Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Brăgaru Alina
Căutare avansată
sursa: imagini video curaj.tv

Chisilița Violeta

Judecătoria Chișinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 26.02.2014

Potrivit Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 584/27 din 11 decembrie 2018, doamna Chisilița Violeta, a fost desemnată judecător în materie de contencios administrativ la Judecătoria Chișinău (sediul Rîşcani), începând cu 01 ianuarie 2019.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1014-VII din 26 februarie 2014 numită, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Buiucani, municipiul Chișinău.

Instruire/Diplome
1994 - 1999 facultatea de drept a Universităţii de Stat din Moldova

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
1999 - 2004 lector la Universitatea de Stat din Moldova
2003 - 2004 Şef-adjunct, catedra „Administraţie publică şi drept”, USM
2004 - 2014 Curtea Supremă de Justiţie, referent judiciar
26.02.2014 numită în funcţia de judecător la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău, pe un termen de 5 ani (Decret nr. 1014-VII)

Data numirii în funcție: 26.02.2014

Potrivit Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 584/27 din 11 decembrie 2018, doamna Chisilița Violeta, a fost desemnată judecător în materie de contencios administrativ la Judecătoria Chișinău (sediul Rîşcani), începând cu 01 ianuarie 2019.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1014-VII din 26 februarie 2014 numită, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Buiucani, municipiul Chișinău.

Instruire/Diplome
1994 - 1999 facultatea de drept a Universităţii de Stat din Moldova

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
1999 - 2004 lector la Universitatea de Stat din Moldova
2003 - 2004 Şef-adjunct, catedra „Administraţie publică şi drept”, USM
2004 - 2014 Curtea Supremă de Justiţie, referent judiciar
26.02.2014 numită în funcţia de judecător la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău, pe un termen de 5 ani (Decret nr. 1014-VII)

 

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 96/11 din 02 Noiembrie 2018, Hotărârile adoptate de judecătorul Violeta Chisilița nu au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărîrii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 40/5 din 31 martie 2017, hotărârile judecătorului Chisilița Violeta nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2014 - contestate 41 de hotărîri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 41 hotărîri/sentinţe/încheieri, ceea ce constituie 100;
2015 - contestate 67 de hotărîri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 58 hotărîri/sentinţe/încheieri, ceea ce constituie 86,56%;
2016 au fost contestate în total 90 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 86 ceea ce constituie 95,55%;
2017 au fost contestate în total 89 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 83, ceea ce constituie 93,25%;
2018 au fost contestate în total 65 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 61 ceea ce constituie 93,84%.

Hotărîrile/sentinţele/încheierile casate din cele examinate:
2014, din 380 de cauze examinate, 4 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,05%;
2015, din 455 de cauze examinate, 10 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,19%;
2016, din 459 cauze examinate, 10 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,17%;
2017, din 372 cauze examinate, 8 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,15%;
2018, din 302 cauze examinate, 5 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,65%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 44/05 din 05 Iunie 2020, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Violeta Chisiliţa pentru participare la concursul pentru promovare la instanța judecătorească ierarhic superioară - Curtea de Apel Chişinău cu 65 (şaizeci şi cinci) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 131/10 din 26 Mai 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, a admis cererile judecătorilor Violeta Chisilița și Serghei Dimitriu, privind remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare la o instanță judecătorească ierarhic superioară.

Prin Hotărârea nr. 597/28 din 18 Decembrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă, a următorilor judecători de la Judecătoria Chișinău: 
- Bularu Sergiu;
- Mîțu Gheorghe; 
- Patrașcu Natalia; 
- Muntean Vasilisa; 
- Negru Alexandru; 
- Parfeni Oxana; 
- Galușceac Eduard; 
- Chisilița Violeta.

Prin Hotărârea 96/11 din 02 Noiembrie 2018, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii a acordat judecătorului Violeta CHISILIȚA de la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor calificativul Foarte bine, acumulând un total de 83 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 40/5 din 31 martie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 89 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 7/1 din 24 aprilie 2013, a fost admisă candidatura doamnei Chisilița Violeta la concurs pentru suplinirea funcției de judecător la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău.

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 96/11 din 02 Noiembrie 2018, Hotărârile adoptate de judecătorul Violeta Chisilița nu au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărîrii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 40/5 din 31 martie 2017, hotărârile judecătorului Chisilița Violeta nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2014 - contestate 41 de hotărîri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 41 hotărîri/sentinţe/încheieri, ceea ce constituie 100;
2015 - contestate 67 de hotărîri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 58 hotărîri/sentinţe/încheieri, ceea ce constituie 86,56%;
2016 au fost contestate în total 90 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 86 ceea ce constituie 95,55%;
2017 au fost contestate în total 89 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 83, ceea ce constituie 93,25%;
2018 au fost contestate în total 65 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 61 ceea ce constituie 93,84%.

