Știri

• Motivele judecătorilor în dosarul condamnării primarului de Taraclia

  Joi, 5 mai 2016, jude­că­to­rii Curţii de Apel (CA) Cahul au făcut publică moti­va­rea deci­ziei de con­dam­nare emise cu o lună îna­inte pe numele pri­ma­ru­lui or. Tara­clia, Ser­ghei Fili­pov, deci­zie care a pro­vo­cat un ade­vă­rat scan­dal între brea­sla jude­că­to­rească şi şeful Dele­ga­ţiei UE în R. Mol­dova, Pir­kka Tapi­ola. Deci­zia CA din Cahul este secre­ti­zată la maxi­mum, sin­gu­rul nume care poate fi des­prins din ea fiind cel al pri­ma­ru­lui de Tara­clia. În rest, în tex­tul deci­ziei sunt blu­rate numele tutu­ror mar­to­ri­lor, dar şi al com­ple­tu­lui de jude­cată, pro­cu­ro­ru­lui sau avo­ca­tu­lui.

  Ser­ghei Fili­pov este pri­mar al or. Tara­clia din 2011, când câş­tiga ale­ge­rile din par­tea PCRM, după pri­mul tur de scru­tin, cu 64,08% din voturi. Anul tre­cut, în luna iunie, în cali­tate de can­di­dat inde­pen­dent, Fili­pov a acu­mu­lat 69,88% din votu­rile ale­gă­to­ri­lor din Tara­clia, obţinând, din pri­mul tur, un nou man­dat în frun­tea oră­şe­lu­lui din sudul Mol­do­vei. Oame­nii l-au votat deşi, înce­pând cu anul 2013, edi­lul era figu­rant într-un dosar penal. Mai exact, pro­cu­ro­rii l-au învi­nuit pe Fili­pov de fap­tul că, fiind pri­mar şi „per­soană cu dem­ni­tate publică”, în peri­oada 31 octom­brie – 1 noiem­brie 2013, „ignorând pre­ve­de­rile punc­tu­lui 2 al deci­ziei Con­si­li­u­lui Oră­şe­nesc Tara­clia din 24 octom­brie 2013 pri­vind con­fir­ma­rea acte­lor de cer­ce­tare fito­sa­ni­tară a spa­ţi­i­lor verzi şi efec­tu­a­rea lucră­ri­lor de tăiere, potri­vit căruia, pen­tru resurse natu­rale şi mediu, se per­mi­tea tăie­rea arbo­ri­lor doar prin coor­do­na­rea cu Inspe­cţia Eco­lo­gică de Stat, acţionând intenţio­nat, fără coor­do­na­rea acţiu­ni­lor sale cu Inspe­cţia…, fără mar­ca­rea pre­a­la­bilă pe teren a arbo­ri­lor pre­co­ni­zaţi pen­tru tăiere, ignorând legea…, a ordo­nat şi, la indi­ca­ţia sa, au fost tăi­aţi ile­gal 31 de arbori din spe­cia „tuia occi­den­tală” din scu­a­rul ampla­sat vis-a-vis de Pri­mă­ria ora­şu­lui Tara­clia, prin care au fost cau­zate daune în pro­porţii con­si­de­ra­bile inte­re­se­lor publice şi mediu­lui încon­ju­ră­tor, eva­lu­ate în suma de 164,88 mii de lei”. Pro­cu­ro­rii au înca­drat infra­cţiu­nea în baza art. 328 din Codul Penal, exces de putere sau depă­şi­rea atri­bu­ţi­i­lor de ser­vi­ciu.

  Citiţi mai departe

  Joi, 5 mai 2016, jude­că­to­rii Curţii de Apel (CA) Cahul au făcut publică moti­va­rea deci­ziei de con­dam­nare emise cu o lună îna­inte pe numele pri­ma­ru­lui or. Tara­clia, Ser­ghei Fili­pov, deci­zie care a pro­vo­cat un ade­vă­rat scan­dal între brea­sla jude­că­to­rească şi şeful Dele­ga­ţiei UE în R. Mol­dova, Pir­kka Tapi­ola. Deci­zia CA din Cahul este secre­ti­zată la maxi­mum, sin­gu­rul nume care poate fi des­prins din ea fiind cel al pri­ma­ru­lui de Tara­clia. În rest, în tex­tul deci­ziei sunt blu­rate numele tutu­ror mar­to­ri­lor, dar şi al com­ple­tu­lui de jude­cată, pro­cu­ro­ru­lui sau avo­ca­tu­lui.

