Știri

• Patru judecători, majoritatea foști conducători de instanțe, invitați la audieri pentru clarificarea unor dubii de integritate

  Comisia de Evaluare a Judecătorilor a anunțat că va audia luni, 8 decembrie, și vineri, 12 decembrie, patru judecători. Aceștia au fost invitați să ofere clarificări cu privire la anumite dubii de integritate identificate în procesul de verificare. Vor fi audiați, conform calendarului și prevederilor legale aplicabile, următorii judecători care au deținut funcții de conducere în ultimii cinci ani, fiecare în fața completului responsabil […]

  Citiţi mai departe

  Comisia de Evaluare a Judecătorilor a anunțat că va audia luni, 8 decembrie, și vineri, 12 decembrie, patru judecători. Aceștia au fost invitați să ofere clarificări cu privire la anumite dubii de integritate identificate în procesul de verificare.

  Vor fi audiați, conform calendarului și prevederilor legale aplicabile, următorii judecători care au deținut funcții de conducere în ultimii cinci ani, fiecare în fața completului responsabil de evaluarea cazului său:

  • Vasile Nogai, fost președinte și președinte interimar, Judecătoria Drochia – Complet D
  • Mihail Bușuleac, fost vicepreședinte, Judecătoria Cahul – Complet C
  • Ion Rusu, fost vicepreședinte și vicepreședinte interimar, Judecătoria Drochia – Complet C

  Tot în aceste zile, Completul B al Comisiei îl va audia pe judecătorul Roman Pascari, de la Judecătoria Chișinău, în calitate de candidat la funcția de judecător la Curtea de Apel Centru, unde este transferat temporar.

  În această rundă de audieri urma să fie audiat și procurorul Ion Covalciuc, în calitate de candidat la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție. După primirea notificării cu privire la audiere, acesta a informat Comisia că se retrage din concursul pentru Curtea Supremă.

  În cadrul ședințelor de audieri, judecătorii vor răspunde la întrebările membrilor Comisiei, referitoare la constatările preliminare și eventualele neclarități privind integritatea financiară și etică.

  În aprilie 2024, magistratul de la Judecătoria Cahul, sediul Centru, Mihail Bușuleac, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), s-a retras din concurs, în timp ce era evaluat repetat de Comisia Pre-Vetting.
  Sursa: zdg.md

• Un magistrat transferat temporar la Curtea de Apel Centru se retrage din concursul pentru funcția deplină de judecător în instanță, cu câteva zile înainte de audierea publică

  Judecătorul Roman Pascari, de la Judecătoria Chișinău, și-a retras candidatura din concursul pentru funcția de judecător la Curtea de Apel Centru, instanță la care este, în prezent, transferat temporar. Cererea de retragere a fost înaintată Comisiei de Evaluare a Judecătorilor joi, 10 decembrie, cu două zile înainte de audierea sa publică. Conform unui comunicat de presă emis de Comisie joi, […]

  Citiţi mai departe

  Judecătorul Roman Pascari, de la Judecătoria Chișinău, și-a retras candidatura din concursul pentru funcția de judecător la Curtea de Apel Centru, instanță la care este, în prezent, transferat temporar. Cererea de retragere a fost înaintată Comisiei de Evaluare a Judecătorilor joi, 10 decembrie, cu două zile înainte de audierea sa publică.

  Conform unui comunicat de presă emis de Comisie joi, 11 decembrie, retragerea a intervenit în etapa audierii publice, după ce candidatul a fost informat cu privire la anumite aspecte de integritate ce urmau a fi discutate în cadrul audierii programate pentru vineri, 12 decembrie. Ca urmare, audierea nu va mai avea loc.

  Comisia nu poate continua evaluarea în raport cu acest candidat, decât dacă Consiliul Superior al Magistraturii va respinge cererea de retragere din concurs.

  Conform prevederilor Legii nr. 252/2013, care reglementează, printre altele, și procedura de evaluare a candidaților la funcția de judecător la Curțile de Apel, Comisia consemnează retragerea candidatului fără a emite decizii, hotărâri sau rapoarte suplimentare privind rezultatul evaluării. Singura consecință juridică a retragerii este imposibilitatea candidatului de a continua participarea la concurs. Legea nu prevede însă nicio interdicție privind participarea ulterioară la alte concursuri.

  Magistratul transferat temporar la Curtea de Apel Centru, constatat că nu și-ar fi declarat corespunzător averea, a denunțat „intenții de răzbunare și defăimare”

  ZdG a relatat anterior că, conform Autorității Naționale de Integritate (ANI), magistratul nu ar fi declarat două datorii, în valoarea totală de peste 54 de mii de euro, și două bunuri imobile. De cealaltă parte, Pascari susține că sumele pe care nu le-ar fi declarat, considerate de către ANI datorii, sunt, de fapt, drepturi de creanță și au fost declarate corespunzător.

  Într-un comentariu pentru ZdG, în contextul actului de constatare privind încălcarea regimului juridic al declarării averii și al intereselor personale, judecătorul Roman Pascari, care urma să fie evaluat de Comisia Vetting, a denunțat „defăimări publice, utilizând conturi anonime pe rețele de socializare”, dar a evitat să dea nume.

