Știri

• Afacerea cu apartamente la preț redus: Judecătorii din Bălți

  23 de judecători de la instanțele din Bălți s-au ales anul trecut cu apartamente la preț redus în Chișinău. Au plătit mai puțin de jumătate din prețul de piață pentru un metru pătrat. Cum s-au văzut cu cheile în mână, jumătate dintre ei și-au înstrăinat apartamentele. Unii le-au vândut la prețul cu care le-au cumpărat, alții chiar și de trei ori mai scump, iar doi dintre ei le-au donat. 

  RISE Moldova și TV Nord i-a identificat. Vă spunem cine sunt aceștia, ce alte proprietăți mai au și ce i-a făcut să-și vândă imobilele din Chișinău. 

  Cum au ajuns judecătorii să obțină apartamente la preț preferențial și ce înseamnă asta?
  Despre o nouă rundă de apartamente la preț preferențial, RISE Moldova a scris în 2022. Atunci am identificat o parte dintre judecătorii care au primit locuințe, deși informația era „confidențială”.

   

  Citiţi mai departe

  23 de judecători de la instanțele din Bălți s-au ales anul trecut cu apartamente la preț redus în Chișinău. Au plătit mai puțin de jumătate din prețul de piață pentru un metru pătrat. Cum s-au văzut cu cheile în mână, jumătate dintre ei și-au înstrăinat apartamentele. Unii le-au vândut la prețul cu care le-au cumpărat, alții chiar și de trei ori mai scump, iar doi dintre ei le-au donat. 

  RISE Moldova și TV Nord i-a identificat. Vă spunem cine sunt aceștia, ce alte proprietăți mai au și ce i-a făcut să-și vândă imobilele din Chișinău. 

  Cum au ajuns judecătorii să obțină apartamente la preț preferențial și ce înseamnă asta?
  Despre o nouă rundă de apartamente la preț preferențial, RISE Moldova a scris în 2022. Atunci am identificat o parte dintre judecătorii care au primit locuințe, deși informația era „confidențială”.

   

  Proiectul face parte dintr-o inițiativă mai veche a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care își propune să asigure sau să îmbunătățească condițiile de trai ale angajaților din sistem, începând cu judecătorii și asistenții judiciari și terminând cu consultanții și șefii de direcții.
  
  Astfel, pentru un metru pătrat, judecătorii au plătit 420 de euro, față de 1.100, cât e cel de piață în aceleași blocuri.
  Prețul simbolic reiese dintr-un barter: CSM pune la dispoziția companiei de construcție terenul, iar la schimb primește un anumit număr de apartamente la preț preferențial. În cazul proiectului de la Ciocana – 40% din spațiul locuibil.
  
  Apartamentele fac parte dintr-un complex locativ de pe strada Mircea cel Bătrân, din sectorul Ciocana al capitalei. Mai multe despre complexul de la Ciocana, citiți în ancheta „Parafat „confidențial”: Apartamente pentru judecători”.

  CAMPIONI LA VÂNDUT APARTAMENTE

  O ZI

  Campion absolut la vânzarea apartamentului după procurare este Alexandru Roșca de la Judecătoria Bălți, numit în funcție în 2015. În blocul de la Ciocana acesta a obținut un apartament de 67 de metri pătrați pentru care a achitat 28 de mii de euro. L-a vândut la numai o zi după ce a intrat în proprietate. Prețul –  85 de mii de euro.
  
  Înainte de a contracta apartamentul la preț preferențial, familia judecătorului Roșca își cumpărase un imobil de 114 metri pătrați în orașul Bălți, prin programul „Prima Casă”. Potrivit declarației de avere, i-a costat 57 de mii de euro. 

  Până atunci, judecătorul declara că deține jumătate din cota unei case moștenite de soția sa și un apartament în folosință. În 2021 vinde un imobil pentru care încasează 67 de mii de euro, deși până atunci nu avuse unul în proprietate, iar din declarație dispare cel aflat în folosință.

  „Pentru că n-am avut bani”, așa și-a justificat Roșca decizia de a vinde apartamentul. Judecătorul susține că a început să caute cumpărător încă în perioada când blocurile erau în proces de construcție. 

