Știri

• Cine sunt cei trei magistrați care vor fi transferați temporar la Curtea de Apel Chișinău

  Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat transferul temporar, începând cu 23 septembrie, până la ocuparea a 30 de funcții, la Curtea de Apel Chișinău a celor trei magistrați care au depus cereri. Este vorba despre judecătorul Vitalie Pîslariuc, de la Judecătoria Orhei, și magistrații de la Judecătoria Chișinău Constantin Roșca și Roman Pascari. Cei trei sunt specializați în materie […]

  Citiţi mai departe

  Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat transferul temporar, începând cu 23 septembrie, până la ocuparea a 30 de funcții, la Curtea de Apel Chișinău a celor trei magistrați care au depus cereri.

  Este vorba despre judecătorul Vitalie Pîslariuc, de la Judecătoria Orhei, și magistrații de la Judecătoria Chișinău Constantin Roșca și Roman Pascari. Cei trei sunt specializați în materie civilă, de contencios administrativ și insolvabilitate. Membrii CSM au întrebat candidații dacă, în caz că „va fi necesar un judecător în Colegiul penal”, ar fi dispuși să examineze dosare penale, cei trei au răspuns pozitiv.

  Din cele 57 de posturi disponibile la Curtea de Apel Chișinău, în prezent sunt ocupate doar 19, după ce 20 de judecători și-au dat demisia înainte de începerea evaluării externe a integrității financiare și etice. CSM anunțase concurs pentru ocuparea a 10 posturi, dar doar trei judecători s-au arătat interesați.

  Vitalie Pîslariuc a fost numit, în 2017, pentru un termen de 5 ani la Judecătoria Orhei. Acesta candidează și pentru funcția de membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor. În iunie 2024, Comisia Vetting a emis o decizie de promovare a evaluării. În perioada 2010-2017, înainte de a fi numit în funcția de judecător, a practicat avocatura.

  În cadrul ședinței CSM, Pîslariuc a menționat că și-a înaintat candidatura și în cadrul concursului anunțat pentru transferul permanent la CA Chișinău.

  Constantin Roșca a fost numit în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, în octombrie 2014.

  Trei dintre membrii CSM au spus că au învățat sau au muncit în aceeași instanță cu Roșca, dar nu au considerat necesar să declare abținere.

  Roșca este și formator în cadrul Institutului Naţional al Justiţiei.

  Roman Pascari a fost numit, în august 2015, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, până atunci exercitând profesia de avocat. Acesta a activat în calitate de jurist din anul 1997.

  Pascari a declarat că, în 2021, a depus cerere și pentru concursul pentru funcția de judecător la CA Chișinău, concurs care a fost anulat mai târziu, dar și la concursul anunțat în 2024.

  În iulie 2023, ZdG a scris că Autoritatea Națională Anticorupție (ANI) a inițiat controlul averii și a intereselor personale ale judecătorului de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Roman Pascari.

  Potrivit unui act de inițiere emis, ANI a înregistrat în luna iunie o sesizare în privința magistratului, cu privire la respectarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale.

  Conform sesizării, „se solicită inițierea controlului averii și a intereselor personale în privința lui Roman Pascari, judecător în cadrul Judecătoriei Chișinău, deoarece acesta împreună cu soția sa au obținut active sub formă de bunuri imobile în mun. Chișinău valoarea cărora ar depăși veniturile declarate”.

  În octombrie 2016, el a dispus ca judecătorului Gheorghe Popa, reţinut în flagrant după ce ar fi acceptat 200 de dolari de la un participant într-un dosar pe care-l avea în gestiune, dar declarat nevinovat ulterior, definitiv şi irevocabil, să-i fie achitat un prejudiciu moral în valoare de 200 de mii de lei, plus alţi 576 de mii de lei – plata salariului pentru perioada în care a lipsit forţat de la serviciu, dar şi prejudiciul material pentru asistenţa juridică.