  „Scopul „autorului” sesizării depuse la ANI nu a fost de a informa autoritatea, sau eventual societatea, despre anumite nereguli, dar răzbunarea, defăimarea și intimidarea mea în calitate de judecător, iar titlurile și informațiile expuse în unele surse media sunt de o manieră de a manipula opinia publică”, a invocat judecătorul într-un răspuns expediat redacției.

  ANI a constatat, în decembrie 2024, încălcarea regimului juridic al declarării averii și al intereselor personale de către judecătorul Roman Pascari, de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, și membrii familiei acestuia. Magistratul a fost transferat temporar, din septembrie 2024, la Curtea de Apel Centru (redenumită din Curtea de Apel Chișinău începând cu 27 decembrie 2024, n.r.).

  Constatările ANI: declararea necorespunzătoare a averii și intereselor personale

  Sub aspectul declarării conforme și complete a averii și intereselor personale, inspectorul de integritate notează că în cadrul procedurii de control s-a stabilit declararea necorespunzătoare a averii și intereselor personale de către Roman Pascari după cum urmează:

  1. Datoria în valoare de 54 240 de euro (părți contractuale „Galsam Service” SRL și soția judecătorului) – această sumă ar fi fost omisă de a fi declarată în declarațiile pentru anii fiscali 2016 și 2017;
  2. Datoria în valoare de 850 de euro (părți contractuale „IKI-Invest” SRL şi soția judecătorului),
     această sumă ar fi fost omisă de a fi declarată în declarațiile pentru anii fiscali 2016 și 2017;
  3. Bunul imobil în construcție cu suprafața de 88,10 m², potrivit contractului de investiții în construcție din 31 martie 2012. Roman Pascari ar fi inclus acest bun în declarațiile de avere și interese personale pentru anii 2016 și 2017, însă, începând cu declarația din anul 2018, acest bun imobil viitor nu a fost declarat.
  4. Bunul imobil în construcție cu suprafața de 51,80 m², potrivit contractului de investiții în construcție din 31 martie 2012. Roman Pascari ar fi inclus acest bun în declarațiile de avere și interese personale pentru anii 2016 și 2017, însă, începând cu declarația din anul 2018, acest bun imobil viitor nu a fost declarat.

  Totuși, pentru perioada 1 august 2016-13 iulie 2023, inspectorul de integritate nu a constatat diferență substanțială dintre averea subiectului declarării deținută la începutul perioadei în care acesta a devenit subiect al declarării, cumulată cu veniturile obținute în această perioadă, inclusiv veniturile membrilor de familie, pe de o parte și averea deținută la începutul verificării, inclusiv cheltuielile realizate în această perioadă, pe de altă parte.

  Pascari: „Este inadmisibilă denaturarea unor date certe”

  Roman Pascari a contestat la Curtea de Apel Centru actul de constatare al ANI. Într-un răspuns pentru ZdG, judecătorul a comunicat că „inspectorul indică încălcarea prevederilor art.4 alin.(1) lit.e) din Legea nr. 133/2016, deoarece nu am declarat datoriile valoarea cărora depășește valoarea a 10 salarii medii pe economie”. Acesta susține că cele peste 54 de mii de euro au fost declarate inițial la rubrica bunuri imobile, „fără a fi dublată și ca drepturi de creanță”, iar ulterior ca drept de creanță față de SRL „Galsam Service”, compania care a construit complexul „Palmieri și Stele”.

  ZdG a scris într-o investigație din 2019 că primele probleme pentru „Galsam-Service”, reprezentanții cărora promiteau un complex locativ modern, dotat cu bazin și grădiniță, au apărut la începutul anului 2014, atunci când firmei i-au fost blocate conturile de către Serviciul Fiscal de Stat din cauza unor datorii la bugetul de stat. În august 2024, ZdG a relatat că lucrările de construcție în blocul I al complexului locativ „Palmieri și Stele” din sectorul Ciocana al capitalei au fost reluate după ce au fost puse pe stop timp de mai mulți ani.

  „Este inadmisibilă denaturarea unor date certe și indicarea în actul de constatare a unor concluzii manipulatorii. Or, nicio încălcare din cele indicate în act nu se referă la careva datorii ce urmau a fi declarate și nu au fost declarate, deoarece cele indicate de ANI de fapt sunt drepturi de creanță, dar nu datorii.