  Alexandru ROȘCA: L-am vândut pentru că nu am avut bani să îl procur și să mi-l mențin. Apartamentul încă pe când nu-mi aparținea, l-am scos pe 999 spre vânzare pentru că nu aveam bani. Mai mulți colegi au procedat așa cum am procedat și eu, care nu aveau bani să-și cumpere apartamentul și să-l păstreze. 
  
  Cum s-a finisat și s-a dat în exploatare [n.r. – blocul], eu l-am primit [n.r. – pe apartament] ca proprietar, dar cu banii luați de la cumpărătorul real, am achitat, au înregistrat apartamentul pe mine și în cel mai scurt timp care a fost posibil, m-am dus și deja am reînregistrat apartamentul pe cumpărător real. 
  
  Mi-a rămas diferența de bani. Prețul preferențial a fost de aproximativ 50 de procente [n. r. – mai mic] față de prețul de piață. Eu am făcut o reducere de 10-15 procente și în plus am rămas cu o sumă destul de bună. 

   

  CINCI ZILE 

  Topul este urmat de judecătoarea de la Curtea de Apel Bălți Ala Rotaru, care și-a vândut apartamentul de 86 metri pătrați din Chișinău, la cinci zile după cumpărare. L-a cumpărat cu puțin peste 33 de mii de euro și l-a vândut, potrivit declarației de avere, cu 40 de mii de euro. Foarte ieftin, de altfel. Pe site-urile agențiilor imobiliare, un apartament mai mic este vândut în același bloc la preț de 85 de mii de euro. 

  Ala Rotaru e judecătoare din 2009. Familia sa are în proprietate o casă de locuit, pe care a moștenit-o în 2022 de la mama magistratei. Mai exact, construcția veche a casei a fost demolată, iar în locul ei a fost ridicat un nou imobil. Locuința se află în apropiere de orașul Bălți și, potrivit declarației de avere, este încă în proces de construcție.

  Magistrata nu a dorit să ne spună de ce a vândut apartamentul procurat la preț preferențial. 
  Ala ROTARU: Aceasta este o informație de familie și chiar nu vreau să destăinui care a fost motivul.

  ȘASE ZILE

  Doar șase zile i-au trebuit Ecaterinei Arseni ca să-și vândă imobilul din capitală. Magistrata de la Judecătoria Bălți a fost recent transferată temporar la Curtea de Apel Bălți.

  Pentru o locuință de 74 de metri pătrați, aceasta a plătit 31 de mii de euro. La nicio săptămână de la semnarea actului care o făcea proprietară cu drepturi depline, a vândut apartamentul la preț dublu – 65 de mii de euro. Potrivit ultimei declarații de avere, magistrata, care activează în sistem din 2017, nu are niciun imobil. Indică doar un automobil de model Mercedes pe care l-a cumpărat la preț de 80 de mii de lei. 

  Am sunat-o pentru a o întreba ce a făcut-o să-și vândă apartamentul atât de repede.
  
   „Eu cred că informația respectivă nu trebuie să o transmit printr-un apel telefonic, în primul rând nu sunt sigură că vorbesc cu persoana care v-ați prezentat, dumneavoastră nu puteți să-mi confirmați acest fapt. Respectiv, nu doresc să dau careva declarații suplimentare la aceea ce am declarat deja în declarația de avere și interese personale”, ne-a spus Ecaterina Arseni la telefon.

   

  ȘAPTE ZILE

  La o săptămână după ce a intrat în proprietate, a vândut și magistrata Angela Revenco de la Curtea de Apel Bălți. Revenco judecă dosare de peste 20 de ani. 

  În Chișinău, aceasta a contractat, la fel ca și colegul său Alexandru Roșca, un apartament de 67 de metri pătrați. L-a vândut cu circa 550 de mii de lei, echivalent a peste 28 de mii de euro, adică la același preț cu care l-a cumpărat. Cumpărătorul e fost coleg de breaslă – Dorel Musteață, ex-președintele interimar la Consiliului Superior al Magistraturii. Tranzacția a avut loc în octombrie 2023, după ce Musteață a părăsit sistemul de justiție. 

