaris, fabricată în 2004 și cumpărată în 2014 cu 10 mii de lei (!). Familia magistratului păstrează în două bănci, una din R. Moldova și alta din Austria, 648 de mii de lei și 10 mii de euro.

  Din 2018, Diana Postică, soția magistratului, este fondatoare și administratoare la firma „D.B. Express Acount” cu activități de contabilitate şi audit financiar și consultanță în domeniul fiscal. SRL-ul are adresa juridică în unul din apartamentele familiei, într-un bloc construit anterior pentru angajații procuraturii. Apartamentul este pus în gaj la Victoriabank, pentru un credit contractat de familia Postică în 2021. Soții Postică mai au alte două datorii: 6 mii de euro către Iulita Postică și 200 de mii de lei către Energbank.

  În 2020, familia Postică declară că a vândut un bun imobil firmei „Autocurat” SRL cu 932 de mii de lei. Nu este clar ce imobil au vândut soții Postică, pentru că în declarația de avere din 2019 aceștia declarau aceleași bunuri care se regăsesc și în declarația din 2020, cu excepția casei de locuit, care a fost cumpărată anul trecut.

  Aureliu Postică: „Vă aduc la cunoștință că apartamentul nr.9A din curtea comună din str. Lev Tolstoi 72, cu o suprafață totală de 61,5 m2 a fost obținut de familia Postică, prin privatizare, în anul 2009, în perioada activității subsemnatului în organele procuraturii, în temeiul art. 38 al Legii cu privire la procuratură, prin punerea în executare a unei hotărâri judiciare. În anul 2017, apartamentul nr.9A din str. Lev Tolstoi 72, cu o suprafață totală de 61,5 m2, a fost divizat în două imobile cu numere cadastrale distincte, corespunzător cu suprafața de 41,9 m2 și 19,6 m2.

  Rațiunea divizării a constat în pregătirea înstrăinării apartamentului de 19,6 m2 către compania de construcții „Exfactor Grup”, care avea nevoie de acest spațiu ocupat de o parte a apartamentului nostru, pentru amenajarea curții blocului locativ vecin din str. Lev Tolstoi, 74. În anul 2018, au avut loc tranzacțiile de înstrăinare a apartamentului de 19,6 m2 către compania de construcții „Exfactor Grup” la prețul de 435 000 lei și, corespunzător, de procurare, în schimb, de la aceeași companie a unui alt apartament de 45 m2 în blocul din str. Lev Tolstoi, 74, contra aceluiași cost, practic fiind legiferată o tranzacție de schimb, însă formalizată ca două tranzacții distincte de vânzare/cumpărare. În anul 2020, familia noastră a înstrăinat apartamentul de 45 m2 din blocul din str. Lev Tolstoi, 74 către SRL „Autocurat” la prețul de 932 827 lei.

  Din banii obținuți în rezultatul înstrăinării apartamentului, la sfârșitul anului 2020 am procurat un bun imobil nefinalizat (casă de locuit particulară) într-o suburbie a mun. Chișinău, la prețul de 500 000 lei. În prezent, casa este în proces de construcție din sursele proprii de venit ale familiei noastre, inclusiv dintr-un împrumut ipotecar contractat de la o instituție financiară la începutul anului 2021”.

  Natalia Clevadî: cariera și averea
  Natalia Clevadî este judecătoare din anul 2011. A activat la Bălți, iar în 2016 a fost transferată la Judecătoria sect. Rîșcani, mun. Chișinău, la demersul președintelui de atunci al instanței, Oleg Melniciuc. Înainte de a deveni judecătoare, a fost avocată și procuroră.

  În 2014, 2015 și 2019, ea a fost evaluată de CEPJ, primind de fiecare dată calificativul „foarte bine”, în activitatea ei nefiind depistate abateri disciplinare. Natalia este fiica fostei judecătoare de la CSJ, Valentina Clevadî.

  În declarația de avere și interese pentru anul 2020, Natalia Clevadî a declarat că are drept de abitație într-un apartament de 44 de metri pătrați, iar din 2018 are în proprietate un apartament de 73 de metri pătrați, construit într-un bloc destinat angajaților Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, la un preț preferențial.

  În septembrie 2021, numele Nataliei Clevadî a apărut într-un demers al „grupului Petrenco”, în care se cerea „lustrația” celor care se fac responsabili de fabricarea dosarului politic pe numele lor, dosar în privința căruia CtEDO a dat verdictul, constatând violarea mai multor articole din Convenție de către R. Moldova și condamnând Guvernul să achite despăgubiri reclamanților în sumă de 68 de mii de euro. Numele judecătoarei apare într-o listă cu alți 27 de procurori și judecători. În demers mai apar nume de polițiști sau alți funcționari care au avut tangență cu examinarea dosarului în care fostul deputat Grigore Petrenco, împreună cu un grup de persoane, au fost reținute, judecate și condamnare pentru pretinse acțiuni de tulburări în masă. În septembrie curent, PG a anunțat însă că renunță la învinuirea din acel dosar și a adus scuze publice celor vizați.

  Vasile Șchiopu: Avere, evaluare și cariera de procuror
  Vasile Șchiopu a fost președintele Judecătoriei Ungheni până la începutul anului 2021, atunci când a fost desemnat să exercite interimatul funcției de președinte al instanței până la completarea acesteia în modul stabilit de lege. Din 2003 până în 2012, Șchiopu a activat în calitate de judecător la Ungheni. Înainte de a-și începe cariera de magistrat, Vasile Șchiopu a activat timp de 10 ani în organele procuraturii din Ungheni și Nisporeni.

  Magistratul, împreună cu soția sa, care și ea, la rândul său, activează, în mare parte, în sectorul public, fiind medic în cadrul Centrului medicilor de familie Ungheni și la Spitalul raional Ungheni, dețin, din 1992, o casă de locuit de 146,7 metri pătrați și o altă avere imobilă de 85,9 metri pătrați, imobile estimate la circa 163 de mii de lei. Totodată, în anul 2019, familia a intrat în posesia unei alte case de locuit și a altor două averi imobile, a căror valoare totală indicată ajunge la aproximativ 15 mii de lei, bunuri obținute prin contract de moștenire. Familia Șchiopu mai are în proprietate, din 2019, două terenuri intravilane cu o suprafață de 0,2916 ha și un alt teren din alte categorii de terenuri, care se află în circuitul civil, de circa 0,13 ha. Judecătorul conduce din 2017 o mașină de model Honda CRV, fabricată în 2012, estimată la circa 180 de mii de lei.

  În 2020, CEPJ i-a acordat calificativul „excelent” atât pentru activitatea de judecător, pentru care a acumulat 86 de puncte, cât și în calitate de președinte al instanței, unde a fost evaluat cu 66 de puncte. În 2015, judecătorul, la fel, a obținut calificativul „excelent” pentru activitatea sa de președinte al judecătoriei, după ce a primit 65 de puncte. Totodată, în același an, magistratul a obținut calificativul „foarte bine” și 84 de puncte pentru munca în calitate de magistrat.

  Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului au fost înregistrate trei sesizări privind acțiunile judecătorului, care pot constitui abateri disciplinare, în 2015, 2019 și 2020, ulterior toate fiind respinse. Totodată, în perioada anilor 2012-2014, au fost depuse alte trei petiții, toate considerate neîntemeiate.

  Stanislav Sorbalo: Revenirea în justiție după 11 ani de absență
  Stanislav Sorbalo a fost restabilit de CSM în funcția magistrat la Judecătoria Bălți, după 11 ani de absență. Sorbalo a fost numit în 2004 judecător de instrucție la Bălți, atunci când, după nouă ani de activitate în organele poliției, a trecut în rezervă în grad de maior de poliție. În 2009 însă, Sorbalo a fost eliberat din funcție, la solicitarea CSM, pe motiv că ar fi adoptat o încheiere contrară legii. Deși a contestat hotărârea CSM, atât CA Chișinău, cât și CSJ i-au respins cererile. Ulterior, magistratul s-a adresat la CtEDO. În 2019, agentul guvernamental a inițiat o procedură de înțelegere amiabilă cu magistratul. A urmat o decizie definitivă a CSJ care a anulat decizia CSM din 2009, prin care acesta a fost demis.

  Astfel, în 2020, CSM l-a restabilit în funcție pe Stanislav Sorbalo și a dispus achitarea salariului și a tuturor plăților cuvenite, premii, concedii și despăgubire morală pentru perioada suspendării din funcție, adică circa 1,7 milioane de lei. Totodată, această perioadă i-a fost adăugată ca stagiu în cartea sa de muncă. Pe parcursul suspendării din funcție, judecătorul a activat o perioadă scurtă în calitate de șef și șef interimar al Penitenciarului nr. 11. Sorbalo a declarat că în toată această perioada a trăit din salariul soției sale, dar și din pensia de invaliditate a unuia dintre copiii săi.

  Potrivit declarației de avere și interese personale, Sorbalo a încasat în 2020 cele circa 1,7 milioane de lei de la Judecătoria Bălți, indicând aici și compensațiile primite pentru lipsa forțată de la locul de muncă.