  • SRL „IKI Invest Grup” în proces de insolvabilitate (debitor) – de fapt este un drept de creanță în valoare de 850,00 euro, apărută în temeiul unui acord de subantrepriză din 2015, până la numirea în funcție de judecător, și în privința căreia nu există vreo normă legală că este obligatorie de a fi declarată;
  • SRL „Galsam Service” în proces de insolvabilitate (debitor) – de asemenea este un drept de creanță în valoare de 54,240 mii de euro, apărută în temeiul a două contracte de investiții în construcții încheiate în 2012, până la numirea în funcție de judecător (august 2015).
  • Totuși, în declarațiile pentru anii 2015, 2016, 2017 au fost reflectate ca bunuri imobile, drept deținut în baza notării în Registrul bunurilor imobile a contractelor de investiții din 2012 cu valoarea de 54,240 mii de euro, fără a fi dublată și ca drepturi de creanță.
  • În cadrul seminarului din 18 martie 2019 organizat de Institutul Național al Justiției, pentru 40 de judecători, formatorul Lilian Chișcă, la acel moment vicepreședinte ANI, la întrebarea formulată personal de mine în legătură cu situația sus descrisă, a explicat că : „Nu este greșit de indicat nici ca bunuri imobile și nici ca drepturi de creanță, important ca raportul juridic să fie declarat. Totuși, dacă creanța este validată în cadrul unui proces de insolvabilitate, mai corect ar fi să fie reflectat ca drepturi de creanță”.
  • Astfel, începând cu 2018, în toate declarațiile, în legătură cu intentarea procedurii de insolvabilitate în privința SRL „Galsam Service” și validării creanțelor în aceeași valoare de 54 240 de mii de euro, aceasta a fost reflectată deja ca drept de creanță față de SRL „Galsam Service”, fără a fi dublată și ca bunuri imobile”, a explicat Roman Pascari.

  Tatăl – judecător, fiica – grefieră, în aceeași instanță

  ZdG a întrebat Curtea de Apel Centru cum explică faptul că, după transfer, magistratul a activat în aceeași instanță cu fiica sa, grefieră, deși legea privind statutul și organizarea activității grefierilor din instanțele judecătorești interzice acest fapt.

  Ziua în care am primit răspuns la întrebările ZdG adresate instanței de apel, 5 februarie, că a fost și ultima zi a fiicei judecătorului Roman Pascari, Beatrice Pascari, în funcția de grefieră în cadrul Curții de Apel Centru. ZdG a constatat că aceasta a fost transferată la o altă instanță la peste patru luni de când tatăl său a început să exercite funcția de judecător în aceeași instituție. Legea privind statutul și organizarea activității grefierilor din instanțele judecătorești prevede că „grefierul nu are dreptul să activeze în instanțele judecătorești în care una din rudele lui directe (părinții, frații, surorile, copiii) sau prin alianță (soțul, soția, părinții, frații, surorile soțului, soției) deține funcția de judecător”.

  Potrivit instanței, Beatrice Pascari, a fost angajată în funcția de grefier la Curtea de Apel Chișinău la 19 iunie 2023, iar la 5 februarie 2025, a fost eliberată conform prevederilor art. 63 al.1 lit. j) din Legea nr. 158 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

  Legea indică faptul că „persoana/organul care are competența legală de numire în funcție va dispune eliberarea din funcția publică printr-un act administrativ, care se comunică funcționarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, însă anterior datei eliberării din funcția publică, ca urmare a transferului într-o altă autoritate publică, cu respectarea prevederilor art. 48 alin. (2), (5)–(7) şi (9), cu acordul ambelor autorități publice”.

  „La data angajării în funcția de grefier, Roman Pascari nu activa în cadrul Curții de Apel Chișinău. Acesta a fost transferat doar temporar, începând cu 23 septembrie 2024, în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Administrația instanței despre un eventual conflict de interese între cei doi subiecți nu a fost informată”, a comunicat purtătoarea de cuvânt a Curții de Apel Centru Adela Roșca.

  Contactat de ZdG, Roman Pascari a declarat că „ea demult intenționa să fie transferată”. Cât despre dacă el consideră că este o coincidență că fiica acestuia a fost transferată exact în aceeași perioadă când ZdG a întrebat instanța dacă nu este încălcată legea, Pascari a întrebat „ce vrem să ne răspundă acum? dacă este o coincidență sau nu?”. Acesta a făcut referire la Legea privind funcția publică, care „spune că este incompatibil cu exercitarea unei funcții publice în cazul în care este o subordonare directă”.

  „Nu a fost niciodată în subordonare directă. Iar administrația instanței, din câte înțeleg eu, a stabilit în așa fel completele încât să nu fie incompatibilitate din acest punct de vedere”, a menționat Pascari, precizând că în opinia sa, nu a avut loc o încălcare a legii.

  Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat transferul temporar, începând cu 23 septembrie, până la ocuparea a 30 de funcții, la Curtea de Apel Chișinău a trei magistrați care au depus cereri, inclusiv Roman Pascari, de la Judecătoria Chișinău.

  Pascari a declarat că, în 2021, a depus cerere și pentru concursul pentru funcția de judecător la CA Chișinău, concurs care a fost anulat mai târziu, dar și la concursul anunțat în 2024.

  Roman Pascari a fost numit, în august 2015, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, până atunci exercitând profesia de avocat. Acesta a activat în calitate de jurist din anul 1997.

  Prin hotărârea plenului CSM din decembrie 2018, a fost desemnat judecător specializat în materie de drept civil din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

  În iulie 2023, ZdG a scris că ANI a inițiat controlul averii și a intereselor personale ale judecătorului de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Roman Pascari.

  Potrivit unui act de inițiere emis, ANI a înregistrat în luna iunie o sesizare în privința magistratului, cu privire la respectarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale.