Hotărîrile/sentinţele/încheierile casate din cele examinate:
2014, din 380 de cauze examinate, 4 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,05%;
2015, din 455 de cauze examinate, 10 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,19%;
2016, din 459 cauze examinate, 10 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,17%;
2017, din 372 cauze examinate, 8 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,15%;
2018, din 302 cauze examinate, 5 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,65%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 44/05 din 05 Iunie 2020, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Violeta Chisiliţa pentru participare la concursul pentru promovare la instanța judecătorească ierarhic superioară - Curtea de Apel Chişinău cu 65 (şaizeci şi cinci) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 131/10 din 26 Mai 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, a admis cererile judecătorilor Violeta Chisilița și Serghei Dimitriu, privind remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare la o instanță judecătorească ierarhic superioară.

Prin Hotărârea nr. 597/28 din 18 Decembrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă, a următorilor judecători de la Judecătoria Chișinău: 
- Bularu Sergiu;
- Mîțu Gheorghe; 
- Patrașcu Natalia; 
- Muntean Vasilisa; 
- Negru Alexandru; 
- Parfeni Oxana; 
- Galușceac Eduard; 
- Chisilița Violeta.

Prin Hotărârea 96/11 din 02 Noiembrie 2018, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii a acordat judecătorului Violeta CHISILIȚA de la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor calificativul Foarte bine, acumulând un total de 83 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 40/5 din 31 martie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 89 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 7/1 din 24 aprilie 2013, a fost admisă candidatura doamnei Chisilița Violeta la concurs pentru suplinirea funcției de judecător la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău.

 

Hotărârea nr. 44/05 din 05 Iunie 2020

Hotărârea nr. 131/10 din 26 Mai 2020

Hotărârea nr. 597/28 din 18 Decembrie 2018

Hotărârea nr. 96/11 din 02 Noiembrie 2018

Hotărârea nr. 40/5 din 31 martie 2017

Hotărîrea nr. 7/1 din 24 aprilie 2013

Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 96/11 din 02 Noiembrie 2018”de către Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Violeta Chisilița nu au fost intentate proceduri disciplinare.”

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 40/5 din 31 martie 2017"de către Colegiul disciplinar în perioada de raportare, în privinţa judecătorului Judecătoriei Chişinău (sediul Buiucani), Violeta Chisiliţa, nu a fost intentată nici o procedură disciplinară”.

Prin Hotărârea nr. 88/3 din 27 Martie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Morari Viorel împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1588s-1936p/m din 31 ianuarie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 27 decembrie 2019 asupra acțiunilor judecătorului Chisilița Violeta de la Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani).

Prin Hotărârea nr. 54/5 din 24 Mai 2019, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestația depusă de cet. Сraveț Аlехапdr și a mеnținut Hotărârea nr. 24/1 din 25 Ianuarie 2019 а Completului de ехаmiпаrе а contestațiilor пr. 1, emisă în privința acțiunilor judecătorului Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), Chisilila Violeta.

Prin Hotărârea nr. 372/12 din 13 Decembrie 2018, Colegiul de examinare a contestaţiilor al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Craveţ Alexandr împotriva deciziei Inspecţiei judiciare nr. 667s-896p/m din 16 iulie 2018, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Craveţ Alexandr cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorului Chisiliţa Violeta de la Judecătoria Chişinău (sediul Buiucani).

Potrivit Hotărîriii nr. 7/8 din 8 aprilie 2016, Plenul Colegiul disciplinar a respins contestaţia depusă de cet.Mocanu Igor împotriva hotărîrii Completului de admisibilitate nr.28/4 din 12 februarie 2016 emisă în privinţa judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău, Chiiliţă Violeta, cu menţinerea hotărîrii contestate.

La data de 17 august 2015, cet.Mocan Igor a adresat Consiliului Superior al Magistraturii o sesizare, prin care a solicitat tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău, Chiselița Violeta, în temeiul art.4 din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, care nu i-a eliberat dispozitivul hotărîrii și nu i-a expediat hotărîrea motivată din 29 iunie 2015, asupra careia a depus apel în aceeași zi. Prin Hotărîrea nr. 284 din 12 februarie 2016, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins sesizarea depusă de cet.Mocan Igor, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău, Chisilița Violeta. 

