Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Sîrcu Tatiana
Căutare avansată

Procopciuc Stela

Curtea de Apel Bălţi, Judecătoare

Date biografice

Data numirii în funcție: 27.07.2000

Prin Hotărârea nr. 100/9 din 07 martie 2024,  se desemnează judecătorul Stela Procopciuc de la Curtea Supremă de Justiție pentru exercitarea interimatului funcției de președinte al instanței, începând cu 11 martie 2024, până la completarea funcției în modul stabilit de lege.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1160-IV din 11.06.2007 numită în funcția de judecător la Curtea de Apel Bălți.

Anul naşterii: 1972

Instruire/Diplome
1990 - 1995 facultatea de drept a Universităţii de Stat din Moldova

Data numirii în funcție: 27.07.2000

Prin Hotărârea nr. 100/9 din 07 martie 2024,  se desemnează judecătorul Stela Procopciuc de la Curtea Supremă de Justiție pentru exercitarea interimatului funcției de președinte al instanței, începând cu 11 martie 2024, până la completarea funcției în modul stabilit de lege.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1160-IV din 11.06.2007 numită în funcția de judecător la Curtea de Apel Bălți.

Anul naşterii: 1972

Instruire/Diplome
1990 - 1995 facultatea de drept a Universităţii de Stat din Moldova

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

08.04.1996 ajutor interimar al procurorului raionului Făleşti
19.12.1996 ajutor al procurorului raionului Făleşti
29.07.1998 procuror adjunct, Procuratura raionului Făleşti
27.07.2000 numită, în funcţia de judecător la Judecătoria Făleşti, pe un termen de 5 ani (Decret nr. 1582-II)
22.09.2005 numită în funcţia de judecător pînă la atingerea plafonului de vîrstă (Decret nr. 225-IV)
11.06.2007 numită, prin transfer, în funcţia de judecător la Curtea de Apel Bălţi (Decret nr. 1160-IV)
07.02.2012 se decernează Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii (Hot. CSM nr. 64/5)

 

Potrivit Hotărârii nr. 130/11 din 19 martie 2024, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat Raportul cu privire la evaluarea externă a candidatei Stela Procopciuc la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție și a constatat promovarea evaluării. 

Prin Hotărârea nr. 100/9 din 07 martie 2024,  se desemnează judecătorul Stela Procopciuc de la Curtea Supremă de Justiție pentru exercitarea interimatului funcției de președinte al instanței, începând cu 11 martie 2024, până la completarea funcției în modul stabilit de lege. 

DISTINCȚII
Prin Hotărârea CSM  nr. 64/5 din 07 februarie 2012, i se decernează Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Conform Hotărârii nr. 98/5 din 02 aprilie 2009, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a conferit gradul III (trei) de calificare.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 26/1 din 19 Ianuarie 2021, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea pentru participare la videoconferința de prezentare a Raportului de evaluare a Strategiei de comunicare a Consiliului Superior al Magistraturii și Ghidului privind relațiile dintre sistemul judecătoresc și mass-media și discuțiile pe marginea acestuia și a Raportului privind îmbunătățirea accesului la instanțele judecătorești pentru grupurile vulnerabile din Republica Moldova și discuțiile pe marginea acestuia, care va avea loc la 20 ianuarie 2021, prin intermediul aplicației de teleconferință Kudo, a următorilor participanți:
- Dorel Musteață, membru CSM, judecător detașat de la Judecătoria Chișinău; - Ion Crețu, membru CSM, lector universitar;
- Ruslan Petrov, președinte al Curții de Apel Cahul;
- Ștefan Starciuc, judecătorși рurtătоr de cuvânt al Curții de Apel Comrat;
- Stela Procopciuc, judecător al Curții de Apel Bălți;
- Radu Țurcanu, președinte al Judecătoriei Chișinău.

Conform Hotărârii nr. 776/34 din 28 noiembrie 2017, se deleagă judecătorii de la Curtea de Apel Bălți pentru participare la seminarul de formare profesională cu genericul ”Statutul judecătorilor în România şi Republica Moldova’’, care se va desfășura în perioada 07 - 08 decembrie 2017 în România, la sediul Palatului de Justiție din Iași, str. Elena Doamna nr. 1A, după cum urmează: 
- Alexandru Gheorghieș, președinte, Curtea de Apel Bălți; 
- Vera Toma, judecător, Curtea de Apel Bălți și membru al Consiliului Superior al Magistraturii; 
- Aliona Corcenco, vicepreședinte, Curtea de Apel Bălți; - Ion Talpa, judecător, Curtea de Apel Bălți; 
- Stela Procopciuc, judecător, Curtea de Apel Bălți; 
- Ana Albu, judecător, Curtea de Apel Bălți; 
- Elena Grumeza, judecător, Curtea de Apel Bălți; 
- Diana Stănilă, judecător, Curtea de Apel Bălți; 
- Oleg Moraru, judecător, Curtea de Apel Bălți; 
- Aurelia Toderaș, judecător, Curtea de Apel Bălți; 
- Svetlana Șleahtițchi, judecător, Curtea de Apel Bălți; 
- Eugeniu Bejenaru, judecător, Curtea de Apel Bălți; 
- Adriana Garbuz, judecător, Curtea de Apel Bălți; 
- Natalia Chircu, judecător, Curtea de Apel Bălți.

Potrivit Hotărârii nr. 130/11 din 19 martie 2024, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat Raportul cu privire la evaluarea externă a candidatei Stela Procopciuc la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție și a constatat promovarea evaluării. 

Prin Hotărârea nr. 100/9 din 07 martie 2024,  se desemnează judecătorul Stela Procopciuc de la Curtea Supremă de Justiție pentru exercitarea interimatului funcției de președinte al instanței, începând cu 11 martie 2024, până la completarea funcției în modul stabilit de lege. 

DISTINCȚII
Prin Hotărârea CSM  nr. 64/5 din 07 februarie 2012, i se decernează Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Conform Hotărârii nr. 98/5 din 02 aprilie 2009, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a conferit gradul III (trei) de calificare.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 26/1 din 19 Ianuarie 2021, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea pentru participare la videoconferința de prezentare a Raportului de evaluare a Strategiei de comunicare a Consiliului Superior al Magistraturii și Ghidului privind relațiile dintre sistemul judecătoresc și mass-media și discuțiile pe marginea acestuia și a Raportului privind îmbunătățirea accesului la instanțele judecătorești pentru grupurile vulnerabile din Republica Moldova și discuțiile pe marginea acestuia, care va avea loc la 20 ianuarie 2021, prin intermediul aplicației de teleconferință Kudo, a următorilor participanți:
- Dorel Musteață, membru CSM, judecător detașat de la Judecătoria Chișinău; - Ion Crețu, membru CSM, lector universitar;
- Ruslan Petrov, președinte al Curții de Apel Cahul;
- Ștefan Starciuc, judecătorși рurtătоr de cuvânt al Curții de Apel Comrat;
- Stela Procopciuc, judecător al Curții de Apel Bălți;
- Radu Țurcanu, președinte al Judecătoriei Chișinău.

Conform Hotărârii nr. 776/34 din 28 noiembrie 2017, se deleagă judecătorii de la Curtea de Apel Bălți pentru participare la seminarul de formare profesională cu genericul ”Statutul judecătorilor în România şi Republica Moldova’’, care se va desfășura în perioada 07 - 08 decembrie 2017 în România, la sediul Palatului de Justiție din Iași, str. Elena Doamna nr. 1A, după cum urmează: 
- Alexandru Gheorghieș, președinte, Curtea de Apel Bălți; 
- Vera Toma, judecător, Curtea de Apel Bălți și membru al Consiliului Superior al Magistraturii; 
- Aliona Corcenco, vicepreședinte, Curtea de Apel Bălți; - Ion Talpa, judecător, Curtea de Apel Bălți; 
- Stela Procopciuc, judecător, Curtea de Apel Bălți; 
- Ana Albu, judecător, Curtea de Apel Bălți; 
- Elena Grumeza, judecător, Curtea de Apel Bălți; 
- Diana Stănilă, judecător, Curtea de Apel Bălți; 
- Oleg Moraru, judecător, Curtea de Apel Bălți; 
- Aurelia Toderaș, judecător, Curtea de Apel Bălți; 
- Svetlana Șleahtițchi, judecător, Curtea de Apel Bălți; 
- Eugeniu Bejenaru, judecător, Curtea de Apel Bălți; 
- Adriana Garbuz, judecător, Curtea de Apel Bălți; 
- Natalia Chircu, judecător, Curtea de Apel Bălți.