  În octombrie 2016, Pascari a dispus ca judecătorului Gheorghe Popa, reţinut în flagrant după ce ar fi acceptat 200 de dolari de la un participant într-un dosar pe care-l avea în gestiune, dar declarat nevinovat ulterior, definitiv şi irevocabil, să-i fie achitat un prejudiciu moral în valoare de 200 de mii de lei, plus alţi 576 de mii de lei – plata salariului pentru perioada în care a lipsit forțat de la serviciu, dar și prejudiciul material pentru asistența juridică.
  Sursa: zdg.md

• Cine sunt cei trei magistrați care vor fi transferați temporar la Curtea de Apel Chișinău

  Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat transferul temporar, începând cu 23 septembrie, până la ocuparea a 30 de funcții, la Curtea de Apel Chișinău a celor trei magistrați care au depus cereri. Este vorba despre judecătorul Vitalie Pîslariuc, de la Judecătoria Orhei, și magistrații de la Judecătoria Chișinău Constantin Roșca și Roman Pascari. Cei trei sunt specializați în materie […]

  Citiţi mai departe

  Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat transferul temporar, începând cu 23 septembrie, până la ocuparea a 30 de funcții, la Curtea de Apel Chișinău a celor trei magistrați care au depus cereri.

  Este vorba despre judecătorul Vitalie Pîslariuc, de la Judecătoria Orhei, și magistrații de la Judecătoria Chișinău Constantin Roșca și Roman Pascari. Cei trei sunt specializați în materie civilă, de contencios administrativ și insolvabilitate. Membrii CSM au întrebat candidații dacă, în caz că „va fi necesar un judecător în Colegiul penal”, ar fi dispuși să examineze dosare penale, cei trei au răspuns pozitiv.

  Din cele 57 de posturi disponibile la Curtea de Apel Chișinău, în prezent sunt ocupate doar 19, după ce 20 de judecători și-au dat demisia înainte de începerea evaluării externe a integrității financiare și etice. CSM anunțase concurs pentru ocuparea a 10 posturi, dar doar trei judecători s-au arătat interesați.

  Vitalie Pîslariuc a fost numit, în 2017, pentru un termen de 5 ani la Judecătoria Orhei. Acesta candidează și pentru funcția de membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor. În iunie 2024, Comisia Vetting a emis o decizie de promovare a evaluării. În perioada 2010-2017, înainte de a fi numit în funcția de judecător, a practicat avocatura.

  În cadrul ședinței CSM, Pîslariuc a menționat că și-a înaintat candidatura și în cadrul concursului anunțat pentru transferul permanent la CA Chișinău.

  Constantin Roșca a fost numit în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, în octombrie 2014.

  Trei dintre membrii CSM au spus că au învățat sau au muncit în aceeași instanță cu Roșca, dar nu au considerat necesar să declare abținere.

  Roșca este și formator în cadrul Institutului Naţional al Justiţiei.

  Roman Pascari a fost numit, în august 2015, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, până atunci exercitând profesia de avocat. Acesta a activat în calitate de jurist din anul 1997.

  Pascari a declarat că, în 2021, a depus cerere și pentru concursul pentru funcția de judecător la CA Chișinău, concurs care a fost anulat mai târziu, dar și la concursul anunțat în 2024.

  În iulie 2023, ZdG a scris că Autoritatea Națională Anticorupție (ANI) a inițiat controlul averii și a intereselor personale ale judecătorului de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Roman Pascari.

  Potrivit unui act de inițiere emis, ANI a înregistrat în luna iunie o sesizare în privința magistratului, cu privire la respectarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale.

  Conform sesizării, „se solicită inițierea controlului averii și a intereselor personale în privința lui Roman Pascari, judecător în cadrul Judecătoriei Chișinău, deoarece acesta împreună cu soția sa au obținut active sub formă de bunuri imobile în mun. Chișinău valoarea cărora ar depăși veniturile declarate”.

  În octombrie 2016, el a dispus ca judecătorului Gheorghe Popa, reţinut în flagrant după ce ar fi acceptat 200 de dolari de la un participant într-un dosar pe care-l avea în gestiune, dar declarat nevinovat ulterior, definitiv şi irevocabil, să-i fie achitat un prejudiciu moral în valoare de 200 de mii de lei, plus alţi 576 de mii de lei – plata salariului pentru perioada în care a lipsit forţat de la serviciu, dar şi prejudiciul material pentru asistenţa juridică.

  La 12 aprilie Comisia vetting a anunțat despre începerea evaluării curților de apel cu cei 40 de judecători ai CA Chișinău. Magistrații au fost notificați că acest proces a început și au la dispoziție 20 de zile pentru a demisiona dacă nu vor să le fie verificate averile și interesele. Astfel, jumătate din judecătorii CA Chișinău au ales să fie evaluați de Comisia Vetting, iar ceilalți au depus cerere de demisie.
  Sursa: zdg.md

   

• ANI inițiază controlul averii magistratului de la Judecătoria Chișinău Roman Pascari

  Autoritatea Națională Anticorupție (ANI) a inițiat controlul averii și a intereselor personale ale judecătorului de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Roman Pascari. Potrivit unui act de inițiere emis joi, 13 iulie, ANI a înregistrat în luna iunie o sesizare în privința magistratului, cu privire la respectarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale. Conform sesizării, „se solicită inițierea controlului averii și […]

  Citiţi mai departe

  Autoritatea Națională Anticorupție (ANI) a inițiat controlul averii și a intereselor personale ale judecătorului de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Roman Pascari.