  Împreună cu soția sa, care, la fel, activează în sectorul public, ca inspector principal în cadrul Serviciului Fiscal de Stat, magistratul trăiește din 2007 într-o casă de locuit de 243,9 metri pătrați, cu o valoare indicată de 825 de mii de lei. În anul 2020, familia judecătorului și-a completat garajul cu două autoturisme: un Ford Kuga, fabricat în 2017, cu valoare de circa 270 de mii de lei și o Lada 21214, fabricată în 2010, cu aproximativ 77 de mii de lei. Totodată, judecătorul mai are în proprietate, din 2013, o mașină model Opel Omega, fabricată în 1987, pentru care indică o valoare de 11 mii de lei. În proprietatea familiei Sorbalo se mai regăsește un teren intravilan de 0,071 ha. Tot în 2020, magistratul a oferit o donație de 700 de mii de lei. Pentru ZdG, judecătorul a precizat că a oferit banii feciorului său, pentru ca cel din urmă să-și cumpere „loc de trai”.

  Sorbalo s-a înscris și la concursul pentru funcția de membru al Colegiului Disciplinar al CSM.

  Stanislav Sorbalo: „Nu mizez și nu mă strădui să obțin neapărat o anumită funcție. Scopul meu este unul: ca să promovez anumite valori ale sistemului judecătoresc, să ridic prestigiul sistemului, să nu fie admise ilegalitățile care au fost comise de către fostul consiliu în 2009”.

  Marina Rusu: Cariera, discriminarea și lupta pentru transferul într-o instanță din capitală
  Marina Rusu și-a început cariera de magistrată în 2012 la Judecătoria Taraclia în calitate de judecătoare de instrucție. În 2017, a fost numită judecătoare la Judecătoria Cahul până la atingerea plafonului de vârstă. Rusu este cofondatoare și membră a Asociației Judecătorilor „Vocea Justiției”. Înainte de a-și începe cariera de judecătoare, a fost avocată.

  Numele Marinei Rusu a apărut în spațiul public atunci când CSM a refuzat de două ori, în 2019 și 2020, solicitarea magistratei de a fi transferată la o instanță din capitală, în condițiile în care judecătoarea are cinci copii și locuiește în Chișinău, fiind nevoită să facă zilnic naveta până la Taraclia. În 2019, judecătoarea a contestat în instanță hotărârea CSM prin care i-a fost respinsă cererea de transfer.

  Marina Rusu: „CA Chișinău a examinat cererea de chemare în judecată referitor la anulare hotărârii CSM prin care a fost respinsă cererea mea privind transfer din anul 2019, ca neîntemeiată. Eu am contestat, dar încă nu am primit hotărârea motivată”.

  Totodată, în 2020, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a constat că CSM a discriminat magistrata pe criteriul de gen și maternitate în realizarea dreptului de muncă în momentul audierii judecătorilor participanți la concursul pentru transfer într-o altă instanță de același nivel. CSM a contestat în contencios administrativ această decizie.

  Marina Rusu: „CSM a contestat decizia și cererea de chemare în judecată a fost examinată la Judecătoria Chișinău sediul Râșcani, care a admis cererea CSM și a anulat hotărârea Consiliului pe motive procedurale: „Că la emiterea deciziei Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nu a avut cvorum”. Părerea mea, și a avocatului meu, dar și a Consiliului e că este un temei ilegal, deoarece este stabilită practica pe așa gen de cauze la CA și la CSJ. Am contestat această hotărârea și aștept să fie examinată la CA și totuși să fie stabilit că într-adevăr eu am fost discriminata”.

  Magistrata Marina Rusu este vizată într-o hotărâre a CD din 2020, cu privire la cererile unor deținuți din Penitenciarul nr. 1, Taraclia, care s-au plâns pe condițiile de detenție și care se arătau nemulțumiți de tergiversarea examinării cererilor. Procedura disciplinară a fost încetată prin hotărârea CD, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Însă, Pavel Midrigan, membru al CD, și-a exprimat dezacordul, argumentând, printr-o opinie separată, că în acțiunile judecătoarei persistă abateri disciplinare și anume, încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției și neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întârziere sau necorespunzătoare a unei obligații de serviciu și insista asupra aplicării sancțiunii disciplinare. Astfel, hotărârea CD a fost contestată, iar în octombrie 2020, judecătoarei i-a fost aplicată sancțiune sub formă de „avertisment”.

  Marina Rusu: „A fost așa o situație când după crearea Asociației de către mine și colegii mei Victoria Sănduță și Ion Malanciuc, eu, în timp de 2-3 săptămâni, am primit 16 plângeri din penitenciar, aproximativ cu același conținut. Plângerile, cu excepția uneia, au fost conexate și au fost examinate de doamna Ioana Chironeț care a fost inspector judecător principal. Atunci ea m-a sunat și mi-a vorbit brutal, fără a lua în calcul că sunt în concediu medical și pot sa scriu explicații. Ulterior, am solicitat tragerea la răspundere disciplinară a doamnei Chironeț, însă a fost respinsă cererea mea. Ulterior a urmat sancționarea mea. Inițial nu a fost stabilită vina judecătorului, precum că din motive care nu sunt imputabile judecătorului a fost extins mai mult decât trei luni termenul de examinare a cauzelor. Inspectorul judiciar a contestat însă decizia privind încetarea procedurilor disciplinare împotriva mea și CSM atunci a votat și a emis o hotărâre prin care m-a sancționat cu „avertisment”. Mai departe, eu am contestat hotărârea CSM și încă nu este emisă o hotărâre, se examinează”.

  În 2014, CEPJ a acordat magistratei calificativul „bine”, după ce a acumulat 72 de puncte. Același calificativ l-a primit și în 2019, doar că atunci a acumulat 69 de puncte. În același timp, tot în 2019, CSCJ a apreciat-o cu 57 de puncte, atunci când a admis candidatura Marinei Rusu la concursul pentru suplinirea, prin transfer, a funcției de judecător la Judecătoria Chișinău sau Criuleni.

  Familia magistratei are în proprietate cote-părți în două apartamente: unul – de 34,1 metri pătrați, achiziționat în 2003, și celălalt – de 83,5 metri pătrați, procurat în 2018 cu aproximativ 821 de mii de lei. Totodată, familia sa mai deține 107 acțiuni în cadrul societății pe acțiuni „Interfond”.

  În 2020, familia Rusu a beneficiat de donații în sumă de aproape 45 de mii de lei. Totodată, familia are și datorii în valoare de 764 de mii de lei, după ce a contractat două credite.

  Mihail Cojocaru: acuzațiile aduse președintelui instanței vs plângerea depusă de angajații instituției
  Mihail Cojocaru a activat în calitate de asistent judiciar la CA Bălți, din 2013 până în 2015, atunci când a fost numit magistrat la Judecătoria Bălți, acolo unde muncește până în prezent. În iulie 2021, magistratul a depus la CSM o cerere de pensionare.

  Mihail Cojocaru: „Pentru persoanele cu dizabilități, stagiul este de doi ani. Și reieșind din faptul că, mă rog, am fost discriminat timp de cinci ani, și ce condiții am avut de muncă, am depus cerere de pensionare. Dar, în paralel, am contestat și legea 156, art. 33, la Curtea Constituțională (CC). Respectiv, CC mi-a dat câștig de cauză și mi-a spus că eu am dreptul la recalculul pensiei și, în contextul dat, eu deja mi-am retras cererea de pensionare în contextul hotărârii CC, pentru ca să mi se recalculeze pensia, fără demisie. De achitat însă nu urmează să mi se achite nimic deocamdată. Urmează a fi examinată cauza aflată în derulare pe rolul instanței, ca să-mi recapăt dreptul la recalcul. Dar nu îmi pun mari speranțe”.

  Mihail Cojocaru a apărut în atenția publică atunci când a vorbit despre faptul că este discriminat în legătură cu gradul său de dizabilitate. Magistratul are o dizabilitate medie, iar din 2015, de când a fost angajat în funcție, nu a beneficiat de condițiile speciale care i se cuveneau, deși a prezentat certificat de dizabilitate la angajare. Astfel, după cinci ani în care a muncit câte 40 de ore pe săptămână în schimbul a 30 de ore, în 2019, magistratul s-a adresat la CSM. Ulterior, deși CSM i-a recunoscut dreptul și a decis reducerea timpului și volumului de muncă, nu i-a fost admisă nici solicitarea cu privire la recalculul pensiei. Deși în acea perioadă, CC urma să examineze contestația magistratului cu privire la recalculul pensiei și, deși Cojocaru solicitase CSM să amâne soluționarea cererii sale, acesta a primit refuz.

  În februarie 2021, magistratul a sesizat Colegiului Disciplinar cu privire la un conflict de interese pe care l-ar fi admis președintele Judecătoriei Bălți, Dumitru Gherasim. Magistratul solicita verificarea legalității acțiunilor președintelui instanței și sancționarea disciplinară, după ce a constatat că mama și fiica acestuia activează în cadrul instanței în calitate de șefă interimară a secretariatului și, respectiv, șefă a direcției financiar-economică. Sesizarea a fost respinsă ca neîntemeiată, la fel ca și contestațiile ulterioare. Mai târziu, în februarie și în mai curent, atât colectivul Judecătoriei Bălți, cât și vicepreședintele interimar al instanței au depus sesizări privind atragerea la răspundere disciplinară a magistratului Cojocaru.