  Ser­ghei Fili­pov este pri­mar al or. Tara­clia din 2011, când câş­tiga ale­ge­rile din par­tea PCRM, după pri­mul tur de scru­tin, cu 64,08% din voturi. Anul tre­cut, în luna iunie, în cali­tate de can­di­dat inde­pen­dent, Fili­pov a acu­mu­lat 69,88% din votu­rile ale­gă­to­ri­lor din Tara­clia, obţinând, din pri­mul tur, un nou man­dat în frun­tea oră­şe­lu­lui din sudul Mol­do­vei. Oame­nii l-au votat deşi, înce­pând cu anul 2013, edi­lul era figu­rant într-un dosar penal. Mai exact, pro­cu­ro­rii l-au învi­nuit pe Fili­pov de fap­tul că, fiind pri­mar şi „per­soană cu dem­ni­tate publică”, în peri­oada 31 octom­brie – 1 noiem­brie 2013, „ignorând pre­ve­de­rile punc­tu­lui 2 al deci­ziei Con­si­li­u­lui Oră­şe­nesc Tara­clia din 24 octom­brie 2013 pri­vind con­fir­ma­rea acte­lor de cer­ce­tare fito­sa­ni­tară a spa­ţi­i­lor verzi şi efec­tu­a­rea lucră­ri­lor de tăiere, potri­vit căruia, pen­tru resurse natu­rale şi mediu, se per­mi­tea tăie­rea arbo­ri­lor doar prin coor­do­na­rea cu Inspe­cţia Eco­lo­gică de Stat, acţionând intenţio­nat, fără coor­do­na­rea acţiu­ni­lor sale cu Inspe­cţia…, fără mar­ca­rea pre­a­la­bilă pe teren a arbo­ri­lor pre­co­ni­zaţi pen­tru tăiere, ignorând legea…, a ordo­nat şi, la indi­ca­ţia sa, au fost tăi­aţi ile­gal 31 de arbori din spe­cia „tuia occi­den­tală” din scu­a­rul ampla­sat vis-a-vis de Pri­mă­ria ora­şu­lui Tara­clia, prin care au fost cau­zate daune în pro­porţii con­si­de­ra­bile inte­re­se­lor publice şi mediu­lui încon­ju­ră­tor, eva­lu­ate în suma de 164,88 mii de lei”. Pro­cu­ro­rii au înca­drat infra­cţiu­nea în baza art. 328 din Codul Penal, exces de putere sau depă­şi­rea atri­bu­ţi­i­lor de ser­vi­ciu.

  De ce a fost achitat de prima instanţă?!

  Prin sen­tinţa Jude­că­to­riei Tara­clia din 16 apri­lie 2015, Ser­ghei Fili­pov a fost achi­tat de către jude­că­to­rul Andrei Miro­nov, pe motiv că fapta incul­pa­tu­lui nu întru­neşte ele­men­tele infra­cţiu­nii. Instanţa a reţi­nut că nu au fost pre­zen­tate probe care ar demon­stra vina pri­ma­ru­lui. Con­form deci­ziei Con­si­li­u­lui Oră­şe­nesc Tara­clia din 24 octom­brie 2013, res­pon­sa­bil pen­tru exe­cu­ta­rea deci­ziei a fost numit pădu­ra­rul Pri­mă­riei Tara­clia. „Drept urmare, rezultă că acţiu­nea pri­vind tăie­rea arbo­ri­lor nece­sita a fi coor­do­nată cu Inspe­cţia Eco­lo­gică de către pădu­rar, şi nu de către pri­mar”, con­stata jude­că­to­rul Miro­nov, care menţiona că pri­ma­rul nu ar fi fost înves­tit cu careva drep­turi sau obli­ga­ţii pen­tru exe­cu­ta­rea ace­lei deci­zii şi că nu ar fi fost pre­zen­tate probe că incul­pa­tul a influ­enţat pădu­ra­rul Pri­mă­riei la efec­tu­a­rea tăie­rii celor 31 de arbori. Prima instanţă a ajuns la con­clu­zia că, în orice cir­cum­stanţe, acei arbori tre­bu­iau tăi­aţi, fapt ce exclude cau­za­rea pre­ju­di­ci­u­lui mediu­lui încon­ju­ră­tor.