  Potrivit unui act de inițiere emis joi, 13 iulie, ANI a înregistrat în luna iunie o sesizare în privința magistratului, cu privire la respectarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale.

  Conform sesizării, „se solicită inițierea controlului averii și a intereselor personale în privința lui Roman Pascari, judecător în cadrul Judecătoriei Chișinău, deoarece acesta împreună cu soția sa au obținut active sub formă de bunuri imobile în mun. Chișinău valoarea cărora ar depăși veniturile declarate”.

  Astfel, la etapa de verificare prealabilă, inspectoarea de integritate a analizat declarațiile de avere și interese personale ale subiectului declarării Roman Pascari, generate de sistemul informațional de stat e-Integritate, și s-a stabilit că Roman Pascari a dobândit bunuri imobile și mobile care au fost semnalate de către autorul sesizării.

  Roman Pascari a ajuns magistrat la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău în august 2015, fiind numit pentru un termen de cinci ani, până atunci exercitând profesia de avocat. Din 1 ianuarie 2019 a fost desemnat judecător specializat în materie de drept civil la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

  În octombrie 2016, el a dispus ca judecătorului Gheorghe Popa, reţinut în flagrant după ce ar fi acceptat 200 de dolari de la un participant într-un dosar pe care-l avea în gestiune, dar declarat nevinovat ulterior, definitiv şi irevocabil, să-i fie achitat un prejudiciu moral în valoare de 200 de mii de lei, plus alţi 576 de mii de lei – plata salariului pentru perioada în care a lipsit forţat de la serviciu, dar şi prejudiciul material pentru asistenţa juridică.
  Sursa: zdg.md

   

   

   

   

• Concursurile pentru funcții de conducere în două judecătorii, amânate de CSM. Alte trei competiții au fost prelungite

  Concursul pentru funcția de președinte al Judecătoriei Orhei, la care s-au înscris magistratele Veronica Cupcea și Ecaterina Buzu, dar și cel pentru funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, la care au participat Roman Pascari și Grigore Manoli, au fost amânate de CSM în cadrul ședinței de marți a Consiliului. În același timp, au fost prelungite alte trei concursuri la care s-a înscris […]

  Citiţi mai departe

  Concursul pentru funcția de președinte al Judecătoriei Orhei, la care s-au înscris magistratele Veronica Cupcea și Ecaterina Buzu, dar și cel pentru funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, la care au participat Roman Pascari și Grigore Manoli, au fost amânate de CSM în cadrul ședinței de marți a Consiliului. În același timp, au fost prelungite alte trei concursuri la care s-a înscris câte un singur candidat – cel pentru funcția de președinte al Judecătoriei Bălți, la care a pretins actualul interimar, Dumitru Gherasim, cel pentru funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Comrat, la care s-a înscris doar Valeriu Hudoba și cel pentru funcția de adjunct al președintelui Judecătoriei Soroca, la care a participat doar Ghenadie Purici. Reporterii portalului Anticoruptie.md vă prezintă detalii din cariera magistraților respectivi și deciziile controversate în dosarele de rezonanță pe care le-au examinat.

  Veronica Cupcea a devenit judecătoare în 2007, iar trei ani mai târziu a fost numită președintă a Judecătoriei Orhei. În 2013, magistrata s-a pomenit în mijlocul unui scandal după ce a angajat și promovat în funcție o persoană pe care o condamnase.

  Astfel, după ce a găsit-o vinovată pe grefiera Anastasia Motîngă, care lucra în aceeaşi instanţă, de însuşirea bunurilor materiale ale statului, Cupcea a achitat-o şi a angajat-o să îi fie grefieră ca să o promoveze ulterior în calitate de consilieră a preşedintelui Judecătoriei Orhei. Anastasia Motîngă a fost găsită vinovată pentru delapidarea averii străine comisă prin utilizarea situaţiei de serviciu. Mai exact, în perioada în care activa în calitate de executor specialist coordonator al Oficiului Orhei al Departamentului de executare a deciziilor judiciare, i s-a stabilit pedeapsa cu închisoarea pe un termen de doi ani, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate.

  Judecătoarea Cupcea a dispus însă suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate inculpatei pe un termen de probă de un an. Atunci Cupcea a fost atenționată de către Consiliul Superior al Magistraturii, care a constatat că magistrata ar fi afectat imaginea justiției. În 2012, președintele Nicolae Timofti a respins candidatura Veronicăi Cupcea la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, pentru că făcea obiectul unei „cercetări disciplinare pentru încălcarea obligației de imparțialitate şi a normelor imperative ale legislației”.

  În ianuarie 2017 a obținut al doilea mandat de președintă a instanței de fond din Orhei, în prezent asigurând interimatul funcției.