  Dorel Musteață a fost și el anterior beneficiar al programului de apartamente la preț preferențial. Într-o investigație publicată de RISE Moldova în 2020, se arată că fostul magistrat obținuse un apartament de 77 de metri pătrați într-un bloc din sectorul Rîșcani al capitalei. Îl vânduse în timp record, la doar o zi după ce a intrat în proprietate și încasase aceeași sumă pe care o plătise. 

  Judecătoarea Angela Revenco deține un apartament de 71 de metri pătrați moștenit, valoarea căruia este de aproximativ 144 de mii de lei, echivalent a peste șapte mii de de euro. Anul trecut aceasta a primit o donație de 300.000 de lei.

  Magistrata nu a dorit să vorbească cu noi, dar a transmis prin intermediul șefei secretariatului de la Curtea de Apel Bălți, că toată informația legată de apartamentul la preț preferențial a fost transmisă la Autoritatea Națională de Integritate.

  „Am rămas fără apartament”

  Tot la șapte zile și-a înstrăinat apartamentul și Mihail Cojocaru de la Judecătoria Bălți, care  a fost eliberat din funcție anul trecut, pentru comiterea abaterilor disciplinare. Mai exact, judecătorul este acuzat că a încălcat termenele de îndeplinire a acțiunilor de procedură, inclusiv termenele de redactare a hotărârilor judecătorești și de trimitere a copiilor participanților în dosar. Magistratul a atacat decizia CSM privind eliberarea sa din funcție la Curtea Supremă de Justiție, instanța însă încă nu s-a pronunțat.
  
  Dar să revenim la apartamentul la preț preferențial. Cojocaru declară că imobilul l-a costat peste 725 de mii de lei (peste 36 de mii de euro), bani pe care i-a împrumutat de la o avocată, mama unui alt judecător de la Judecătoria Bălți care la fel s-a ales cu apartament la preț preferențial. Iar pentru că Mihail Cojocaru nu i-a întors banii, avocata și-a însușit apartamentul.
  
  Mihail COJOCARU: Eu întrebam cine are bani să-mi dea împrumut. S-a oferit doamna cu condiția că dacă nu-i întorc într-un an, ea își ia apartamentul. Respectiv, eu fiind cu dizabilități, i-am făcut doamnei procură. Zic: „Dacă nu-ți întorc doamnă banii, te duci cu procura și-ți treci apartamentul pe mata”. Și nu am apartamentul, nu-mi aparține, nu l-am vândut eu și nu am făcut nicio para chioară. 
  
  M-am înțeles cu doamna că dacă nu-i restitui timp de un an… și timp de-un an m-au eliberat din funcție. Și evident, de unde eu să-i achit doamnei?! 
  
  Din toată treaba asta eu am plătit încă și impozite la stat și am am rămas încă și dator. Eu nu l-am vândut cum au făcut restu`, la o companie… Deci vă zic, îs la zero, îs la zero.

  Casele ieftine ale familiei Cojocaru 

  În 2021, familia Cojocaru a vândut un apartament de 27 de metri pătrați la un preț de numai 50 de mii de lei, în timp ce a primit donații de 11 mii de euro de la mama fostului judecător. Femeia donează anual. În perioada 2019-2023 aceasta a donat familiei fiului său 35 de mii de euro. Și părinții soției lui Cojocaru au făcut donații, ce-i drept, mai modeste – 35 de mii de lei.
  
  Familia Cojocaru are în proprietate două case declarate la un preț modest. Una dintre case se află în orașul Bălți și a fost cumpărată în 2018. Potrivit declarației de avere, casa a costat 94 de mii de lei (circa cinci mii de euro). Cealaltă casă a fost cumpărată în 2020 este construită pe un teren de 42 de ari și se află la 10 minute de Bălți, în satul Corlăteni. Casa i-a costat pe soți doar 25 de mii de lei, adică aproximativ 1.300 de euro. Pe site-urile de anunțuri o casă cu aproximativ același metraj este vândută la 15.000 de euro.

   

  12 ZILE

  Și fostul magistrat de la Curtea de Apel Bălți, Eduard Rățoi, a primit apartament la preț preferențial. După aproape 14 ani de activitate, acesta a plecat din sistem la sfârșitul anului 2021. 

  Înainte să plece, a semnat un antecontract pentru cumpărarea unui apartament de 68 de metri pătrați în blocul de la Ciocana, pentru care a plătit 28 de mii de euro. A intrat în proprietatea acestuia în septembrie anul trecut, iar peste 12 zile l-a vândut.

