Биографические данные
Указом Президента РМ №1666-VII от 08 июля 2015 г. назначена на четырехлетний срок, на должность председателя Суда Шолдэнешть.
Указом Президента РМ №1134-VII от 30 апреля 2014 г. назначена на должность судьи, до достижения предельного возраста.
Указом Президента РМ №519-V от 26 августа 2010 г. назначена на четырехлетний срок, на должность председателя Суда Шолдэнешть.
Указом Президента РМ №2206-IV от 21 апреля 2009 г. назначена на пятилетний срок, на должность судьи Суда Шолдэнешть.
Доходы
Доход по основному месту работы (Суд Шолдэнешть, председатель) 53 100,30 лея
Недвижимость
Квартира площадью 63.1 кв.м., стоимостью 51 766 леев, 1/4 долевая часть, купленная в 2010 г., сертификат на право владения от 27.10.2010 г.
Задолженности
Долг в первоначальной сумме 30 000 леев, под 18 % годовых, оформленный в 2010 г., со сроком погашения 18.12.2012 г.
Доходы
Доход по основному месту работы (Суд Шолдэнешть, председатель) 94 592,97 лея
Недвижимость
Квартира площадью 63.1 кв.м., стоимостью 12 941,50 леев,1/4 долевая часть, купленная в 2010 г., сертификат на долевые части №6327 от 27.10.2010 г. Договор дарения №6332 от 27.10.2010 г. — 2/4 долевые части. Сертификат на долевые части №6327 от 27.10.2010 г. — 1/4 долевая часть.
Движимое имущество
Автомобиль марки Mitsubishi Outlander (год выпуска 2008) стоимостью 280 000 леев, приобретенный в 2014 г.
Доходы
Доход по основному месту работы (Суд Шолдэнешть, председатель) 135 970,97 лея
Недвижимость
1. Квартира площадью 63.1 кв.м., стоимостью 12 941,50 леев, 1/4 долевая часть, купленная в 2010 г., сертификат на долевые части №6327 от 27.10.2010 г.
2. Квартира площадью 63.1 кв.м., стоимостью 38 824,50 леев, 2/4 долевые части, приобретенная в 2010 г., сертификат на долевые части №6327 от 27.10.2010 г.
3.Квартира площадью 63.1 кв.м., стоимостью 12 941,50 леев, 1/4 долевая часть, купленная в 2010 г., сертификат на долевые части №6327 от 27.10.2010 г.
Движимое имущество
Автомобиль марки Mitsubishi Outlander (год выпуска 2008) стоимостью 280 000 леев, приобретенный в 2014 г.
Дела ЕСПЧ
Согласно Решению №39/3 от 21 марта 2014 г. Коллегии по оценке деятельности судей, решения судьи Суда Шолдэнешть Попа Эльвира не стали предметом рассмотрения в Европейском суде.
ПРОЦЕНТ ОСТАВЛЕННЫХ В СИЛЕ РЕШЕНИЙ ИЗ ЧИСЛА ОБЖАЛОВАННЫХ
2011 г. — обжалованных дел 23, оставленных в силе 12 — 52,17%
2012 г. — обжалованных дел 34, оставленных в силе 15 — 44,11%
2013 г. — обжалованных дел 22, оставленных в силе 10 — 45,45%
Отмененные решения/определения из числа рассмотренных:
2011 г. — рассмотренных дел 355, отмененных 11 — 3,09%
2012 г. — рассмотренных дел 376, отмененных 8 — 2,12%
2013 г. — рассмотренных дел 384, отмененных 6 — 1,56%
ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ
Решением №2/1 от 19 февраля 2015 г. была одобрена кандидатура судьи Лавчук (Попа) Эльвиры для участия в конкурсе по продвижению на административную должность в рамках инстанции.
Решением №40/3 от 21 марта 2014 г. Коллегия по оценке деятельности судей присвоила ему квалификационную оценку Очень хорошо с 60 баллами в активе.
Решением №39/3 от 21 марта 2014 г. Коллегия по оценке деятельности судей присвоила ей квалификационную оценку Очень хорошо с 79 баллами в активе.
НАГРАДЫ
Решением №684/46 от 20 декабря 2011 г., Высший совет магистратуры утвердил Решение Квалификационной коллегии о присвоении IV (четвертого) квалификационного класса судьи.
Решение №214/11 от 25.04.2018 г.
Решение №127/14 от 10.11.2017 г.
Решение №39/3 от 21 марта 2014 г.
Решение №40/3 от 21 марта 2014 г.
Решение №2/1 от 19 февраля 2015 г.
В соответствии с Решением Коллегии по оценке деятельности судей №39/3 от 21.03.2014 г., «в период 2010-2013 гг., дисциплинарная коллегия не зафиксировала и не рассматривала какие-либо дисциплинарные процедуры в отношении деятельности судьи Суда Шолдэнешть Попа Эльвиры».
07 августа 2014 г., была возбуждена дисциплинарная процедура генеральным прокурором Корнелиу Гурин в отношении судьи Эльвиры Попа, обвиняемой в том, что своими действиями нарушила положения ст. 22 части (1) лит. b) Закона о статусе судьи, выраженными в неединообразном применении законодательства, умышленно или по грубой небрежности и в нарушении императивных норм законодательства. Решением №29/7 от 26.09.2014 г. Дисциплинарной коллегией в отношении судьи Суда Шолдэнешть Эльвиры Попа применено дисциплинарное взыскание в виде «предупреждения». Решением №926/30 от 25 ноября 2014 г., Высший совет магистратуры признал недействительным Решение Дисциплинарной коллегии №29/7 от 26 сентября 2014 г. и вынес новое решение, с отклонением предложения о применении взыскания и отменой дисциплинарного производства.
Согласно информации Судебной инспекции Высшего совета Магистратуры в период 2010-2014 гг. в отношении судьи было подано 10 жалоб, все признанные необоснованными.
Решение №29/7 от 26.09.2014 г.
Elvira Lavciuc a fost desemnată vicepreședinte de instanță. La ce judecătorie va activa magistrata
Elvira Lavciuc a fost desemnată de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) vicepreședinte al Judecătoriei Orhei. Decizia a fost luată în cadrul ședinței de ieri, cu votul majorității membrilor CSM.
Elvira Lavciuc a fost numită în funcția de judecător în anul 2009, iar din anul 2010 până în anul 2016 a fost președinte al Judecătoriei Șoldănești. Începând cu anul 2017, aceasta exercită funcția de magistrat la Judecătoria Orhei, sediul Șoldănești.
La ultima evaluare, Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor i-a acordat calificativul ”foarte bine”, iar Colegiul de selecție și cariera judecătorilor – 67 de puncte.
Tot ieri, CSM a decis numirea Alexandrei Romanaș în funcția de magistrat la Judecătoria Orhei, sediul central, pentru un termen de cinci ani. Aceasta activează, în prezent, în calitate de asistent judiciar la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).
Pentru această funcție au mai candidat cinci persoane, inclusiv doi avocați: Marcel Popescu, avocat la BAA ”Înțelepciune”, Aliona Postu, apărător în cadrul CA ”Postu Aliona”, Victor Stratu, asistent judiciar la CSJ, Elena Marandici, asistent judiciar la Curtea de Apel Chișinău și Olga Ursu, asistent judiciar la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. Aceștia nu au obținut, însă, numărul necesar de voturi pentru a fi numiți în funcția de judecător.
Nu au reușit să convingă suficient nici cei trei candidați la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție. La concurs s-au înscris: Oxana Robu, Liubovi Brînza și Anatolie Minciuna. Toți trei sunt, în prezent, magistrați la Curtea de Apel Chișinău. Prin urmare, pentru această funcție, urmează să fie anunțat concurs repetat.
Candidaturile judecătorilor desemnați câștigători ai concursurilor organizate urmează să fie transmise președintelui Republicii Moldova, pentru a-i numi în funcție.
Sursa: bizlaw.md
Judecători cu lipici la donații
Fiecare al cincilea judecător din Republica Moldova a indicat în declarația sa cu privire la venituri și proprietăți, depusă pentru anii 2013-2014, că a obținut cel puțin un bun sau o sumă de bani „din donații”. De cele mai multe ori, este vorba despre case, terenuri şi bani. Chiar dacă experții în domeniul justiției susțin că astfel pot fi mascate acte de corupție, fenomenul rămâne neobservat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Comisia Națională de Integritate și Procuratura Anticorupție.
Din numărul total de 426 de judecători, 85 declară că au obținut cel puțin un bun din donații. Este și cazul președintei Judecătoriei Șoldănești, Elvira Lavciuc. La puțin timp după ce a fost numită în funcție, în 2010, aceasta a primit sub formă de donație o cotă-parte dintr-un apartament. Judecătoarea ne-a declarat că rudele i-au făcut acest cadou (care însă nu figurează ca moștenire, ci ca donație, în declarația de avere). Ea a refuzat să precizeze de cât timp dețineau părinții ei imobilul.
Printre magistrații cu cele mai valoroase bunuri obținute cadou se numără Ion Corolevschi de la Curtea Supremă de Justiţie și Olga Cojocaru, de la Judecătoria Buiucani din Chișinău. Primul a declarat că deține un apartament în valoare de 550.000 de lei, obținut ca donație în 2007. Iar judecătoarea Cojocaru are un apartament cu suprafața de79,4 metripătrați, în valoare de 589.515 lei, obținut gratuit în 2013. Solicitat în repetate rânduri să ne ofere detalii despre modul de obținere a acestor bunuri, Ion Corolevschi a refuzat categoric să comunice cu presa. La rândul ei, Olga Cojocaru ne-a declarat doar că apartamentul nu i-a fost donat de vreun justițiabil, fără a oferi detalii.
Și judecătoarea de la Judecătoria sectorului Râșcani din Chișinău Steliana Iorgov afirmă că a primit cadou de la rude 11 terenuri, o casă de locuit cu garaj, cote-părți în două apartamente și încă un imobil. Magistrata a declarat că rudele sale aveau în proprietate aceste bunuri de mai mulți ani, fapt ce n-a fost, însă, verificat vreodată de Comisia Națională de Integritate.
Bani cadou
Pe lângă bunuri, unii magistrați declară că au primit și bani sub formă de donație. Bunăoară, în declarațiile de avere ale Stelianei Lazări, de la Judecătoria Orhei, figurează două sume importante pe care cineva i le-ar fi dăruit: 644.952 de lei și 116.180 de lei. O donație de 12.000 de euro a declarat Oleg Cojocari, de la Judecătoria Criuleni, iar Mariana Stratan, de la Judecătoria Ungheni, a declarat un cadou bănesc de 11.000 de euro.
Donații mai modeste găsim în declarația de avere a judecătoarei Stela Bleșceaga, de la Judecătoria Râșcani din Capitală. În 2014 ea a declarat că a obținut din donații și moșteniri venituri în valoare de 1.800 de euro, iar în 2013 – 1.100 de euro. Solicitată de noi, judecătoarea a refuzat cu vehemență să spună cine i-a făcut un asemenea cadou. „Dacă aveți întrebări privind veridicitatea celor declarate, adresați-vă la CNI. Vă rog să ieșiți din birou”, ne-a arătat ușa Stela Bleșceaga.
Fără comentarii pentru presă
Practica de a nu oferi comentarii s-a dovedit a fi una răspândită printre magistrații care au indicat cadouri de sute de mii de lei în declarațiile de avere. Contactat de mai multe ori pentru o reacție, judecătorul Petru Cocitov, de la Judecătoria Soroca, a declarat că este ocupat. Într-un final, a spus că nu vrea să răspundă la întrebările referitoare la cele două terenuri și un apartament, în valoare totală de peste 380.000 de lei, obținute ca donații în anii 2007 și 2008.
Nici Nicolae Craiu, judecător la Curtea de Apel Chișinău, nu a dorit să discute cu jurnaliștii și să explice cum, având un venit anual oficial de puțin peste 200.000 de lei, și-a cumpărat o mașină în valoare de 285.000 de lei, dar și cine i-a dăruit în 2009 un apartament de peste o sută de metri pătrați, în valoare de 836.013 lei. Inițial, secretara magistratului a confirmat disponibilitatea acestuia de a comenta proveniența donației, pentru ca la ora stabilită pentru discuții să nu mai ridice receptorul.
Nici Dorel Musteață, fost judecător la Judecătoria Anenii Noi și actual membru al Consiliului Superior al Magistraturii, nu a fost de găsit pentru a explica cine a fost atât de generos încât le-a donat lui și soției sale opt terenuri agricole, două grădini și o ½ dintr-o construcție cu teren aferent. Totodată, șefa Serviciului resurse umane din cadrul CSM, Maia Laur, susține că, în conformitate cu legislația în vigoare, CSM nu este împuternicit să verifice declarațiile depuse de judecători.
„Noi doar le colectăm, le plasăm pe site-ul instituției și le remitem Comisiei Naționale de Integritate. Deja ei le verifică. Nu putem verifica averea judecătorilor și proveniența donațiilor, pentru că nu avem mecanismele pe care le are CNI, cu acces la bazele de date ale băncilor, ale Cadastrului și persoanelor. (…) Nu există magistrați care să nu fi depus declarații de avere și interese”, a declarat Maia Laur.
Totodată, reprezentanta instituţiei a spus că niciun judecător n-a fost sancționat vreodată pentru acceptarea de donații, camuflarea sau nedeclararea veniturilor și a proprietăților.
„Legea e bună, implementarea lasă de dorit”
Avocatul Roman Zadoinov consideră că autoritățile au suficiente instrumente pentru a scoate la iveală eventualele cazuri de corupție camuflată. „Legea este bună, dar implementarea lasă de dorit. Inspectoratul Fiscal deține toată informația cu privire la proprietățile tuturor persoanelor. Sunt multe structuri, cetățeni, ONG-uri care pot verifica aceste informații. Ele sunt publice și de interes public”, subliniază avocatul. Potrivit lui, donațiile declarate de magistrați trezesc suspiciuni. „Judecătorul nu are dreptul să primească niciun cadou. El este obligat să refuze orice donație, mită și orice alt venit decât cel prevăzut în sistemul de salarizare a judecătorilor”, explică Zadoinov.
O opinie similară are și judecătorul Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România. Potrivit lui, simpla publicare a declarațiilor de avere, fără să existe un mecanism eficient de verificare a celor declarate nu e suficientă. „Aceste declarații nu se publică doar pentru a îndeplini o formalitate a legii. Magistrații își publică declarațiile de avere pentru a putea fi urmărită, pe parcursul evoluției carierei lor, și evoluția sau involuția averii. Cercetând aceste declarații de avere, publicul are posibilitatea să sesizeze o comisie specială de cercetare a averilor respective”, a menționat Cristi Danileț. Magistratul român s-a arătat surprins de faptul că zeci de judecători din Republica Moldova declară venituri și averi importante primite cadou. „Normele de etică reclamă ca judecătorul să fie extrem de atent și să evite chiar și sub aspectul aparenței să fie implicat într-un scandal sau într-o discuție de acest gen. În România nu există această practică a donațiilor, precum nu există ca judecătorii să conducă autoturisme de lux împrumutate de la diverse persoane”, ne-a declarat Cristi Danileț.
Niciun judecător în vizorul Procuraturii Anticorupție și al CNI
Faptul că fiecare al cincilea magistrat a declarat că deține bunuri din donații, în lipsa altor explicații, lasă loc pentru diverse interpretări, e de părere Galina Bostan, directoarea Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC). „Donațiile pe care le declară judecătorii în realitate par să fie contracte de vânzare-cumpărare deghizate, cu scopul de a ascunde cheltuielile și veniturile reale. De fapt, ar putea fi și cazuri de legalizare a unor venituri obținute pe căi ilegale”, crede Galina Bostan.
Potrivit unei analize realizate se CAPC, de la înființarea sa și până în prezent CNI a inițiat 64 de proceduri de control în privința judecătorilor, fiind finalizate doar 55 de dosare. Dintre acestea, 46 au clasate și doar în opt cazuri au fost constatate încălcări, fiind sesizată Procuratura Generală. La rândul ei, Procuratura Anticorupţie a examinat 9 sesizări, dintre care, în 8 cazuri a fost dispusă neînceperea urmăririi penale și doar pe numele unui fost judecător a fost pornită urmărirea penală. Totodată, niciun dosar nu a vizat donațiile ce figurează în declarațiile de avere ale magistraților.
Vicepreședintele CNI, Victor Strătilă, recunoaște că instituția pe care o reprezintă a acordat prea puțină importanță acestui subiect, dar are și o explicație. „La CNI nu au fost așa dosare. Noi nu am găsit în privința judecătorilor astfel de încălcări. O problemă este că noi nu putem verifica operativ în baza de date a notarilor de la cine este donația, deoarece nu avem acces la ea. Legea prevede ca toate persoanele care dețin baze de date să ne permită accesul, dar încă nu au fost perfectate toate contractele cu furnizorii de date. Dacă facem solicitări, noi primim informația, dar asta durează”, se justifică Victor Strătilă.
„Dacă o persoană oferă bani sau bunuri judecătorului printr-un mediator, este foarte greu de demonstrat că este o ilegalitate. Este vădit o încălcare, cel puțin a Codului deontologic, atunci când un judecător acceptă donații de la o persoană care figurează într-un dosar de-al său. Noi nu putem însă dovedi că magistratul a luat o decizie în favoarea unei persoane după ce a primit astfel de cadouri”, adaugă Victor Strătilă.
Sursa: anticoruptie.md
CSM da, Timofti ba. O magistrată a fost numită în fruntea Judecătoriei Şoldăneşti
Judecătoarea Elvira Lavciuc va fi numită în fruntea Judecătoriei Şoldăneşti. Asta chiar dacă, anterior, preşedintele Nicolae Timofti a respins această candidatură.
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au menţionat că argumentele şefului statului cu privire la judecătoarea Elvira Lavciuc nu sunt convingătoare şi au propus repetat candidatura.
Legi bune, obiceiuri proaste. Donațiile judecătorilor și lipsa de impunitate
La două luni după numirea sa în funcția de Președinte al Judecătoriei Șoldănești, judecătoarea Elvira Lavciuc a primit ca donație o cotă parte dintr-un apartament. Potrivit magistratei, cadoul a fost făcut de părinți și este vorba anume despre o donație, nu de o moștenire. Totodată, aceasta a refuzat să precizeze de cât timp imobilul era în proprietatea părinților.
Şeful statului, Nicolae Timofti, a semnat ieri decretele de numire în funcție, până la atingerea plafonului de vârstă, a patru magistrați. Nicolae Timofti a declarat că nu va tolera abateri ale magistraților de la Codul deontologic al judecătorului, iar cei vinovați vor fi aspru sancționați. Totodată, președintele țării a remis spre reexaminare Consiliului Superior al Magistraturii dosarul lui Dan Dubcovețchi, propus pentru funcția de judecător la Judecătoria Slobozia. Nicolae Timofti a cerut să fie verificată activitatea anterioară a lui Dubcovețchi în calitatea sa de procuror și judecător. Potrivit serviciilor speciale ale statului, Dan Dubcovețchi ar fi admis în activitatea sa încălcări ale legislației și Codului deontologic al judecătorului.
Enigme justiţiale la Şoldăneşti
Într-adevăr, în numărul din 21 octombrie 2011, săptămânalul CUVÂNTUL a publicat ştirea „Două persoane din Şoldăneşti, arestate de CCCEC”, în care se menţiona: „Administratorul Întreprinderii Municipale „Piaţa Şoldăneşti” şi mama acestuia au fost reţinuţi de ofiţerii Centrului Anticorupţie, fiind bănuiţi de corupere pasivă. Aceştia ar fi estorcat de la un cetăţean 300 dolari în schimbul unui loc pentru o tarabă în piaţa din Şoldăneşti. La momentul reţinerii, suma de 300 dolari a fost depistată în geanta Mariei Pălădăţă, care, la solicitarea ofiţerului de urmărire penală, a predat benevol bancnotele marcate „mită CCCEC”. Operaţiunea s-a desfăşurat pe teritoriul pieţei.
Pe acest caz a fost pornită o cauză penală în temeiul art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod Penal al R. Moldova – corupere pasivă. Faţă de cei implicaţi în afacere a fost aplicat arestul preventiv pentru 20 zile — administratorului şi 10 zile — pentru mama acestuia. La moment, se întreprind toate măsurile în vederea stabilirii tuturor circumstanţelor pe cazul dat, precum şi stabilirea altor persoane care au avut de pătimit. Persoanele care dispun de informaţii relevante pot suna la numerele de telefon 0 22 257 202 (unitatea de gardă a CCCEC) sau 0 22 257 216 (Direcţia generală anticorupţie). Conducerea urmăririi penale este exercitată de către procurorii anticorupţie”.
Тимофти назначил четырех судей и просит ВСМ проверить деятельность кандидата в служители Фемиды
Глава государства Николай Тимофти подписал вчера указы о назначении четырех судей. Речь идет о:
Служителе Фемиды рышканского суда Алене Мирон;
Служителе Фемиды фалештского суда Лилии Трокин;
Служителе Фемиды шолданештского суда Эльвире Попа;
Служителе Фемиды бессарабского суда Дорине Мунтяну;
Николай Тимофти заявил, что не потерпит нарушений деонтологического кодекса суде, а виновные будут жестко наказаны. В то же время президент поручил Высшему совету магистратуры пересмотреть дело Дана Дубковецкого, который выдвинут на должность судьи слобозийской инстанции. Тимофти попросил изучить деятельность Дубковецкого на посту прокурора и судьи. По данным компетентных органов, Дан Дубковецкий совершал на своем посту нарушения законодательства и деонологического кодекса судьи.