  Mihail Cojocaru: „Până în anul 2021, eu am avut, în total, 4 sesizări. În 2019-2020, nu am avut nicio sesizare, dar în contextul relațiilor ostile cu conducerea instanței, deja administrația Judecătoriei Bălți, în numele cetățeanului de onoare Dumitru Gherasim, s-a străduit, a impus 17 angajați să scrie plângere împotriva mea. Ulterior, orice părți care veneau la mine pe dosar, el îi întâlnea pe hol: „Nu vreți să scrieți sesizare pe Cojocaru, că o să aveți câștig de cauză pe dosar? În anul 2021, cu titlu de răzbunare, în privința unei persoane cu dizabilități, care nu știe să-și țină gura închisă, domnul Gherasim, cumătrul lui Damir, mi-a organizat vreo 20 de sesizări”.

  Potrivit Inspecției Judiciare, în perioada 2015–2019, pe numele magistratului au fost înregistrate 12 sesizări, toate respinse. Totodată, în 2017, magistratul Cojocaru a fost subiectul unei proceduri disciplinare, care a fost încetată pe motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară.

  În 2015, CSCJ la apreciat cu 77 de puncte, iar în 2018 și 2020, CEPJ i-a acordat calificativul „foarte bine”, după ce a acumulat 74 de puncte și, respectiv, 75 de puncte.

  Potrivit declarației de avere și interese personale, în 2020, familia Cojocaru a vândut cu circa 58 de mii de lei o casă de locuit, două construcții adiacente și terenul intravilan pe care erau amplasate bunuri obținute în 2011 prin donație. În același an, magistratul și-a procurat o casă de locuit de 95,2 metri pătrați, pentru care indică o valoare de circa 24 de mii de lei.

  Totodată, familia judecătorului deține din 2018 o altă casă de locuit de 62,4 metri pătrați, pe care indică că a procurat-o cu 94 de mii de lei, dar și un apartament, dobândit în 2003, de 26,9 metri pătrați, cumpărat cu aproximativ 36 de mii de lei. În proprietatea familiei sunt și terenurile aferente caselor de locuit. Judecătorul conduce un autoturism de model Nissan Qashqai, fabricat în 2011 și dobândit în 2019, cu o valoare indicată de 80 de mii de lei.

  În 2020, magistratul Cojocaru, împreună cu soția sa, care activează în calitate de consultant la Procuratura din Bălți, au primit donații totale de circa 160 de mii de lei. Familia are și datorii care ajung la 290 de mii de lei, după ce a contractat un credit în 2018 și două în 2020. Mihail Cojocaru s-a înscris și la concursul pentru suplinirea funcției de membru al CD.

  Veronica Cupcea: „Avertismentul” de la CSM după un articol al ZdG
  Veronica Cupcea și-a început în 2007 cariera de magistrată la Judecătoria Orhei, unde, din 2017, a exercitat, pe un termen de patru ani, funcția de președintă a instanței. În 2020, a fost transferată temporar la sediul Telenești al Judecătoriei Orhei, iar din ianuarie 2021 exercită interimatul funcției de președintă a Judecătoriei Orhei. În 2010, Colegiul de calificare nu a atestat-o pentru suplinirea funcției de președintă la Judecătoria Orhei. Ulterior, după ce aceasta a contestat hotărârea, a fost admisă pentru participarea la concurs. În 2012, candidatura Veronicăi Cupcea pentru funcția de judecătoarea până la vârsta de pensionare a fost respinsă de președintele Nicolae Timofti, pe motiv că magistrata era cercetată disciplinar pentru „neexecutarea întocmai a cerințelor legii la înfăptuirea justiţiei, încălcarea obligației de imparţialitate şi încălcarea normelor imperative ale legislaţiei”. Ulterior, în 2015, în cele din urmă, Cupcea a fost numită în funcția de președinte la Judecătoria Orhei.

  Numele judecătoarei Cupcea a ajuns în atenția opiniei publice după ce, în 2012, a fost vizată într-un scandat care s-a soldat cu o atenționare din partea CSM, pe motiv că ea ar fi afectat imaginea justiției. ZdG a scris atunci că judecătoarea Cupcea, după ce a condamnat-o la o pedeapsă non-privativă de libertate pe o grefieră care activa în cadrul instanței pentru însușirea bunurilor materiale ale statului, a angajat-o ulterior pe aceasta în calitate de consilieră. Nicolae Roşca, preşedintele CD al CSM, susţinea atunci că în acest caz există suspiciuni de conflict de interese.

  În 2015, în urma unei inspecții financiare a activității economico-financiare a Judecătoriei Orhei, magistrata, în calitate de președintă a instanței, a fost atenționată privind respectarea legislației cu privire la gestionarea mijloacelor financiare. În ultimii 10 ani, pe numele judecătoarei au fost depuse nu mai puțin de 24 de plângeri în care se cerea atragerea ei la răspundere disciplinară, toate fiind respinse ca neîntemeiate.

  În 2014, CEPJ a oferit magistratei calificativul „foarte bine”. Doi ani mai târziu, judecătoarea a fost evaluată cu calificativul „excelent”, obținând 91 de puncte. Tot în 2016, Veronica Cupcea a fost admisă pentru participarea la concursul privind suplinirea funcției de președinte al Judecătoriei Orhei, după ce a acumulat 101 puncte. În 2019, magistrata a primit calificativul „excelent”.

  În 2020,  familia Cupcea a dobândit o casă de locuit de 149,1 metri pătrați, pentru care indică o valoare de 186 de mii de lei. Potrivit declarației de avere și interese personale, familia mai deține ½ dintr-o altă casă de 147 metri pătrați, estimată la 63 de mii de lei, obținută prin contract de moștenire, dar și un apartament de 92 de metri pătrați. Familia mai are în proprietate, din 2012, un teren intravilan de aproape 8 ari și ½ dintr-un alt teren de aproape 3 ari.

  Totodată, familia magistratei deține în proprietate două automobile: un Mitsubishi Lancer, fabricat în 2010 și procurat în 2018, pentru care indică valoarea de 100 de mii de lei, dar și o Toyota Rav 4, fabricată în 2008 și procurată în 2017 cu un preț indicat de 240 de mii de lei. Datoriile familiei Cupcea se ridică la 540 de mii de lei, după ce, în 2018, a contractat un credit cu rata dobânzii de 7%, scadent în 2028.

  Gheorghe Balan: Critic al sistemului, demis din funcție, apoi repus via IGP
  Gheorghe Balan este judecător din 1996 şi a activat în toată cariera sa doar la Judecătoria Chişinău, sediul Central. La începutul anului 2019, prin decretul președintelui R. Moldova, magistratul a fost eliberat din funcție în legătură cu comiterea unei abateri disciplinare. Ulterior, în noiembrie  2019, decretul președintelui a fost abrogat, iar Balan a revenit în sistem.

  În iunie 2019, timp de șase luni, Balan a exercitat funcția de șef interimar al Inspectoratului General al Poliției (IGP) al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), fiind numit în funcție de Andrei Năstase, ministrul de Interne din acea perioadă. Balan și Năstase au recunoscut atunci că se află în relații de cumetrism.

  Deși nu și-a declarat niciodată o afiliere politică, Balan a fost văzut la unele proteste organizate de Platforma Demnitate și Adevăr, condusă de Andrei Năstase, iar la alegerile parlamentare din februarie 2019 a candidat pe listele Blocului ACUM, format din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) pentru un mandat de deputat în circumscripția 34 – Anenii Noi, dar nu a ajuns în Legislativ.

  În ultimii ani, Gheorghe Balan a ajuns în atenția opiniei publice, după ce a comparat justiția din R. Moldova cu o stână, pe politicieni numindu-i „măscăricii de la guvernare care se vor dictatori”. În ultimii ani, acesta s-a remarcat prin discursuri critice la adresa șefilor justiţiei.

  „Am ajuns un sistem de lași şi incompetenţi cu funcții, care caută nod în papură oricui este diferit”, zicea Balan la Adunarea Generală a Judecătorilor din martie 2017.

  Potrivit informațiilor plasate pe pagina „Juriștii pentru drepturile omului”, o hotărâre a completului de judecată, în componența căruia a participat judecătorul Gheorghe Balan, a fost obiect de examinare la CtEDO, fiind vorba despre cauza Savca c. Moldovei. Acesta a făcut parte din completul de judecători (Gheorghe Balan, Svetlana Garștea-Bria și Radu Țurcanu) care examina celebrul dosar „Heroina”, în cadrul căruia magistrații au prelungit arestul peste termenul legal de 12 luni.  Astfel, Curtea a constatat violarea art. 3 CEDO – condiții inumane de detenție; violarea art. 5 § 1 CEDO – detenție ilegală, notând că, potrivit prevederilor Constituției, detenția persoanei nu poate depăși 12 luni.