  După plecarea din sistem a încercat să obțină licența de avocat fără a susține examenul de calificare, însă Uniunea Avocaților i-a respins cererea. A contestat decizia, pierzând în instanță.

  I-am expediat lui Eduard Rățoi întrebarile despre apartament și vânzarea lui pe adresa de e-mail. Până la publicare însă, fostul judecător nu a revenit cu un răspuns.

  39 DE ZILE

  Magistratului de la Judecătoria Bălți, Igor Mozgovoi, i-a luat 39 de zile ca să-și vândă apartamentul. Judecătorul a plătit, pentru locuința de 68 de metri pătrați, puțin peste 29 de mii de euro, bani primiți donație de la mama sa. L-a vândut mai scump – cu 65 de mii de euro.

  Judecătorul declară anual transferuri de peste hotare. În ultimii cinci ani, acesta a primit de la rude transferuri în valoare de aproape 37 de mii de euro.

  Anul trecut Autoritatea Națională de Integritate (ANI) i-a verificat averea și l-a întrebat despre transferurile primite.  Mozgovoi a explicat că „banii au fost transferați de către mama sa din Germania, unde este legal angajată, cât și de mătușa din Italia, la fel angajată în câmpul muncii, pentru cheltuielile necesare reparației casei de locuit din Moldova a mamei sale, unde acesta împreună cu familia sa locuiesc în prezent, iar în unele cazuri pentru necesități personale ale acestora”.

  L-am întrebat și pe Igor Mozgovoi de ce a vândut apartamentul la preț preferențial. Acesta ne-a explicat că a nimerit într-un grav accident rutier. Cu banii obținuți din vânzarea locuinței, și-a procurat un alt automobil și un apartament mai mic în Chișinău.  

   43 DE ZILE

  Datoria lui Eremciuc

  Despre Ghenadie Eremciuc, judecătorul de la Judecătoria Bălți, transferat anul trecut la Curtea Supremă de Justiție, TV Nord și RISE Moldova au mai scris.

  În 2021, magistratul a contractat un apartament la preț preferențial, care l-a costat puțin peste 27 de mii de euro. Scriam anterior că pentru contractarea apartamentului, Eremciuc a luat bani cu împrumut de la avocatul Gheorghe Cobzac, fost coleg de-al său pe vremea lucra în Procuratură. 

  În septembrie anul trecut, Eremciuc a primit cheile apartamentului din Chișinău. Doar că, deși s-a mutat la instanța din capitală, peste 43 de zile, vinde apartamentul. Cumpărătorul – însuși creditorul. În ultima declarație pe venit depusă la ANI, Eremciuc declară că l-a vândut la preț de peste jumătate de milion de lei, aproape aceeași sumă cu care l-a cumpărat. Astfel și-a șters datoria față de avocatul Cobzac. 

  Actele cadastrale arată însă că apartamentul a fost înscris pe socrii lui Gheoghe Cobzac.

  L-am sunat pe Ghenadie Eremciuc să-l întrebăm de ce a vândut apartamentul procurat la preț preferențial, dar după ce a ascultat întrebarea, ne-a zis să revenim și a închis apelul. La alte apeluri, judecătorul nu a mai răspuns. 

  106 ZILE

  Și Natalia Costaș de la Judecătoria Bălți a fost transferată temporar la Curtea de Apel Bălți. Aceasta a examinat dosarul Marinei Tauber la alegerile locale din 2021, luând decizia de a o exclude pe candidată din cursa electorală la funcția de primară a orașului Bălți.

  În 2023 magistrata a semnat actele pentru un apartament de 63 de metri pătrați la preț preferențial. Peste trei luni, apartamentul pe care-l cumpărase cu 24 de mii de euro, îl vinde la preț de 72 de mii de euro. 

  La Bălți, judecătoarea mai are un apartament de 64 de metri pătrați, pe care l-a cumpărat în 2014.