Prin Hotărîrea nr. 57/8 din 04 iunie 2015 Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar a respins sesizarea cet. Ţopa Iurie cu privire la acţiunile judecătorului Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău, Chisiliţa Violeta ca vădit neîntemeiată. În esenţă, în sesizarea depusă se invocă dezacordul cu faptul că, din punctul lui de vedere, acţiunile judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău Violeta Chiseliţa, la examinarea cauzei civile nr. 2-1345/15 la acţiunea lui Ţopa Iurie către Ministerul Justiţiei cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului de judecare în termen rezonabil, sunt vădit ilegale. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 22.12.2014 a fost primită spre examinare cererea de chemare în judecată înaintată de Ţopa Iurie şi stabilită data primei şedinţe de judecată — 16.02.2015, ora 10.00, care a fost amînată pentru 25.02.2015. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 25.02.2015 cererea de chemare în judecată înaintată de Ţopa Iurie Ministerul Justiţiei cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului de judecare în termen rezinabil a fost respinsă.
Prin Hotărîrea nr. 9/13 din 02 octombrie 2015, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de domnul Ţopa Iurie şi a menţinut hotărîrea Completului de admisibilitate nr. 57/8 din 04 iunie 2015, emisă în privinţa judecătorului Judecătoriei Buiucani, municipiul Chişinău, Violeta Chisiliţa.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (20162018), au fost înregistrate 20 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului, în privinţa judecătorului, în perioada anilor 2014 - 2016, au fost înregistrate 16 sesizări, care au fost respinse. 

Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 96/11 din 02 Noiembrie 2018”de către Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Violeta Chisilița nu au fost intentate proceduri disciplinare.”

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 40/5 din 31 martie 2017"de către Colegiul disciplinar în perioada de raportare, în privinţa judecătorului Judecătoriei Chişinău (sediul Buiucani), Violeta Chisiliţa, nu a fost intentată nici o procedură disciplinară”.

Prin Hotărârea nr. 88/3 din 27 Martie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Morari Viorel împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1588s-1936p/m din 31 ianuarie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 27 decembrie 2019 asupra acțiunilor judecătorului Chisilița Violeta de la Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani).

Prin Hotărârea nr. 54/5 din 24 Mai 2019, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestația depusă de cet. Сraveț Аlехапdr și a mеnținut Hotărârea nr. 24/1 din 25 Ianuarie 2019 а Completului de ехаmiпаrе а contestațiilor пr. 1, emisă în privința acțiunilor judecătorului Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), Chisilila Violeta.

Prin Hotărârea nr. 372/12 din 13 Decembrie 2018, Colegiul de examinare a contestaţiilor al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Craveţ Alexandr împotriva deciziei Inspecţiei judiciare nr. 667s-896p/m din 16 iulie 2018, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Craveţ Alexandr cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorului Chisiliţa Violeta de la Judecătoria Chişinău (sediul Buiucani).

Potrivit Hotărîriii nr. 7/8 din 8 aprilie 2016, Plenul Colegiul disciplinar a respins contestaţia depusă de cet.Mocanu Igor împotriva hotărîrii Completului de admisibilitate nr.28/4 din 12 februarie 2016 emisă în privinţa judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău, Chiiliţă Violeta, cu menţinerea hotărîrii contestate.

La data de 17 august 2015, cet.Mocan Igor a adresat Consiliului Superior al Magistraturii o sesizare, prin care a solicitat tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău, Chiselița Violeta, în temeiul art.4 din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, care nu i-a eliberat dispozitivul hotărîrii și nu i-a expediat hotărîrea motivată din 29 iunie 2015, asupra careia a depus apel în aceeași zi. Prin Hotărîrea nr. 284 din 12 februarie 2016, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins sesizarea depusă de cet.Mocan Igor, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău, Chisilița Violeta. 

Prin Hotărîrea nr. 57/8 din 04 iunie 2015 Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar a respins sesizarea cet. Ţopa Iurie cu privire la acţiunile judecătorului Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău, Chisiliţa Violeta ca vădit neîntemeiată. În esenţă, în sesizarea depusă se invocă dezacordul cu faptul că, din punctul lui de vedere, acţiunile judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău Violeta Chiseliţa, la examinarea cauzei civile nr. 2-1345/15 la acţiunea lui Ţopa Iurie către Ministerul Justiţiei cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului de judecare în termen rezonabil, sunt vădit ilegale. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 22.12.2014 a fost primită spre examinare cererea de chemare în judecată înaintată de Ţopa Iurie şi stabilită data primei şedinţe de judecată — 16.02.2015, ora 10.00, care a fost amînată pentru 25.02.2015. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 25.02.2015 cererea de chemare în judecată înaintată de Ţopa Iurie Ministerul Justiţiei cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului de judecare în termen rezinabil a fost respinsă.
Prin Hotărîrea nr. 9/13 din 02 octombrie 2015, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de domnul Ţopa Iurie şi a menţinut hotărîrea Completului de admisibilitate nr. 57/8 din 04 iunie 2015, emisă în privinţa judecătorului Judecătoriei Buiucani, municipiul Chişinău, Violeta Chisiliţa.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (20162018), au fost înregistrate 20 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului, în privinţa judecătorului, în perioada anilor 2014 - 2016, au fost înregistrate 16 sesizări, care au fost respinse. 