  În anul 2017, potrivit unui articol din Ziarul de Gardă, Veronica Cupcea a primit trei premii. „În temeiul demersurilor semnate, aparent, de şefa secretariatului instanţei, Cupcea a beneficiat de un premiu de Paşti, în aprilie, unul cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”, dar şi în februarie, cu prilejul Zilei Internaţionale a Femeii.”

  Portalul Moldova Curată a scris că reparația Judecătoriei Orhei, în perioada în care la cârma instanței se afla Veronica Cupcea, s-a soldat cu un dosar penal. „Oamenii legii au pornit urmărirea penală în baza articolului 190, aliniat 5, din Codul Penal – escrocheria, în baza raportului inspectorilor. Deşi procurorii ne-au asigurat că administraţia judecătoriei nu poartă vreo vină, documentul arată că şi şefii instanţei au comis încălcări”, scriau jurnaliștii.

  În perioada 2002 – 2005 Ecaterina Buzu a fost grefieră la Judecătoria Centru din Chișinău. Între 2006 și 2012 a activat în mai multe funcții la Aparatul Consiliului Superior al Magistraturii.a fost numită judecătoare în 2012, pe un termen de cinci ani. În decembrie 2017, a fost desemnată pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie, pentru perioada 1 ianuarie 2017 – 31 decembrie 2017. În martie 2017, a fost numită în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

  În octombrie 2014, Ecaterina Buzu a primit calificativul „insuficient” din partea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor din cadrul CSM. Membrii Colegiului au constatat că Buzu ar comite mai multe încălcări în timpul examinării dosarelor, „nu acordă atenţie deosebită examinării fiecărui dosar, nu denotă destulă capacitate de a organiza timpul de muncă” și „încalcă termenele de redactare a hotărârilor judecătoreşti”. În document se mai arată că magistrata a început a înregistra şedinţele de judecată cu dictafonul abia din 2014, după ce a fost chemată la CSM pentru a oferi explicaţii şi, ulterior, atenţionată. Ecaterina Buzu a atacat hotărârea Colegiului la CSJ, dar nu a obţinut câştig de cauză. În mai 2016, respectiv în ianuarie 2017, Ecaterina Buzu a mai fost evaluată de două ori, fiindu-i acordat calificativul „bine” în ambele cazuri.

  Ecaterina Buzu este magistrata care a examinat cazul minorei din Orhei, violată în decembrie 2014 cu participarea a trei tineri, care a scandalizat opinia publică. În ianuarie 2016, doar unul dintre făptași, judecat pentru privare de libertate şi nu pentru viol, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare. Alții doi nu au ajuns în instanţă, unul dintre ei fiind scos de sub urmărire penală de procuror.

  Dumitru Gherasim a fost numit judecător în 1996, la instanța de fond din Bălți. În 2007 a fost avansat în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Bălți, iar patru ani mai târziu, în funcția de președinte al instanței. În ianuarie 2017, a obținut al doilea mandat, iar în prezent asigură interimatul funcției. În octombrie 2016, magistratul a fost ales membru al Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, subordonat CSM.

  În calitate de președinte al Judecătoriei Bălți, Dumitru Gherasim nu a reacționat la solicitările unui magistrat care are o dizabilitate. Pe parcursul anului 2019, un judecător a solicitat reducerea duratei timpului de muncă la 30 de ore săptămânal și a sarcinii de muncă proporțional timpului de muncă, din motive de dizabilitate. Gherasim a ignorat solicitările magistratului. În mai 2020 CSM decide reducerea cu 25% a timpului de muncă și calcularea salariului pentru munca suplimentară de 10 ore pe săptămână efectuată în ultimii trei ani de până la depunerea cererii.

  Roman Pascari a fost numit magistrat la Judecătoria Buiucani din Chișinău în iulie 2015. În august 2020, a fost numit în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

  Într-un articol publicat de portalul Newsmaker se arată că magistratul Roman Pascari a interzis SA Apă-Canal debranșarea firmei Slavena Lux SRL de la sistemul public cu alimentare cu apă și canalizare. O solicitare în acest sens fusese făcută de către reprezentanții primăriei Capitalei, din cauza faptului că întreprinderea respectivă ar revarsa ape uzate în canalizarea publică, acesta fiind motivul mirosului neplăcut din oraș.

  Grigore Manoli a fost numit judecător în octombrie 2015, pe un termen de cinci ani. În octombrie 2020, a fost reconfirmat în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

  În 2018, Grigore Manoli a solicitat promovarea în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. Candidatura sa a fost însă respinsă de Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor. În urma evaluării, acesta a obținut doar 16 puncte din 62 posibile.

  Portalul bizlaw.md scria că, membrii Colegiului au menționat că obiectivele stabilite de candidatul la funcția de vicepreședinte al instanței sunt „pur declarative, candidatul nu a argumentat căile practice de realizare a lor, nu a demonstrat capacități, cunoștințe și abilități, care i-ar permite realizarea acestor obiective, referindu-se la vârsta sa și capacitățile organizatorice manifestate anterior în alte fucții deținute”. „Totodată, Colegiul pentru selecție spune că în planul de activitate elaborat de magistrat nu sunt indicați pașii concreți de realizare și nu corespunde prevederilor normative în vigoare. Magistratul nu a confirmat implicarea sa în activități ce țin de administrarea instanței și nu a anexat la dosar informații privind aprecierea calităților sale manageriale și de conducere, prin prisma activității anterioare în funcții administrative. În același timp, Grigore Manoli nu a indicat dacă deține grad științific sau dacă are sau nu experiență didactică sau științifică. De asemenea, în hotărârea Colegiului se menționează că judecătorul nu a fost supus testului de integritate profesională de către Centrul Naţional Anticorupţie.”