 

Raportul cu privire la evaluarea externă a candidatei Stela Procopciuc

Hotărârea nr. 100/9 din 07 martie 2024

Hotărârea nr. 130/11 din 19 martie 2024

Hotărârea nr. 26/1 din 19 Ianuarie 2021

Hotărârea CSM nr. 64/5 din 07 februarie 2012

Hotărârea nr. 98/5 din 02 aprilie 2009

Hotărârea nr. 776/34 din 28 noiembrie 2017

Prin Hotărârea nr. 172/9 din 21 octombrie 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr.1 a respins contestația depusă de Filimon Viorel, directorul general SRL ”Moldpresa Grup”, împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 476s-754p/m din 23 iunie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 03 iunie 2021 asupra acțiunilor judecătorilor Procopciuc Stela, Rotaru Ala, Pușca Dumitru de la Curtea de Apel Bălți.

Prin Hotărârea nr. 140/6 din 04 iulie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația reprezentantului Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură Timciuc Denis împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 429s-588p/m din 26 mai 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 11 mai 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Procopciuc Stela, Chircu Natalia, Grumeza Elena de la Curtea de Apel Bălți.

Confom Hotărârii nr. 19/2 din 24 februarie 2017, Plenul Colegiului disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare în privinţa judecătorului Judecătoriei Soroca, Gherman Deomid şi judecătorilor Curţii de Apel Bălţi, Procopciuc Stela, Grumeza Elena şi Liulca Ghenadie, intentată în baza sesizării înaintate de Zabrian Ion pe motiv, că nu a fost comisă abatere disciplinară.

Potrivit Hotărârii nr. 68/5 din 18 martie 2016, Completul de admisibilitate Nr.1 al Colegiului Disciplinar, a respins contestația depusă de Fortuna Lidia, Fortuna Sofronie, Cemortan Maria și Vîșcu Lucreția împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 17 septembrie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Fortuna Lidia, Fortuna Sofronie, Cemortan Maria și Vîșcu Lucreția privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Soroca, Ludmila Ciuhrii, judecătorilor Judecătoriei Drochia, Zaporojan Vitalie, Ghedreutan Valeriu, și judecătorilor Curții de Apel Bălți,  Ababii Eduard, Garbuz Adriana, Polivenco Galina, Duca Tatiana, Stela Procopciuc

La 01 iunie 2015 în adresa Consiliului Superior al Magistraturii a parvenit informatia, înregistrată ca sesizare a deputatului Parlamentului Republicii Moldova Igor Vremea privind acțiunile judecătorului Curții de Apel Bălți, Stela Procopciuc în cadrul redactării deciziei pronunțate la data de 10 martie 2015. Prin Hotărârea nr. 5/2 din 22 ianuarie 2016, Plenul Colegiului disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare în privința Stelei Procopciuc, judecător la Curtea de Apel Bălti, intentată în baza sesizării deputatului Parlamentului Republicii Moldova, Igor Vremea, parvenită în adresa Consiliului Superior al Magistraturii la 01 iunie 2015. 

Hotărârea nr. 19/2 din 24 februarie 2017Completul de admisibilitate nr. 1, prin Hotărârea nr. 116/12 din 09 noiembrie 2015, a respins sesizarea depusă de Ojog Valentina cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Curţii de Apel Bălţi, Stela Procopciuc. 

Prin Hotărârea nr. 172/9 din 21 octombrie 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr.1 a respins contestația depusă de Filimon Viorel, directorul general SRL ”Moldpresa Grup”, împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 476s-754p/m din 23 iunie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 03 iunie 2021 asupra acțiunilor judecătorilor Procopciuc Stela, Rotaru Ala, Pușca Dumitru de la Curtea de Apel Bălți.

Prin Hotărârea nr. 140/6 din 04 iulie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația reprezentantului Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură Timciuc Denis împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 429s-588p/m din 26 mai 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 11 mai 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Procopciuc Stela, Chircu Natalia, Grumeza Elena de la Curtea de Apel Bălți.

Confom Hotărârii nr. 19/2 din 24 februarie 2017, Plenul Colegiului disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare în privinţa judecătorului Judecătoriei Soroca, Gherman Deomid şi judecătorilor Curţii de Apel Bălţi, Procopciuc Stela, Grumeza Elena şi Liulca Ghenadie, intentată în baza sesizării înaintate de Zabrian Ion pe motiv, că nu a fost comisă abatere disciplinară.

Potrivit Hotărârii nr. 68/5 din 18 martie 2016, Completul de admisibilitate Nr.1 al Colegiului Disciplinar, a respins contestația depusă de Fortuna Lidia, Fortuna Sofronie, Cemortan Maria și Vîșcu Lucreția împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 17 septembrie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Fortuna Lidia, Fortuna Sofronie, Cemortan Maria și Vîșcu Lucreția privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Soroca, Ludmila Ciuhrii, judecătorilor Judecătoriei Drochia, Zaporojan Vitalie, Ghedreutan Valeriu, și judecătorilor Curții de Apel Bălți,  Ababii Eduard, Garbuz Adriana, Polivenco Galina, Duca Tatiana, Stela Procopciuc

La 01 iunie 2015 în adresa Consiliului Superior al Magistraturii a parvenit informatia, înregistrată ca sesizare a deputatului Parlamentului Republicii Moldova Igor Vremea privind acțiunile judecătorului Curții de Apel Bălți, Stela Procopciuc în cadrul redactării deciziei pronunțate la data de 10 martie 2015. Prin Hotărârea nr. 5/2 din 22 ianuarie 2016, Plenul Colegiului disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare în privința Stelei Procopciuc, judecător la Curtea de Apel Bălti, intentată în baza sesizării deputatului Parlamentului Republicii Moldova, Igor Vremea, parvenită în adresa Consiliului Superior al Magistraturii la 01 iunie 2015. 

Hotărârea nr. 19/2 din 24 februarie 2017Completul de admisibilitate nr. 1, prin Hotărârea nr. 116/12 din 09 noiembrie 2015, a respins sesizarea depusă de Ojog Valentina cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Curţii de Apel Bălţi, Stela Procopciuc. 

 

Hotărârea nr. 172/9 din 21 octombrie 2021

Hotărârea nr. 140/6 din 04 Iulie 2020

Hotărârea nr. 19/2 din 24 februarie 2017

Hotărârea nr. 5/2 din 22 ianuarie 2016

Hotărârea nr. 68/5 din 18 martie 2016

Hotărârea nr. 116/12 din 09 noiembrie 2015

Știri
  • Cine sunt candidații la funcția de judecător al CSJ care au promovat evaluarea și ce „păcate” le-au iertat membrii Comisiei Vetting: avere nejustificată, donații, ajutor de la socri și părinți

    14 persoane evaluate pe baza criteriilor de integritate financiară și etică au promovat  până la 1 mai 2024 evaluarea Comisiei Vetting și continuă lupta pentru a obține un fotoliu de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Din cei 37 de candidați înscriși în cursă, alți 13 așteaptă să fie evaluați, în timp ce 10 candidați fie s-au retras, fie nu au promovat evaluarea. 

    ZdG a analizat deciziile Comisiei Vetting și vă prezintă detalii despre cei 14 candidați la funcția de judecător al CSJ care ar putea ajunge în final judecători cu acte în regulă la CSJ. La toți cei 14 candidați membrii Comisiei au avut întrebări despre donații de mii de euro, ajutoare semnificative primite de la părinți, socri sau alți membri ai familiei, bunuri subevaluate sau chiar dosare examinate în condiții de posibile conflicte de interese ori de situații de incompatibilitate. Totuși, pentru că acei candidați au oferit explicații plauzibile membrilor Comisiei Vetting, aceștia nu au constatat, într-un final, „dubii serioase” pentru ca aceștia să nu promoveze evaluarea.

    14 persoane evaluate pe baza criteriilor de integritate financiară și etică au promovat  până la 1 mai 2024 evaluarea Comisiei Vetting și continuă lupta pentru a obține un fotoliu de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Din cei 37 de candidați înscriși în cursă, alți 13 așteaptă să fie evaluați, în timp ce 10 candidați fie s-au retras, fie nu au promovat evaluarea. 

    ZdG a analizat deciziile Comisiei Vetting și vă prezintă detalii despre cei 14 candidați la funcția de judecător al CSJ care ar putea ajunge în final judecători cu acte în regulă la CSJ. La toți cei 14 candidați membrii Comisiei au avut întrebări despre donații de mii de euro, ajutoare semnificative primite de la părinți, socri sau alți membri ai familiei, bunuri subevaluate sau chiar dosare examinate în condiții de posibile conflicte de interese ori de situații de incompatibilitate. Totuși, pentru că acei candidați au oferit explicații plauzibile membrilor Comisiei Vetting, aceștia nu au constatat, într-un final, „dubii serioase” pentru ca aceștia să nu promoveze evaluarea.