  Gheorghe Balan: „Era un articol care prevedea că instanța de judecată prelungește mandatul de arestare din trei în trei luni, o dată la 90 de zile, până la pronunțarea sentinței. Dosarul a fost unul scandalos, nimeni nu dorea să-l examineze. Noi ne-am încadrat într-un termen de un an de zile, am examinat dosarul timp de un an, dar celălalt termen a fost la urmărirea penală. Dosarul ăsta la CtEDO a avut mai multe opinii separate. Acei judecători au considerat că noi am procedat corect, conform legii. Nu avem nimic să ne reproșăm în privința acestei hotărâri. Am lucrat atunci și din contul concediului ca să terminăm dosarul”, afirmă Gheorghe Balan.

  În 2014, magistratului i-a fost aplicată o sancțiune disciplinară sub formă de „avertisment” pentru încălcarea normelor imperative ale legislației. Ulterior, acesta a depus şi o plângere penală pe numele unor membri ai CSM, acuzându-i că, ilegal, i-au intentat o procedură disciplinară în 2014. Solicitarea sa însă nu a fost admisă.

  În 2015 și 2017, numele judecătorului a figurat în alte două plângeri privind tragerea la răspundere disciplinară, care au fost respinse ca neîntemeiate.

  În 2018, Balan a fost demis, printr-o hotărâre a CD, în urma unei plângeri depuse de un primar care reprezenta Partidul Democrat și de opt consilieri locali. Plângerea aleșilor locali a fost susținută de un demers al Serviciului de Informații și Securitate. Ulterior, CSM aproba demiterea, iar în ianuarie 2019, președintele Igor Dodon semna decretul prin care Balan era eliberat din funcția de judecător.

  Printr-o Hotărâre a plenului CD din 18 ianuarie 2019, Gheorghe Balan, demis anterior din sistem, în privința acestuia se aplica o nouă sancțiune sub forma „eliberării din funcția de judecător”. CD constata că „judecătorul, pe parcursul unei perioade scurte de timp, a comis acțiuni identice după conţinut, aplicând din neglijenţă gravă legislaţia contrar practicii judiciare uniforme, precum şi acţiuni în procesul de înfăptuire a justiţiei, care fac dovada incompetenţei profesionale grave şi evidente”.

  La 16 iulie 2019, la scurt timp după ce democrații plecau de la guvernare, judecătoarele Angela Bostan, Victoria Sârbu și Viorica Mihăilă de la CA Chișinău au admis însă cererea depusă de Balan și au anulat hotărârea CD, dar și hotărârea CSM din 2018, prin care Gheorghe Balan era demis din funcție.

  La 23 iulie 2019, membrii CSM, examinând contestația depusă de Gheorghe Balan, au schimbat pedeapsa aplicată magistratului prin hotărârea CD din 2019 și au adoptat o nouă hotărâre, prin care au înlocuit pedeapsa privind „eliberarea din funcție” cu una mai blândă – „mustrare”.

  Astfel, la 24 septembrie 2019, plenul CSM a admis cererea lui Gheorghe Balan referitor la repunerea în drepturile avute anterior, iar prin decretul președintelui R. Moldova din 19 noiembrie 2019, în vigoare din 22 noiembrie 2019, a fost abrogat decretul din 3 ianuarie 2019 privind eliberarea lui Gheorghe Balan din funcţia de judecător la Judecătoria Chişinău, astfel că acesta a revenit în funcție.

  Totuși, Balan nu a fost de acord nici cu „mustrarea”, așa că a atacat CSM în instanță. Instanța de apel însă a respins acțiunea înaintată, astfel că magistratul a atacat hotărârea la CSJ. Procesul nu a ajuns, deocamdată, la o finalitate, CSJ urmând să decidă asupra admisibilității recursului. 

  În 2015, magistratul a fost evaluat de CEPJ cu calificativul „foarte bine”, după ce a acumulat 76 de puncte. Balan participă și la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la CC.

  Gheorghe Balan deține, conform informațiilor din declarația de avere și interese pentru anul 2020, un apartament de 65 de metri pătrați, dobândit încă în 2001, aproximativ 1 hectar de terenuri agricole și un automobil Skoda, fabricat și procurat în 2020 cu 19,7 mii de euro. În anul în care a procurat automobilul, judecătorul susține că a primit o donație de 4 mii de euro de la o oarecare Margareta Harti, iar alți 6 mii de euro și 60 de mii de lei i-a obținut din vânzarea unor bunuri. Acesta a împrumutat alți șase mii de euro de la o persoană fizică. Datoria urmează să fie rambursată până în 2025, fără dobândă. Balan a raportat pentru anul 2020 venituri salariale din funcția de judecător în sumă de 354 de mii de lei (29,5 mii de lei lunar) și alți 100 de mii de lei, primiți de la Casa Națională de Asigurări Sociale, pentru concedii de boală.

  Ioana Chironeț: Judecătoare suspendată din funcție
  Ioana Chironeț activează din 2015 în calitate de magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. Din 2018 este inspector-judecător principal al Inspecției judiciare din cadrul CSM, funcție pe care a deținut-o și în perioada 2011-2012. Totodată, până a fi numită judecătoare, Chironeț a fost, în perioada 2012-2015, șefa Secretariatului CSM.

  În perioada 2015–2019, pe numele judecătoarei au fost înregistrate trei sesizări, toate fiind respinse. În 2018 și 2020, CEPJ a evaluat-o cu calificativul „foarte bine”.

  Familia magistratei locuiește într-un apartament de 76,9 metri pătrați, dobândit în 1993, cu o valoare indicată de 353 de mii de lei. În 2019, după ce a vândut cele două mașini pentru care indica o valoare totală de circa 215 mii de lei, familia magistratei a intrat în posesia unui automobil de marca Suzuki Vitara, fabricat în același an, pentru care indică o valoare de circa 280 de mii de lei. În declarația sa de avere, judecătoarea mai adaugă două terenuri agricole pe care le-a moștenit. Până în acest an, familia magistratei are obligațiuni financiare față de  bancă în sumă de 140 de mii de lei.

  Livia Mitrofan: avere modestă și explicațiile unor donații de patru mii de euro
  Livia Mitrofan activează din anul 2017 în calitate de magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. La câteva luni după numire, judecătoarea a plecat în concediu de maternitate și a revenit la muncă în 2020. Anterior, timp de un an, a fost asistentă judiciară în cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al CSJ.

  Numele judecătoarei Mitrofan se regăsește într-o hotărâre de judecată din 2014, potrivit căreia magistrata s-a adresat în instanță pentru a anula parțial hotărârea Comisiei de Licențiere din cadrul Uniunii Avocaților în partea ce ține de nepromovarea primei probe (proba scrisă) din cadrul examenului de obținere a licenței de avocat. Cererea magistratei a fost însă scoasă de pe rol. Ulterior, Uniunea Avocaților a declarat apel hotărârii primei instanțe, iar magistrații CA Chișinău au respins, de această dată, cererea de chemare în judecată a Liviei Mitrofan. Cazul a ajuns și la CSJ, unde cererea judecătoarei a fost considerată inadmisibilă.

  Livia Mitrofan: „Am mers la examen, nu am trecut, am contestat, CA a casat, CSJ a menținut. Atunci, tot în 2014, am intrat la institut și am renunțat la ideea de a deveni avocat. Când am scris contestația, ei mi-au scris că eu nu am scris punctul trei și, totuși, în instanță au prezentat lucrarea mea, doar că hotărârile comisiei se contestă doar pe procedură, nu și pe ce ține de evaluare”.

  Pe rolul instanței de judecată, numele magistratei figurează într-un alt dosar privind încasarea unei datorii de circa 11 mii de lei pentru energia termică. În 2020, judecătoarea a fost subiectul a două plângeri privind tragerea la răspundere disciplinară, care au fost respinse. Totodată, în 2020, după ce a acumulat 79 de puncte, CEPJ i-a acordat calificativul „foarte bine”.

  În 2020, familia magistratei a intrat în posesia unui automobil de model Toyota Rav 4, fabricat în 2014, pentru care indică o valoare de 200 de mii de lei. Familia mai declară o mașină de model Mercedes Vaneo din 2004, achiziționată în 2012.

  Familia Mitrofan locuiește într-un apartament cu o suprafață de 45,7 metri pătrați, dobândit în 2012. Familia are și datorii de circa 320 de mii de lei, după ce a contractat trei credite.

  Potrivit declarației de avere și interese personale din 2020, magistrata a primit donații totale în valoare de 4 mii de euro de la membrii familiei. Aceeași situație se regăsește și în declarațiile din 2017 (17,4 mii de lei), 2018 (5 mii de euro) și 2019 (o mie de euro).

  Livia Mitrofan: „Eu am o soră, Railean Alina, care este peste hotare de patru ani și ea are un copil care locuiește la mine, și mama mea locuiește la mine. Și ea trimite periodic, pentru copilul ei, de ziua lui de naștere, mamei. Iar pentru că mămica stă atât cu copilul surorii, cât și cu al meu, ea nu are timp să meargă la bancă să ridice plățile astea și ea le trimitea prin mine. Și eu m-am gândit să le declar ca donații ca să nu o pun pe mămica să mai scrie și recipise. Cealaltă sumă este de la soacra mea. Socrul meu a decedat în anul 2020. Și ea îi trimitea banii socrului meu, dar le trimitea pe numele soțului meu și el le transmitea atunci când se ducea acasă. În 2020, mi se pare că suma e mai mare, pentru că el era prin spitale și noi încercam… Nu sunt banii noștri, dar nu am vrut să-mi pun părinții în situația de a scrie recipise, de a retrăi pentru controale…”.