  La 12 aprilie Comisia vetting a anunțat despre începerea evaluării curților de apel cu cei 40 de judecători ai CA Chișinău. Magistrații au fost notificați că acest proces a început și au la dispoziție 20 de zile pentru a demisiona dacă nu vor să le fie verificate averile și interesele. Astfel, jumătate din judecătorii CA Chișinău au ales să fie evaluați de Comisia Vetting, iar ceilalți au depus cerere de demisie.
  Sursa: zdg.md

   

• ANI inițiază controlul averii magistratului de la Judecătoria Chișinău Roman Pascari

  Autoritatea Națională Anticorupție (ANI) a inițiat controlul averii și a intereselor personale ale judecătorului de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Roman Pascari. Potrivit unui act de inițiere emis joi, 13 iulie, ANI a înregistrat în luna iunie o sesizare în privința magistratului, cu privire la respectarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale. Conform sesizării, „se solicită inițierea controlului averii și […]

  Citiţi mai departe

  Autoritatea Națională Anticorupție (ANI) a inițiat controlul averii și a intereselor personale ale judecătorului de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Roman Pascari.

  Potrivit unui act de inițiere emis joi, 13 iulie, ANI a înregistrat în luna iunie o sesizare în privința magistratului, cu privire la respectarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale.

  Conform sesizării, „se solicită inițierea controlului averii și a intereselor personale în privința lui Roman Pascari, judecător în cadrul Judecătoriei Chișinău, deoarece acesta împreună cu soția sa au obținut active sub formă de bunuri imobile în mun. Chișinău valoarea cărora ar depăși veniturile declarate”.

  Astfel, la etapa de verificare prealabilă, inspectoarea de integritate a analizat declarațiile de avere și interese personale ale subiectului declarării Roman Pascari, generate de sistemul informațional de stat e-Integritate, și s-a stabilit că Roman Pascari a dobândit bunuri imobile și mobile care au fost semnalate de către autorul sesizării.

  Roman Pascari a ajuns magistrat la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău în august 2015, fiind numit pentru un termen de cinci ani, până atunci exercitând profesia de avocat. Din 1 ianuarie 2019 a fost desemnat judecător specializat în materie de drept civil la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

  În octombrie 2016, el a dispus ca judecătorului Gheorghe Popa, reţinut în flagrant după ce ar fi acceptat 200 de dolari de la un participant într-un dosar pe care-l avea în gestiune, dar declarat nevinovat ulterior, definitiv şi irevocabil, să-i fie achitat un prejudiciu moral în valoare de 200 de mii de lei, plus alţi 576 de mii de lei – plata salariului pentru perioada în care a lipsit forţat de la serviciu, dar şi prejudiciul material pentru asistenţa juridică.
  Sursa: zdg.md

   

   

   

   

   

• Concursurile pentru funcții de conducere în două judecătorii, amânate de CSM. Alte trei competiții au fost prelungite

  Concursul pentru funcția de președinte al Judecătoriei Orhei, la care s-au înscris magistratele Veronica Cupcea și Ecaterina Buzu, dar și cel pentru funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, la care au participat Roman Pascari și Grigore Manoli, au fost amânate de CSM în cadrul ședinței de marți a Consiliului. În același timp, au fost prelungite alte trei concursuri la care s-a înscris […]

  Citiţi mai departe

  Concursul pentru funcția de președinte al Judecătoriei Orhei, la care s-au înscris magistratele Veronica Cupcea și Ecaterina Buzu, dar și cel pentru funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, la care au participat Roman Pascari și Grigore Manoli, au fost amânate de CSM în cadrul ședinței de marți a Consiliului. În același timp, au fost prelungite alte trei concursuri la care s-a înscris câte un singur candidat – cel pentru funcția de președinte al Judecătoriei Bălți, la care a pretins actualul interimar, Dumitru Gherasim, cel pentru funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Comrat, la care s-a înscris doar Valeriu Hudoba și cel pentru funcția de adjunct al președintelui Judecătoriei Soroca, la care a participat doar Ghenadie Purici. Reporterii portalului Anticoruptie.md vă prezintă detalii din cariera magistraților respectivi și deciziile controversate în dosarele de rezonanță pe care le-au examinat.

  Veronica Cupcea a devenit judecătoare în 2007, iar trei ani mai târziu a fost numită președintă a Judecătoriei Orhei. În 2013, magistrata s-a pomenit în mijlocul unui scandal după ce a angajat și promovat în funcție o persoană pe care o condamnase.