 

Hotărârea nr. 88/3 din 27 Martie 2020

Hotărârea nr. 54/5 din 24 Mai 2019

Hotărârea nr. 372/12 din 13 Decembrie 2018

Hotărîrea nr. 7/8 din 8 aprilie 2016

Hotărîrea nr. 284 din 12 februarie 2016

Hotărîrea nr. 9/13 din 02 octombrie 2015

Hotărîrea nr. 57/8 din 04 iunie 2015

Știri
  • 13 magistrați vor să acceadă la Curtea de Apel Chișinău. Cine sunt aceștia

    13 magistrați s-au înscris în concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Unii candidați au fost vizați în anchetele jurnaliștilor de investigație sau au ajuns în atenția opiniei publice după ce au emis anterior hotărâri controversate în dosare scandaloase.

    Ghenadie Pavliuc și-a început cariera de judecător în 2005. El a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, la sfârșitul lunii ianuarie 2017. Pavliuc a ajuns în vizorul public, fiind unul dintre magistrații care au eliberat mandate de arestare în dosare de rezonanță. Magistratul i-a aplicat lui Ilan Şor un mandat de arestare la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv după gratii. Peste trei săptămâni, l-a eliberat şi din arestul la domiciliu. Ulterior, la solicitarea procurorilor, l-a trimis după gratii pe Vlad Filat, ca apoi să-l salveze de la puşcărie pe fostul deputat, Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de închisoare cu executare. În mai multe cazuri, inclusiv în dosarul lui Vlad Filat, avocații au cerut recuzarea lui Ghenadie Pavliuc pentru că judecătorul ar fi rudă cu liderul PD, Marian Lupu. Politicianul a respins legăturile de rudenie. La o ședință a CSM, Ghenadie Pavliuc a recunoscut că are o legătură de rudenie cu democratul. „Undeva, al patrulea grad, din partea soţiei”, explica judecătorul. 

    13 magistrați s-au înscris în concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Unii candidați au fost vizați în anchetele jurnaliștilor de investigație sau au ajuns în atenția opiniei publice după ce au emis anterior hotărâri controversate în dosare scandaloase.

    Ghenadie Pavliuc și-a început cariera de judecător în 2005. El a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, la sfârșitul lunii ianuarie 2017. Pavliuc a ajuns în vizorul public, fiind unul dintre magistrații care au eliberat mandate de arestare în dosare de rezonanță. Magistratul i-a aplicat lui Ilan Şor un mandat de arestare la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv după gratii. Peste trei săptămâni, l-a eliberat şi din arestul la domiciliu. Ulterior, la solicitarea procurorilor, l-a trimis după gratii pe Vlad Filat, ca apoi să-l salveze de la puşcărie pe fostul deputat, Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de închisoare cu executare. În mai multe cazuri, inclusiv în dosarul lui Vlad Filat, avocații au cerut recuzarea lui Ghenadie Pavliuc pentru că judecătorul ar fi rudă cu liderul PD, Marian Lupu. Politicianul a respins legăturile de rudenie. La o ședință a CSM, Ghenadie Pavliuc a recunoscut că are o legătură de rudenie cu democratul. „Undeva, al patrulea grad, din partea soţiei”, explica judecătorul. 

    Ghenadie Pavliuc locuiește într-o zonă de lux din Capitală, deși atât el, cât și soția acestuia - medic de profesie - au lucrat întotdeauna la stat. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni. Chiar și așa, el este printre magistrații care au beneficiat de apartamente la preț preferențial, potrivit unei anchete CIJM. El a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. Contactat de reporterii CIJM pentru un comentariu, Pavliuc a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor cu privire la averea sa. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit. „Din punct de vedere al moralității, mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit apartament”, a adăugat judecătorul.

    O hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat Ghenadie Pavliuc a fost obiect de examinare la CEDO. Este vorba despre cauza Ceaicovschi c. Republicii Moldova. După ce dosarul a fost pierdut, statul nostru a achitat prejudicii în mărime de 14 mii de euro.

    Dorin Dulghieru a acces în funcția de judecător în 2007, iar în 2014 a fost numit președinte al Judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău. Trei ani mai târziu a fost promovat în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău.

    Dulghieru este cunoscut opiniei publice pentru sentința de achitare dictată în dosarul fostului ministru al Dezvoltării Informaționale Vladimir Molojen, învinuit de abuz de putere și neglijență în serviciu cu urmări grave pentru faptul că a încheiat, din numele Întreprinderii de Stat Registru, în anul 2008, un contract de publicitate cu firma fiului și soției sale, Altent-Com. Astfel de servicii nu erau necesare, întrucât Registru este singura structură care perfectează acte de identitate. De asemenea, fostul demnitar a fost învinuit că nu a desfăcut contractele existente la venirea sa în funcție. Ex-ministrul ar fi adus Întreprinderii un prejudiciu de 2.802.188 lei. O anchetă realizată de Centrul de Investigații Jurnalistice a arătat că dosarul lui Vladimir Molojen s-a aflat în prima instanță, în procedura lui Dulghieru, timp de patru ani, după alți 1,5 ani cât a durat urmărirea penală. 

    Într-o altă anchetă CIJM se arată că Dorin Dulghieru s-a ales cu un chilipir de 10.000 de euro la vânzarea apartamentului la preț redus. În iulie 2014, Dulghieru a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 87,4 metri pătrați din complexul rezidențial de pe strada Romană, destinat judecătorilor, asta chiar dacă mai avea în proprietate un apartament de 74,5 metri pătrați în sectorul Ciocana al Capitalei. În ianuarie 2017 magistratul a vândut apartamentul respectiv cu suma de 414 mii de lei. Aproape două săptămâni mai târziu, Dulghieru a cumpărat un al treilea apartament, în secorul Râșcani, cu suprafața de 168,6 metri pătrați, care a golit bugetul familiei judecătorului cu 1,1 milioane de lei. Peste circa o lună, în februarie 2017, magistratul și-a cumpărat și un garaj de 22,7 metri pătrați, pentru care a achitat circa 87 de mii de lei. La un an distanță, pe 3 martie 2018, Dorin Dulghieru vinde apartamentul care i-a revenit la preț preferențial contra 41.000 de euro, cu aproape 10.000 de euro mai mult decât a fost achiziționat, potrivit declarației de avere și interese personale a magistratului.

    Vitalie Stratan a fost numit în funcția de judecător la Judecătoria Botanica, municipiul Chișinău, în 2008. Magistratul a fost ales vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău pe un termen de patru ani. 

    anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din 2018 despre „afacerea” magistraților cu apartamente la preț preferențial arată că Vitalie Stratan avea un garaj, o treime dintr-un apartament de 61,4 metri pătrați și un apartament de 50,2 metri pătrați când a primit dreptul la o locuință nouă, la preț redus. Astfel, în mai 2017, acesta a intrat în proprietatea unui apartament de 66,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat puțin peste 410 mii de lei.

    Cristina Cheptea a fost numită judecătoare la instanța de fond din Sângerei în 2008. În 2018 a fost transferată la Judecătoria Chișinău.

    Magistrata a ajuns în atenția opiniei publice când a prelungit mandatul de arestare pe numele fostului șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari. „Reieșind din circumstanțele constatate, instanța consideră că privarea în continuare de libertate sub forma arestării preventive a învinuitului Morari Viorel este justificată, întemeiată și necesară, având drept scop împiedicarea stabilirii adevărului pe caz”, se menționează în decizia luată de magistrata Cheptea. Portalul Anticoruptie.md a scris că judecătoarea a avut toamna trecută un conflict cu Procuratura Anticorupție, după ce a refuzat demersul procurorilor privind plasarea în arest a magistratului Oleg Sternioală, învinuit de spălare de bani. După ce a fost respins demersul în privința lui Sternioală, procurorul pe caz a întocmit un raport către Viorel Morari, în care se arăta că există dubii că magistrata Cheptea ar fi luat decizia de una singură. Conducerea Procuraturii Anticorupție a decis să pornească o cauză penală în privința Cristinei Cheptea și au fost emise ordonanțe privind audierea grefierei și ridicarea înregistrărilor video din instanță din ziua în care a avut loc ședința cu Sternioală.

    Președintele oficiului Ciocana al Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc, a refuzat să elibereze înregistrările video. Atunci Viorel Morari a depus o sesizare la CSM, prin care a solicitat inițierea procedurii de tragere la răspundere disciplinară a lui Pavliuc pe motiv că a îngrădit drepturile procurorului. La data de 2 decembrie, mai mulți judecători de instrucție, printre care și Cristina Cheptea, au semnat o petiție în adresa conducerii de vârf a Republicii Moldova, ministrului Justiției și Consiliului Superior al Magistraturii, în care s-au plâns că ar fi intimidați și hărțuiți de procurorii anticorupție. Semnatarii scrisorii au invocat că una dintre metodele de presiune ilegală ar fi pornirea promptă a cauzei penale pe fapte inexistente în privința judecătorilor care „nu sunt ascultători”. A doua metodă de presiune ilegală ar fi fost atunci când judecătorul respinge un demers, iar procurorul depune un raport către procurorul ierarhic superior. Dubiile procurorului asupra legalității actului judecătoresc sunt stipulate în raport, apoi este deschis un proces penal, care va fi examinat de un coleg al procurorului, ierarhic superior.

    Alexandru Sandu a fost numit magistrat la Judecătoria Ialoveni în 2003. În 2011 Colegiul Disciplinar i-a aplicat sancțiunea disciplinară „propunerea de eliberare din funcție”. Ulterior a fost însă admisă contestația depusă de Sandu, iar acesta s-a ales doar cu sancțiunea disciplinară sub formă de „mustrare”. Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului o cauză la examinarea căreia a participat judecătorul Sandu Alexandru a fost obiect de examinare la CEDO.

    Ion Malanciuc a acces în funcția de magistrat în 2011, când a fost numit pentru un termen de cinci ani la Judecătoria Dubăsari. Din 2016 activează la aceeași instanță în calitate de judecător de instrucție.

    Ana Cucerescu a fost numită judecătoare în septembrie 2011 la instanța de fond din Bălți. În septembrie 2015 a fost transferată temporar la Judecătoria Chișinău. Transferul a fost prelungit de cinci ori, până când, în noiembrie 2018, CSM a decis definitiv să propună președintelui Republicii Moldova numirea, prin transfer, a Anei Cucerescu în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău.

    Tudor Andronic a acces în funcția de judecător în 1998 și timp de cinci ani a activat la instanța de fond din Ungheni. A luat o pauză în cariera de magistrat, perioadă în care a fost inclusiv avocat. În 2014 revine în magistratură, fiind numit în funcția de judecător la Judecătoria Strășeni, până la atingerea plafonului de vârstă.

    Violeta Chisilița a fost numită, în februarie 2014, în funcţia de judecător la Judecătoria Buiucani, municipiul Chişinău, pe un termen de cinci ani. În decembrie 2018 a fost desemnată judecător în materie de contencios administrativ la Judecătoria Chișinău, sediul Râşcani, începând cu 1 ianuarie 2019.

    Iurie Potînga a acces, în mai 2008, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău. Numele lui Potînga apare într-o investigație RISE Moldova, despre apartamentele la preț redus construite pentru judecători. Jurnaliștii scriau că Potînga a pretins o locuință cu discount pentru a-i asigura pe cei doi copii minori aflați la întreținere. Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Potînga Iurie a fost obiect de examinare la CEDO.

    Denis Băbălău a fost numit judecător în 2011, la instanța de fond din Ocnița. În decembrie 2014 a fost transferat temporar la Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău. În ianuarie 2017 a fost transferat definitiv la instanța respectivă.

    Gheorghe Stratulat a acces în funcția de magistrat în aprilie 2014. Activează la sediul Centru al Judecătoriei Chișinău.

    În august 2012, Natalia Iordachi a fost numită pe un termen de cinci ani în funcția de judecătoare, la instanța de fond din Sângerei. În noiembrie 2015 a fost transferată temporar la Judecătoria Ciocana din Chișinău. Transferul a devenit definitiv în decembrie 2017.
    Sursa: anticoruptie.md

  • CSM propune „desemnarea pe viață” a opt judecători. Cine sunt aceștia

    Opt judecători au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să fie numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Cererile acestora au fost examinate în cadrul ședinței de astăzi, 18 noiembrie, iar membrii CSM au decis să înainteze toate cele opt candidaturi președintelui pentru numirea lor „pe viață” în funcția de judecători.

    Decretele celor opt judecători pentru numirea în funcție pentru o perioadă de cinci ani au fost semnate de fostul președinte Nicolae Timofti în februarie 2014. Tot în grup, cei opt judecători urmează a fi numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă de președintele Igor Dodon.

    Opt judecători au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să fie numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Cererile acestora au fost examinate în cadrul ședinței de astăzi, 18 noiembrie, iar membrii CSM au decis să înainteze toate cele opt candidaturi președintelui pentru numirea lor „pe viață” în funcția de judecători.

    Decretele celor opt judecători pentru numirea în funcție pentru o perioadă de cinci ani au fost semnate de fostul președinte Nicolae Timofti în februarie 2014. Tot în grup, cei opt judecători urmează a fi numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă de președintele Igor Dodon.

    Cine sunt cei opt judecători numiți în funcție până la tingerea plafonului de vârstă

    Sergiu Bularu a  fost consilier al ex-preşedintelui PDM, actualul deputat, Marian Lupu. Ulterior, în 2014 acesta a fost numit în funcția de judecător la Judecătoria Centru.

    În 2014 Bularu avea un salariu ce circa 130 de mii de lei, obținut din activitatea de la Parlament, dar și cea de la Judecătorie. Acum salariul anual al judecătorului este de peste 220 de mii de lei, la care în 2018 s-au mai adăugat 11 mii de euro primiți de peste hotare. Bularu deține un apartament de 118 m2, un garaj, dar și un automobil de model Audi, procurat în 2017, și care are o valoare de 120 de mii de lei.

    Gheorghe Mîțu a fost numit în 2014 în funcția de judecător la Judecătoria Râșcani. Potrivit Magistrat.md, anterior Mîțu a activat în calitate de lector la Catedra de drept Civil a USM, dar și concultant principal în Serviciul de Acte al Președintelui în cadrul Direcţiei de Drept și relații publice a Aparatului Președintelui Voronin. În 2017 judecătorul a ridicat un salariu de peste 210 mii de lei, la care s-a adăugat o indemnizația de circa 54 de mii de lei. Judecătorul deține un apartament de 80 m2, dobândit în 2018, dar și un autoturism de model Mercedes-Benz E 220 CDI.

    Natalia Patrașcu  este judecătoare la Judecătoria Centru. Din 2004 şi până în 2007, Patraşcu a fost grefieră la Curtea de Apel Chişinău, iar din 2007 şi până în 2014, asistent judiciar la Colegiul Penal al Curţii Supreme de Justiţie. Patrașcu a fost cea care a decis în 2014  interzicerea exploatării de către Ministerul Afacerilor Interne a R. Moldova a camerelor de supraveghere de pe străzile capitalei. Ulterior Curtea de Apel a casat această decizie.

    Alexandru Negru a fost numit în 2014 de judecător la Judecătoria Buiucani. Acesta examinează dosarul lui Dorin Chirtoacă, chiar dacă fostul primar a cerut recuzarea acestuia de mai multe ori. Potrivit Magistrat.md, înainte de a deveni judecător, Negru a activat la Întreprinderea municipală „Servicii Locative Rîșcani” și „Servicii Locative Centru”. În 2017 judecătorul a avut un salariu de peste 160 de mii de lei.

    Oxana Parfeni a fost numită în funcţia de judecătoare în februarie 2014. Anterior funcției de judecător, Parfeni a activat în calitate de asistent judiciar la CSJ, specialist principal la CSM și grefier la Judecătoria Buiucani, scrie Magistrat. Potrivit declarației de avere și interese, Parfeni a obținut un salariu de peste 200 de mii de lei în 2017. Familia Parfeni deține un teren, un apartament și o casă de locuit.

    Vasilisa Muntean, judecătoare la Judecătoria Buiucani, a fost cea care a decis în august prelungirea mandatului de arest pe numele lui Chiril Lucinschi, dar și cea care în 2014 a suspendat unele decizii luate de proprietarii Victoriabank și a menținut-o în funcție pe managerul băncii, Natalia Politov-Cangaş. În 2017 judecătoarea a avut un venit de peste 200 de mii de lei, la care se mai adaugă un venit de 65 de mii de ruble, primite de peste hotare.

    Eduard Galușceac a fost propus de CSM pentru numirea în funcția de judecător în ianuarie 2014, chiar dacă acesta a fost evaluat de CSCJ cu 75 de puncte, în condiţiile în care alţi 9 concurenţi au obţinut un punctaj mai mare sau cel puţin egal cu al „câştigătorului”. Salariu pentru 2017 a judecătorului a constituit circa 150 de mii de lei. Potrivit declarației de avere și interese, Galușceac are o casă de 149 m2, un apartament de 56 m2, la care se mai adaugă încă un apartament deținut de soția sa. Judecătorul mai deține două automobile: un Nissan Almera, anul de fabricație 1996, dar și un VAZ 2108, anul de fabrucație 1990.

    Violeta Chisilița a fost numită în 2014 judecătoare la Judecătoria Buiucani. Magistrat precizează că anterior aceasta a activat în calitate de lector la USM, șef-adjunct la cadetra „Administrație publică și drept” de la USM, dar și referent judiciat la CSM. Judecătoarea  a ridicat anul trecut un salariu de peste 200 de mii de lei.
    Sursa: zdg.md

  • Pavliuc s-a autorecuzat sa judece cauza functionarilor corupti din Primarie

    În gestiunea CNA este un dosar penal in care este pornita si imediat oprita pe marginea unui caz de coruptie a doi functionari /sot si sotie/ care activeaza in Primaria Chisinau Acesti doi functinari au a fost acuzati de luare de mita,trafic de influienta… insa in mod subit si straniu a fost oprita urmarirea penala.Intre timp acesti doi suspecti au devenit membrii PD.

    fapt ca renumitul judecator Pavliuc cu rude mari in PD si relatii avantajoase in CNA ,s-a autorecuzat sa examineze cauza unde este contestata ordonanta procurorului de incetarea urmaririi penale pe acest caz.

    În gestiunea CNA este un dosar penal in care este pornita si imediat oprita pe marginea unui caz de coruptie a doi functionari /sot si sotie/ care activeaza in Primaria Chisinau Acesti doi functinari au a fost acuzati de luare de mita,trafic de influienta… insa in mod subit si straniu a fost oprita urmarirea penala.Intre timp acesti doi suspecti au devenit membrii PD.

    fapt ca renumitul judecator Pavliuc cu rude mari in PD si relatii avantajoase in CNA ,s-a autorecuzat sa examineze cauza unde este contestata ordonanta procurorului de incetarea urmaririi penale pe acest caz.

    sursa: curaj.tv

  • Президент Республики Молдова Николае Тимофти подписал указы о назначении на должность группы судей

    Президент Республики Молдова Николае Тимофти подписал сегодня указы о назначении на должность сроком на пять лет, по предложению Высшего совета магистратуры, следующих магистратов:
    Эдуарда Галущака – судьей Суда Ботаника, Кишинэу;
    Анджелы Фурдуй - судьей Суда Ботаника, Кишинэу;
    Александру Негру - судьей Суда Буюкань, Кишинэу;
    Оксаны Парфени - судьей Суда Ботаника, Кишинэу;
    Виолеты Кисилица - судьей Суда Ботаника, Кишинэу;
    Василисы Мунтян - судьей Суда Ботаника, Кишинэу;
    Светланы Вышку - судьей Суда Чентру, Кишинэу