  Alexei Paniș: Venituri de 1,5 milioane de lei în 2020 și o plângere la CSM
  Alexei Paniș activează din 2017 în calitate de magistrat la Judecătoria Chișinău. Paniș a făcut parte din completul de judecată care a examinat și a emis încheierea în litigiul dintre Vladimir Țurcan și Domnica Manole pentru șefia Curții Constituționale. Procesul a stârnit un val de reacții, fiind „un litigiu care nu a mai fost în istoria jurisprudenței naționale”, așa cum a admis inclusiv vicepreședintele Judecătoriei Chișinău, Corneliu Guzun.

  Totodată, Alexei Paniș este unul dintre magistrații care a pronunțat hotărârea în cazul lui Igor Vornicescu, primului inculpat în dosarul „Laundromat” care și-a primit sentința. Deși a fost condamnat, Vornicescu a fost liberat de răspundere penală în legătură cu survenirea prescripției de tragere la răspundere penală.

  Paniș este magistratul care în martie 2020 a depus o sesizare în adresa procurorului general Alexandr Stoianoglo și a Procuraturii Anticorupție prin care reclamă că era intimidat de reprezentantul companiei de construcții „Reconscivil”, Valeriu Sufrai, care era membru, în același timp, și al Consiliului Economic de pe lângă președintele Igor Dodon. Atunci, contactat de Ziarul de Gardă, Valeriu Sufrai a negat acuzațiile care îi erau aduse.

  Alexei Paniș: „Am fost informat de la Procuratură că cererea a fost respinsă, nu s-a constat nicio încălcare. Nici nu știu dacă CSM a verificat sesizarea respectivă, pentru că nu am primit nicio informație de la Consiliu. Cu siguranță nu s-a acordat o atenție sporită”.

  În ultimii patru ani, în privința judecătorului au fost înregistrate 13 sesizări privind sancționarea disciplinară, care ulterior au fost respinse. În 2020, CEPJ i-a atribuit calificativul „foarte bine”, după ce a obținut 77 de puncte.

  În 2020, familia Paniș a înregistrat venituri de circa 1,5 milioane de lei, după ce a vândut două apartamente și un automobil model Hyundai Tucson. Din 2014, soția magistratului are în proprietate o casă de locuit de 106 metri pătrați și un garaj, amplasate în raionul Florești. Totodată, în 2018, soții Paniș au intrat în posesia unei alte case de locuit cu o suprafață de 100,1 metri pătrați pentru care declară că ar costa 235 de mii de lei. Magistratul conduce un automobil de model Toyota Corolla, fabricat în 2006 și dobândit în 2017, care valorează circa 100 de mii de lei, potrivit declarației de avere și interese personale a judecătorului. În 2020, familia judecătorului a raportat datorii de circa 150 de mii de lei, după ce și-a asumat un credit cu rata dobânzii de 12%, scadent în 2025.

  De-a lungul anilor, judecătorul indică în declarații că a primit donații în cadrul unor ceremonii civile. Astfel, în 2016, Paniș a avut o donație de 45 de mii de euro, în 2018 – una de 226 de mii de lei, iar în 2019 – 2 mii de euro.

  Alexei Paniș: „În 2016 donațiile provin de la evenimentul de căsătorie. Am primit de la părinți, în legătură cu ceremoniile care au avut loc, cu nașterea copiilor, și anume botezul. Donațiile au fost doar din partea părinților și a soacrei, care este peste hotare”.

  Ion Chirtoacă: avere modestă și donații de 5,8 mii de euro de la mama sa, din Italia
  Ion Chirtoacă este, din 2016, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. În paralel, activează ca formator la Institutul Național al Justiției și ca lector universitar în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI.

  Magistratul a făcut parte și din completul de judecători care a examinat dosarul penal privind tentativa de asasinat împotriva lui Vladimir Plahotniuc. Deși atât Judecătoria Chișinău, cât și instanța de apel a condamnat inculpații, într-un final, în noiembrie curent, toți inculpații din acel dosar au fost achitați.

  În 2017 și în 2018, numele judecătorului a figurat în două sesizări privind fapte care pot constitui abateri disciplinare, ambele fiind respinse.

  Magistratul locuiește într-un apartament de 38,4 metri pătrați, dobândit în 2010, pentru care indică o valoare de circa 195 de mii de lei. Potrivit declarațiilor de avere, în 2017 și 2018, judecătorul a primit donații în sumă de 5,8 mii de euro de la mama sa Lidia Chirtoacă, care activează în Italia.

  Victor Sandu: de la calificativul „insuficient” la „foarte bine”
  Victor Sandu activează din 2015 în calitate de magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. În 2020, a fost numit în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

  Victor Sandu este magistratul care, în prima instanță, a pronunțat decizia împotriva Rise Moldova și a jurnalistului de investigație Iurie Sanduța, în cazul anchetei privind finanțarea ilegală a Partidului Socialiștilor din Moldova din Federația Rusă, prin intermediul unui offshore din Bahamas. Ulterior, în acest caz, CtEDO a condamnat R. Moldova pentru încălcarea libertății de exprimare. Astfel, judecătorul este unul dintre magistrații care se fac responsabili pentru faptul că Moldova a achitat prejudicii în valoare de 3,800 de euro.

  Victor Sandu: „Prin hotărârea din 21 decembrie 2017, cererea de chemare în judecată înaintată de PSRM către Iurie Sanduța și Asociația Reporterilor de Investigație și securitate privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, și încasarea prejudiciului moral, a fost admisă parțial. Prin decizia CA Chișinău din 3 decembrie 2020 a fost casată hotărârea din 21 decembrie 2017 în cauza civilă la acțiunea înaintată de PSRM. Totodată, CA Chișinău a respins solicitarea de a constata în mod expres încălcarea articolului 10 și de a acorda reclamanților daune, pe motiv că nu aveau o asemenea competență. Ulterior, CtEDO a constatat că CA Chișinău a refuzat în mod expres, prin hotărârea sa din 4 martie 2020, să recunoască încălcarea dreptului reclamanților, în temeiul articolului 10 din Convenție. În consecință, Curtea a constat că a existat o încălcare a articolului 10 din Convenție, iar reclamanții au dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul moral și le-a acordat întreaga sumă pretinsă. Astfel, consider că Hotărârea CtEDO a dat o explicație mai amplă a aplicării art. 10 al Convenției și va oferi încredere și bază juridică tuturor jurnaliștilor în activitatea lor”.

  Anterior, ZdG a scris că Victor Sandu a luat o decizie considerată de către juriști „fără precedent”, după ce a dispus acordarea unor despăgubiri pentru un accident rutier produs în regiunea transnistreană. Acesta a făcut parte și din completul de judecători care a examinat dosarul penal privind tentativa de asasinat împotriva lui Vladimir Plahotniuc. Judecătoria Chișinău i-a condamnat atunci pe toți inculpații din dosar, dar i-a achitat pe trei dintre ei pe unele acuzații aduse de procurori. Ulterior însă, instanța de apel a casat sentința primei instanțe și le-a stabilit inculpaților pedepse mai mari. În final însă, în noiembrie curent, toți inculpații din acel dosar au fost achitați.

  În 2018, CEPJ i-a acordat judecătorului calificativul „insuficient”, după ce a obținut în cadrul evaluării doar 54 de puncte.

  „Nu își organizează activitatea la nivel corespunzător. Comportamentul judecătorului Sandu în cadrul ședințelor de judecată este în strictă conformitate cu exigențele etice și normele procesuale, fiind obiectiv și imparțial, însă neorganizarea corectă a activității duce la procentajul majorat de casări a hotărârilor adoptate, precum și lipsa unei motivări suficiente a hotărârilor judecătorești”, se spune în hotărârea Colegiului Disciplinar din 20 octombrie 2018.

  Ulterior, în 2019, magistratul a fost evaluat repetat și a primit calificativul „foarte bine”, după ce a obținut 77 de puncte. Același calificativ l-a obținut un an mai târziu, când a primit 75 de puncte.

  Numele magistratului a figurat în 18 sesizări privind atragerea la răspundere disciplinară, toate fiind respinse. Totodată, în baza sesizării din numele Procurorului General, Eduard Harunjen, a fost intentată o procedură disciplinară pe numele judecătorului. În 2018, procedura a fost încetată, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Sesizarea procurorului general viza dosarul penal pe numele omului de afaceri Serghei Cosovan, care era examinat la acea etapă de către judecătorul Sandu. Procurorul pe caz a cerut însă recuzarea sa, pe motiv că magistratul ar fi intenționat să-l elibereze pe acesta din arest, pe motiv că inculpatul era bolnav. Un alt magistrat a acceptat solicitarea procurorului, iar Sandu a fost îndepărtat de la examinarea dosarului.