  Inspe­cţia Eco­lo­gică Tara­clia şi pro­cu­ro­rii au ata­cat la CA din Cahul sen­tinţa pri­mei instanţe, considerând-o ile­gală. Inspe­cţia menţiona că vino­vă­ţia pri­ma­ru­lui era demon­strată prin decla­ra­ţi­ile mar­to­ri­lor, care ar fi spus că acei arbori erau „în cre­ş­tere”. Aceş­tia au pre­zen­tat un act al Minis­te­ru­lui Mediu­lui, care a con­sta­tat că tăie­rea celor 31 de arbori a fost ile­gală, dar şi măr­tu­rii prin care pădu­ra­rul care tre­buia să exe­cute deci­zia Con­si­li­u­lui menţiona că a pri­mit indi­ca­ţii de la pri­mar pen­tru a tăia acei arbori şi că acesta, deşi s-ar fi opus, ar fi fost ame­ninţat cu demi­te­rea. Pro­cu­ro­rii au cerut 6 ani şi 6 luni de închi­soare cu exe­cu­tare pen­tru Fili­pov în peni­ten­ciar de tip semiîn­chis cu pri­va­rea de a ocupa anu­mite fun­cţii publice pe un ter­men de cinci ani.

  Numele judecătorilor a fost „secretizat”

  Jude­că­to­rii de la CA din Cahul care au luat deci­zia în dosa­rul Fili­pov sunt Tatiana Dimi­tri­adi, preşe­dinta instanţei, tot ea, preşe­dinta com­ple­tu­lui de jude­cată, şi jude­că­to­rii Galina Vavrin şi Ion Dănă­ilă. Infor­ma­ţia ne-a fost ofe­rită în scris de către repre­zen­tanţii CA abia în urma unei soli­ci­tări, deşi numele magis­tra­ţi­lor tre­buie să fie făcut public întot­dea­una în actul jude­că­to­resc.

  În cadrul exa­mi­nă­rii dosa­ru­lui la CA din Cahul, Fili­pov s-a decla­rat nevi­no­vat, spunându-le jude­că­to­ri­lor că „subal­ter­nii se ocu­pau de toate ches­tiu­nile legate de per­fec­ta­rea acte­lor şi obţi­ne­rea auto­ri­za­ţi­i­lor”, pre­ci­zând că i-a cerut pădu­ra­ru­lui doar să exe­cute deci­zia Con­si­li­u­lui Oră­şe­nesc, deci­zie în care fami­lia sa nu este indi­cată. El susţine că a aflat abia după tăie­rea arbo­ri­lor de fap­tul că nu exista o auto­ri­za­ţie nece­sară pen­tru tăie­rea lor, dar a menţio­nat totuşi că acţiu­nea a fost jus­ti­fi­cată, pen­tru că aceş­tia aveau peste 45 de ani şi şi-au pier­dut din cali­tate. Fili­pov a mai decla­rat că nu a făcut pre­siuni asu­pra pădu­ra­ru­lui, admi­ţând însă că i-a zis aces­tuia că, dacă nu-şi va onora obli­ga­ţiu­nile de ser­vi­ciu, ar putea fi demis. Pri­ma­rul a susţi­nut că au fost tăi­aţi 26 şi nu 31 de arbori, la eva­lu­a­rea pre­ju­di­ci­u­lui fiind numă­rate şi tul­pi­nile unor arbori tăi­aţi ante­rior.