  Anul trecut, magistrata a vândut și un automobil, pentru care a încasat 3.900 de euro. Dacă ne uităm în declarația depusă la ANI pentru 2022, ar fi vorba despre un Ford Fusion, doar că anterior, judecătoarea declara că mașina a costat-o douăzeci de mii de lei. În locul Fordului, familia Costaș și-a cumpărat o Toyota Corolla Cross, fabricată în același an, pentru care a plătit 32 de mii de dolari.

  Am sunat-o și pe Natalia Costaș s-o întrebăm despre motivul vânzării apartamentului, magistrata însă a refuzat să discute cu noi.
  
  Natalia COSTAȘ: „Credeți că e normal un răspuns la telefon de genul dat? Mai mult decât am indicat în declarație, nu am ce vă oferi.”

  DONATORII

  Alți doi judecători de la Curtea de Apel Bălți au decis, la scurt timp, să-și doneze locuințele la preț preferențial.

  Este vorba despre Aurelia Toderaș, care a plecat din funcția de judecătoare la Curtea de Apel Bălți în 2021, după ce și-a dat demisia. În ianuarie curent, aceasta și-a donat apartamentul de 46 de metri pătrați din blocul judecătorilor.

  Și magistratul Oleg Moraru de la Curtea de Apel Bălți și-a donat apartamentul. Imobilul de 73 de metri pătrați, care l-a costat 31 de mii de euro, a ajuns în proprietatea fiicei sale. 
  Sursa: Rise.md

• JUDECĂTORII NOI NUMIȚI ÎN FUNCȚIE AU DEPUS JURĂMÂNTUL ÎN FAȚA MEMBRILOR CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

  În cadrul ședinței plenare din 14 noiembrie 2017, în fața membrilor Consiliului Superior al Magistraturii au depus solemn jurământul judecătorii, Ceban Alexandru de la Judecătoria Chișinău, Chistruga Rodica de la Judecătoria Drochia (sediul central), Mozgovoi Igor de la Judecătoria Bălți (sediul central), Troianovschi Cristina de la Judecătoria Orhei (sediul central), care au fost recent numiți în funcție, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 421-VIII din 03 noiembrie 2017, pe o perioadă de 5 ani.

  Judecătorul a jurat să respecte Constituţia şi legile ţării, drepturile şi libertăţile omului, să-și îndeplinească cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce le revin. Depunerea jurământului a fost consemnată în procesul-verbal al ședinței plenare, de către Preşedintele ședinței, Victor Micu şi de către judecătorul nou numit în funcție .

  Citiţi mai departe

  În cadrul ședinței plenare din 14 noiembrie 2017, în fața membrilor Consiliului Superior al Magistraturii au depus solemn jurământul judecătorii, Ceban Alexandru de la Judecătoria Chișinău, Chistruga Rodica de la Judecătoria Drochia (sediul central), Mozgovoi Igor de la Judecătoria Bălți (sediul central), Troianovschi Cristina de la Judecătoria Orhei (sediul central), care au fost recent numiți în funcție, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 421-VIII din 03 noiembrie 2017, pe o perioadă de 5 ani.

  Judecătorul a jurat să respecte Constituţia şi legile ţării, drepturile şi libertăţile omului, să-și îndeplinească cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce le revin. Depunerea jurământului a fost consemnată în procesul-verbal al ședinței plenare, de către Preşedintele ședinței, Victor Micu şi de către judecătorul nou numit în funcție .

  Conform prevederilor art. 12 din Legea privind statutul judecătorului, înainte de a începe exercitarea funcției, judecătorul este obligat să depună jurământul, deoarece actele efectuate de judecător înainte de depunerea jurământului sunt nule.

  Amintim că,

  1. prin Hotărârea nr. 535/25 din 08 august 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Președintelui Republicii Moldova numirea doamnei Troianovschi Cristina în funcţia de judecător la Judecătoria Orhei (sediul Orhei), pe un termen de 5;
  2. prin Hotărârea nr. 513/24 din 01 august 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Președintelui Republicii Moldova numirea doamnei Chistruga Rodica în funcția de judecător la Judecătoria Drochia, pe un termen de 5 ani;
  3. prin Hotărârea nr. 468/22 din 11 iulie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Președintelui Republicii Moldova numirea domnului Mozgovoi Igor în funcția de judecător la Judecătoria Bălți, pe un termen de 5 ani;
  4. prin Hotărârea nr. 467/22 din 11 iulie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Președintelui Republicii Moldova numirea domnului Ceban Alexandru în funcţia de judecător la Judecătoria Chișinău, pe un termen de 5.