  Victor Sandu: „Hotărârea din 20 octombrie 2018 a CEPJ (prin care i-a fost acordat calificativul „insuficient”, n.r.) a fost emisă în perioada imediat următoare depunerii concentrate a sesizării din 19 aprilie 2018 a Procurorului General Eduard Harujen asupra pretinsei abateri disciplinare și a numeroaselor sesizări (începând cu data de 18 aprilie 2018) a conducerii instanței în care activam. Voi menționa că toate sesizările conducerii instanței au fost respinse ca fiind vădit neîntemeiate de către Inspecția Judiciară și Colegiul disciplinar de pe lângă CSM, ultima hotărâre fiind din data de 03 septembrie 2018. Ulterior, în data de 12 octombrie 2018, Colegiul disciplinar de pe lângă CSM a încetat procedura disciplinară intentată în privința mea la sesizarea Procurorului Eduard Harujen, din motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Astfel, în data 20 octombrie 2018, la evaluarea activități profesionale, CEPJ pe lângă CSM s-a bazat doar pe caracteristica și nota informativă eliberată de către conducerea instanței, chiar dacă toate aceste aspecte deja au fost examinate de către Inspecția judiciară din subordinea CSM și a Colegiul disciplinar și au fost respinse ca vădit neîntemeiate. Ulterior, CEPJ mi-a acordat calificativul „foarte bine”. Astfel, consider că această hotărâre reflectă obiectiv activitatea mea în calitate de judecător”.

  Magistratul Victor Sandu s-a remarcat public prin faptul că a sesizat în mai multe rânduri Curtea Constituțională (CC), cerând interpretarea unor articole din legislația penală. Într-un caz mediatizat inclusiv de mass-media, Sandu a cerut Curții să interpreteze prevederile unui articol din Codul de Procedură Penală care se referă la aplicarea arestului preventiv, magistratul considerând că acestea ar contravine Constituției R. Moldova și Convenției Europene a Drepturilor Omului, și că astfel s-ar îngrădi drepturile persoanelor. Ulterior, CC i-a dat dreptate magistratului.

  În declarația sa de avere și interese personale, magistratul declara că, în 2020, a primit dreptul de folosință pentru un apartament de 54,7 metri pătrați, care din 2016 aparține părinților săi. Tot în 2020, judecătorul a intrat în proprietatea unui autoturism de model BMW seria 5, fabricat în 2012, pentru care indică o valoare de 10 mii de euro. În același timp, Sandu a vândut cu 120 de mii de lei mașina de model Skoda Superb, pe care o avea din 2017.

  Vitalie Stratan: de la suspendarea din funcție până la președinte interimar al Judecătoriei Chișinău
  Vitalie Stratan este judecător din 2008, iar din 2017 este vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău. În același an a deținut, o scurtă perioadă, funcția de președinte interimar al Judecătoriei Chișinău, funcție pe care a preluat-o, din nou, în luna mai curent. La fel ca și toată conducerea Judecătoriei Chișinău, în iunie 2019, Stratan a fost înlăturat din funcție, în urma notei informative depuse de Mihai Murguleț, dar a revenit în scurt timp.

  La fel ca și colegii săi, Stratan a fost evaluat de către CEPJ în 2013, 2016 și 2019 cu calificativul „foarte bine”. Deși în hotărârea Colegiului din mai 2016 se spune că acesta nu a fost pedepsit disciplinar, informațiile de pe site-ul CSM arată că, în ianuarie 2015, Stratan a avut o avertizare, după ce s-a constatat că obligase organul cadastral să excludă doi ari dintr-un teren mai mare și să-i atribuie acestuia un număr cadastral, fără ca în proces să fie atras Oficiul Cadastral, dar și titularul bunului imobil. În martie 2015, hotărârea Colegiului Disciplinar a fost validată de CSM, nefiind contestată de către magistrat.

  Vitalie Stratan deține, din 2018, o casă la sol cu o suprafață de 116 m.p., procurată de familia sa în august 2018. ZdG a aflat că imobilul este amplasat în apropierea orășelului Vatra, municipiul Chișinău, doar că încă nu locuiește în el. Familia Stratan mai are un apartament de 50 m. p., obținut prin donație de la părinți în 2000 de către Mihaela Stratan, soția judecătorului, o cotă parte de ⅓ din alt apartament, amplasat în afara capitalei, dobândită în 2003 și un garaj. Familia Stratan este proprietara unui Renault Scenic, fabricat în 2009 și achiziționat în 2013. În câteva poze de pe rețelele de socializare, familia Stratan apare împreună cu fostul deputat democrat Igor Vremea, dar și cu actuala viceprimară de Chișinău, Angela Cutasevici.

  Vitalie Stratan: „Suntem colegi de la școala pedagogică (cu Igor Vremea, n.r.). Nu suntem cumătri, nu ne ajutăm. Eu sunt mai mare cu un an. Nu avem relații de genul ăsta. Suntem colegi de la Școala pedagogică. Restul din fotografie tot. Mă mândresc cu așa colegi. Dumnealui este specialist în domeniul său, mai mult politician. Eu fac jurisprudență”.

  În 2018, când a cumpărat casa, familia Stratan a contractat un credit în valoare de 960 de mii de lei de la Victoriabank, scadent în 2033, cu o rată a dobânzii de „până la 7% anual”. Tot în 2018, familia a vândut un apartament de 67 m.p. în care a investit din 2014. Imobilul este situat pe strada Ceucari, în complexul construit special pentru judecători.

  Vitalie Stratan: „Apartamentul în care locuiesc acum este donația pe numele soției, înainte de căsătorie. În casa (cumpărată în 2018, n.r.) nu locuim. Facem reparație. Cu mare plăcere v-o și arăt”.

  Vitalie Stratan candidează și la funcția de judecător la CA Chișinău și la CSJ.

  Vladislav Holban: Averea, firmele soției și datoriile
  Vladislav Holban este, din 2014, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Anterior, în perioada 2010-2014 a deținut mai multe funcții în cadrul CSJ.

  În ultimii șapte ani, în privința judecătorului au fost înregistrate 14 sesizări care au fost respinse. În 2013, candidatura lui Vladislav Holban a fost admisă la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător, după ce a obținut 74 de puncte. CEPJ l-a apreciat în 2017 și în 2019 cu calificativul „foarte bine”. În 2020, a fost admis pentru participarea la concursul pentru funcția de judecător la CA Chișinău.

  Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2020, familia Holban deține, din 2018, o casă de locuit cu o suprafață de 112,1 metri pătrați, pe care declară că a cumpărat-o cu aproximativ 587 de mii de lei. Familia magistratului mai are în proprietate un apartament de 50 de metri pătrați pentru care indică valoarea de 411 mii de lei. Totodată, în declarația sa mai indică trei alte averi imobiliare și un spațiu comercial pe care le deține în posesie. Judecătorul conduce, din 2016, un autoturism de model Renault Megane, fabricat în 2009, care ar valora 65 de mii de lei. Soții Holban mai au în proprietate două terenuri agricole și unul extravilan.

  Soția magistratului deține cota de participare majoritară în cadrul companiei „Olgrup Prim” și deține patenta de întreprinzător „Holban Olga”, pentru „confecționarea articolelor meșteșugărești de artă populară și vânzarea lor, cu excepția vânzării la expoziții și licitații”. Familia are și datorii de circa un milion de lei, după ce a contractat un credit în 2018, scadent în 2033 și un împrumut de la Valeriu Holban.

  Vladislav Holban: „Valeriu Holban este tatăl meu. Dumnealui dispune de surse. El mi-a transmis banii cu împrumut pentru a mă ajuta să procur casa, fiindcă, la momentul când am cumpărat casa, când am contractat creditul care este indicat în declarație, era necesar să fie achitată o anumită sumă de bani de care nu dispuneam la acel moment și am luat de la tata, o parte din ei. Tata este fermier”.

  Iana Talmaci: Averea și explicațiile magistratei
  Iana Talmaci a fost numită în august 2015 în funcția de magistrată la Judecătoria Strășeni, iar în mai 2016 a fost suspendată din funcția de judecător în legătură cu acordarea concediului pentru îngrijirea copilului pe o perioadă de 3 ani, până în martie 2019. Magistrata este soția lui Roman Talmaci, fost președinte al Uniunii Naționale a Executorilor din Republica Moldova. Magistrata este nașa de cununie a lui Nicolae Posturusu, fostul secretar general al Aparatului Președintelui R. Moldova în perioada în care funcția era exercitată de Igor Dodon.

  Fostul deputat PDM, Nicolae Ciubuc, a criticat încheierea magistratei prin care aceasta a interzis efectuarea controalelor la cariera de piatră de la Micăuți. Fostul deputat afirma că decizia judecătoarei este una abuzivă și ilegală, în contextul în care acesta afirma că „acolo au fost depistate nereguli care ar fi prejudiciat statul cu 700 de milioane de lei”.

  Iana Talmaci: „Eu mi-am expus comentariile în respectiva încheiere în partea de motivare a încheierii. Cât despre faptul că domnul deputat și-a expus părerea vizavi de respectiva încheiere, dreptul fiecărei părți, la noi e libertatea de exprimare și și-a valorificat acest drept. Totodată, țin să atenționez că încheierea mea din 25 ianuarie a fost menținută prin decizia CA Chișinău. Deci, încheierea mea a trecut controlul legalității la instanța de recurs”.

  În ultimii șase ani, numele judecătoarei a figurat în nouă sesizări, ulterior respinse. În 2015, candidatura magistratei a fost admisă la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător, după ce a acumulat 73 de puncte. CEPJ i-a oferit în 2019 calificativul „foarte bine”. Același calificativ l-a primit și un an mai târziu.

  Familia Talmaci deține o avere de milioane. În anul 2020, magistrata și soțul ei au intrat în posesia a două automobile de lux: un Ford Fusion, fabricat în 2019, pentru care indică o valoare de 260 de mii de lei, și un Lincoln MKZ, fabricat în 2017, pe care l-ar fi procurat cu 360 de mii de lei. Totodată, în garajul familiei Talmaci se mai regăsesc alte trei mașini: un Lexus 450 H, un Renault Megane și un Renault Clio.

  Soții Talmaci dețin o casă cu suprafața de 160 de metri pătrați, estimată la circa 2,7 milioane de lei. Din 2018, familia deține alte cinci bunuri imobile și un garaj – estimate în total la circa 2,2 milioane de lei. În proprietatea familiei se mai regăsesc 5 terenuri agricole, 2 extravilane și unul intravilan. Cei doi soți dețin cote de participare în cadrul mai multor societăți pe acțiuni din România și acțiuni în cadrul mai multor instituții financiare din R. Moldova. Datoriile familiei ajung la circa 723 de mii de lei, potrivit declarației de avere și interese personale depuse de magistrată pentru anul 2020.

  Iana Talmaci: „Din 2015 activez în calitate de magistrat, până atunci am activat în calitate de avocat, din 2008. Deci, am avut anumite surse financiare acumulate de mine personal, dar atrageți atenția că soțul meu este indicat în declarațiile mele de avere și interese, iar acolo toate veniturile lui sunt în palmă, deci se vede. Dacă faceți un audit simplu, vedeți că veniturile soțului meu acoperă pe deplin toate bunurile care au fost procurate sau adunate în decursul anilor.”

  Adunarea Generală a Judecătorilor este programată pentru data de 3 decembrie 2021. În urma celor mai recente modificări la legislație, CSM, organul de autoadministrare a puterii judecătorești este format din 12 membri: șase judecători, dintre care patru din rândul instanțelor de fond și câte unul de la Curțile de Apel și Curtea Supremă de Justiție, trei profesori de drept, aleși de Parlament și trei membri din oficiu,  preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul Justiţiei și procurorul general.

  Întru exercitarea funcţiilor sale, CSM are competenţe referitoare la:
  cariera judecătorilor
  instruirea iniţială şi continuă a judecătorilor şi a personalului secretariatului instanţelor judecătoreşti;
  respectarea disciplinei şi eticii magistraţilor;
  administrarea instanţelor judecătoreşti;
  şi alte competenţe în condiţiile legii.
  De asemenea, CSM aprobă acte normative întru executarea prevederilor legislaţiei din domeniul organizării şi funcţionării sistemului judecătoresc. CSM întocmeşte şi păstrează dosarele personale ale judecătorilor din instanţele judecătoreşti.

  Sursa: zdg.md

• Patru magistrați de la Judecătoria Chișinău, evaluați cu foarte bine. Cine sunt aceștia

  De la începutul lunii februarie, patru magistrați de la Judecătoria Chișinău au fost evaluați cu ”foarte bine” de Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor. Conform hotărârilor publicate, doi dintre judecători au fost evaluați ca urmare a solicitării de a fi numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar ceilalți doi magistrați au trecut prin procedura de evaluare ordinară.

  Astfel, au fost evaluați extraordinar Vladislav Holban, de la sediul central și Gheorghe Stratulat, de la sediul Centru. Ambii au fost numiți în funcție în anul 2014 și examinează, în prezent, dosare în materie civilă. În ultimii trei ani, judecătorii au examinat 1.241 și, respectiv, 1.826 de cauze.

  Citiţi mai departe

  De la începutul lunii februarie, patru magistrați de la Judecătoria Chișinău au fost evaluați cu ”foarte bine” de Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor. Conform hotărârilor publicate, doi dintre judecători au fost evaluați ca urmare a solicitării de a fi numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar ceilalți doi magistrați au trecut prin procedura de evaluare ordinară.

  Astfel, au fost evaluați extraordinar Vladislav Holban, de la sediul central și Gheorghe Stratulat, de la sediul Centru. Ambii au fost numiți în funcție în anul 2014 și examinează, în prezent, dosare în materie civilă. În ultimii trei ani, judecătorii au examinat 1.241 și, respectiv, 1.826 de cauze.

  În urma evaluării, Vladislav Holban a primit 77 de puncte, iar Gheorghe Stratulat, 76 de puncte. Astfel, punctele acumulate corespund calificativului ”foarte bine”.

  Totodată, prin procedura de evaluare ordinară au trecut Vitalie Budeci și Andrei Niculcea. Ambii sunt de la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău. Aceștia au obținut câte 82 de puncte și, respectiv, calificativul ”foarte bine”.

  Vitalie Budeci și Andrei Niculcea au fost numiți în funcția de judecător în anul 2015, iar din data de 1 ianuarie examinează dosarele în materie penală. În perioada 2016-2018, aceștia au examinat 4.508 și, respectiv, 5.621 de cauze.
  Sursa: bizlaw.md

• Președintele Judecătoriei Chișinău, dar și alți 3 magistrați, ar putea avansa în gradul de calificare

  Președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, ar putea primi gradul de calificare doi. Subiectul urmează să fie discutat în ședința de marți a Consiliului Superior al Magistraturii.

  În prezent, Radu Țurcanu are gradul de calificare trei. Acesta a fost numit în funcția de magistrat în anul 2007, iar din 2017 deține funcția de președinte de instanță. Conform portalului magistrat.md, Radu Țurcanu a activat doar la Judecătoria Chișinău. Într-un interviu acordat anterior portalului BizLaw.md, președintele instanței din Chișinău a spus că a decis să se facă judecător după ce zece ani a activat în calitate de funcționar public în cadrul Parlamentului.

  Citiţi mai departe

  Președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, ar putea primi gradul de calificare doi. Subiectul urmează să fie discutat în ședința de marți a Consiliului Superior al Magistraturii.

  În prezent, Radu Țurcanu are gradul de calificare trei. Acesta a fost numit în funcția de magistrat în anul 2007, iar din 2017 deține funcția de președinte de instanță. Conform portalului magistrat.md, Radu Țurcanu a activat doar la Judecătoria Chișinău. Într-un interviu acordat anterior portalului BizLaw.md, președintele instanței din Chișinău a spus că a decis să se facă judecător după ce zece ani a activat în calitate de funcționar public în cadrul Parlamentului.

  De asemenea, grad de calificare mai înalt urmează să primească și Ghenadie Mîțu, de la Judecătoria Soroca. Subiectul privind acordarea magistratului gradul de calificare trei urma să fie analizat încă săptămâna trecută, însă CSM a decisatunci să amâne examinarea acestuia pentru o altă ședință. Amintim că, judecătorul a evaluat și admis, recent, pentru a participa la concursul pentru ocuparea funcției de președinte al Judecătoriei Soroca, funcție care este vacantă.

  Tot marți, Consiliul Superior al Magistraturii urmează să decidă acordarea gradului de calificare cinci magistraților Roman Pascari și Vladislav Holban, de la Judecătoria Chișinău. Aceștia au fost numit în funcție în anul 2015 și, respectiv, în anul 2014.

  Conform prevederilor legale, gradele de calificare cinci, patru și trei se acordă judecătorilor și vicepreședinților instanțelor de prim nivel, iar gradul de calificare doi, președinților judecătoriilor și magistraților de la curțile de apel.
  Sursa: bizlaw.md

• Judecătorii slabi, preferaţi şi promovaţi de către CSM

  În martie 2014, printr-o hotărâre a CSM au fost propuşi spre numirea în funcţia de judecător Victoria Hadârcă, evaluată de CSCJ cu 76 de puncte, şi Olga Cernei (fiica judecătoarei Ludmila Cernei), evaluată cu 72 de puncte, asta deşi, alţi trei concurenţi au acumulat, la evaluare, un număr mai mare de puncte: Natalia Berbec (87,5 puncte), Lucia Bagrin (83,5 puncte), Natalia Sandu (78 puncte) şi Vladislav Holban (74 puncte). În septembrie 2014, CSM a propus pentru numirea în funcţia de judecător pe Lucia Bagrin, evaluată cu 83,5 puncte, Constantin Roşca (76 puncte) şi Corneliu Creţu (70 puncte), fiul lui Gheorghe Creţu, condamnat în dosarul „Pădurea Domnească”, deşi cel puţin un concurent fusese evaluat de CSCJ cu un punctaj mult mai mare – Natalia Berbec (87,5 puncte).