    Donații din străinătate în valoare de 32,6 mii de euro de la sora sa

    Stela Bleșceaga este judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Ea a promovat evaluarea conform raportului din 21 martie 2024, pe care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) l-a aprobat la 2 aprilie curent. Membrii Comisiei Vetting au avut întrebări legate de donațiile din străinătate în valoare de 32,6 mii de euro pe care magistrata le-a primit în perioada 2011-2022. Judecătoarea le-a spus membrilor Comisiei că banii au provenit de la sora sa stabilită în Franța, iar majoritatea banilor au fost primiți pentru achiziționarea unui apartament în Chișinău.

    Magistrata a mai indicat că sora ei a obținut banii din salariul său, dar și dintr-un împrumut în valoare de 15 mii de euro contractat la o bancă franceză. Comisia, după prezentarea informațiilor și a explicațiilor, a concluzionat că „nu are dubii privind sursa fondurilor din străinătate”. 

    Totodată, membrii Comisiei au întrebat-o pe judecătoare despre apartamentul achiziționat în 2020 în cadrul unui program inițiat de CSM pentru construcția unui bloc locativ cu apartamente destinate judecătorilor Judecătoriei Rîșcani, în contextul în care ea avea deja un alt apartament, cumpărat în 2007. Comisia a stabilit că documentele prezentate de Judecătoria Chișinău nu prevedeau criterii de eligibilitate pentru participarea la programul cu prețuri preferențiale pentru magistrați și că spre deosebire de alte programe similare implementate de CSM, acesta nu limita eligibilitatea doar la judecătorii care nu aveau un apartament în mun. Chișinău. Comisia a stabilit că banii pentru acest apartament au provenit de la sora magistratei din Franța.

    Comisia a mai stabilit că judecătoarea a examinat două cauze la nivel național în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a constatat ulterior violarea Convenției. (Ciolacu c. R. Moldova, Mătăsaru c. R. Moldova). După ce a ascultat argumentele judecătoarei, Comisia a stabilit că deciziile „nu au constituit un act arbitrar”.

    În 2022 a ales să retragă banii din conturi și să-i păstreze în numerar „având în vedere războiul din Ucraina”

    Sergiu Brigai este procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), iar din 2021 – adjunct interimar al instituției. El a promovat evaluarea conform raportului din 22 decembrie 2023, aprobat de CSM la 27 februarie 2024. 

    Comisia a avut întrebări legate de câteva aspecte ale activității candidatului: diferite retrageri și depuneri în conturile bancare efectuate de către procuror și soția lui, donațiile de care a beneficiat ultima pe parcursul anilor 2021-2022, un transfer din Israel primit de socrul său, prețul scăzut de achiziție al unui apartament procurat de socrii săi și prețul scăzut al unui spațiu nelocativ achiziționat de către procuror, prețul unui automobil achiziționat în 2015 de către soția acestuia și transferurile primite în 2015 și în perioada următoare de sora lui.

    Cu privire la toate aceste aspecte, procurorul a oferit explicații membrilor Comisiei. Acesta a spus că în 2022 a ales să retragă banii din conturi și să-i păstreze în numerar, „având în vedere războiul din Ucraina” și că banii au provenit din salarii și economii. El a mai spus că socrul său a primit aproape 4 mii de dolari din Israel de la o persoană neidentificată, „în legătură cu un litigiu privind salariile datorate socrului și altor persoane pentru munca prestată în această țară în 2001-2004”. 

    Totodată, procurorul a explicat că socrii săi au cumpărat un apartament în 2017, iar în acte a fost indicat un preț mai mic, pentru că „vânzătorul a refuzat să finalizeze tranzacția dacă în contract nu se indica un preț mai mic…”, iar el a procurat un spațiu nelocativ (debara) cu un preț mai mic decât prețul cadastral, pentru că acesta se afla „la subsolul blocului de locuințe”. Totodată, Comisia a stabilit că transferurile primite de sora procurorului au provenit de la soțul ei care muncea în Canada.

    Casă nefinalizată pe strada Ciocârliei, bani de la tatăl copilului ei și litigii examinate în condiții de posibile conflicte de interese

    Aurelia Cazacliu este judecătoare la Judecătoria Chișinău. Ea a promovat evaluarea conform raportului Comisiei Vetting din 20 februarie 2024, acceptat de CSM la 7 martie 2024. Comisia a avut întrebări cu privire la scopul unor împrumuturi și sursa de rambursare a acestora, sursa mijloacelor financiare pentru construcția unei case și achiziționarea unei mașini, o donație nedeclarată de 100 de mii de lei de la tatăl copilului magistratei, faptul  că nu s-a abținut de la judecarea unor cauze în care erau implicați tatăl copilului ei și fratele acestuia și posibila sustragere de la depunerea declarației de avere pentru anul 2019. 

    Comisia a stabilit că în perioada 2011-2022, judecătoarea a luat șapte împrumuturi – șase de la bănci și unul de la o persoană fizică, toate fiind folosite pentru a construi o casă pe strada Ciocârliei din Chișinău și pentru a achiziționa o mașină Toyota Auris. Comisia a stabilit că banii au fost rambursați din salariul judecătoarei, din alte împrumuturi, dar și din „asistența financiară acordată de tatăl copilului ei”. Comisia a mai constatat din fotografiile prezentate de judecătoare că imobilul nu este finalizat, iar  „gradul de finalizare pare să corespundă volumului de investiții”, astfel că dubiile au fost înlăturate.

    Totodată, Comisia a stabilit că judecătoarea nu a declarat o donație în valoare de 100 de mii de lei primită de la tatăl copilului său în 2015, dar că acești bani nu au constituit un cadou,  „ci mai degrabă, executarea unei creanțe legate de pensia pentru întreținerea copilului pentru perioada 2011-2014”. Comisia a stabilit ca fiind justificată lipsa declarării donației,  ținând cont de faptul că donatorul și donatarul, deși, conform legii, nu sunt rude, „sunt un cuplu de părinți, iar relația lor ar trebui să fie considerată echivalentă unei relații de familie”.

    Totodată, s-a mai stabilit că judecătoarea a emis câteva decizii în dosare în care era vizat tatăl copilului ei. Mai exact, ea a decis conexarea unor cauze în care acesta era vizat, dar, deși urma să se abțină prin depunerea unei declarații,  „ținând cont de absența oricărui impact negativ…, comisia a stabilit că aceasta este o încălcare minoră, care, dacă va fi supusă unei proceduri disciplinare, ar avea drept rezultat aplicarea unei sancțiuni minime, avertismentul”. 

    Totodată, Comisia a constatat că deși judecătoarea a examinat și un alt dosar în care reprezentant al unei victime era tatăl copilului său, ea nu ar fi cunoscut despre acest fapt și că în situația în care ar fi trebuit totuși să identifice relația și să-și declare abținerea de la examinarea dosarului, încălcarea ar fi fost, la fel, una minoră și în afara perioadei de evaluare. Totodată, Comisia a stabilit că declarația de avere pentru anul 2019 nu a fost depusă din cauza unor erori tehnice.

    Mediator și judecător în același timp. Întrebări despre cheltuieli și venituri la candidatul Cerbu

    Adrian Cerbu este judecător la Judecătoria Criuleni. El a promovat evaluarea conform  raportului Comisiei Vetting din 19 martie 2024, acceptat de CSM la 26 martie. Comisia a cerut clarificări de la acesta legate de câteva aspecte: diferența dintre avere, cheltuieli și venituri pentru anii 2011 și 2020, faptul că nu a declarat un împrumut și unele conturi bancare, potențiala admitere a unei incompatibilități și tranzacțiile efectuate de către tatăl și socrii săi. 

    Comisia a stabilit că 2011 și 2022 au fost ani în care a fost calculat un flux de numerar negativ (diferență între venituri și cheltuieli), dar pentru că suma a fost de 114,8 mii de lei și nu depășea plafonul de 234 de mii de lei, stabiliți prin lege ca fiind marja maximă admisă, nu a cerut clarificări de la candidatul la funcția de judecător al CSJ. Comisia a constatat că judecătorul nu a declarat un împrumut în valoare de 50 de mii de lei de la o bancă din R. Moldova. Judecătorul a motivat acest lucru printr-o eroare, împrumutul fiind declarat în anul următor. Cerbu nu a declarat pe parcursul anilor 10 conturi bancare, dar Comisia a constatat că ele erau folosite pentru salarii și împrumuturi bancare și că „nu s-a constatat utilizarea vreunui cont pentru a face depozite, a primi sau a transfera sume mari de bani”.