  Pădurarul şi viceprimarul „l-au îngropat” pe primar

  Cei trei jude­că­tori au casat inte­gral sen­tinţa pri­mei instanţe, ei menţionând că, deşi „incul­pa­tul nu-şi recu­noa­şte vina, din cumu­lul de probe directe şi indi­recte rezultă fap­tul că acesta îşi dădea per­fect seama de acţiu­nile pe care le-a comis, de gra­vi­ta­tea aces­tora, pre­cum şi de pena­li­ta­tea lor. Jude­că­to­rii susţin că vino­vă­ţia incul­pa­tu­lui Fili­pov se demon­strează prin decla­ra­ţi­ile pădu­ra­ru­lui, care a spus în instanţă că a refu­zat să taie arbo­rii, dar a fost ame­ninţat cu demi­te­rea, prin decla­ra­ţi­ile vice­pri­ma­ru­lui, care a asis­tat la această dis­cu­ţie şi care a con­fir­mat că pădu­ra­rul s-a opus ini­ţial exe­cu­tă­rii deci­ziei Con­si­li­u­lui, dar şi, parţial, prin înseşi decla­ra­ţi­ile incul­pa­tu­lui, care a admis că i-a cerut pădu­ra­ru­lui să exe­cute acea deci­zie, în caz con­trar, ar putea fi demis.

  Fiind audiat, pădu­ra­rul (şeful de atunci al Oco­lu­lui Sil­vic Tara­clia) a susţi­nut că nu şi-a mani­fes­tat dorinţa de a tăia copa­cii, explicându-i pri­ma­ru­lui Fili­pov că lip­seşte auto­ri­za­ţia, dar ar fi fost pre­în­tâm­pi­nat de pri­mar că în caz de nesu­pu­nere va fi con­ce­diat. El a susţi­nut însă că majo­ri­ta­tea arbo­ri­lor erau în stare deplo­ra­bilă, semi­us­caţi şi putrezi. Pădu­ra­rul a mai decla­rat că el a fost desem­nat exe­c­u­tor, dar că pre­gă­ti­rea acte­lor ţinea de com­pe­tenţa pri­mă­riei. Vice­pri­ma­rul de Tara­clia a con­fir­mat, la rându-i, că pri­ma­rul i-a dat indi­ca­ţii ver­bale pădu­ra­ru­lui să exe­cute deci­zia Con­si­li­u­lui, spunându-i că, în caz con­trar, va fi dat afară.

  „Rolul activ şi prin­ci­pal al incul­pa­tu­lui în tăie­rea ili­cită a arbo­ri­lor se demon­strează şi prin cir­cum­stanţele de până, din tim­pul şi de după efec­tu­a­rea tăie­rii lor, pen­tru că anume incul­pa­tul în cali­tate de pri­mar a orga­ni­zat tăie­rea arbo­ri­lor din scuar şi trans­por­ta­rea lor. Pre­zenţa la faţa locu­lui a demon­strat intenţia de a efec­tua tăie­rea ili­cită de arbori. Instanţa a ajuns la con­clu­zia că argu­men­tele lui Fili­pov pre­cum că nu a fost res­pon­sa­bil şi nu cunoş­tea că lip­seşte auto­ri­za­ţia sunt „decla­ra­tive”, pen­tru că pădu­ra­rul l-ar fi înş­ti­inţat des­pre asta, fapt con­fir­mat şi de vice­pri­mar”, moti­vează jude­că­to­rii din Cahul. Ast­fel, au fost admise ape­lu­rile Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie şi Inspe­cţiei Eco­lo­gice Tara­clia, iar pri­ma­rul a fost recu­nos­cut cul­pa­bil, cu sta­bi­li­rea unei pedepse penale sub formă de amendă în mărime de 400 u. c. (8 mii de lei) şi cu pri­va­rea de a ocupa fun­cţii publice pe un ter­men de doi ani. Tot­o­dată, s-a sta­bi­lit că tre­buie înca­sat pre­ju­di­ciul mate­rial în sumă de 164,88 mii de lei din con­tu­rile con­dam­na­tu­lui Fili­pov.

  Decizia executorie va fi pusă în aplicare după CSJ

  Deci­zia Curţii de Apel Cahul este una exe­c­u­to­rie, însă nu a fost exe­cu­tată, deşi a tre­cut aproape o lună şi jumă­tate de la emi­te­rea ei. Ser­ghei Fili­pov este acum în con­ce­diu pre­lun­git, până pe data de 17 iulie 2016. Până atunci, dosa­rul ar urma să fie exa­mi­nat şi de Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie (CSJ). A ata­cat deci­zia CA din Cahul la CSJ avo­cata Ana Ursachi, cea care va repre­zenta inte­re­sele lui Fili­pov în instanţa supremă. Avo­cata con­si­deră moti­va­rea deci­ziei în dosa­rul cli­en­tu­lui său „abe­rantă”. „Tăie­rea copa­ci­lor nu a fost o deci­zie luată uni­la­te­ral, ci una cole­gi­ală. În al doi­lea rând, nu poţi imputa negli­jenţă în ser­vi­ciu, care este o acţiune din impru­denţă. Lui i se impută că a făcut ceva intenţio­nat. Sunt abe­ra­ţii. Indis­cu­ta­bil, este o deci­zie poli­tică şi are la bază vizita depu­ta­tu­lui Con­stan­tin Bot­nari şi pro­pu­ne­rea aces­tuia de cola­bo­rare, refu­zată de dl Fili­pov”, zice Ana Ursachi.

  La rân­dul său, Ser­ghei Fili­pov pre­ci­zează, într-o inter­venţie pen­tru presa locală, că nu va exe­cuta de bună­voie deci­zia Curţii de Apel Cahul şi că în peri­oada exa­mi­nă­rii dosa­ru­lui la CSJ, după ce va reveni din con­ce­diu, până la o deci­zie defi­ni­tivă, va con­ti­nua să-şi exer­cite fun­cţia de pri­mar. La rân­dul său, Vale­riu Sârbu, pro­cu­ror în Pro­cu­ra­tura de nive­lul Curţii de Apel Cahul, ne-a anu­nţat că, deşi deci­zia în cazul Fili­pov este exe­c­u­to­rie, ea ar putea fi exe­cu­tată după şi dacă va deveni defi­ni­tivă, res­pec­tiv, după ce pe caz se va pro­nu­nţa şi CSJ.

  Filipov, acuzat de către procurori şi de nedeclararea intereselor personale

  După deci­zia Curţii de Apel Cahul pe mar­gi­nea aces­tui dosar, Con­gre­sul Auto­ri­tă­ţi­lor Locale din Mol­dova (CALM) a adop­tat o decla­ra­ţie în susţi­ne­rea lui Ser­ghei Fili­pov. Pir­kka Tapi­ola, şeful Dele­ga­ţiei UE în R. Mol­dova, s-a ară­tat şi el uimit de deci­zia jude­că­to­ri­lor de la Cahul. El a scris, în ziua sen­tinţei, pe o reţea de soci­a­li­zare că este „deru­tat şi dez­a­mă­git de sen­tinţă”, menţionând că aceasta are „moti­va­ţie poli­tică”. La scurt timp, Aso­ci­a­ţia Jude­că­to­ri­lor, printr-o scri­soare des­chisă sem­nată de Ion Druţă, jude­că­tor la CSJ, instanţă care urmează acum să exa­mi­neze dosa­rul, a venit cu un comu­ni­cat de presă prin care l-a învi­nuit pe Tapi­ola de imi­x­tiune în jus­ti­ţie şi pre­siune asu­pra instanţei. Druţă l-a invi­tat pe ofi­ci­a­lul euro­pean, dacă acesta are infor­ma­ţii des­pre influ­enţa poli­tică asu­pra deci­ziei, să se adre­seze la Con­si­liul Supe­rior al Magis­tra­tu­rii.

  Recent, pro­cu­ro­rii i-au mai găsit „păcate” lui Fili­pov. Luna tre­cută, Pro­cu­ra­tura de nive­lul Curţii de Apel Cahul a sesi­zat Comi­sia Naţio­nală de Inte­gri­tate (CNI), soli­ci­tând să se inves­ti­gheze dacă Fili­pov şi-a decla­rat inte­re­sele per­so­nale, referindu-se la cali­ta­tea aces­tuia de mem­bru al Comi­te­tu­lui Cen­tral al PCRM şi de prim-secretar al PCRM din Tara­clia. Repre­zen­tanţii CNI ne-au anu­nţat că la această etapă acu­mu­lează probe în acest caz. În decla­ra­ţia cu pri­vire la inte­rese per­soane pe anul 2014, Ser­ghei Fili­pov nu a indi­cat că ar fi mem­bru de par­tid şi că ar avea fun­cţii de con­du­cere în cadrul PCRM, el can­di­dând în cali­tate de inde­pen­dent la fun­cţia de pri­mar de Tara­clia în 2015.

  Mariana Kalughin, expert, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei:

  Aleşii locali, în mod tra­di­ţio­nal, obţin pozi­ţii „de onoare” în cla­sa­men­tele agenţi­i­lor anti­co­ru­pţie. Cu titlu de exem­plu, potri­vit Rapor­tu­lui de acti­vi­tate al CNI pen­tru anul 2014, în peri­oada de refe­rinţă, în vizo­rul auto­ri­tă­ţii au fost 42 pri­mari şi vice­pri­mari, fiind avan­saţi doar de fun­cţio­na­rii publici cu sta­tut spe­cial din cadrul Minis­te­ru­lui Afa­ce­ri­lor Interne, Cen­tru­lui Naţio­nal Anti­co­ru­pţie, Ser­vi­ciul Vamal, Depar­ta­men­tu­lui Insti­tu­ţii Peni­ten­ci­are al Minis­te­ru­lui Jus­ti­ţiei (în pri­vinţa aces­tei cate­go­rii de agenţi publici, au fost ini­ţi­ate 55 dosare de con­trol). Din păcate, nu putem eva­lua „per­for­manţele” aleşi­lor locali în menţi­ne­rea pro­priei inte­gri­tăţi în anul 2015. Deşi sun­tem la mij­lo­cul lunii mai, CNI nu a dat încă publi­ci­tă­ţii rapor­tul pri­vind acti­vi­ta­tea sa pen­tru anul 2015. În fond, sta­tis­tici simi­lare sunt fur­ni­zate şi de CNA.

  Ast­fel, pen­tru ace­eaşi peri­oadă de refe­rinţă, anul 2014 (nu recur­gem la datele pen­tru anul 2015, pen­tru a păs­tra com­pa­ra­bi­li­ta­tea infor­ma­ţi­i­lor CNA cu cele ale CNI), au fost înre­gis­trate infra­cţiuni de coru­pţie comise de 82 pri­mari. Mai sus, în cla­sa­ment se pozi­ţio­nează doar con­du­că­to­rii între­prin­de­ri­lor de stat (89 per­soane) şi anga­ja­ţii orga­ne­lor de drept şi jus­ti­ţie (131 per­soane). La moment, ne este greu să con­chi­dem care sunt cau­zele unei corup­ti­bi­li­tăţi spo­rite a aleşi­lor locali. Cu regret, este prac­tic impo­si­bil, în lipsa unor ana­lize fun­damen­tale a san­cţiu­ni­lor apli­cate şi exe­cu­tate, să măsu­răm efi­cienţa acti­vi­tă­ţii agenţi­i­lor anti­co­ru­pţie, inclu­siv să apre­ciem efor­tu­rile aces­tora în res­pon­sa­bi­li­za­rea aleşi­lor locali. Un recent arti­col în acest sens ne face sa cre­dem că sunt sufi­ciente rezerve, care urmează a fi valo­ri­fi­cate de orga­nele com­pe­tente pen­tru a deveni cu ade­vă­rat per­for­mante. Cau­zele se inves­ti­ghează şi se exa­mi­nează greoi, pedep­sele apli­cate (care sunt rare) mai degrabă sunt exce­pţii de la regulă decât regulă. Pe acest fun­dal, este evi­dentă sen­za­ţia că auto­ri­tă­ţile sunt selec­tive în tra­ta­men­tul aleşi­lor locali, cri­te­riu esenţial fiind apar­te­nenţa aces­tuia la un par­tid sau altul. Cazul Fili­pov nu răs­to­arnă aceste per­ce­pţii atât timp, cât nu sunt atraşi la răs­pun­dere şi mem­brii con­si­li­u­lui oră­şe­nesc pen­tru deci­zia din 24.10.2013, ulte­rior, la 02.06.2014, anu­lată ca ile­gală de o instanţă jude­că­to­rească. Toc­mai pen­tru ast­fel de motive, auto­ri­tă­ţile nu se bucură de cre­di­bi­li­tate, iar dosa­rele penale inten­tate aleşi­lor locali, de cele mai multe ori, sunt pri­vite ca ten­ta­tive ale pute­rii cen­trale de a inti­mida aleşii locali necon­ve­na­bili”.
  sursa: zdg.md

• JUDECĂTORI CU CASE „FĂRĂ PREŢ” ŞI PĂMÂNTURI „FĂRĂ VALOARE”

  Câţiva magistraţi de la Curţile de Apel (CA) Chişinău, Comrat şi Bălţi menţionează în declaraţiile lor de avere pentru anul 2012, publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, că bunurile imobile şi terenurile care le aparţin nu au valoare cadastrală. Specialiştii afirmă, însă, că un imobil sau un teren nu are valoare doar în cazul când proprietarul nu le-a înregistrat intenţionat la oficiul cadastral, pentru a se eschiva de la plata impozitelor.
  Spre deosebire de colegii judecători care nu declară valoarea cadastrală a bunurilor pe care le au în proprietate, alţi judecători trăiesc mai sărac, neavând case şi terenuri. Cel puţin aşa reiese din declaraţiile judecătorilor Ion Dănăilă de la CA Cahul, Ruslana Burdeniuc şi Stela Procopciuc de la CA Bălţi, şi Ion Secrieru de la Curtea de Apel Chişinău.

  Citiţi mai departe

  Câţiva magistraţi de la Curţile de Apel (CA) Chişinău, Comrat şi Bălţi menţionează în declaraţiile lor de avere pentru anul 2012, publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, că bunurile imobile şi terenurile care le aparţin nu au valoare cadastrală. Specialiştii afirmă, însă, că un imobil sau un teren nu are valoare doar în cazul când proprietarul nu le-a înregistrat intenţionat la oficiul cadastral, pentru a se eschiva de la plata impozitelor.
  Spre deosebire de colegii judecători care nu declară valoarea cadastrală a bunurilor pe care le au în proprietate, alţi judecători trăiesc mai sărac, neavând case şi terenuri. Cel puţin aşa reiese din declaraţiile judecătorilor Ion Dănăilă de la CA Cahul, Ruslana Burdeniuc şi Stela Procopciuc de la CA Bălţi, şi Ion Secrieru de la Curtea de Apel Chişinău.

   

• Dosarul Norma, aproape de final

   Ulterior, tot reprezentanţii Norma au cerut recuzarea tuturor judecătorilor de la Curtea de Apel Chişinău şi strămutarea cauzei. Astfel, dosarul a ajuns pe masa magistraţilor Galina Vavrin, Tatiana Dimitriadi şi Ion Dănăilă de la Curtea de Apel Cahul. De menţionat că reprezentantul firmei Norma Cosntantin Marian este rudă cu ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, fapt confirmat de ambii.  

  Citiţi mai departe

   Ulterior, tot reprezentanţii Norma au cerut recuzarea tuturor judecătorilor de la Curtea de Apel Chişinău şi strămutarea cauzei. Astfel, dosarul a ajuns pe masa magistraţilor Galina Vavrin, Tatiana Dimitriadi şi Ion Dănăilă de la Curtea de Apel Cahul. De menţionat că reprezentantul firmei Norma Cosntantin Marian este rudă cu ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, fapt confirmat de ambii.  

LASĂ UN COMENTARIU