  De asemenea, în cadrul ședinței de astăzi, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis repartizarea judecătorilor la sediile Judecătoriei Chișinău, după cum urmează:

  • Judecătorul Ceban Alexandru – la sediul Botanica;
  • Judecătorul Costiuc Elena – la sediul Centru.
    Sursa: csm.md 

• Judecători numiți de șeful statului. Decretele, publicate în Monitorul Oficial

  Mai mulți judecători au fost numiți în funcție. Decretele, semnate de către președintele Republicii Moldova, au fost publicate în ediția de astăzi a Monitorului Oficial. Astfel, trei magistrați, Sergiu Caraman, Nicolae Corcea și Ion Ghizdari, au fost reconfirmați în funcție, până la atingerea plafonului de vârstă.

  La fel, alți patru magistrați au fost numiți pe un termen de cinci ani. Este vorba de:

  Alexandru Ceban – Judecătoria Chișinău;
  Rodica Chistruga – Judecătoria Drochia;
  Igor Mozgovoi – Judecătoria Bălți;
  Cristina Troianovschi – Judecătoria Orhei.

  Citiţi mai departe

  Mai mulți judecători au fost numiți în funcție. Decretele, semnate de către președintele Republicii Moldova, au fost publicate în ediția de astăzi a Monitorului Oficial. Astfel, trei magistrați, Sergiu Caraman, Nicolae Corcea și Ion Ghizdari, au fost reconfirmați în funcție, până la atingerea plafonului de vârstă.

  La fel, alți patru magistrați au fost numiți pe un termen de cinci ani. Este vorba de:

  Alexandru Ceban – Judecătoria Chișinău;
  Rodica Chistruga – Judecătoria Drochia;
  Igor Mozgovoi – Judecătoria Bălți;
  Cristina Troianovschi – Judecătoria Orhei.

  De asemenea, patru judecători au fost promovați în funcția de vicepreședinte de instanță, pentru o perioadă de patru ani. Prin urmare, vicepreședinte al Judecătoriei Cahul a fost acceptat Mihail Bușuleac, Vitali Stratan a fost acceptat pentru funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău și Petru Vacula – la Judecătoria Cimișlia. În același timp, șeful statului a numit-o pe Aliona Corcenco în funcția de vicepreședinte la Curtea de Apel Bălți.

  Magistrata Elena Costiuc a fost numită la Judecătoria Chișinău, prin transfer, iar Tudor Berdilă a fost acceptat, de către președinte, ca judecător al Curtea de Apel Cahul. În același timp, Ruslan Petrov a fost numit în funcția de președinte al Curții de Apel Cahul, pe un termen de patru ani.

  Potrivit Legii cu privire la statutul judecătorului, magistrații judecătoriilor şi judecătorii curţilor de apel se numesc în funcţie, din numărul candidaţilor selectaţi prin concurs, de către preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Candidaţii selectaţi, care întrunesc condiţiile, se numesc în funcţia de judecător iniţial pe un termen de cinci ani. După expirarea termenului de cinci ani, judecătorii sunt numiţi în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani. Preşedintele Republicii Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de către Consiliul Superisor al Magistraturii pentru numirea în funcţia de judecător pe 5 ani sau până la atingerea plafonului de vârstă şi numai în cazul depistării unor probe incontestabile de incompatibilitate a candidatului cu funcţia respectivă, de încălcare de către acesta a legislaţiei sau de încălcare a procedurilor legale de selectare şi promovare a lui.

  Refuzul de numire în funcţie sau de reconfirmare în funcţie trebuie să fie motivat şi se face în termen de 30 de zile de la data parvenirii propunerii. În cazul apariţiei unor circumstanţe care necesită o examinare suplimentară, preşedintele anunţă Consiliul Superior al Magistraturii despre prelungirea termenului indicat cu 15 zile. La propunerea repetată a Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintele emite un decret privind numirea în funcţia de judecător pe cinci ani sau până la atingerea plafonului de vârstă în termen de 30 de zile.
  sursa: bizlaw.md

LASĂ UN COMENTARIU