    Comisia a mai stabilit că Adrian Cerbu a deținut calitatea de mediator în aceeași perioadă în care era și judecător. Acesta a spus însă că, deși deținea calitatea de mediator, nu a lucrat în această poziție și că nu s-a înregistrat niciodată ca mediator individual, astfel că membrii Comisiei nu au constatat „niciun risc de conflict de interese sau prejudiciere a interesului public”. 

    Adrian Cerbu a fost solicitat să explice și mai multe tranzacții ale tatălui, dar și ale socrului său, care deținea 36 de mii de euro într-un cont bancar. „Subiectul a furnizat informații pentru fiecare dintre aceste aspecte. Comisia nu a identificat legături financiare în perioada de evaluare între el și părinții săi ori între el și socrii săi”, se precizează în raport.

    „Avertisment”, două „mustrări” și sustragerea de la depunerea declarațiilor de avere pentru doi ani – probleme depistate la candidata Cherpec

    Mariana Cherpec este procuroră în cadrul Procuraturii mun. Chișinău. Ea a promovat evaluarea Comisiei Vetting fără a fi verificată, pentru că la 8 iunie 2023, când candida la funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), aceasta promovase pre-vettingul. 

    Comisia a constatat că Mariana Cherpec avea obligația să prezinte declarații anuale de avere din anul 2010, anul în care a devenit procuroră. Ea nu a depus declarații pentru anii 2010 și 2011, dar a depus declarații anuale în anii ulteriori, iar acest fapt a fost cauzat de o  interpretare eronată a legii.

    Totodată, Comisia a mai descoperit că din 2014 până în 2016 au fost inițiate trei proceduri disciplinare cu privire la activitatea candidatei în calitate de procuroră, ceea ce a dus la sancțiuni sub forma unui avertisment și a două mustrări. După mai multe explicații și analize, Comisia a concluzionat faptul că cele trei proceduri disciplinare nu reprezintă un impediment pentru promovarea evaluării. „Din 2016 nu a mai fost vizată în alte proceduri disciplinare, candidata demonstrând performanțe ridicate la altă Procuratură, sub o altă conducere, duce Comisia la concluzia că candidata a atenuat suficient preocupările pe care Comisia le-a avut în legătură cu cele trei hotărâri de sancționare luate în privința candidatei în perioada 2014- 2016”, se menționează în decizie.


    Candidatul care nu avea încredere în sistemul bancar și care ținea acasă 64 de mii de euro

    Leonid Chirtoacă este avocat și la fel ca Mariana Cherpec, a promovat evaluarea Comisiei Vetting fără a fi verificat, pentru că trecuse evaluarea Comisiei Pre-Vetting conform deciziei  din 21 august 2023. 

    Comisia l-a întrebat pe candidatul la funcția de judecător al CSJ despre informațiile din declarația sa anuală de avere și interese personale pentru 2018 depusă la Comisie, în care a declarat economii în numerar în sumă de 64 de mii de euro. În răspunsurile sale la întrebările scrise ale Comisiei, candidatul a declarat că această sumă a fost acumulată în perioada 1994-2018. Candidatul a menționat, de asemenea, că suma de 45,6 mii de euro din totalul economiilor în numerar a fost acumulată în perioada 2008-2018. În răspunsurile sale la întrebările scrise ale Comisiei și în timpul audierii, candidatul a indicat că el și soția lui au acumulat suma de aproximativ 19 mii de euro ca economii în numerar înainte de 2008. Din informațiile de care a dispus Comisia, în perioada 2008-2018, candidatul și soția lui au avut un venit net total de 2,34 milioane de lei (estimativ 120 de mii de euro). 

    Leonid Chirtoacă a explicat că „din cauza lipsei de încredere în sistemul bancar și a problemelor cu lichiditatea”, el și soția lui preferau să păstreze banii acasă, unde aveau un seif și un sistem de securitate. În răspunsul la întrebarea Comisiei privind calculul exact al   sumelor de bani economisiți în fiecare an în perioada 2008-2018, candidatul a explicat că familia sa avea un stil de viață modest și cunoștea cheltuielile pe care le avea, astfel, nu a fost foarte dificil pentru candidat și soția lui să calculeze sumele pentru a face estimări pentru Comisie”, se menționează în decizia Comisiei Pre-Vetting.

    Comisia l-a mai chestionat pe Leonid Chirtoacă despre un apartament de 51,1 metri pătrați pe care îl deține „într-unul dintre statele europene”. Apartamentul a fost achiziționat în 2019. În răspunsurile sale la întrebările Comisiei, în scris și la audiere, candidatul a declarat că a folosit economiile acumulate în perioada 1994-2018 (64 de mii de euro) pentru a achiziționa apartamentul cu suma de 51 de mii de euro. Candidatul a furnizat Comisiei și o copie a  contractului de vânzare-cumpărare. Candidatul a explicat că a deschis un cont bancar în acea țară anterior achiziției apartamentului și a depus gradual suma de 52 de mii de euro. Candidatul a mai declarat că înainte de a achiziționa apartamentul, el și soția lui au călătorit în acea țară de mai multe ori, luând cu ei de fiecare dată o sumă care nu depășea 10 mii de euro de persoană. Candidatul le-a spus membrilor Comisiei că nu a declarat numerarul pe care îl transporta cu el, deoarece nu era obligat prin lege. Avocatul a prezentat ulterior un extras de cont bancar care conținea transferul sumei de 51 de mii de euro în contul vânzătorului apartamentului pe 27 mai 2019. 

    „Candidatul a furnizat o explicație credibilă cu privire la economiile în numerar acumulate de el și de soția sa în perioada 2008-2018 și care au fost folosite pentru achiziționarea apartamentului lor în străinătate. Candidatul a furnizat în mod prompt atât explicațiile, într-o manieră clară și sinceră, cât și toate documentele relevante”, a concluzionat Comisia în decizia prin care Leonid Chirtoacă a promovat evaluarea.

    Avere nejustificată nesemnificativă și donații de la rude justificate de candidata Ciocanu

    Aliona Ciocanu este avocată și a promovat evaluarea Comisiei Vetting prin decizia din 20 februarie 2024. Raportul în privința sa a fost acceptat de CSM la 7 martie curent. 

    Comisia a stabilit că există o diferență între fluxurile financiare de intrare și de ieșire ale gospodăriei candidatei (avere nejustificată) pentru anii 2014, 2018 și 2021. „Valoarea totală a soldului negativ acumulat de gospodăria candidatei în perioada de evaluare (2011-2022) este -182 889 MDL. Totuși, acesta nu depășește pragul de 234 de mii de lei”, a constatat Comisia. Totodată, candidata nu a fost de acord cu cele constatate de Comisie și a prezentat în cadrul ședinței sume de economii în numerar nedeclarate anterior pentru perioada 2011-2017.

    Comisia a mai constatat că Aliona Ciocanu a beneficiat de donații de la o rudă  în sumă de peste 162 de mii de lei. „Donațiile din 2018 și 2019 au constituit cadouri cu ocazia a diverse sărbători. Donația din 2021 a fost destinată pentru acoperirea cheltuielilor pentru viitoarele funeralii ale tatălui ei”, raporta comisia, care însă, după ce a analizat toate aspectele concluziona că „dubiile Comisiei cu privire la sursa donațiilor nu au fost înlăturate pe deplin”. Comisia a avut și întrebări legate de donațiile de care a beneficiat soțul candidatei de la o rudă, în valoare totală de 125 de mii de lei. Analiza datelor financiare ale acelei rude a demonstrat însă că aceasta avea suficiente resurse financiare pentru a justifica donația. 

    În concluzie, Comisia Vetting a decis că Aliona Ciocanu promovează evaluarea, pentru că „nu a identificat fapte care ar genera dubii serioase de necorespundere a candidatei cu criteriile de integritate etică și financiară”.

    Candidatul care a recunoscut că a indicat un preț mai mic decât cel achitat real la procurarea și vânzarea unui apartament

    Iuri Lealin este procuror în Secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale și a promovat evaluarea fără să fie audiat de Comisia Vetting, pentru că, la fel ca și alți candidați la funcția de judecător al  CSJ, promovase la 23 iunie 2023 pre-vettingul, el fiind și candidat la funcția de membru în CSP. 

    Lealin a fost chestionat cu privire la achiziționarea unui apartament în 2014 și vânzarea acestuia în 2017, dar și cu privire la achiziționarea unei case în 2017 și sursele mijloacelor financiare pentru această tranzacție. 

    Comisia a stabilit că Lealin, la 20 iunie 2014, a achiziționat un apartament cu suprafața de 31,1 metri pătrați în mun. Chișinău. Prețul contractual a fost de 165,4 mii de lei, adică circa 8,8 mii de euro, preț care era identic cu valoarea cadastrală a apartamentului. 

    Candidatul a informat Comisia că atunci când a achiziționat acest apartament, vânzătorul a dorit să se indice în contract valoarea cadastrală, nu prețul real achitat – așa cum, potrivit candidatului, se obișnuia pe atunci. Candidatul a inclus, de asemenea, valoarea cadastrală/ prețul contractual în declarația sa cu privire la venituri și proprietate pentru 2014. Candidatul a informat Comisia că prețul real plătit pentru apartament a fost de 27 de mii de euro, echivalentul a circa 503 mii de lei. 

    „Deși candidatul nu a putut prezenta o copie a contractului de vânzare-cumpărare din anul 2014, acesta a putut prezenta o copie a unui document semnat de vânzătorul apartamentului, în care era indicat că vânzătorul a primit de la candidat suma totală de 27 de mii de euro”, se menționează în raportul Comisiei. 

    În document se mai precizează că la 8 iunie 2017, candidatul și soția lui au vândut apartamentul cu același preț contractual (valoare cadastrală) de 165,4 mii de lei indicat în contractul de vânzare-cumpărare din 2014. Aceasta a fost suma pe care candidatul a indicat-o și în declarația sa anuală pentru 2017 ca venit din vânzarea apartamentului. 

    Candidatul a informat însă Comisia că și în acest caz, prețul real plătit pentru apartament a fost de 27 de mii de euro, adică același preț ca atunci când a fost cumpărat cu trei ani mai devreme. În urma unei evaluări efectuate în anul 2017 de către un evaluator independent în scopul stabilirii de către bancă a condițiilor ipotecare, valoarea de piață a apartamentului a fost estimată la 480 de mii de lei – circa 23 de mii de euro, constata Comisia. 

    Iuri Lealin a informat Comisia că nu a achitat impozitul pentru creșterea de capital atunci când a vândut apartamentul în anul 2017. Atât în răspunsurile sale la întrebările scrise, cât și la cele adresate în cadrul audierii, candidatul a susținut că nu a existat obligația de plată a unui asemenea impozit, deoarece nu a existat nicio diferență între prețul real de achiziție din anul 2014 și prețul real de vânzare din anul 2017. Când a fost întrebat în cadrul audierii dacă s-ar putea să nu fi fost obligat să plătească un astfel de impozit și din motiv că apartamentul era locuința lor principală în care au locuit mai mulți ani, candidatul a indicat că nu a analizat acest aspect în detaliu, deoarece, în opinia sa, nu trebuia să plătească niciun impozit, având în vedere că prețurile au fost aceleași în 2014 și în 2017. 

    Comisia a verificat și aspectele ce țin de procurarea unei case. La 10 iulie 2017, candidatul și soția lui au cumpărat un teren de 0,0109 ha și o casă de 83,8 metri pătrați în com. Stăuceni, mun. Chișinău. Casa era expusă la vânzare cu prețul de 55 de mii de euro pe un site de anunțuri. După negocieri, prețul convenit a fost de 980 de mii de lei, adică circa 47 de mii de euro. 

    Întrebat despre sursa mijloacelor financiare pentru achiziționarea apartamentului în anul 2014, candidatul a informat Comisia că el și soția lui s-au căsătorit în anul 2013 și că au primit donații cu ocazia nunții în sumă de 360 de mii de lei. În ceea ce privește sursa mijloacelor financiare pentru achiziționarea casei în anul 2017, candidatul a menționat trei surse: vânzarea în anul 2017 a apartamentului cumpărat în anul 2014, donațiile în sumă de 420 de mii de lei de la o cumetrie care a avut loc în anul 2016 și economiile acumulate de candidat și soția lui din salariile și indemnizațiile din anii precedenți. În cadrul audierii, candidatul a comunicat informații suplimentare cu privire la sursele financiare pentru achiziționarea apartamentului în anul 2014.

    Acesta a precizat că prețul real achitat pentru apartament a fost de 27 de mii de euro și că pe lângă donațiile de la nuntă în sumă de 360 de mii de lei, făcute preponderent de mama sa și de socrii săi, acesta a reușit să economisească și o parte din veniturile pe care le-a obținut începând cu anul 2010, când a început studiile la Institutul Național al Justiției pentru a deveni procuror și în special, din anii 2012 și 2013, când a început să lucreze ca procuror, iar soția lui a început și ea să obțină venituri din munca sa. În acea perioadă, candidatul a locuit în apartamentul mamei sale, fapt ce i-a permis să evite cheltuielile majore și să facă economii, se precizează în raport. 

    După analiza acestor detalii, Comisia a decis că Iuri Lealin „întrunește criteriile de integritate etică și financiară și, astfel, promovează evaluarea”.

    Avere nejustificată, dar fără să depășească pragul stabilit de lege, în cazul magistratei Miron

    Aliona Miron este judecătoare CSJ în funcție și a obținut recent funcția de membră a CSM. Deși a trecut evaluarea Comisiei Vetting, ea nu va judeca dosare la CSJ până în 2030. 

    Aliona Miron este singura care a reușit să treacă testul integrității din a doua încercare, după ce, inițial, Comisia Pre-Vetting a constatat  „dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de integritate etică şi financiară” atunci când ea a candidat la funcția de membră a CSM. După decizia CSJ care a dispus reluarea evaluării, Miron a trecut testul, iar membrii Comisiei și-au schimbat decizia: candidata întrunește condițiile de integritate etică și financiară. 

    Între timp, la 22 decembrie 2023, Miron a trecut și de testul Comisiei Vetting, cea care a constatat că magistrata poate rămâne judecătoare la CSJ. CSM a acceptat raportul la 13 februarie 2024. Pentru că trecuse și evaluarea Comisiei Pre-Vetting, judecătoarea a candidat la 29 februarie pentru un loc de membru al CSM din partea CSJ și a fost votată. Ulterior, CSM a dispus detașarea ei din funcția de președintă interimară a CSJ în funcția de membră a  CSM până în 2030. 

    În decizia Comisiei Vetting în privința Alionei Miron s-a pus accent pe câteva aspecte: avere inexplicabilă pentru anii 2011 și 2016, procurarea de către soțul ei a unei motociclete uzate la un preț posibil redus, un împrumut din 2015 de la cumnata ei în valoare de 10 mii de euro și faptul că nu s-a abținut de la examinarea unei cauze în perioada anilor 2021-2022 în care o parte a fost reprezentată de un avocat de la biroul de avocați în care era angajat fiul ei.

    „Chiar dacă fluxurile de numerar negative pentru anii 2011 și 2016 au fost tratate ca avere nejustificată, totalul nu ar depăși pragul de 234 de mii”, au concluzionat membrii Comisiei Vetting. 

    Cu referire la motocicleta uzată procurată de soțul ei cu 17,5 mii de lei, preț sub cel de piață, judecătoarea a explicat că aceasta a fost procurată din Regatul Unit și „nu se afla în stare de a fi condusă la momentul respectiv”. Cât despre împrumut, aceasta a prezentat dovezi care au demonstrat legalitatea acestuia și faptul că ulterior familia sa a rambursat doar 5 mii de euro. Comisia a mai constatat că deși judecătoarea a examinat un dosar în care o parte a fost reprezentată de un avocat de la biroul de avocați în care era angajat fiul ei, magistrata a acționat cu bună-credință. Comisia a stabilit că în 2021, când același avocat a participat pe un alt dosar, ea a depus declarație de abținere, care însă a fost respinsă de completul care a examinat declarația. Totodată, Comisia a subliniat că în acea cauză penală, completul din care făcea parte și judecătoarea Miron s-a pronunțat, în cele din urmă, împotriva părții reprezentate de acel avocat.

    Socrii au ajutat financiar familia Procurorului General interimar

    Ion Munteanu este Procuror General interimar și a promovat evaluarea Comisiei Vetting conform deciziei din 21 martie 2024, aprobată de CSM la 15 aprilie. Comisia a avut întrebări despre declararea unor economii în numerar de 700 de mii de lei în 2013, vânzarea unei companii la un preț posibil subevaluat de către soția acestuia, achiziția unei proprietăți în numele părinților săi, donarea de proprietăți, utilizarea de vehicule scumpe achiziționate de socri, presupuse investiții în România și îndoieli de integritate ridicate în contextul exercitării atribuțiilor de serviciu în legătură cu unele dosare penale. 

    Despre cei 700 de mii de lei în numerar pe care i-a declarat la sfârșitul anului 2013, Munteanu le-a spus membrilor Comisiei că originea economiilor reprezenta o plată de dividende în valoare de circa 1,3 milioane de lei primită de soția sa de la o firmă care activa în domeniul construcțiilor. Plata dividendelor a fost confirmată prin extrase de cont, iar Comisia „nu a avut îndoieli cu privire la economiile în numerar”. 

    În aprilie 2014, soția lui Munteanu a vândut compania pentru suma de 5400 de lei, deși ea avea venituri și profit, dar și drepturi înregistrate asupra a opt proprietăți. Totuși, „deși au fost identificate unele neconcordanțe în explicațiile subiectului, Comisia nu a identificat fapte care să demonstreze neplata impozitelor în legătură cu vânzarea firmei”, se spune în decizia Comisiei. 

    Comisia a mai analizat și achiziția unui imobil în numele părinților candidatului pentru care, în 2015, Ion Munteanu a efectuat o plată de 478 de mii de lei. Candidatul a explicat că acea plată a fost efectuată în numele părinților săi, folosind exclusiv economiile acestora. Deși datele fiscale consultate de membrii Comisiei au arătat că în perioada 2011-2015 părinții candidatului au avut venituri salariale de doar 217 mii de lei și venituri din asigurări sociale de circa 203 mii de lei, „având în vedere durata perioadei în care au fost primite plățile  sociale în favoarea părinților subiectului, lipsa altor investiții majore și activitatea profesională a părinților înainte de 2011, este plauzibil că părinții subiectului ar fi putut economisi suma necesară pentru achiziționarea imobilului”, a concluzionat Comisia Vetting.

    Ion Munteanu a mai fost întrebat și despre casa de la Stăuceni primită drept donație în 2017 de soția sa de la părinții ei. Comisia a identificat că socrii acestuia dispuneau de suficiente resurse pentru a oferi sprijin financiar. Și automobilele scumpe deținute sau utilizate de-a lungul timpului (Mercedes sau Land Rover) de familia candidatului au fost, de asemenea, cumpărate cu ajutorul socrilor procurorului, a constatat Comisia. 

    Membrii Comisiei au mai analizat și scurgerile de pe Telegram în care se vorbea despre faptul că familia lui Ion Munteanu deținea un apartament la Brașov, România, că a investit 9,6 milioane de euro într-o fabrică agricolă din România și că prin intermediul socrilor săi a investit 650 de mii de euro în alte proprietăți imobiliare în România. Comisia a constatat că pe caz fusese anterior depusă o plângere la Procuratura Generală, dar că procurorul  desemnat pentru a investiga acuzația a refuzat pornirea urmăririi penale. 

    Membrilor Comisiei, Ion Munteanu le-a spus că apartamentul din Brașov aparține socrilor săi, iar el și soția „au facilitat cumpărarea acelui apartament prin negocierea prevederilor contractului și transferul prețului din banii care aparțineau socrilor”. În ceea ce privește  celelalte investiții, Munteanu a explicat că sumele în cauză, circa 10 milioane de euro, erau doar estimări furnizate de socrul său unui verișor în cadrul „unei potențiale afaceri mediate de subiect”. „Comisia nu a putut identifica nicio dovadă că presupusa investiție ar fi avut loc. Comisia nu a putut identifica alte dovezi care să confirme legăturile dintre subiect și proprietățile în cauză”, se menționează în raport. 

    Ultimul aspect analizat de Comisie s-a referit la acuzațiile privind lipsa de integritate în contextul exercitării urmăririi penale pe unele dosare. Comisia a constatat însă că nu există încălcări ale criteriilor de integritate etică.

    Deși Comisia a privit sceptic explicațiile candidatei cu privire la prețul unor automobile achiziționate, nu a constatat încălcări ale criteriilor de integritate financiară

    Stela Procopciuc, judecătoare la Curtea de Apel (CA) Bălți, detașată ulterior pentru o perioadă la CSJ, a promovat evaluarea conform raportului din 14 martie, acceptat de CSM la 19 martie 2024. 

    Comisia a solicitat de la Stela Procopciuc clarificări suplimentare cu privire la tranzacțiile cu vehicule la prețuri posibil subevaluate și la implicarea în două cazuri care au condus la încălcarea Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor Omului (CEDO). Comisia a constatat că judecătoarea, în 2016, a achiziționat un automobil de model Mercedes B150  fabricat în 2006 la un preț contractual de 50 de mii de lei. În declarația sa de avere și interese personale depusă la Autoritatea Națională de Integritate (ANI) pentru anul 2020, ea a declarat că a vândut acest autovehicul contra sumei de 20 de mii de lei, adică circa o mie de euro. 

    Dar, Comisia a remarcat că potrivit datelor de pe portalurile naționale de vânzări, automobilele similare de modelul și anul fabricării se vindeau la prețuri care variau între 4,3 și 6,5 mii de euro. Astfel, Comisia i-a solicitat candidatei să menționeze prețul real plătit pentru automobil în 2016, costul real de care a beneficiat când a vândut automobilul în 2020, precum și să explice prețul redus al automobilului în comparație cu valoarea de piață. 

    Stela Procopciuc a răspuns că prețurile indicate în contractele de vânzare-cumpărare și în declarațiile de avere și de interese personale depuse la ANI sunt cele care au fost efectiv plătite. Totodată, aceasta a explicat că prețul de achiziție a fost unul redus din cauza stării tehnice a automobilului, afectat de accidentele anterioare. Candidata a explicat că automobilul a fost vândut la un preț redus din cauza parcursului mare, de peste 180 de mii de km și a stării tehnice precare. Stela Procopciuc a prezentat copii ale contractelor de vânzare-cumpărare ale automobilului atât pentru 2016, cât și pentru 2020.

    Deși Comisia a privit sceptic la explicațiile candidatei, a constatat că „informațiile disponibile nu sugerează o încălcare a criteriilor de integritate financiară. Candidatul a avut soldul pozitiv, cu venituri suficient de mari în 2015 și 2016 pentru a achiziționa vehiculul la un preț mai mare, în conformitate cu estimările pieței. De asemenea, dacă acesta ar fi fost vândut în 2020 la valoarea de piață, orice cuantum al creșterii de capital obținut din vânzare nu ar fi în măsură să conducă la neachitarea de impozite care să depășească pragul de 58 500 lei”, așa cum prevede legea care stă la baza evaluării candidaților, a arătat Comisia. 

    Candidata a oferit explicații legate și de achiziția unui alt automobil, Renault Kadjar, fabricat în 2017, pentru care, la fel, a indicat în declarațiile de avere prețuri mai mici decât cele de piață. Judecătoarea a spus că mașina fusese avariată, iar din acest motiv, prețul era redus. 

    „În timp ce explicațiile prezentate de candidată par rezonabile, fotografiile automobilului Renault anexate la dosarul primei înmatriculări a vehiculului primit de la ASP arată că acesta nu era avariat. Acest fapt este confirmat și de valoarea în vamă stabilită la importul automobilului. Totuși, este posibil ca automobilul să fi fost avariat după ce a fost importat și înmatriculat în R. Moldova, dar înainte de a fi achiziționat de către candidată. Candidata a avut un sold pozitiv al veniturilor în 2019 (148 mii de lei) și 2020 (138 mii de lei), în măsura în care, chiar având în vedere că valoarea automobilului este mai mare decât cea declarată de candidată în declarații, nu s-ar înregistra o avere nejustificată”, a concluzionat Comisia Vetting. 

    Comisia a mai remarcat că Stela Procopciuc a fost implicată în examinarea a două cauze la nivel național în care CtEDO a constatat încălcări ale Convenției. Candidata a examinat cele două cauze în calitate de judecătoare la CA Bălți. Aceste cauze sunt: E.B. v. Republica Moldova și Gospodăria Țărănească „Alcaz G.A.” v. Republica Moldova. Candidata  a oferit explicații cu privire la aceste două cauze și la interpretarea prevederilor legale. „Comisia nu a considerat că decizia a fost arbitrară sau că a încălcat în alt mod criteriile de integritate etică”, a remarcat Comisia Vetting.

    Întrebările către Viorica Puica: avere inexplicabilă nesemnificativă și supraevaluarea veniturilor ei și ale soțului

    Viorica Puica este judecătoare la Curtea Constituțională a R. Moldova. Anterior a activat la Judecătoria Chișinău. Ea a fost transferată temporar la CSJ, iar în noiembrie 2023 a fost promovată de CSM în funcția de judecătoare la Curtea Constituțională. Puica a promovat evaluarea Comisiei Vetting, ea fiind și candidată la funcția de judecătoare la CSJ, conform raportului din 22 decembrie 2023, aprobat de CSM la 20 februarie 2024. 

    Comisia de evaluare a solicitat clarificări suplimentare de la Viorica Puica cu privire la trei aspecte: o diferență între fluxul de numerar de intrare și fluxul de numerar de ieșire identificat al subiectului (avere inexplicabilă) pentru anul 2014, plata cheltuielilor personale dintr-un cont bancar al cabinetului avocatului deținut de soțul ei, Valeriu Puica, dar și supraevaluarea veniturilor ei și ale soțului în declarațiile de venituri și proprietate, iar din 2017 – de avere și interese personale, depuse de judecătoarea Puica între anii 2011-2022. 

    Comisia de evaluare a identificat că sursele de venit și alte intrări de numerar pentru gospodăria candidatei au constat în mare parte din salariul judecătoarei Viorica Puica pentru funcția pe care o deținea la Judecătoria Chișinău și veniturile obținute de la cabinetul avocatului Valeriu Puica.Â

    Pentru anul 2014, Comisia a calculat un flux de numerar negativ în sumă de 53 de mii de lei.  „Deși judecătoarea Puica a declarat că nu și-a putut estima în mod fiabil economiile sale de numerar la începutul anului 2014 (sau în ultimii doi ani), economiile din 2011-2013 ar fi putut acoperi fluxul de numerar negativ identificat pentru anul 2014, având în vedere fluxurile de numerar pozitive din anii precedenți. Comisia mai menționează că chiar dacă fluxul de numerar negativ pentru anul 2014 ar fi fost tratat ca avere nejustificată, acesta nu ar depăși pragul de 234 de mii de lei”, se menționează în raportul Comisiei Vetting. 

    Totodată, la capitolul cheltuielilor personale din contul bancar al cabinetului avocatului soțului, magistrata a afirmat că cheltuielile personale au fost plătite din cont, dar numai după ce au fost plătite toate taxele. „Comisia a confirmat că cabinetul avocatului Valeriu Puica a plătit toate taxele datorate pe baza veniturilor și cheltuielilor raportate la Serviciul Fiscal de Stat. Comisia nu a putut determina în mod concludent dacă vreo cheltuială personală a fost calificată ca cheltuieli de afaceri. Cu toate acestea, informațiile furnizate de subiect și obținute în alt mod de către Comisie nu indică asupra faptului că dacă ar fi caracterizate ca și cheltuieli de afaceri, orice astfel de caracterizare ar avea ca rezultat impozite neplătite care să depășească pragul de 58,5 mii de lei”, se menționează în raportul Comisiei. 

    Comisia a mai constatat că declarațiile de avere și interese personale ale judecătoarei Puica pentru anii 2011-2022 identifică veniturile de la cabinetul avocatului Valeriu Puica în sume substanțial mai mari decât sunt identificate în înregistrările fiscale obținute de la Serviciul Fiscal de Stat. Ca răspuns la întrebările Comisiei, judecătoarea Puica a explicat că a menționat în declarații mai degrabă venitul brut decât net pentru cabinetul avocatului soțului ei, deoarece cerințele de raportare erau neclare. „Comisia constată că subiectul și-a raportat în mod similar propriile venituri – mai degrabă în sume brute decât nete. De asemenea, Comisia este de acord cu judecătoarea Puica că în acest sens, erau neclare instrucțiunile Autorității Naționale de Integritate și înainte de aceasta, instrucțiunile Comisiei Naționale de Integritate privind declarațiile de avere și interese personale. Prin urmare, nu au fost identificate fapte care ar da dubii serioase că judecătoarea Viorica Puica nu ar corespunde criteriilor de integritate etică”, a concluzionat Comisia Vetting.

    Judecătoarea a explicat cum a privatizat un apartament cu doar 546 de lei

    Diana Stănilă, judecătoare la CA Bălți, transferată temporar la CSJ în 2023, a promovat evaluarea conform raportului din 19 martie 2024, aprobat de CSM la 26 martie curent. 

    Comisia а solicitat de la Diana Stănilă clarificări suplimentare сu privire la trei aspecte:  privatizarea unui apartament în Bălți la un рrеț fоаrtе mic, tranzacțiile cu vehicule la рrеțuri posibil subevaluate și utilizarea uпui apartament în Chișinău duрă numirea în funcția de judecătoare lа Bălți. 

    Comisia a remarcat că apartamentul din Bălți al candidatei a fost privatizat în 2014 cu doar 546 de lei, deși avea o valoare cadastrală de 119 mii de lei.  Judecătoarea le-a spus că prețul de cumpărare a apartamentului, de 546 de lei, plus un impozit de 5 lei, a fost calculat de autoritățile publice locale din Bălți și că tranzacția a avut loc după ce ea a solicitat să-i fie transferat acel apartament în proprietate. „Chiar dacă prețul de cumpărare a fost foarte mic, Comisia nu a identificat fapte care să indice că subiectul a încălcat prevederile legii în procesul de achiziționare prin privatizare a apartamentului din Bălți”, a constatat Comisia Vetting. 

     

    Totodată, Comisia a analizat și tranzacțiile judecătoarei cu mașini la prețuri mai mici decât cele de piață. Mai exact, judecătoarea a cumpărat în 2021 un automobil Mazda 2 fabricat în 2010 cu 50 de mii de lei (2500 de euro), deși prețul de piață al unei asemenea mașini e puțin mai mare. Magistrata a precizat în discuțiile cu membrii Comisiei că mașina fusese procurată de fiul ei, care a asigurat-o că prețul de 50 de mii de lei a reprezentat costul real „și întrucât nu este șofer, l-a crezut și a indicat în declarația anuală suma de 50 de mii de lei”. Comisia a considerat credibile informațiile oferite de magistrată. 

    Comisia a întrebat-o pe judecătoare și despre apartamentul ei din Chișinău, dobândit în 2002 prin donație, din moment ce judecătoarea activa încă din 2009 la Bălți și ținând cont de faptul că ea nu raporta venituri. Magistrata le-a spus membrilor Comisiei că în acel apartament, până în 2018 a locuit fratele ei gratis, iar ulterior, în acea locuință nu a mai stat nimeni. Comisia a considerat veridice afirmațiile candidatei.

    Singurul candidat care a promovat evaluarea, dar în privința căruia CSM încă nu s-a expus

    Vladislav Gribincea este director de program în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). El a promovat evaluarea Comisiei Vetting potrivit raportului din 11 aprilie curent. Raportul a fost trimis către CSM, care urmează să examineze în ședință publică detaliile evaluării, faptele relevante și să se pronunțe printr-o hotărâre motivată dacă acceptă sau respinge raportul Comisiei.

     

    Comisia Vetting a anunțat că va publica raportul de evaluare pe pagina sa web www.vettingmd.eu în termen de 3 zile de la pronunțarea CSM. CSM nu a anunțat când va examina acest raport, astfel că nu există informații publice despre constatările și argumentele Comisiei privind promovarea evaluării de către Vladislav Gribincea.

    13 candidați în așteptare. Alți 10 – fie au picat evaluarea, fie au renunțat

    Din cei 37 de candidați la funcția de judecător al CSJ înregistrați în cursă, 13 încă așteaptă să fie evaluați sau deja așteaptă deciziile Comisiei Vetting. 

    Lista celor 13 candidați care sunt în așteptare: 

    Vladimir Adam, procuror anticorupție

    Ruslan Berzoi, avocat

    Ludmila Bolocan, avocată

    Rodica Chirtoacă, avocată

    Andrian Ciobanu, judecător, CA Bălți

    Diana Ioniță, inspector judiciar CSM

    Grigore Manole, judecător, Judecătoria Chișinău

    Dumitru Mardari, avocat, ex-judecător CSJ

    Dorin Munteanu, judecător, Judecătoria Chișinău

    Mariana Pitic, judecătoare CSJ în funcție

    Alexandru Rotari, avocat

    Ion Tețcu, procuror

    Anatolie Țurcanu, judecător CSJ în funcție

    Alți 10 candidați fie au picat evaluarea, fie s-au retras din concurs. 