  Valeri Hudoba este magistrat la Judecătoria Comrat, fiind numit în funcție în iulie 2016. Anterior a activat în organele Procuraturii. În perioada anilor 2017- 2019 magistratul a primit donații în sumă de peste 920.000 de lei.

  Portalul Moldova Curată a scris că magistratul a evitat să raporteze în declarația de avere pentru 2016, două firme fondate de soția sa. „Una dintre cele două afaceri administrează o piață comercială din Comrat, pe care judecătorul a procurat-o în 2014, de la un fost deputat liberal-democrat. Valeriu Hudoba nu a indicat venitul încasat din darea în locațiune a spațiilor de pe teritoriul pieței, motivând că veniturile ajung în conturile firmei și nu direct în cele ale familiei sale.” Jurnaliștii au arătat că, deși în ultimii ani a activat doar în instituțiile de drept, magistratul a reușit să-și procure mai multe imobile.

  „În 2015 judecătorul a intrat în posesia unui spațiu de 80 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de circa 100 de mii de lei. Spațiul respectiv este amplasat într-o piață din orașul Comrat, unde Ala Hudoba, soția magistratului, are două magazine în care comercializează încălțăminte sub marca Bianko. Un an mai târziu, în iunie 2016, judecătorul a devenit proprietarul unui teren de 25 de ari și al construcțiilor aflate pe el, cu o suprafață totală de 652 de metri pătrați. Valoarea cadastrală totală a terenului și a construcțiilor este de peste 2,7 milioane de lei.

  Terenul și cele 11 construcții reprezintă de fapt una dintre cele două piețe comerciale din Comrat, numită de localnici Piața Bugeac. Aceasta a fost cumpărată de la compania Nezerant SRL, fondată de soții Ludmila și Petru Vlah. Petru Vlah este ex-deputat PLDM. Tranzacția în valoare de peste 2,7 milioane de lei figurează în declarația de avere și interese pentru 2016 a lui Valeriu Hudoba, la capitolul datorii”, se mai arată în anchetă.

  Ghenadie Purici a îmbrăcat roba de judecător în 2009, fiind numit pentru cinci ani la instanța de fond din Ocnița. Doi ani mai târziu a fost transferat la Judecătoria Soroca.
  Sursa: anticoruptie.md

• Președintele Judecătoriei Chișinău, dar și alți 3 magistrați, ar putea avansa în gradul de calificare

  Președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, ar putea primi gradul de calificare doi. Subiectul urmează să fie discutat în ședința de marți a Consiliului Superior al Magistraturii. În prezent, Radu Țurcanu are gradul de calificare trei. Acesta a fost numit în funcția de magistrat în anul 2007, iar din 2017 deține funcția de președinte de instanță. Conform portalului magistrat.md, Radu Țurcanu […]

  Citiţi mai departe

  Președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, ar putea primi gradul de calificare doi. Subiectul urmează să fie discutat în ședința de marți a Consiliului Superior al Magistraturii.

  În prezent, Radu Țurcanu are gradul de calificare trei. Acesta a fost numit în funcția de magistrat în anul 2007, iar din 2017 deține funcția de președinte de instanță. Conform portalului magistrat.md, Radu Țurcanu a activat doar la Judecătoria Chișinău. Într-un interviu acordat anterior portalului BizLaw.md, președintele instanței din Chișinău a spus că a decis să se facă judecător după ce zece ani a activat în calitate de funcționar public în cadrul Parlamentului.

  De asemenea, grad de calificare mai înalt urmează să primească și Ghenadie Mîțu, de la Judecătoria Soroca. Subiectul privind acordarea magistratului gradul de calificare trei urma să fie analizat încă săptămâna trecută, însă CSM a decisatunci să amâne examinarea acestuia pentru o altă ședință. Amintim că, judecătorul a evaluat și admis, recent, pentru a participa la concursul pentru ocuparea funcției de președinte al Judecătoriei Soroca, funcție care este vacantă.

  Tot marți, Consiliul Superior al Magistraturii urmează să decidă acordarea gradului de calificare cinci magistraților Roman Pascari și Vladislav Holban, de la Judecătoria Chișinău. Aceștia au fost numit în funcție în anul 2015 și, respectiv, în anul 2014.