  Citiţi mai departe

  În martie 2014, printr-o hotărâre a CSM au fost propuşi spre numirea în funcţia de judecător Victoria Hadârcă, evaluată de CSCJ cu 76 de puncte, şi Olga Cernei (fiica judecătoarei Ludmila Cernei), evaluată cu 72 de puncte, asta deşi, alţi trei concurenţi au acumulat, la evaluare, un număr mai mare de puncte: Natalia Berbec (87,5 puncte), Lucia Bagrin (83,5 puncte), Natalia Sandu (78 puncte) şi Vladislav Holban (74 puncte). În septembrie 2014, CSM a propus pentru numirea în funcţia de judecător pe Lucia Bagrin, evaluată cu 83,5 puncte, Constantin Roşca (76 puncte) şi Corneliu Creţu (70 puncte), fiul lui Gheorghe Creţu, condamnat în dosarul „Pădurea Domnească”, deşi cel puţin un concurent fusese evaluat de CSCJ cu un punctaj mult mai mare – Natalia Berbec (87,5 puncte).

• Sistemul judecătoresc „întinerește”. Timofti a numit în funcție judecători care au în jur de 30 de ani

  Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a semnat vineri, 11 aprilie, decretele de numire în funcție a unsprezece judecători. Cu propuneri în acest sens a venit Consiliul Superior al Magistraturii, relatează UNIMEDIA.

  În prealabil, președintele Timofti a avut o discuție cu magistrații sus-numiți, cărora le-a cerut să contribuie la restabilirea încrederea populației în actul de justiție, prin activitatea lor de acum înainte. Șeful statului le-a amintit magistraților despre importanța respectării Codului deontologic al judecătorului, și în primul rând a corectitudinii în raport cu părțile aflate în proces.

  Citiţi mai departe

  Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a semnat vineri, 11 aprilie, decretele de numire în funcție a unsprezece judecători. Cu propuneri în acest sens a venit Consiliul Superior al Magistraturii, relatează UNIMEDIA.

  În prealabil, președintele Timofti a avut o discuție cu magistrații sus-numiți, cărora le-a cerut să contribuie la restabilirea încrederea populației în actul de justiție, prin activitatea lor de acum înainte. Șeful statului le-a amintit magistraților despre importanța respectării Codului deontologic al judecătorului, și în primul rând a corectitudinii în raport cu părțile aflate în proces.

  În același timp, Nicolae Timofti a dat asigurări că are încredere în noua generație de judecători.

  Precizăm că majoritatea judecătorilor numiți astăzi în funcție de către șeful statului au în jur de 30 de ani, iar 4 dintre ei nu au depășit această vârstă.

• Timofti dezvăluie în cine din judecători are ÎNCREDERE

  Președintele republicii a semnat ieri un decret privind numirea în funcție a 11 judecători noi. Majoritatea acestora sunt tineri cu vârsta de 30 de ani. Noii magistrați vor activa în special în judecătoriile din Chișinău, iar trei au fost numiți la judecătoriile din Călărași, Glodeni și Bălți.

  Înainte de a semna decretul, Timofti a stat de vorbă cu noii judecători și le-a cerut să contribuie la restabilirea încrederea populației în actul de justiție prin activitatea lor de acum înainte. Șeful statului le-a amintit magistraților despre importanța respectării Codului deontologic al judecătorului și, în primul rând, a corectitudinii în raport cu părțile aflate în proces.
  În același timp, Nicolae Timofti a dat asigurări că are încredere în noua generație de judecători.

  Citiţi mai departe

  Președintele republicii a semnat ieri un decret privind numirea în funcție a 11 judecători noi. Majoritatea acestora sunt tineri cu vârsta de 30 de ani. Noii magistrați vor activa în special în judecătoriile din Chișinău, iar trei au fost numiți la judecătoriile din Călărași, Glodeni și Bălți.

  Înainte de a semna decretul, Timofti a stat de vorbă cu noii judecători și le-a cerut să contribuie la restabilirea încrederea populației în actul de justiție prin activitatea lor de acum înainte. Șeful statului le-a amintit magistraților despre importanța respectării Codului deontologic al judecătorului și, în primul rând, a corectitudinii în raport cu părțile aflate în proces.
  În același timp, Nicolae Timofti a dat asigurări că are încredere în noua generație de judecători.

  Judecătorii numiți ieri pentru prima dată, pe o perioadă de cinci ani, sunt: Vladislav Holban – judecător la Judecătoria Botanica, municipiul Chișinău, Olga Cernei – judecător la Judecătoria Buiucani, municipiul Chișinău, Victoria Hadârcă – judecător la Judecătoria Buiucani, municipiul Chișinău, Gheorghe Stratulat – judecător la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău, Natalia Sandu – judecător la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău, Alina Țihonschi – judecător la Judecătoria Glodeni, Svetlana Ghercavii - judecător la Judecătoria Bălți, Elena Lupan - judecător la Judecătoria Călărași.

  Cei trei magistrați numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă sunt: Boris Talpă - judecător la Judecătoria Dubăsari, Diana Cristian - judecător la Judecătoria Nisporeni, Viorelia Varaniță - judecător la Judecătoria Orhei.

  Amintim că în ultima perioadă mai mulți judecători cu ani buni lucrați în sistem au scris cereri de concediere. Potrivit ministrului Justiției Oleg Efrim, în prezent, în sistemul judecătoresc sunt vacante circa 70 de locuri.

• Николай Тимофти подписал указы о назначении 11 судей

  Президент Республики Молдова Николай Тимофти подписал сегодня указы о назначении на должность по предложению Высшего совета магистратуры одиннадцати судей, информирует МОЛДПРЕС со ссылкой на пресс-службу главы государства.
  Восемь из них были назначены на должность впервые сроком на пять лет:
  Владислав Холбан – судья суда сектора Ботаника муниципия Кишинев; Ольга Черней – судья суда сектора Буюкань муниципия Кишинев; Виктория Хадыркэ – судья суда сектора Буюкань муниципия Кишинев; Георге Стратулат – судья суда сектора Чентру муниципия Кишинев; Наталья Санду – судья суда сектора Чентру муниципия Кишинев; Алина Тихонски – судья суда Глодень; Светлана Геркавий судья суда Бельц; Елена Лупан – судья суда Кэлэрашь.

  Citiţi mai departe

  Президент Республики Молдова Николай Тимофти подписал сегодня указы о назначении на должность по предложению Высшего совета магистратуры одиннадцати судей, информирует МОЛДПРЕС со ссылкой на пресс-службу главы государства.
  Восемь из них были назначены на должность впервые сроком на пять лет:
  Владислав Холбан – судья суда сектора Ботаника муниципия Кишинев; Ольга Черней – судья суда сектора Буюкань муниципия Кишинев; Виктория Хадыркэ – судья суда сектора Буюкань муниципия Кишинев; Георге Стратулат – судья суда сектора Чентру муниципия Кишинев; Наталья Санду – судья суда сектора Чентру муниципия Кишинев; Алина Тихонски – судья суда Глодень; Светлана Геркавий судья суда Бельц; Елена Лупан – судья суда Кэлэрашь.

  Трое магистратов были назначены на должность до достижения ими предельного возраста:
  Борис Талпэ – судья суда Дубэсарь; Диана Кристиан – судья суда Ниспорень; Виорелия Вараницэ – судья суда Орхей.
  До этого в течение дня президент Николае Тимофти провел дискуссию с вышеназванными магистратами, которых он призвал содействовать восстановлению доверия населения к правосудию в рамках их дальнейшей деятельности. Глава государства напомнил судьям о важности соблюдения Кодекса профессиональной этики судьи и, в первую очередь, корректности по отношению к участникам судебного разбирательства.

  В то же время Николай Тимофти заверил, что испытывает доверие к новому поколению судей. Большинству судей, назначенных сегодня главой государства, около 30 лет, а четверым из них – не более 30-ти.

   

• Feciori, fiice şi nepoţi de judecători vor să ajungă magistraţi în instanţele din Chişinău

  Opt absolvenţi ai Institutului Naţional de Justiţie (INJ), candidaţi la funcţia de judecător din promoţia 2013, un asistent judiciar de la CSJ şi o absolventă a INJ din promoţia 2011, care a fost bătută de fiica judecătoarei Eugenia Fistican, pe atunci directoarea INJ, se luptă pentru fotoliile de magistraţi din instanţele din Chişinău. În şedinţa de marţi, 11 martie, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) urma să decidă asupra eliberării din funcţie a doi judecători, alţii fiind aleşi în funcţii.

  Citiţi mai departe

  Opt absolvenţi ai Institutului Naţional de Justiţie (INJ), candidaţi la funcţia de judecător din promoţia 2013, un asistent judiciar de la CSJ şi o absolventă a INJ din promoţia 2011, care a fost bătută de fiica judecătoarei Eugenia Fistican, pe atunci directoarea INJ, se luptă pentru fotoliile de magistraţi din instanţele din Chişinău. În şedinţa de marţi, 11 martie, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) urma să decidă asupra eliberării din funcţie a doi judecători, alţii fiind aleşi în funcţii.

  Printre candidaţii care aspiră la un fotoliu de magistrat în instanţele din Chişinău sunt şi absolvenţi ai INJ din promoţia 2013. Asta după ce, anterior, CSM i-a declarat compatibili pentru suplinirea funcţiei de magistrat, iar ulterior Colegiul de selecţie şi evaluare a judecătorilor le-a oferit un anumit punctaj, conform pregătirii lor profesionale.

LASĂ UN COMENTARIU