    Президент Республики Молдова Николае Тимофти подписал сегодня указы о назначении на должность сроком на пять лет, по предложению Высшего совета магистратуры, следующих магистратов:
    Эдуарда Галущака – судьей Суда Ботаника, Кишинэу;
    Анджелы Фурдуй - судьей Суда Ботаника, Кишинэу;
    Александру Негру - судьей Суда Буюкань, Кишинэу;
    Оксаны Парфени - судьей Суда Ботаника, Кишинэу;
    Виолеты Кисилица - судьей Суда Ботаника, Кишинэу;
    Василисы Мунтян - судьей Суда Ботаника, Кишинэу;
    Светланы Вышку - судьей Суда Чентру, Кишинэу

    Серджиу Булару - судьей Суда Чентру, Кишинэу;

    Инги Вештиман - судьей Суда Чентру, Кишинэу;

    Наталии Патрашку - судьей Суда Чентру, Кишинэу;

    Ирины Максим - судьей Суда Чентру, Кишинэу;

    Георге Мыцу - судьей Суда Рышкань, Кишинэу;

    Татьяны Василикэ - судьей Суда Рышкань, Кишинэу;

    Виолеты Гырляну - судьей Суда Рышкань, Кишинэу;

    Игоря Барбакару - судьей Суда Рышкань, Кишинэу.

     

    Сегодня же другими указами были подтверждены в новых должностях до истечения срока полномочий следующие магистраты:

    Рената Попеску – судьей в Суде Анений Ной;

    Лудмила Холевицкая - судьей в Суде Рышкань, Кишинэу;

    Генадие Еремчук - судьей в Суде Бэлць;

    Владислав Клима – заместителем председателя Суда Чокана, Кишинэу;

    Валентина Крючкова - заместителем председателя Суда Кэлэрашь;

    Виорика Урсу - заместителем председателя Суда Криулень;

    Дорин Дулгиеру – председателем Суда Буюкань, Кишинэу.

     

    На состоявшемся в Государственной резиденции заседании глава государства обратил внимание магистратов на ответственность, которая возлагается на них в период реформирования государственных органов.

    Николае Тимофти подчеркнул, что повышение Парламентом заработной платы магистратам обеспечивает независимость судей при вынесении решений. «Ваш долг – строго соблюдать законы. Деятельность судей должна восстановить доверие граждан к акту правосудия. Кто оступится будет наказан и уволен из судебной системы», отметил президент Николае Тимофти. 

     

     
  • Ajunge judecător cel care are bani în pungă sau spete late

    Celor cu nota 9,5 nu le ajung voturi secrete Întâmplător sau nu, dar numele noilor judecătoare au tangențe în activitatea anterioară cu înalți magistrați de la CSJ. Bunăoară, Elena Cojocari a ocupat funcția de grefieră pe timpul când Ion Muruianu era judecător la Buiucani. Iar Ala Malîi, care este acum judecătoare la Ciocana, a fost anterior referenta lui Nicolae Clima, preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Stela Blesceaga a fost odinioară consilieră a vicepreşedintelui CSJ. (Vezi Tabelul 2.)
    Nicolae Clima spune că opţiunea pentru aceste candidaturi s-a făcut în „virtutea voturilor secrete. Violeta Chisilița, de exemplu (cu media 9,5 — n.r.), a susţinut examenele mai târziu şi participă pentru a doua oară la concurs, și de fiecare dată nu-i ajunge câte un vot pentru a trece. Este un concurs unic pentru toți”, adaugă preşedintele Clima.

    Celor cu nota 9,5 nu le ajung voturi secrete Întâmplător sau nu, dar numele noilor judecătoare au tangențe în activitatea anterioară cu înalți magistrați de la CSJ. Bunăoară, Elena Cojocari a ocupat funcția de grefieră pe timpul când Ion Muruianu era judecător la Buiucani. Iar Ala Malîi, care este acum judecătoare la Ciocana, a fost anterior referenta lui Nicolae Clima, preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Stela Blesceaga a fost odinioară consilieră a vicepreşedintelui CSJ. (Vezi Tabelul 2.)
    Nicolae Clima spune că opţiunea pentru aceste candidaturi s-a făcut în „virtutea voturilor secrete. Violeta Chisilița, de exemplu (cu media 9,5 — n.r.), a susţinut examenele mai târziu şi participă pentru a doua oară la concurs, și de fiecare dată nu-i ajunge câte un vot pentru a trece. Este un concurs unic pentru toți”, adaugă preşedintele Clima.


     

     
Infografice
LASĂ UN COMENTARIU