  Conform prevederilor legale, gradele de calificare cinci, patru și trei se acordă judecătorilor și vicepreședinților instanțelor de prim nivel, iar gradul de calificare doi, președinților judecătoriilor și magistraților de la curțile de apel.
  Sursa: bizlaw.md

• Confesiunile unui tînăr magistrat aflat la început de carieră în cadrul celei de-a treia puteri în stat

   – Ce v-a determinat să accedeți în funcția de magistrat? Și de ce judecător și nu procuror, avocat sau executor judecătoresc, funcții care de asemenea implică cunoștințe și abilități juridice? – Motivarea principală pe care am avut-o şi care mi-a marcat atît dorinţa, cît şi tendinţa de a accede în funcția de magistrat a fost educaţia primită în sînul familiei […]

  Citiţi mai departe

   – Ce v-a determinat să accedeți în funcția de magistrat? Și de ce judecător și nu procuror, avocat sau executor judecătoresc, funcții care de asemenea implică cunoștințe și abilități juridice?
  – Motivarea principală pe care am avut-o şi care mi-a marcat atît dorinţa, cît şi tendinţa de a accede în funcția de magistrat a fost educaţia primită în sînul familiei de mic copil. Mereu am fost mîndru de părinţi şi profesiile pe care le aveau, dar în special fiindu-mi aproape de spirit profesia mamei, d-na Anastasia Pascari, care a activat în funcţia de judecător timp de 35 de ani, care și-a dedicat toată viaţa apărării valorilor supreme în calitatea sa de judecător. Recunosc că decizia de a deveni judecător nu a fost una uşoară, dar când eşti înconjurat de oameni care sunt exemple de excelenţă în profesie, aşa cum am văzut şi eu, şi ai susţinerea persoanelor apropiate, decizia pare mai uşoară. Anterior deținerii funcției de magistrat, începînd cu anul 2002 am fost avocat, experiență profesională pe care nu o regret și care mă ajută mult la exercitarea sarcinilor puse în fața mea în funcţia de magistrat.

  sursa: csm.md

• Președintele Timofti a semnat decretele de numire în funcție a 14 magistrați

  Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a semnat, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, decretele de numire în funcție a 14 magistrați. Domnul Eugeniu Bejenaru a fost numit, pe un termen de patru ani, în funcţia de președinte al Judecătoriei Ocnița; Domnii Alexandru Arhip, Sergiu Stratan și Oleg Tănase – judecători la  Judecătoria  Centru, municipiul Chișinău, pe un termen de cinci […]

  Citiţi mai departe

  Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a semnat, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, decretele de numire în funcție a 14 magistrați.

  Domnul Eugeniu Bejenaru a fost numit, pe un termen de patru ani, în funcţia de președinte al Judecătoriei Ocnița;

  Domnii Alexandru Arhip, Sergiu Stratan și Oleg Tănase – judecători la  Judecătoria  Centru, municipiul Chișinău, pe un termen de cinci ani;

  Doamna Viorica Caduc – președinte la Judecătoria Briceni, pe un termen de patru ani;

  Domnul Ghenadie Comerzan – vicepreședinte la Judecătoria Briceni, pe  un termen de patru ani;

  Doamnele Tatiana Bivol și Olesea Țurcan – judecători la  Judecătoria  Râșcani, municipiul Chișinău, pe un termen de cinci ani;

  Domnul Vladimir Brașoveanu – judecător la Curtea de Apel Chișinău;

  Domnii Vitalie Budeci și Roman Pascari – judecători la Judecătoria Buiucani, municipiul Chișinău, pe un termen de cinci ani;

  Doamnele Ioana Chironeț și Iraida Secrieru – judecător i la Judecătoria  Ciocana, municipiul Chișinău , pe un termen de cinci ani;

  Doamna Iana Talmaci – judecător la  Judecătoria  Strășeni, pe un termen de  cinci  ani.
  sursa: presedinte.md

• Noii judecători, propuși de CSM

  Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât, la 7 iulie curent, înaintarea către Președintele R. Moldova a propunerilor de numire în funcțiile de judecători: – a lui Budeci Vitalie și Pascari Roman, în funcția de judecători la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, pe un termen de cinci ani; – a lui Tănase Oleg, Stratan Sergiu, Arhip Alexandru, în funcțiile de judecători […]

  Citiţi mai departe

  Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât, la 7 iulie curent, înaintarea către Președintele R. Moldova a propunerilor de numire în funcțiile de judecători:
  – a lui Budeci Vitalie și Pascari Roman, în funcția de judecători la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, pe un termen de cinci ani;
  – a lui Tănase Oleg, Stratan Sergiu, Arhip Alexandru, în funcțiile de judecători la Judecătoria Centru, mun. Chișinău, pe un termen de cinci ani;
  – a Țurcan Olesea și Bivol Tatiana, în funcțiile de judecători la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, pe un termen de cinci ani;
  – a Secrieru Iraida și Chironeț Ioana, în funcțiile de judecători la Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău, pe un termen de cinci ani;
  – a lui Mocanu Andrei, în funcția de judecător la Judecătoria Anenii Noi.

  Potrivit legii, judecătorii judecătoriilor şi judecătorii curţilor de apel se numesc în funcţie, din numărul candidaţilor selectaţi prin concurs, de către Preşedintele țării, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Candidaţii selectaţi, care întrunesc toate condițiile, sunt numiți în funcția de judecător iniţial pe un termen de 5 ani. După expirarea termenului de 5 ani, judecătorii sunt numiţi în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani.