База данных судей Республики Молдовa
Пример: Cazacu Grigorii
Расширенный поиск
sursa: imagini video curaj.tv

Кисилица Виолетта

Cуд Кишинев,

Биографические данные

Дата назначения на должность: 26.02.2014 г.

Указом Президента РМ №1014-VII от 26 февраля 2014 г. назначена на пятилетний срок, на должность судьи Суда сектора Буюкань, мун. Кишинэу.

Обучение/Дипломы
1994 - 1999 гг. юридический факультет, Государственный университет Молдовы

Соответствующая профессиональная деятельность
Юридическая деятельность
1999 – 2004 гг. лектор, Государственный университет Молдовы
2003 - 2004 гг. зам. заведующего кафедрой «Публичная администрация и право», ГУМ
2004 г. - 2014 г. - судебный референт Высшей судебной палаты
26.02.2014 г. назначена на должность судьи суда сектора Буюкань, мун. Кишинэу, на пятилетний срок (Указ №1014 -VII)

Дата назначения на должность: 26.02.2014 г.

Указом Президента РМ №1014-VII от 26 февраля 2014 г. назначена на пятилетний срок, на должность судьи Суда сектора Буюкань, мун. Кишинэу.

Обучение/Дипломы
1994 - 1999 гг. юридический факультет, Государственный университет Молдовы

Соответствующая профессиональная деятельность
Юридическая деятельность
1999 – 2004 гг. лектор, Государственный университет Молдовы
2003 - 2004 гг. зам. заведующего кафедрой «Публичная администрация и право», ГУМ
2004 г. - 2014 г. - судебный референт Высшей судебной палаты
26.02.2014 г. назначена на должность судьи суда сектора Буюкань, мун. Кишинэу, на пятилетний срок (Указ №1014 -VII)

 

ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ
Решением №7/1 от 24 апреля 2013 г. была одобрена кандидатура Кисилица Виолетты для участия в конкурсе на замещение должности судьи суда сектора Рышкань, мун. Кишинэу.

ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ
Решением №7/1 от 24 апреля 2013 г. была одобрена кандидатура Кисилица Виолетты для участия в конкурсе на замещение должности судьи суда сектора Рышкань, мун. Кишинэу.

 

Решение №334/28 от 10.11.2020 г.

Решение №44/05 от 05.06.2020 г.

Решение №131/10 от 26.05.2020 г.

Решение №597/28 от 18.12.2018 г.

Решение №96/11 от 02.11.2018 г.

Решение №40/5 от 31.03.2017 г.

Решение №7/1 от 24 апреля 2013 г.

Решением №9/13 от 02 октября 2015 г., Пленум Дисциплинарной коллегии  отклонил жалобу, поданную Цопа Юрие и оставил в силе решение Состава по допустимости nr. 57/8 от 04 июня 2015 г., вынесенное в отношении судьи Суда Буюкань, муниципия Кишинэу Виолетты Кисилица.

Решением №9/13 от 02 октября 2015 г., Пленум Дисциплинарной коллегии  отклонил жалобу, поданную Цопа Юрие и оставил в силе решение Состава по допустимости nr. 57/8 от 04 июня 2015 г., вынесенное в отношении судьи Суда Буюкань, муниципия Кишинэу Виолетты Кисилица.

Решение №88/3 от 27.03.2020 г.

Решение №54/5 от 24.05.2019 г.

Решение №372/12 от 13.12.2018 г.

Hotărîrea nr. 57/8 din 04 iunie 2015

Решение №9/13 от 02 октября 2015 г.

Hotărîrea nr. 284 din 12 februarie 2016

Hotărîrea nr. 7/8 din 8 aprilie 2016

Новости
  • 13 magistrați vor să acceadă la Curtea de Apel Chișinău. Cine sunt aceștia

    13 magistrați s-au înscris în concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Unii candidați au fost vizați în anchetele jurnaliștilor de investigație sau au ajuns în atenția opiniei publice după ce au emis anterior hotărâri controversate în dosare scandaloase.

    Ghenadie Pavliuc și-a început cariera de judecător în 2005. El a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, la sfârșitul lunii ianuarie 2017. Pavliuc a ajuns în vizorul public, fiind unul dintre magistrații care au eliberat mandate de arestare în dosare de rezonanță. Magistratul i-a aplicat lui Ilan Şor un mandat de arestare la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv după gratii. Peste trei săptămâni, l-a eliberat şi din arestul la domiciliu. Ulterior, la solicitarea procurorilor, l-a trimis după gratii pe Vlad Filat, ca apoi să-l salveze de la puşcărie pe fostul deputat, Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de închisoare cu executare. În mai multe cazuri, inclusiv în dosarul lui Vlad Filat, avocații au cerut recuzarea lui Ghenadie Pavliuc pentru că judecătorul ar fi rudă cu liderul PD, Marian Lupu. Politicianul a respins legăturile de rudenie. La o ședință a CSM, Ghenadie Pavliuc a recunoscut că are o legătură de rudenie cu democratul. „Undeva, al patrulea grad, din partea soţiei”, explica judecătorul. 

    13 magistrați s-au înscris în concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Unii candidați au fost vizați în anchetele jurnaliștilor de investigație sau au ajuns în atenția opiniei publice după ce au emis anterior hotărâri controversate în dosare scandaloase.

    Ghenadie Pavliuc și-a început cariera de judecător în 2005. El a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, la sfârșitul lunii ianuarie 2017. Pavliuc a ajuns în vizorul public, fiind unul dintre magistrații care au eliberat mandate de arestare în dosare de rezonanță. Magistratul i-a aplicat lui Ilan Şor un mandat de arestare la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv după gratii. Peste trei săptămâni, l-a eliberat şi din arestul la domiciliu. Ulterior, la solicitarea procurorilor, l-a trimis după gratii pe Vlad Filat, ca apoi să-l salveze de la puşcărie pe fostul deputat, Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de închisoare cu executare. În mai multe cazuri, inclusiv în dosarul lui Vlad Filat, avocații au cerut recuzarea lui Ghenadie Pavliuc pentru că judecătorul ar fi rudă cu liderul PD, Marian Lupu. Politicianul a respins legăturile de rudenie. La o ședință a CSM, Ghenadie Pavliuc a recunoscut că are o legătură de rudenie cu democratul. „Undeva, al patrulea grad, din partea soţiei”, explica judecătorul. 

    Ghenadie Pavliuc locuiește într-o zonă de lux din Capitală, deși atât el, cât și soția acestuia - medic de profesie - au lucrat întotdeauna la stat. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni. Chiar și așa, el este printre magistrații care au beneficiat de apartamente la preț preferențial, potrivit unei anchete CIJM. El a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. Contactat de reporterii CIJM pentru un comentariu, Pavliuc a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor cu privire la averea sa. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit. „Din punct de vedere al moralității, mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit apartament”, a adăugat judecătorul.

    O hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat Ghenadie Pavliuc a fost obiect de examinare la CEDO. Este vorba despre cauza Ceaicovschi c. Republicii Moldova. După ce dosarul a fost pierdut, statul nostru a achitat prejudicii în mărime de 14 mii de euro.

    Dorin Dulghieru a acces în funcția de judecător în 2007, iar în 2014 a fost numit președinte al Judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău. Trei ani mai târziu a fost promovat în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău.

    Dulghieru este cunoscut opiniei publice pentru sentința de achitare dictată în dosarul fostului ministru al Dezvoltării Informaționale Vladimir Molojen, învinuit de abuz de putere și neglijență în serviciu cu urmări grave pentru faptul că a încheiat, din numele Întreprinderii de Stat Registru, în anul 2008, un contract de publicitate cu firma fiului și soției sale, Altent-Com. Astfel de servicii nu erau necesare, întrucât Registru este singura structură care perfectează acte de identitate. De asemenea, fostul demnitar a fost învinuit că nu a desfăcut contractele existente la venirea sa în funcție. Ex-ministrul ar fi adus Întreprinderii un prejudiciu de 2.802.188 lei. O anchetă realizată de Centrul de Investigații Jurnalistice a arătat că dosarul lui Vladimir Molojen s-a aflat în prima instanță, în procedura lui Dulghieru, timp de patru ani, după alți 1,5 ani cât a durat urmărirea penală. 

    Într-o altă anchetă CIJM se arată că Dorin Dulghieru s-a ales cu un chilipir de 10.000 de euro la vânzarea apartamentului la preț redus. În iulie 2014, Dulghieru a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 87,4 metri pătrați din complexul rezidențial de pe strada Romană, destinat judecătorilor, asta chiar dacă mai avea în proprietate un apartament de 74,5 metri pătrați în sectorul Ciocana al Capitalei. În ianuarie 2017 magistratul a vândut apartamentul respectiv cu suma de 414 mii de lei. Aproape două săptămâni mai târziu, Dulghieru a cumpărat un al treilea apartament, în secorul Râșcani, cu suprafața de 168,6 metri pătrați, care a golit bugetul familiei judecătorului cu 1,1 milioane de lei. Peste circa o lună, în februarie 2017, magistratul și-a cumpărat și un garaj de 22,7 metri pătrați, pentru care a achitat circa 87 de mii de lei. La un an distanță, pe 3 martie 2018, Dorin Dulghieru vinde apartamentul care i-a revenit la preț preferențial contra 41.000 de euro, cu aproape 10.000 de euro mai mult decât a fost achiziționat, potrivit declarației de avere și interese personale a magistratului.

    Vitalie Stratan a fost numit în funcția de judecător la Judecătoria Botanica, municipiul Chișinău, în 2008. Magistratul a fost ales vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău pe un termen de patru ani. 

    anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din 2018 despre „afacerea” magistraților cu apartamente la preț preferențial arată că Vitalie Stratan avea un garaj, o treime dintr-un apartament de 61,4 metri pătrați și un apartament de 50,2 metri pătrați când a primit dreptul la o locuință nouă, la preț redus. Astfel, în mai 2017, acesta a intrat în proprietatea unui apartament de 66,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat puțin peste 410 mii de lei.

    Cristina Cheptea a fost numită judecătoare la instanța de fond din Sângerei în 2008. În 2018 a fost transferată la Judecătoria Chișinău.

    Magistrata a ajuns în atenția opiniei publice când a prelungit mandatul de arestare pe numele fostului șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari. „Reieșind din circumstanțele constatate, instanța consideră că privarea în continuare de libertate sub forma arestării preventive a învinuitului Morari Viorel este justificată, întemeiată și necesară, având drept scop împiedicarea stabilirii adevărului pe caz”, se menționează în decizia luată de magistrata Cheptea. Portalul Anticoruptie.md a scris că judecătoarea a avut toamna trecută un conflict cu Procuratura Anticorupție, după ce a refuzat demersul procurorilor privind plasarea în arest a magistratului Oleg Sternioală, învinuit de spălare de bani. După ce a fost respins demersul în privința lui Sternioală, procurorul pe caz a întocmit un raport către Viorel Morari, în care se arăta că există dubii că magistrata Cheptea ar fi luat decizia de una singură. Conducerea Procuraturii Anticorupție a decis să pornească o cauză penală în privința Cristinei Cheptea și au fost emise ordonanțe privind audierea grefierei și ridicarea înregistrărilor video din instanță din ziua în care a avut loc ședința cu Sternioală.

    Președintele oficiului Ciocana al Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc, a refuzat să elibereze înregistrările video. Atunci Viorel Morari a depus o sesizare la CSM, prin care a solicitat inițierea procedurii de tragere la răspundere disciplinară a lui Pavliuc pe motiv că a îngrădit drepturile procurorului. La data de 2 decembrie, mai mulți judecători de instrucție, printre care și Cristina Cheptea, au semnat o petiție în adresa conducerii de vârf a Republicii Moldova, ministrului Justiției și Consiliului Superior al Magistraturii, în care s-au plâns că ar fi intimidați și hărțuiți de procurorii anticorupție. Semnatarii scrisorii au invocat că una dintre metodele de presiune ilegală ar fi pornirea promptă a cauzei penale pe fapte inexistente în privința judecătorilor care „nu sunt ascultători”. A doua metodă de presiune ilegală ar fi fost atunci când judecătorul respinge un demers, iar procurorul depune un raport către procurorul ierarhic superior. Dubiile procurorului asupra legalității actului judecătoresc sunt stipulate în raport, apoi este deschis un proces penal, care va fi examinat de un coleg al procurorului, ierarhic superior.

    Alexandru Sandu a fost numit magistrat la Judecătoria Ialoveni în 2003. În 2011 Colegiul Disciplinar i-a aplicat sancțiunea disciplinară „propunerea de eliberare din funcție”. Ulterior a fost însă admisă contestația depusă de Sandu, iar acesta s-a ales doar cu sancțiunea disciplinară sub formă de „mustrare”. Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului o cauză la examinarea căreia a participat judecătorul Sandu Alexandru a fost obiect de examinare la CEDO.

    Ion Malanciuc a acces în funcția de magistrat în 2011, când a fost numit pentru un termen de cinci ani la Judecătoria Dubăsari. Din 2016 activează la aceeași instanță în calitate de judecător de instrucție.

    Ana Cucerescu a fost numită judecătoare în septembrie 2011 la instanța de fond din Bălți. În septembrie 2015 a fost transferată temporar la Judecătoria Chișinău. Transferul a fost prelungit de cinci ori, până când, în noiembrie 2018, CSM a decis definitiv să propună președintelui Republicii Moldova numirea, prin transfer, a Anei Cucerescu în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău.

    Tudor Andronic a acces în funcția de judecător în 1998 și timp de cinci ani a activat la instanța de fond din Ungheni. A luat o pauză în cariera de magistrat, perioadă în care a fost inclusiv avocat. În 2014 revine în magistratură, fiind numit în funcția de judecător la Judecătoria Strășeni, până la atingerea plafonului de vârstă.

    Violeta Chisilița a fost numită, în februarie 2014, în funcţia de judecător la Judecătoria Buiucani, municipiul Chişinău, pe un termen de cinci ani. În decembrie 2018 a fost desemnată judecător în materie de contencios administrativ la Judecătoria Chișinău, sediul Râşcani, începând cu 1 ianuarie 2019.

    Iurie Potînga a acces, în mai 2008, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău. Numele lui Potînga apare într-o investigație RISE Moldova, despre apartamentele la preț redus construite pentru judecători. Jurnaliștii scriau că Potînga a pretins o locuință cu discount pentru a-i asigura pe cei doi copii minori aflați la întreținere. Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Potînga Iurie a fost obiect de examinare la CEDO.

    Denis Băbălău a fost numit judecător în 2011, la instanța de fond din Ocnița. În decembrie 2014 a fost transferat temporar la Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău. În ianuarie 2017 a fost transferat definitiv la instanța respectivă.

    Gheorghe Stratulat a acces în funcția de magistrat în aprilie 2014. Activează la sediul Centru al Judecătoriei Chișinău.

    În august 2012, Natalia Iordachi a fost numită pe un termen de cinci ani în funcția de judecătoare, la instanța de fond din Sângerei. În noiembrie 2015 a fost transferată temporar la Judecătoria Ciocana din Chișinău. Transferul a devenit definitiv în decembrie 2017.
    Sursa: anticoruptie.md

  • CSM propune „desemnarea pe viață” a opt judecători. Cine sunt aceștia

    Opt judecători au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să fie numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Cererile acestora au fost examinate în cadrul ședinței de astăzi, 18 noiembrie, iar membrii CSM au decis să înainteze toate cele opt candidaturi președintelui pentru numirea lor „pe viață” în funcția de judecători.

    Decretele celor opt judecători pentru numirea în funcție pentru o perioadă de cinci ani au fost semnate de fostul președinte Nicolae Timofti în februarie 2014. Tot în grup, cei opt judecători urmează a fi numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă de președintele Igor Dodon.

    Opt judecători au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să fie numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Cererile acestora au fost examinate în cadrul ședinței de astăzi, 18 noiembrie, iar membrii CSM au decis să înainteze toate cele opt candidaturi președintelui pentru numirea lor „pe viață” în funcția de judecători.

    Decretele celor opt judecători pentru numirea în funcție pentru o perioadă de cinci ani au fost semnate de fostul președinte Nicolae Timofti în februarie 2014. Tot în grup, cei opt judecători urmează a fi numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă de președintele Igor Dodon.

    Cine sunt cei opt judecători numiți în funcție până la tingerea plafonului de vârstă

    Sergiu Bularu a  fost consilier al ex-preşedintelui PDM, actualul deputat, Marian Lupu. Ulterior, în 2014 acesta a fost numit în funcția de judecător la Judecătoria Centru.

    În 2014 Bularu avea un salariu ce circa 130 de mii de lei, obținut din activitatea de la Parlament, dar și cea de la Judecătorie. Acum salariul anual al judecătorului este de peste 220 de mii de lei, la care în 2018 s-au mai adăugat 11 mii de euro primiți de peste hotare. Bularu deține un apartament de 118 m2, un garaj, dar și un automobil de model Audi, procurat în 2017, și care are o valoare de 120 de mii de lei.

    Gheorghe Mîțu a fost numit în 2014 în funcția de judecător la Judecătoria Râșcani. Potrivit Magistrat.md, anterior Mîțu a activat în calitate de lector la Catedra de drept Civil a USM, dar și concultant principal în Serviciul de Acte al Președintelui în cadrul Direcţiei de Drept și relații publice a Aparatului Președintelui Voronin. În 2017 judecătorul a ridicat un salariu de peste 210 mii de lei, la care s-a adăugat o indemnizația de circa 54 de mii de lei. Judecătorul deține un apartament de 80 m2, dobândit în 2018, dar și un autoturism de model Mercedes-Benz E 220 CDI.

    Natalia Patrașcu  este judecătoare la Judecătoria Centru. Din 2004 şi până în 2007, Patraşcu a fost grefieră la Curtea de Apel Chişinău, iar din 2007 şi până în 2014, asistent judiciar la Colegiul Penal al Curţii Supreme de Justiţie. Patrașcu a fost cea care a decis în 2014  interzicerea exploatării de către Ministerul Afacerilor Interne a R. Moldova a camerelor de supraveghere de pe străzile capitalei. Ulterior Curtea de Apel a casat această decizie.

    Alexandru Negru a fost numit în 2014 de judecător la Judecătoria Buiucani. Acesta examinează dosarul lui Dorin Chirtoacă, chiar dacă fostul primar a cerut recuzarea acestuia de mai multe ori. Potrivit Magistrat.md, înainte de a deveni judecător, Negru a activat la Întreprinderea municipală „Servicii Locative Rîșcani” și „Servicii Locative Centru”. În 2017 judecătorul a avut un salariu de peste 160 de mii de lei.

    Oxana Parfeni a fost numită în funcţia de judecătoare în februarie 2014. Anterior funcției de judecător, Parfeni a activat în calitate de asistent judiciar la CSJ, specialist principal la CSM și grefier la Judecătoria Buiucani, scrie Magistrat. Potrivit declarației de avere și interese, Parfeni a obținut un salariu de peste 200 de mii de lei în 2017. Familia Parfeni deține un teren, un apartament și o casă de locuit.

    Vasilisa Muntean, judecătoare la Judecătoria Buiucani, a fost cea care a decis în august prelungirea mandatului de arest pe numele lui Chiril Lucinschi, dar și cea care în 2014 a suspendat unele decizii luate de proprietarii Victoriabank și a menținut-o în funcție pe managerul băncii, Natalia Politov-Cangaş. În 2017 judecătoarea a avut un venit de peste 200 de mii de lei, la care se mai adaugă un venit de 65 de mii de ruble, primite de peste hotare.

    Eduard Galușceac a fost propus de CSM pentru numirea în funcția de judecător în ianuarie 2014, chiar dacă acesta a fost evaluat de CSCJ cu 75 de puncte, în condiţiile în care alţi 9 concurenţi au obţinut un punctaj mai mare sau cel puţin egal cu al „câştigătorului”. Salariu pentru 2017 a judecătorului a constituit circa 150 de mii de lei. Potrivit declarației de avere și interese, Galușceac are o casă de 149 m2, un apartament de 56 m2, la care se mai adaugă încă un apartament deținut de soția sa. Judecătorul mai deține două automobile: un Nissan Almera, anul de fabricație 1996, dar și un VAZ 2108, anul de fabrucație 1990.

    Violeta Chisilița a fost numită în 2014 judecătoare la Judecătoria Buiucani. Magistrat precizează că anterior aceasta a activat în calitate de lector la USM, șef-adjunct la cadetra „Administrație publică și drept” de la USM, dar și referent judiciat la CSM. Judecătoarea  a ridicat anul trecut un salariu de peste 200 de mii de lei.
    Sursa: zdg.md

  • Pavliuc s-a autorecuzat sa judece cauza functionarilor corupti din Primarie

    În gestiunea CNA este un dosar penal in care este pornita si imediat oprita pe marginea unui caz de coruptie a doi functionari /sot si sotie/ care activeaza in Primaria Chisinau Acesti doi functinari au a fost acuzati de luare de mita,trafic de influienta… insa in mod subit si straniu a fost oprita urmarirea penala.Intre timp acesti doi suspecti au devenit membrii PD.

    fapt ca renumitul judecator Pavliuc cu rude mari in PD si relatii avantajoase in CNA ,s-a autorecuzat sa examineze cauza unde este contestata ordonanta procurorului de incetarea urmaririi penale pe acest caz.

    În gestiunea CNA este un dosar penal in care este pornita si imediat oprita pe marginea unui caz de coruptie a doi functionari /sot si sotie/ care activeaza in Primaria Chisinau Acesti doi functinari au a fost acuzati de luare de mita,trafic de influienta… insa in mod subit si straniu a fost oprita urmarirea penala.Intre timp acesti doi suspecti au devenit membrii PD.

    fapt ca renumitul judecator Pavliuc cu rude mari in PD si relatii avantajoase in CNA ,s-a autorecuzat sa examineze cauza unde este contestata ordonanta procurorului de incetarea urmaririi penale pe acest caz.

    sursa: curaj.tv

  • Президент Республики Молдова Николае Тимофти подписал указы о назначении на должность группы судей

    Президент Республики Молдова Николае Тимофти подписал сегодня указы о назначении на должность сроком на пять лет, по предложению Высшего совета магистратуры, следующих магистратов:
    Эдуарда Галущака – судьей Суда Ботаника, Кишинэу;
    Анджелы Фурдуй - судьей Суда Ботаника, Кишинэу;
    Александру Негру - судьей Суда Буюкань, Кишинэу;
    Оксаны Парфени - судьей Суда Ботаника, Кишинэу;
    Виолеты Кисилица - судьей Суда Ботаника, Кишинэу;
    Василисы Мунтян - судьей Суда Ботаника, Кишинэу;
    Светланы Вышку - судьей Суда Чентру, Кишинэу

    Президент Республики Молдова Николае Тимофти подписал сегодня указы о назначении на должность сроком на пять лет, по предложению Высшего совета магистратуры, следующих магистратов:
    Эдуарда Галущака – судьей Суда Ботаника, Кишинэу;
    Анджелы Фурдуй - судьей Суда Ботаника, Кишинэу;
    Александру Негру - судьей Суда Буюкань, Кишинэу;
    Оксаны Парфени - судьей Суда Ботаника, Кишинэу;
    Виолеты Кисилица - судьей Суда Ботаника, Кишинэу;
    Василисы Мунтян - судьей Суда Ботаника, Кишинэу;
    Светланы Вышку - судьей Суда Чентру, Кишинэу

    Серджиу Булару - судьей Суда Чентру, Кишинэу;

    Инги Вештиман - судьей Суда Чентру, Кишинэу;

    Наталии Патрашку - судьей Суда Чентру, Кишинэу;

    Ирины Максим - судьей Суда Чентру, Кишинэу;

    Георге Мыцу - судьей Суда Рышкань, Кишинэу;

    Татьяны Василикэ - судьей Суда Рышкань, Кишинэу;

    Виолеты Гырляну - судьей Суда Рышкань, Кишинэу;

    Игоря Барбакару - судьей Суда Рышкань, Кишинэу.

     

    Сегодня же другими указами были подтверждены в новых должностях до истечения срока полномочий следующие магистраты:

    Рената Попеску – судьей в Суде Анений Ной;

    Лудмила Холевицкая - судьей в Суде Рышкань, Кишинэу;

    Генадие Еремчук - судьей в Суде Бэлць;

    Владислав Клима – заместителем председателя Суда Чокана, Кишинэу;

    Валентина Крючкова - заместителем председателя Суда Кэлэрашь;

    Виорика Урсу - заместителем председателя Суда Криулень;

    Дорин Дулгиеру – председателем Суда Буюкань, Кишинэу.

     

    На состоявшемся в Государственной резиденции заседании глава государства обратил внимание магистратов на ответственность, которая возлагается на них в период реформирования государственных органов.

    Николае Тимофти подчеркнул, что повышение Парламентом заработной платы магистратам обеспечивает независимость судей при вынесении решений. «Ваш долг – строго соблюдать законы. Деятельность судей должна восстановить доверие граждан к акту правосудия. Кто оступится будет наказан и уволен из судебной системы», отметил президент Николае Тимофти. 

     

     
  • Ajunge judecător cel care are bani în pungă sau spete late

    Celor cu nota 9,5 nu le ajung voturi secrete Întâmplător sau nu, dar numele noilor judecătoare au tangențe în activitatea anterioară cu înalți magistrați de la CSJ. Bunăoară, Elena Cojocari a ocupat funcția de grefieră pe timpul când Ion Muruianu era judecător la Buiucani. Iar Ala Malîi, care este acum judecătoare la Ciocana, a fost anterior referenta lui Nicolae Clima, preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Stela Blesceaga a fost odinioară consilieră a vicepreşedintelui CSJ. (Vezi Tabelul 2.)
    Nicolae Clima spune că opţiunea pentru aceste candidaturi s-a făcut în „virtutea voturilor secrete. Violeta Chisilița, de exemplu (cu media 9,5 — n.r.), a susţinut examenele mai târziu şi participă pentru a doua oară la concurs, și de fiecare dată nu-i ajunge câte un vot pentru a trece. Este un concurs unic pentru toți”, adaugă preşedintele Clima.

    Celor cu nota 9,5 nu le ajung voturi secrete Întâmplător sau nu, dar numele noilor judecătoare au tangențe în activitatea anterioară cu înalți magistrați de la CSJ. Bunăoară, Elena Cojocari a ocupat funcția de grefieră pe timpul când Ion Muruianu era judecător la Buiucani. Iar Ala Malîi, care este acum judecătoare la Ciocana, a fost anterior referenta lui Nicolae Clima, preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Stela Blesceaga a fost odinioară consilieră a vicepreşedintelui CSJ. (Vezi Tabelul 2.)
    Nicolae Clima spune că opţiunea pentru aceste candidaturi s-a făcut în „virtutea voturilor secrete. Violeta Chisilița, de exemplu (cu media 9,5 — n.r.), a susţinut examenele mai târziu şi participă pentru a doua oară la concurs, și de fiecare dată nu-i ajunge câte un vot pentru a trece. Este un concurs unic pentru toți”, adaugă preşedintele Clima.


     

     
Infografice
Оставь комментарий