    Lista celor 10 persoane care au picat evaluarea ori s-au retras din concurs:

    Svetlana Balmuș, membră CSP  –  propunere de nepromovare

    Ion Buruiană, avocat –  propunere de nepromovare

    Irina Iacub, avocată – propunere de nepromovare

    Mihai Lvovschi, avocat – propunere de nepromovare

    Tamara Chișcă-Doneva, judecătoare în funcție la CSJ – a demisionat

    Ion Crețu, avocat – s-a retras din concurs

    Ion Guzun, judecător în funcție la CSJ – a demisionat

    Artur Macovei, avocat – s-a retras din concurs

    Ludmila Ouș, avocată, ex-judecătoare – s-a retras din concurs

    Svetlana Susarenco, directoare a Școlii Doctorale Științe Juridice, USM – s-a retras din concurs

    Cum va arăta noua CSJ: 20 de judecători, dintre care 11 – judecători de carieră și 9 – din avocatură, procuratură și mediul academic

    La 30 martie 2023, Parlamentul a adoptat un pachet de legi privind reforma Curții Supreme de Justiție (CSJ). Legile au intrat în vigoare la 6 aprilie 2023 și prevăd că instanța supremă nu va mai examina un număr foarte mare de dosare, ci va avea rolul principal de a uniformiza practica judiciară, adică de a ghida magistrații din instanțele ierarhic inferioare privind soluționarea anumitor probleme de drept. Totodată, se schimbă și numărul de judecători în completele CSJ. Judecătorii vor examina dosarele în trei, nu în cinci.

    Totodată, s-a schimbat și numărul de judecători de la Curtea Supremă, de la 33 la 20, iar pentru funcţia de magistrat al CSJ pot candida nu doar judecătorii de carieră, cum a fost până acum, ci și avocaţii, procurorii sau profesorii universitari în domeniul dreptului. Vor putea candida pentru CSJ judecătorii cu mai mult de 8 ani de experienţă, persoanele care au activat cel puțin 6 ani la Curtea Constituțională sau la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și avocaţii, procurorii, profesorii universitari cu mai mult de 10 ani de experienţă. La CSJ vor fi 9 magistrați care vin din avocatură, procuratură și din mediul academic, precum și 11 judecători de carieră.

    La 10 aprilie 2023, CSM a anunțat concurs pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecători la CSJ, dintre care 11 – din rândul judecătorilor și 9 – din rândul profesioniștilor din avocatură, procuratură și mediul academic. Ulterior, termenul de depunere a dosarelor a fost prelungit. 
    Sursa: zdg.md

  • Judecătoarea Stela Procopciuc a promovat vetting-ul. Urmează decizia CSM

    Comisia Vetting a transmis Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) raportul său referitor la evaluarea judecătoarei de la Curtea de Apel Bălți, Stela Procopciuc, evaluată de Comisie în calitate de candidată la funcția de judecătoare la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Propunerea Comisiei către CSM este că Stela Procopciuc promovează evaluarea.

    Stela Procopciuc a fost numită recent, la 11 martie, în funcția de președintă interimară a CSJ. Decizia a fost luată după ce fosta președintă CSJ, Aliona Miron, a  fost aleasă în calitate de membră a Consiliului Superior al Magistraturii. 

    Comisia Vetting a transmis Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) raportul său referitor la evaluarea judecătoarei de la Curtea de Apel Bălți, Stela Procopciuc, evaluată de Comisie în calitate de candidată la funcția de judecătoare la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Propunerea Comisiei către CSM este că Stela Procopciuc promovează evaluarea.

    Stela Procopciuc a fost numită recent, la 11 martie, în funcția de președintă interimară a CSJ. Decizia a fost luată după ce fosta președintă CSJ, Aliona Miron, a  fost aleasă în calitate de membră a Consiliului Superior al Magistraturii. 

    CSM urmează să examineze public rezultatele evaluării și să ia o decizie pe baza informațiilor oferite de Comisia de evaluare. Raportul Comisiei Vetting privind evaluarea Stelei Procopciuc va fi publicat pe pagina web a Comisiei în termen de 3 zile de la adoptarea deciziei motivate de către CSM, conform Legii 65/2023 și Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei.

    În ultima sa declarație de avere, judecătoarea indică faptul că deține două apartamente, unul achiziționat în 2021, cu o valoare de piață declarată de 27 de mii de euro, cu o suprafață de 64 de metri pătrați, și al doilea, achiziționat în 2016, cu o valoare declarată de 520 de mii de lei, având o suprafață de 66 de metri pătrați. Judecătoarea mai deține un automobil Renault Kadjar, achiziționat în 2020 cu 160 de mii de lei.

    În 2021, magistrata a contractat mai multe împrumuturi. A luat o sumă totală de 300 de mii de lei de la Agroindbank și 160 de mii de lei de la o persoană fizică, pe nume Ion Lungu.

    După audierea judecătoarei Stela Procopciuc și după analiza informațiilor acumulate, Comisia de evaluare a anunțat că nu a identificat dubii care să necesite discuții suplimentare în cadrul unei audieri conform articolului 15 din Legea nr. 65/2023. Toate aspectele legate de verificarea integrității candidatei au fost complet elucidate în comunicarea scrisă și în interacțiunea cu aceasta.

    În timpul interviului, Stela Procopciuc a fost întrebată dacă confirmă corectitudinea și valabilitatea informațiilor prezentate în declarații, chestionarul de etică și în răspunsurile oferite Comisiei pe parcursul procesului de evaluare, informează Comisia Vetting.

     

    Până în prezent, Comisia Vetting a transmis CSM-ului opt rapoarte de evaluare pe candidați la CSJ. În șase rapoarte Comisia a propus promovarea candidaților, iar două rapoarte au fost de nepromovare. CSM a examinat șase dintre rapoarte. În cinci cazuri, CSM a decis promovarea evaluării, iar într-un caz, a decis nepromovarea evaluării.

    Sursa: zdg.md

  • Candidații la CSJ, în CSM și în Colegiile CSM, față de care nu au fost identificate dubii de integritate, au trecut de etapa audierilor publice

    Candidații la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), Diana Stănilă (judecătoare, Curtea de Apel Bălți), Stela Procopciuc (judecătoare, Curtea de Apel Bălți), Stella Bleșceaga (judecătoare, Judecătoria Chișinău), Adrian Cerbu (judecător, Judecătoria Criuleni) și Ion Munteanu (procuror general interimar), dar și candidatul la funcția de membru în Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dumitru Racoviță (judecător, Judecătoria Ungheni), au trecut de etapa audierilor publice, anunță marți, 5 martie, Comisia Vetting.

    Candidații la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), Diana Stănilă (judecătoare, Curtea de Apel Bălți), Stela Procopciuc (judecătoare, Curtea de Apel Bălți), Stella Bleșceaga (judecătoare, Judecătoria Chișinău), Adrian Cerbu (judecător, Judecătoria Criuleni) și Ion Munteanu (procuror general interimar), dar și candidatul la funcția de membru în Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dumitru Racoviță (judecător, Judecătoria Ungheni), au trecut de etapa audierilor publice, anunță marți, 5 martie, Comisia Vetting.

    „Discuțiile membrilor Comisiei Vetting cu candidații au fost scurte, întrucât după analizarea informației acumulate din surse publice și private, dar și multiplele runde de întrebări și răspunsuri, Comisia nu a identificat dubii care să necesite a fi examinate în audieri. Toate aspectele legate de verificarea integrității financiare și etice a acestora au fost complet elucidate în comunicarea scrisă cu candidații și în interacțiunea cu aceștia, în care subiecții au furnizat Comisiei documente confirmative, inclusiv”, potrivit Comisiei Vetting.

    În audieri, candidaților li s-a solicitat să confirme corectitudinea și valabilitatea informațiilor prezentate în declarații, chestionarul de etică și răspunsurile oferite Comisiei pe parcursul evaluării. Candidații au făcut scurte declarații de final, dacă au considerat necesar. Înregristrările video de la audieri vor fi publicate pe pagina web a Comisiei și pe canalul de Youtube, după cum stabilește Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei.

    Din același grup de candidați, fără dubii de integritate, la audieri a fost invitată și candidata la CSM, Tatiana Tabuncic. Membra Consiliului de Integritate s-a folosit de dreptul său de a nu participa la interviu. 

    În perioada următoare, Comisia va întocmi rapoartele cu propunerea de promovare a evaluării externe, care vor fi transmise CSM-ului la examinare. CSM va avea la dispoziție 30 de zile pentru a decide dacă acceptă sau respinge propunerea Comisiei. 
    Sursa: zdg.md

  • JUDECĂTORI CU CASE „FĂRĂ PREŢ” ŞI PĂMÂNTURI „FĂRĂ VALOARE”

    Cel puţin aşa reiese din declaraţiile judecătorilor Ion Dănăilă de la CA Cahul, Ruslana Burdeniuc şi Stela Procopciuc de la CA Bălţi, şi Ion Secrieru de la Curtea de Apel Chişinău.

    Cel puţin aşa reiese din declaraţiile judecătorilor Ion Dănăilă de la CA Cahul, Ruslana Burdeniuc şi Stela Procopciuc de la CA Bălţi, şi Ion Secrieru de la Curtea de Apel Chişinău.

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU