Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Zadorojniuc Alexandru
Căutare avansată
Foto: odnoklassniki.ru

Movilă Vitalie

Curtea de Apel Cahul, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 17.06.2004

Prin Decretul Președintelui RM nr. 427-VI din 22 decembrie 2011 numit, prin transfer, în funcția de judecător la Curtea de Apel Cahul.

Anul naşterii: 1973

Instruire/Diplome
1992 – 1997 student la facultate de drept a Academiei de Poliţie „Ştefan cel Mare”, MAI RM, Chişinău

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
1997 – 2000 anchetator penal la Comisariatul de Poliţie Rîşcani, mun. Chişinău
2000 – 2003 anchetator penal, anchetator penal superior la Procuratura judeţului Cahul
2003 – 2004 procuror la Procuratura raionului Cahul

17.06.2004 judecător la Judecătoria Cahul (Decret nr. 1863-III)
21.04.2009 numit în funcţia de judecător pînă la atingerea plafonului de vîrstă (Decret nr. 2203-IV)
22.12.2011 numit, prin transfer, în funcţia de judecător la Curtea de Apel Cahul (Decret nr. 427-VI)

 

Citiţi mai departe

Data numirii în funcție: 17.06.2004

Prin Decretul Președintelui RM nr. 427-VI din 22 decembrie 2011 numit, prin transfer, în funcția de judecător la Curtea de Apel Cahul.

Anul naşterii: 1973

Instruire/Diplome
1992 – 1997 student la facultate de drept a Academiei de Poliţie „Ştefan cel Mare”, MAI RM, Chişinău

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
1997 – 2000 anchetator penal la Comisariatul de Poliţie Rîşcani, mun. Chişinău
2000 – 2003 anchetator penal, anchetator penal superior la Procuratura judeţului Cahul
2003 – 2004 procuror la Procuratura raionului Cahul

17.06.2004 judecător la Judecătoria Cahul (Decret nr. 1863-III)
21.04.2009 numit în funcţia de judecător pînă la atingerea plafonului de vîrstă (Decret nr. 2203-IV)
22.12.2011 numit, prin transfer, în funcţia de judecător la Curtea de Apel Cahul (Decret nr. 427-VI)

 

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii nr. 106/6 din 21 august 2020, hotărârile adoptate de judecătorul Iurie Movilă de la Judecătoria Orhei, nu au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 107/13 din 27 octombrie 2017 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile adoptate de judecătorul Vitalia Movilă care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu s-au atestat.

Conform Hotărîrii nr. 48/4 din 28 martie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, un dosar examinat de către judecătorul Movilă Vitalie a fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” o hotărîre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Movilă Vitalie, a fost obiect de examinare la CtEDO.

CRAVCENCO c. Moldovei, hotărîrea din 15.01.2008, cererea nr. 13012/02 violarea art. 6 § 1 al Convenţiei (termen rezonabil) – examinarea cererilor reclamantei privind restabilirea sa în funcţie şi obţinerea compensaţiilor timp de 9 ani şi 7 luni; violarea art. 13 al Convenţiei (dreptul la un recurs efectiv) – imposibilitatea pentru reclamantă de a accelera procedurile sau de a obţine compensaţii la nivel naţional.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2012 – cauze contestate 2, menținute 2 – 100%;
2013 – cauze contestate 43, menținute 33 – 76,74%;
2014 au fost contestate 58 de hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 48, ceea ce constituie 82,75%;
2015 au fost contestate 76 de hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 60, ceea ce constituie 78,94%;
2016 au fost contestate 54 de hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 33, ceea ce constituie 61,11%;
2017 au fost contestate în total 38 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 27 ceea ce constituie 71,05%;
2018 au fost contestate în total 69 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 48 ceea ce constituie 69,56%;
2019 au fost contestate în total 54 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 38 ceea ce constituie 70,37%.
Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2012 – cauze examinate 118, casate 0 – 0%;
2013 – cauze examinate 226, casate 10 – 4,42%;
2014, din 305 de cauze examinate, 13 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,26%;
2015, din 315 de cauze examinate, 16 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 5,07%;
2016, din 194 de cauze examinate, 21 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 10,8%;
2017, din 737 cauze examinate, 7 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0,94%;
2018, din 715 cauze examinate, 18 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,51%;
2019, din 498 cauze examinate, 20 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,01%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 106/6 din 21 august 2020, Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor a evaluat activitatea judecătorului Iurie MOVILĂ de la Judecătoria Orhei, sediul central, atribuindu-i calificativul Foarte bine”.

Prin Hotărârea nr. 107/13 din 27 octombrie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 83 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 48/4 din 28 martie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 81 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 428/21 din 16 octombrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit gradul II (doi) de calificare judecătorilor Oxana Robu, Ruslan Petrov, Evghenii Dvurecenschii, Vitalie Movilă.

Prin Hotărârea nr. 136/7 din 21 februarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii judecătorului Vitalie Movilă.

Prin Hotărîrea CSM nr. 796/38 din 18 decembrie 2012 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul III (trei) de calificare al judecătorului.

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii nr. 106/6 din 21 august 2020, hotărârile adoptate de judecătorul Iurie Movilă de la Judecătoria Orhei, nu au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 107/13 din 27 octombrie 2017 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile adoptate de judecătorul Vitalia Movilă care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu s-au atestat.

Conform Hotărîrii nr. 48/4 din 28 martie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, un dosar examinat de către judecătorul Movilă Vitalie a fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” o hotărîre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Movilă Vitalie, a fost obiect de examinare la CtEDO.

CRAVCENCO c. Moldovei, hotărîrea din 15.01.2008, cererea nr. 13012/02 violarea art. 6 § 1 al Convenţiei (termen rezonabil) – examinarea cererilor reclamantei privind restabilirea sa în funcţie şi obţinerea compensaţiilor timp de 9 ani şi 7 luni; violarea art. 13 al Convenţiei (dreptul la un recurs efectiv) – imposibilitatea pentru reclamantă de a accelera procedurile sau de a obţine compensaţii la nivel naţional.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2012 – cauze contestate 2, menținute 2 – 100%;
2013 – cauze contestate 43, menținute 33 – 76,74%;
2014 au fost contestate 58 de hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 48, ceea ce constituie 82,75%;
2015 au fost contestate 76 de hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 60, ceea ce constituie 78,94%;
2016 au fost contestate 54 de hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 33, ceea ce constituie 61,11%;
2017 au fost contestate în total 38 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 27 ceea ce constituie 71,05%;
2018 au fost contestate în total 69 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 48 ceea ce constituie 69,56%;
2019 au fost contestate în total 54 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 38 ceea ce constituie 70,37%.
Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2012 – cauze examinate 118, casate 0 – 0%;
2013 – cauze examinate 226, casate 10 – 4,42%;
2014, din 305 de cauze examinate, 13 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,26%;
2015, din 315 de cauze examinate, 16 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 5,07%;
2016, din 194 de cauze examinate, 21 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 10,8%;
2017, din 737 cauze examinate, 7 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0,94%;
2018, din 715 cauze examinate, 18 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,51%;
2019, din 498 cauze examinate, 20 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,01%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 106/6 din 21 august 2020, Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor a evaluat activitatea judecătorului Iurie MOVILĂ de la Judecătoria Orhei, sediul central, atribuindu-i calificativul Foarte bine”.

Prin Hotărârea nr. 107/13 din 27 octombrie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 83 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 48/4 din 28 martie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 81 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 428/21 din 16 octombrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit gradul II (doi) de calificare judecătorilor Oxana Robu, Ruslan Petrov, Evghenii Dvurecenschii, Vitalie Movilă.

Prin Hotărârea nr. 136/7 din 21 februarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii judecătorului Vitalie Movilă.

Prin Hotărîrea CSM nr. 796/38 din 18 decembrie 2012 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul III (trei) de calificare al judecătorului.

Hotărârea nr. 106/6 din 21 august 2020

Hotărârea nr. 428/21 din 16 octombrie 2018

Hotărârea nr. 108/13 din 27 octombrie 2017

Hotărârea nr. 136/7 din 21 februarie 2017

Hotărârii nr. 48/4 din 28 martie 2014

Cauze CtEDO Movilă V.

Hotărârea CSM nr. 796/38 din 18 decembrie 2012

Știri
  • Transmiterea gratuită de la persoanele private la autoritățile locale a instalațiilor de alimentare cu apă – neconstituțională

    La 1 noiembrie 2016, Curtea Constituţională a pronunțat hotărârea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 19 alin.(4) din Legea nr. 303 din 13 decembrie 2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare (Sesizarea nr.76g/2016). Circumstanţele cauzei La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 19 alin.(4) din Legea nr. 303 din 13 decembrie 2013 privind serviciul public […]

    La 1 noiembrie 2016, Curtea Constituţională a pronunțat hotărârea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 19 alin.(4) din Legea nr. 303 din 13 decembrie 2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare (Sesizarea nr.76g/2016).

    Circumstanţele cauzei

    La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 19 alin.(4) din Legea nr. 303 din 13 decembrie 2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, ridicată de judecătorul din cadrul Curții de Apel Cahul, Vitalie Movilă, în dosarul nr.05-2a-1487-25112015, pendinte la Curtea de Apel Cahul.

    Potrivit articolului 19 alin.(4) din Legea privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, la finalizarea lucrărilor de construcţie, instalaţiile şi reţelele publice de alimentare cu apă şi de canalizare, situate pe teren public, construite de persoane fizice şi/sau de persoane juridice, precum şi cele construite până la intrarea în vigoare a prezentei legi, indiferent de sursa de finanţare, se transmit gratuit la balanţa autorităţii administraţiei publice locale sau direct operatorului în conformitate cu decizia consiliului local.

    Autorul excepției de neconstituționalitate a pretins, în esență, că prevederile articolului 19 alin.(4) din Legea nr. 303 din 13 decembrie 2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, contravin articolelor 46 alin.(1), (2) și (3) și 54 din Constituţie.

    Sesizarea a fost examinată de către Curtea Constituţională, în următoarea componenţă:

    Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,
    Dl Aurel BĂIEŞU,
    Dl Igor DOLEA,
    Dl Victor POPA,
    Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători 

    Concluziile Curţii

    Audiind argumentele părţilor și examinând materialele dosarului, Curtea a reținut că articolul 9 din Constituţie consacră existenţa proprietăţii private asupra bunurilor materiale şi intelectuale, iar potrivit articolului 46 din Constituţie, dreptul la proprietatea privată este garantat și nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

    În jurisprudența sa Curtea a reţinut că în calitate de „bun”, protejat de articolul 46 din Constituţie şi de articolul 1 din Protocolul nr. l la Convenţia Europeană, poate fi recunoscut orice element al activului patrimonial al persoanei, care are valoare economică.

    În același timp, Curtea a menționat că potrivit articolului 127 alin.(4) din Constituție bogățiile de orice natură ale subsolului, inclusiv apa, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.

    În context, Curtea a subliniat că apa este atribuită la categoria patrimoniului natural al statului și are o importanţă majoră pentru societate. Protecţia, punerea în valoare şi dezvoltarea durabilă a resurselor de apă sunt acţiuni de interes general.

    Conform prevederilor contestate ale articolului 19 alin.(4) din Legea serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare, la finalizarea lucrărilor de construcţie, instalaţiile şi reţelele publice de alimentare cu apă şi de canalizare, situate pe teren public, construite de persoane fizice şi/sau de persoane juridice, precum şi cele construite până la intrarea în vigoare a prezentei legi, indiferent de sursa de finanţare, se transmit gratuit la balanţa autorităţii administraţiei publice locale sau direct operatorului în conformitate cu decizia consiliului local.

    Totodată, examinând excepția de neconstituționalitate Curtea a observat că o normă similară este cuprinsă și la articolul 5 alin. (41) din Legea nr.272-XIV din 10 februarie 1999  cu privire la apa potabilă. În aceste condiţii, deşi la ridicarea excepţiei autorul sesizării nu a invocat neconstituţionalitatea articolului 5 alin.(41) din Legea cu privire la apa potabilă, Curtea a constatat că acesta se află în conexiune cu prevederile contestate.

    Curtea a reținut că potrivit prevederilor legale menționate, instalațiile și rețelele publice de alimentare cu apă și de canalizare se transmit gratuit la balanţa autorităţii administraţiei publice locale sau direct operatorului, inclusiv în cazul în care au fost construite cu propriile investiții ale persoanelor fizice şi/sau persoanelor juridice.

    Astfel, Curtea a menționat că în timp ce persoana a obținut autorizații necesare pentru efectuarea legală a construcțiilor și a investit resurse proprii, acestea sunt transmise ulterior cu titlu gratuit.

    Curtea a reținut că reieșind din faptul că apa este atribuită la categoria patrimoniului statului, iar prevederile contestate se referă la instalaţiile şi reţelele publice de alimentare cu apă şi de canalizare, situate pe teren public, este dreptul legislatorului de a reglementa modul de utilizare a acesteia. În același timp, Curtea a subliniat că orice reglementare nu poate afecta în substanță drepturile persoanei de a dispune de bunurile sale.

    Curtea a constatat că norma articolului 19 alin.(4) reprezintă în fapt o expropriere fără a stabili dreapta și prealabilă despăgubire a proprietarului sau titularului de alte drepturi reale asupra rețelelor de alimentare cu apă.

    Curtea a reținut că exproprierea este una din cele mai severe măsuri care poate fi luată împotriva dreptului de proprietate privată, deoarece nu este doar o simplă limitare a dreptului, ci duce la pierderea acestuia. În acest sens, potrivit Legii exproprierii pentru cauză de utilitate publică, exproprierea urmează a fi precedată de o despăgubire a titularului bunului.

    De asemenea, cu privire la compensația acordată titularului dreptului de proprietate pentru privarea de dreptul său, Curtea Europeana a reținut că, în absența unei compensații reparatorii, art.1 din Protocolul nr.1 nu ar asigura decât o protecție iluzorie și ineficace a dreptului de proprietate, în totala contradicție cu dispozițiile Convenției.

    Ținând cont de cele menționate, Curtea a reţinut că prevederile cuprinse la articolul 19 alin.(4) din Legea privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, precum și articolul 5 alin.(41) din Legea cu privire la apa potabilă, în partea ce se referă la transmiterea gratuită a instalaţiilor şi reţelelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare la balanță administraţiei publice locale sau direct operatorului, încalcă dispoziţiile articolului 46 din Constituţie.

    De asemenea, Curtea va emite o Adresă Parlamentului în vederea reglementării condițiilor în care persoana urmează a fi despăgubită precum și regimul juridic al bunului transmis autorității publice locale.

    Hotărârea Curţii 

    Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională:

    – a admis parțial excepția de neconstituționalitate;
    – a declarat neconstituțională sintagma „gratuit la balanța” din articolul 19 alin.(4) din Legea nr. 303 din 13 decembrie 2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare și din articolul 5 alin.(4/1) din Legea nr.272-XIV din 10 februarie 1999 cu privire la apa potabilă.

    Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    sursa: constcourt.md

  • Curtea Constituțională va exmina prima sesizare din UTA Găgăuzia

    Curtea Constituțională va examina mâine prima sesizare venită din Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, dosarul fiind inițial pe rolul Judecătoriei Comrat. Important este și faptul că autorul sesizării este un judecător. Dosarul în cauză vizează primarul localității Chirsova și Asociația Obștească Baș-Kuu, ultima fiind obligată să transmită la balanța autorității locale o făntână arteziană. Dosarul s-a aflat inițial pe rolul Judecătoriei […]

    Curtea Constituțională va examina mâine prima sesizare venită din Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, dosarul fiind inițial pe rolul Judecătoriei Comrat. Important este și faptul că autorul sesizării este un judecător.

    Dosarul în cauză vizează primarul localității Chirsova și Asociația Obștească Baș-Kuu, ultima fiind obligată să transmită la balanța autorității locale o făntână arteziană. Dosarul s-a aflat inițial pe rolul Judecătoriei Cormat, apoi a fost transferat la Curtea de Apel Cahul. Autorul sesizării privind ridicarea excepției de neconstituționalitate este magistratul Vitalie Movilă.

    Judecătorul s-a adresat Curții pentru ca să obțină anularea unei prevederi din Legea Serviciului Public de Alimentare cu Apă. În motivarea sa, autorul acestei sesizări argumentează faptul că această Lege ar încălca dreptul de proprietate din Constituție, atunci când cere ca să fie transmise gratuit autorității locale instalaţiile şi reţelele publice de alimentare cu apă şi de canalizare, situate pe teren public, construite de persoane fizice sau juridice.

    Sesizarea va fi examinată mâine de către Curtea Constituțională, la ora 11.00.
    sursa: breakingnews.md

  • Contrabandistul de ţigări Nr. 1

    Judecătorul Vitalie Movilă a decis recunoaşterea lui Serghei Brăiliţă în calitate de vinovat de acţiuni de contrabandă în proporţii deosebit de mari (art. 27, 248 alin.(5) lit.b),d) Cod Penal) şi stabilirea, cu aplicarea art.79, Cod Penal, a unei pedepse sub formă de amendă în mărime de 1000 unităţi convenţionale – echivalentul sumei de 20000 de lei.  

    Judecătorul Vitalie Movilă a decis recunoaşterea lui Serghei Brăiliţă în calitate de vinovat de acţiuni de contrabandă în proporţii deosebit de mari (art. 27, 248 alin.(5) lit.b),d) Cod Penal) şi stabilirea, cu aplicarea art.79, Cod Penal, a unei pedepse sub formă de amendă în mărime de 1000 unităţi convenţionale – echivalentul sumei de 20000 de lei.

     

LASĂ UN COMENTARIU