  Astfel, după ce a găsit-o vinovată pe grefiera Anastasia Motîngă, care lucra în aceeaşi instanţă, de însuşirea bunurilor materiale ale statului, Cupcea a achitat-o şi a angajat-o să îi fie grefieră ca să o promoveze ulterior în calitate de consilieră a preşedintelui Judecătoriei Orhei. Anastasia Motîngă a fost găsită vinovată pentru delapidarea averii străine comisă prin utilizarea situaţiei de serviciu. Mai exact, în perioada în care activa în calitate de executor specialist coordonator al Oficiului Orhei al Departamentului de executare a deciziilor judiciare, i s-a stabilit pedeapsa cu închisoarea pe un termen de doi ani, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate.

  Judecătoarea Cupcea a dispus însă suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate inculpatei pe un termen de probă de un an. Atunci Cupcea a fost atenționată de către Consiliul Superior al Magistraturii, care a constatat că magistrata ar fi afectat imaginea justiției. În 2012, președintele Nicolae Timofti a respins candidatura Veronicăi Cupcea la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, pentru că făcea obiectul unei „cercetări disciplinare pentru încălcarea obligației de imparțialitate şi a normelor imperative ale legislației”.

  În ianuarie 2017 a obținut al doilea mandat de președintă a instanței de fond din Orhei, în prezent asigurând interimatul funcției.

  În anul 2017, potrivit unui articol din Ziarul de Gardă, Veronica Cupcea a primit trei premii. „În temeiul demersurilor semnate, aparent, de şefa secretariatului instanţei, Cupcea a beneficiat de un premiu de Paşti, în aprilie, unul cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”, dar şi în februarie, cu prilejul Zilei Internaţionale a Femeii.”

  Portalul Moldova Curată a scris că reparația Judecătoriei Orhei, în perioada în care la cârma instanței se afla Veronica Cupcea, s-a soldat cu un dosar penal. „Oamenii legii au pornit urmărirea penală în baza articolului 190, aliniat 5, din Codul Penal – escrocheria, în baza raportului inspectorilor. Deşi procurorii ne-au asigurat că administraţia judecătoriei nu poartă vreo vină, documentul arată că şi şefii instanţei au comis încălcări”, scriau jurnaliștii.

  În perioada 2002 – 2005 Ecaterina Buzu a fost grefieră la Judecătoria Centru din Chișinău. Între 2006 și 2012 a activat în mai multe funcții la Aparatul Consiliului Superior al Magistraturii.a fost numită judecătoare în 2012, pe un termen de cinci ani. În decembrie 2017, a fost desemnată pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie, pentru perioada 1 ianuarie 2017 – 31 decembrie 2017. În martie 2017, a fost numită în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

  În octombrie 2014, Ecaterina Buzu a primit calificativul „insuficient” din partea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor din cadrul CSM. Membrii Colegiului au constatat că Buzu ar comite mai multe încălcări în timpul examinării dosarelor, „nu acordă atenţie deosebită examinării fiecărui dosar, nu denotă destulă capacitate de a organiza timpul de muncă” și „încalcă termenele de redactare a hotărârilor judecătoreşti”. În document se mai arată că magistrata a început a înregistra şedinţele de judecată cu dictafonul abia din 2014, după ce a fost chemată la CSM pentru a oferi explicaţii şi, ulterior, atenţionată. Ecaterina Buzu a atacat hotărârea Colegiului la CSJ, dar nu a obţinut câştig de cauză. În mai 2016, respectiv în ianuarie 2017, Ecaterina Buzu a mai fost evaluată de două ori, fiindu-i acordat calificativul „bine” în ambele cazuri.

  Ecaterina Buzu este magistrata care a examinat cazul minorei din Orhei, violată în decembrie 2014 cu participarea a trei tineri, care a scandalizat opinia publică. În ianuarie 2016, doar unul dintre făptași, judecat pentru privare de libertate şi nu pentru viol, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare. Alții doi nu au ajuns în instanţă, unul dintre ei fiind scos de sub urmărire penală de procuror.

  Dumitru Gherasim a fost numit judecător în 1996, la instanța de fond din Bălți. În 2007 a fost avansat în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Bălți, iar patru ani mai târziu, în funcția de președinte al instanței. În ianuarie 2017, a obținut al doilea mandat, iar în prezent asigură interimatul funcției. În octombrie 2016, magistratul a fost ales membru al Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, subordonat CSM.

  În calitate de președinte al Judecătoriei Bălți, Dumitru Gherasim nu a reacționat la solicitările unui magistrat care are o dizabilitate. Pe parcursul anului 2019, un judecător a solicitat reducerea duratei timpului de muncă la 30 de ore săptămânal și a sarcinii de muncă proporțional timpului de muncă, din motive de dizabilitate. Gherasim a ignorat solicitările magistratului. În mai 2020 CSM decide reducerea cu 25% a timpului de muncă și calcularea salariului pentru munca suplimentară de 10 ore pe săptămână efectuată în ultimii trei ani de până la depunerea cererii.

  Roman Pascari a fost numit magistrat la Judecătoria Buiucani din Chișinău în iulie 2015. În august 2020, a fost numit în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

  Într-un articol publicat de portalul Newsmaker se arată că magistratul Roman Pascari a interzis SA Apă-Canal debranșarea firmei Slavena Lux SRL de la sistemul public cu alimentare cu apă și canalizare. O solicitare în acest sens fusese făcută de către reprezentanții primăriei Capitalei, din cauza faptului că întreprinderea respectivă ar revarsa ape uzate în canalizarea publică, acesta fiind motivul mirosului neplăcut din oraș. 

  Grigore Manoli a fost numit judecător în octombrie 2015, pe un termen de cinci ani. În octombrie 2020, a fost reconfirmat în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

  În 2018, Grigore Manoli a solicitat promovarea în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. Candidatura sa a fost însă respinsă de Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor. În urma evaluării, acesta a obținut doar 16 puncte din 62 posibile.

  Portalul bizlaw.md scria că, membrii Colegiului au menționat că obiectivele stabilite de candidatul la funcția de vicepreședinte al instanței sunt „pur declarative, candidatul nu a argumentat căile practice de realizare a lor, nu a demonstrat capacități, cunoștințe și abilități, care i-ar permite realizarea acestor obiective, referindu-se la vârsta sa și capacitățile organizatorice manifestate anterior în alte fucții deținute”. „Totodată, Colegiul pentru selecție spune că în planul de activitate elaborat de magistrat nu sunt indicați pașii concreți de realizare și nu corespunde prevederilor normative în vigoare. Magistratul nu a confirmat implicarea sa în activități ce țin de administrarea instanței și nu a anexat la dosar informații privind aprecierea calităților sale manageriale și de conducere, prin prisma activității anterioare în funcții administrative. În același timp, Grigore Manoli nu a indicat dacă deține grad științific sau dacă are sau nu experiență didactică sau științifică. De asemenea, în hotărârea Colegiului se menționează că judecătorul nu a fost supus testului de integritate profesională de către Centrul Naţional Anticorupţie.”

  Valeri Hudoba este magistrat la Judecătoria Comrat, fiind numit în funcție în iulie 2016. Anterior a activat în organele Procuraturii. În perioada anilor 2017- 2019 magistratul a primit donații în sumă de peste 920.000 de lei.

  Portalul Moldova Curată a scris că magistratul a evitat să raporteze în declarația de avere pentru 2016, două firme fondate de soția sa. „Una dintre cele două afaceri administrează o piață comercială din Comrat, pe care judecătorul a procurat-o în 2014, de la un fost deputat liberal-democrat. Valeriu Hudoba nu a indicat venitul încasat din darea în locațiune a spațiilor de pe teritoriul pieței, motivând că veniturile ajung în conturile firmei și nu direct în cele ale familiei sale.” Jurnaliștii au arătat că, deși în ultimii ani a activat doar în instituțiile de drept, magistratul a reușit să-și procure mai multe imobile.

  „În 2015 judecătorul a intrat în posesia unui spațiu de 80 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de circa 100 de mii de lei. Spațiul respectiv este amplasat într-o piață din orașul Comrat, unde Ala Hudoba, soția magistratului, are două magazine în care comercializează încălțăminte sub marca Bianko. Un an mai târziu, în iunie 2016, judecătorul a devenit proprietarul unui teren de 25 de ari și al construcțiilor aflate pe el, cu o suprafață totală de 652 de metri pătrați. Valoarea cadastrală totală a terenului și a construcțiilor este de peste 2,7 milioane de lei.

  Terenul și cele 11 construcții reprezintă de fapt una dintre cele două piețe comerciale din Comrat, numită de localnici Piața Bugeac. Aceasta a fost cumpărată de la compania Nezerant SRL, fondată de soții Ludmila și Petru Vlah. Petru Vlah este ex-deputat PLDM. Tranzacția în valoare de peste 2,7 milioane de lei figurează în declarația de avere și interese pentru 2016 a lui Valeriu Hudoba, la capitolul datorii”, se mai arată în anchetă.

  Ghenadie Purici a îmbrăcat roba de judecător în 2009, fiind numit pentru cinci ani la instanța de fond din Ocnița. Doi ani mai târziu a fost transferat la Judecătoria Soroca.
  Sursa: anticoruptie.md

• Președintele Judecătoriei Chișinău, dar și alți 3 magistrați, ar putea avansa în gradul de calificare

  Președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, ar putea primi gradul de calificare doi. Subiectul urmează să fie discutat în ședința de marți a Consiliului Superior al Magistraturii. În prezent, Radu Țurcanu are gradul de calificare trei. Acesta a fost numit în funcția de magistrat în anul 2007, iar din 2017 deține funcția de președinte de instanță. Conform portalului magistrat.md, Radu Țurcanu […]

  Citiţi mai departe

  Președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, ar putea primi gradul de calificare doi. Subiectul urmează să fie discutat în ședința de marți a Consiliului Superior al Magistraturii.

  În prezent, Radu Țurcanu are gradul de calificare trei. Acesta a fost numit în funcția de magistrat în anul 2007, iar din 2017 deține funcția de președinte de instanță. Conform portalului magistrat.md, Radu Țurcanu a activat doar la Judecătoria Chișinău. Într-un interviu acordat anterior portalului BizLaw.md, președintele instanței din Chișinău a spus că a decis să se facă judecător după ce zece ani a activat în calitate de funcționar public în cadrul Parlamentului.

  De asemenea, grad de calificare mai înalt urmează să primească și Ghenadie Mîțu, de la Judecătoria Soroca. Subiectul privind acordarea magistratului gradul de calificare trei urma să fie analizat încă săptămâna trecută, însă CSM a decisatunci să amâne examinarea acestuia pentru o altă ședință. Amintim că, judecătorul a evaluat și admis, recent, pentru a participa la concursul pentru ocuparea funcției de președinte al Judecătoriei Soroca, funcție care este vacantă.

  Tot marți, Consiliul Superior al Magistraturii urmează să decidă acordarea gradului de calificare cinci magistraților Roman Pascari și Vladislav Holban, de la Judecătoria Chișinău. Aceștia au fost numit în funcție în anul 2015 și, respectiv, în anul 2014.

  Conform prevederilor legale, gradele de calificare cinci, patru și trei se acordă judecătorilor și vicepreședinților instanțelor de prim nivel, iar gradul de calificare doi, președinților judecătoriilor și magistraților de la curțile de apel.
  Sursa: bizlaw.md

• Confesiunile unui tînăr magistrat aflat la început de carieră în cadrul celei de-a treia puteri în stat

   – Ce v-a determinat să accedeți în funcția de magistrat? Și de ce judecător și nu procuror, avocat sau executor judecătoresc, funcții care de asemenea implică cunoștințe și abilități juridice?  – Motivarea principală pe care am avut-o şi care mi-a marcat atît dorinţa, cît şi tendinţa de a accede în funcția de magistrat a fost educaţia primită în sînul familiei […]

  Citiţi mai departe

   – Ce v-a determinat să accedeți în funcția de magistrat? Și de ce judecător și nu procuror, avocat sau executor judecătoresc, funcții care de asemenea implică cunoștințe și abilități juridice?
   – Motivarea principală pe care am avut-o şi care mi-a marcat atît dorinţa, cît şi tendinţa de a accede în funcția de magistrat a fost educaţia primită în sînul familiei de mic copil. Mereu am fost mîndru de părinţi şi profesiile pe care le aveau, dar în special fiindu-mi aproape de spirit profesia mamei, d-na Anastasia Pascari, care a activat în funcţia de judecător timp de 35 de ani, care și-a dedicat toată viaţa apărării valorilor supreme în calitatea sa de judecător. Recunosc că decizia de a deveni judecător nu a fost una uşoară, dar când eşti înconjurat de oameni care sunt exemple de excelenţă în profesie, aşa cum am văzut şi eu, şi ai susţinerea persoanelor apropiate, decizia pare mai uşoară. Anterior deținerii funcției de magistrat, începînd cu anul 2002 am fost avocat, experiență profesională pe care nu o regret și care mă ajută mult la exercitarea sarcinilor puse în fața mea în funcţia de magistrat. 

  sursa: csm.md

• Președintele Timofti a semnat decretele de numire în funcție a 14 magistrați

  Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a semnat, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, decretele de numire în funcție a 14 magistrați. Domnul Eugeniu Bejenaru a fost numit, pe un termen de patru ani, în funcţia de președinte al Judecătoriei Ocnița; Domnii Alexandru Arhip, Sergiu Stratan și Oleg Tănase – judecători la  Judecătoria  Centru, municipiul Chișinău, pe un termen de cinci […]

  Citiţi mai departe

  Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a semnat, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, decretele de numire în funcție a 14 magistrați.

  Domnul Eugeniu Bejenaru a fost numit, pe un termen de patru ani, în funcţia de președinte al Judecătoriei Ocnița;

  Domnii Alexandru Arhip, Sergiu Stratan și Oleg Tănase – judecători la  Judecătoria  Centru, municipiul Chișinău, pe un termen de cinci ani;

  Doamna Viorica Caduc – președinte la Judecătoria Briceni, pe un termen de patru ani;

  Domnul Ghenadie Comerzan – vicepreședinte la Judecătoria Briceni, pe  un termen de patru ani;

  Doamnele Tatiana Bivol și Olesea Țurcan – judecători la  Judecătoria  Râșcani, municipiul Chișinău, pe un termen de cinci ani;

  Domnul Vladimir Brașoveanu – judecător la Curtea de Apel Chișinău;

  Domnii Vitalie Budeci și Roman Pascari – judecători la Judecătoria Buiucani, municipiul Chișinău, pe un termen de cinci ani;

  Doamnele Ioana Chironeț și Iraida Secrieru – judecător i la Judecătoria  Ciocana, municipiul Chișinău , pe un termen de cinci ani;

  Doamna Iana Talmaci – judecător la  Judecătoria  Strășeni, pe un termen de  cinci  ani.
  sursa: presedinte.md

• Noii judecători, propuși de CSM

  Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât, la 7 iulie curent, înaintarea către Președintele R. Moldova a propunerilor de numire în funcțiile de judecători: – a lui Budeci Vitalie și Pascari Roman, în funcția de judecători la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, pe un termen de cinci ani; – a lui Tănase Oleg, Stratan Sergiu, Arhip Alexandru, în funcțiile de judecători […]

  Citiţi mai departe

  Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât, la 7 iulie curent, înaintarea către Președintele R. Moldova a propunerilor de numire în funcțiile de judecători:
  – a lui Budeci Vitalie și Pascari Roman, în funcția de judecători la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, pe un termen de cinci ani;
  – a lui Tănase Oleg, Stratan Sergiu, Arhip Alexandru, în funcțiile de judecători la Judecătoria Centru, mun. Chișinău, pe un termen de cinci ani;
  – a Țurcan Olesea și Bivol Tatiana, în funcțiile de judecători la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, pe un termen de cinci ani;
  – a Secrieru Iraida și Chironeț Ioana, în funcțiile de judecători la Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău, pe un termen de cinci ani;
  – a lui Mocanu Andrei, în funcția de judecător la Judecătoria Anenii Noi.

  Potrivit legii, judecătorii judecătoriilor şi judecătorii curţilor de apel se numesc în funcţie, din numărul candidaţilor selectaţi prin concurs, de către Preşedintele țării, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Candidaţii selectaţi, care întrunesc toate condițiile, sunt numiți în funcția de judecător iniţial pe un termen de 5 ani. După expirarea termenului de 5 ani, judecătorii sunt numiţi în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani.