Știri

• Detalii despre cei patru judecători la care au fost efectuate percheziții. Numele magistraților, în vizorul organelor de drept după interceptări în cadrul unor cauze penale unde nu erau vizați inițial

  Radu Grecu, Mihail Diaconu, Garri Bivol și Valentina Garabagiu sunt judecătorii la domiciliile cărora oamenii legii au efectuat marți, 14 noiembrie, percheziții în dosare de corupție și trafic de influență, după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a admis sesizările procurorului general interimar, Ion Munteanu. Conform unor surse ale Ziarului de Gardă, numele celor patru magistrați au ajuns în vizorul […]

  Citiţi mai departe

  Radu Grecu, Mihail Diaconu, Garri Bivol și Valentina Garabagiu sunt judecătorii la domiciliile cărora oamenii legii au efectuat marți, 14 noiembrie, percheziții în dosare de corupție și trafic de influență, după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a admis sesizările procurorului general interimar, Ion Munteanu. Conform unor surse ale Ziarului de Gardă, numele celor patru magistrați au ajuns în vizorul organelor de drept în urma unor interceptări din cadrul unor cauze penale în care nu erau vizați inițial.

  Un judecător a fost vizat în dosarul „Laundromat”, iar altul în aprilie 2009 a judecat tineri în incinta Comisariatului General de Poliţie. Ziarul de Gardă a analizat activitatea celor patru judecători vizați de percheziții și vă prezintă cele mai relevante informații.

  Radu Grecu este magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, din decembrie 2017. Conform magistrat.md, pe 30 iulie 2003 a fost avocat în cadrul Biroului Asociat de „Avocați Ialoveni”. Radu Grecu este judecătorul care l-a achitat pe medicul Boris Duda de la Institutul Oncologic de învinuirea în comiterea infracțiunii de primire a unei remuneraţii ilicite pentru prestarea unor servicii în sfera medicală, pe motiv că „nu s-a probat faptul primirii și estorcării acestei remunerații pentru intervenția chirurgicală, nefiind prezentate în acest sens careva probe concludente și pertinente”.

  Mihail Diaconu activează în sistem din 17 iunie 2004. Acesta a făcut carieră la Judecătoria Buiucani din capitală, instituție transformată după reforma justiției în sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău. În prezent este magistrat la Curtea de Apel Chișinău.

  În aprilie 2009, Mihail Diaconu îndeplinea funcţia de judecător de instrucţie la Judecătoria Buiucani. Conform raportului Comisiei care a investigat evenimentele din 7 aprilie 2009, acesta s-a deplasat în incinta Comisariatului General de Poliţie (CGP), unde a admis nouă demersuri înaintate de un procuror, privind aplicarea arestului preventiv a persoanelor reţinute. Diaconu, însă, spre deosebire de alţi magistraţi implicaţi în judecarea participanţilor la evenimentele din aprilie 2009, şi-a păstrat intactă funcţia. În februarie 2010, Diaconu explica pentru ZdG că activitatea sa din aprilie 2009 a fost spre binele societăţii. „Eu l-am arestat pe cel care umbla cu puşca în spate prin centru. Şi pentru cei doi colegi ai lui tot eu am dus dosarele”, a declarat judecătorul, fără să explice dacă ar fi fost argumente suficiente la dosar pentru cei trei tineri. Judecătorul Diaconu a mai adăugat că persoanele pe care le-a judecat au avut avocaţi şi că a purtat mantia în timpul acestor procese.

  În martie 2014, Mihail Diaconu s-a înscris în concursul pentru suplinirea funcției vacante de judecător la Curtea de Apel Chișinău și a obținut votul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), respectiv, candidatura acestuia a fost propusă președintelui de atunci, Nicolae Timofti, pentru numire în funcție. Decizia CSM de a-l promova pe Diaconu a generat protestul unei victime a evenimentelor din aprilie 2009, care a cerut în fața Președinției șefului țării să nu-l numească pe acesta în funcție. La scurt timp, Mihail Diaconu a renunțat la intenția de a fi avansat. În septembrie 2018 însă, printr-un decret al fostului președinte Igor Dodon, el a fost numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

  Conform unor surse ale ZdG, Mihail Diaconu este judecătorul de la Curtea de Apel Chișinău care a fost reținut marți, 14 noiembrie, pentru 72 de ore, de procurori și ofițerii Centrului Național Anticorupție. Magistratul este bănuit de săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, după ce, împreună cu judecătorii Garri Bivol și Valentina Garabagiu, ar fi susținut că are influență asupra unor judecători de la Curtea de Apel Chișinău pentru a aplica o măsură preventivă mai blândă în privința unei persoane cercetate în cadrul unui dosar penal. Aceștia ar fi pretins de la inculpat circa 3000 de euro.

  Garri Bivol deține roba de magistrat din luna mai 2004. Conform magistrat.md, în aprilie 2012 a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Centru, municipiului Chişinău. Patru ani mai târziu plenul CSM a eliberat acordul pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală – de reținere, de aducere silită, de arestare și de percheziție în privința lui Bivol și a decis suspendarea acestuia din funcția de judecător.

  Magistratul Garri Bivol a fost vizat în dosarul „Laundromat”, cunoscut și sub numele de „Spălătoria rusească”. Bivol este unul din cei cinci judecători care au cerut reîncadrarea în funcții după ce, în septembrie 2020, procurorii anticorupție au emis ordonanțe prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a 13 foști și actuali judecători vizați în dosarul „Laundromat”, pentru învinuirea de complicitate la spălarea de bani, pe motiv că fapta nu a întrunit elementele infracțiunii.

  Anterior, ZdG a scris că Garri Bivol este soțul judecătoarei Valentina Garabagiu, vizată și ea de percheziții. Valentina Garabagiu este judecătoare la Judecătoria Chișinău din noiembrie 2007. În perioada 2013-2016, ea s-a aflat în concediu pentru îngrijirea copilului. Valentina Garabagiu este magistrata care și-a luat abținere de la judecarea dosarului din 2019 al fostului premier Vlad Filat, în care era învinuit de spălare de bani în proporții deosebit de mari. În 2021 Autoritatea Națională de Integritate a verificat datele incluse în declarația de avere și interese personale pentru 2021 a magistratei, însă a constatat „lipsa aparenței de existență a unei diferențe substanțiale între veniturile obținute, cheltuielile realizate și averea dobândită” de aceasta.

  Marți, 14 noiembrie 2023, PA anunța că, în comun cu Centrul Național Anticorupție (CNA), a efectuat percheziții în birourile, automobilele și la domiciliile celor patru judecători pentru care plenul CSM a admis sesizările procurorului general interimar, prin care s-a solicitat eliberarea acordului privind efectuarea acțiunilor de urmărire penală în privința unor magistrați, cercetați penal de către PA. Conform președintelui interimar al CSM, Sergiu Caraman, cei patru judecători sunt de la Judecătoria Chișinău și de la Curtea de Apel Chișinău, iar dosarele penale sunt conectate.

  În primul caz, unul dintre judecători este bănuit de corupere pasivă și trafic de influență. Prin urmare, Consiliul a dat acordul pentru demararea acțiunilor de urmărire penală, inclusiv aducerea silită, reținerea, arestarea și efectuarea perchezițiilor. Pentru alți doi judecători, care sunt bănuiți de complicitate la trafic de influență și, respectiv, trafic de influență, a fost eliberat acordul pentru aceleași acțiuni de urmărire penală. Ultimul judecător implicat este bănuit de corupere activă, fiind eliberat acordul pentru pornirea urmăririi penale, aducerea silită, reținerea, arestarea și efectuarea perchezițiilor.

  În rezultatul perchezițiilor efectuate, doi judecători au fost reținuți pentru 72 ore, unul dintre care activează în cadrul Curții de Apel Chișinău, iar cel de-al doilea în cadrul Judecătoriei Chișinău. PA nu a făcut publice numele acestora.
  Sursa: zdg.md

• Colegiul pentru selecție va evalua 9 magistrați care vor să fie promovați în funcție. Cine sunt aceștia

  Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor urmează să examineze, în ședința de astăzi, 15 februarie, mai multe dosare ale magistraților care au solicitat promovarea în funcție sau transferul la o altă instanță. Astfel, potrivit agendei publicate pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii, printre magistrații care vor trece prin procedura de evaluare se regăsește și Segiu Caraman, de […]

  Citiţi mai departe

  Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor urmează să examineze, în ședința de astăzi, 15 februarie, mai multe dosare ale magistraților care au solicitat promovarea în funcție sau transferul la o altă instanță.

  Astfel, potrivit agendei publicate pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii, printre magistrații care vor trece prin procedura de evaluare se regăsește și Segiu Caraman, de la sediul central al Judecătoriei Criuleni. Acesta vrea să fie admis pentru a participa la concursul de angajare în funcția de vicepreședinte al instanței unde activează. Tot în funcție administrativă vrea să fie promovat și Ghenadie Mîțu. Magistratul optează pentru funcția de președinte al instanței unde activează, adică a Judecătoriei Soroca.

  De asemenea, Colegiul urmează să examineze dosarele a trei judecători care vor să fie promovați la Curtea Supremă de Justiție. Și anume, este vorba despre Oxana Robu, de la Curtea de Apel Chișinău, Dumitru Pușca, de la Curtea de Apel Bălți și Nina Arabadji, de la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

  De asemenea, au solicitat promovarea la o instanță judecătorească ierarhic superioară magistratele Valentina Garabagiu și Elena Cojocari. Ambele activează, în prezent, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, și ambele vor să ajungă la Curtea de Apel Chișinău. În același timp, pentru funcția de judecător la Curtea de Apel Bălți optează doi magistrați de la Judecătoria Bălți, sediul central. Și anume este vorba despre Aliona Donos și Viorel Pușcaș.

  Totodată, prin procedura de evaluare urmează să treacă și magistratul Dan Dubcovețchi. Acesta vrea să fie transferat la o instanță judecătorească de același nivel, adică de la Judecătoria Căușeni, sediul Ștefan Vodă, la Judecătoria Chișinău.
  Sursa: bizlaw.md

• /VIDEO/ Ce spune judecătoarea care a refuzat să examineze dosarul lui Filat despre motivele sale

  Judecătoarea Valentina Garabajiu a refuzat să examineze dosarul lui Filat. Rugată să explice care au fost motivele care au determinat-o să depună cererea de abținere, magistrata a precizat că acestea sunt indicate în dosar și la ele au acces avocații. Totuși nu a dorit să menționeze de ce a refuzat să examineze dosarul, spunând că nu a fost intimidată sau […]

  Citiţi mai departe

  Judecătoarea Valentina Garabajiu a refuzat să examineze dosarul lui Filat. Rugată să explice care au fost motivele care au determinat-o să depună cererea de abținere, magistrata a precizat că acestea sunt indicate în dosar și la ele au acces avocații. Totuși nu a dorit să menționeze de ce a refuzat să examineze dosarul, spunând că nu a fost intimidată sau rugată de cineva.

  „Toate motivele expuse în cerere sunt anexate la dosar și avocații au acces la el”, a declarat Garabajiu, precizând că avocații pot face publice motivele sale.

  Prima ședință în cel de-al doilea dosar în care este învinuit fostul premier Vlad Filat a fost amânată, din acest motiv. Următoarea ședință a fost fixată la 6 februarie la ora 10:30. Cauza urmează a fi examinată de completul de judecată: Djeta Chistol, Tatiana Bivol și Olga Ionașcu.

  Filat este învinuit că ar fi săvârșit infracțiunii de spălare de bani în proporții deosebit de mari. Potrivit procurorilor, în perioada anului 2013, fostul premier ar fi urmărit scopul deghizării originii ilicite și transferului mijloacelor financiare în proporţii deosebit de mari, provenite din infracțiuni de corupție, și ar fi fost organizatorul și autorul infracțiunii de spălare de bani, utilizând un intermediar cu care se afla în relații de afinitate, pentru realizarea transferurilor.

  Vlad Filat a fost condamnat la data de 27 iunie 2016, de către magistrații judecătoriei Buiucani, la nouă ani de închisoare. Ulterior decizia a fost menținută de Curtea de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție. Dosarul a ajuns la CtEDO. Fostul premier este învinuit de trafic de influenţă şi corupere pasivă.
  Sursa: tv8.md

• Ajunge judecător cel care are bani în pungă sau spete late

  Am analizat sumar şi activitatea anterioară a judecătoarei Garabadjiu. Cu ceva timp în urmă a fost juristă la direcția Asistență juridică din cadrul Primăriei Chişinău. Câteva ziare au scris că în luna ianuarie 2007 ea a fost acuzată, alături de alți doi colegi de la Primărie, de luare de mită de la administratorul unei societăți comerciale, fiind reţinută în timpul […]

  Citiţi mai departe

  Am analizat sumar şi activitatea anterioară a judecătoarei Garabadjiu. Cu ceva timp în urmă a fost juristă la direcția Asistență juridică din cadrul Primăriei Chişinău. Câteva ziare au scris că în luna ianuarie 2007 ea a fost acuzată, alături de alți doi colegi de la Primărie, de luare de mită de la administratorul unei societăți comerciale, fiind reţinută în timpul unui flagrant organizat de organele de drept. Fără bună reputaţie, cu dosare politice După acel flagrant, instanţele nu au elucidat pe deplin cazul.

  În timp ce MAI nu mai prezintă nici un fel de informaţii, în arhive, despre acel caz de combatere a corupţiei, Valentina Garabadjiu a fost, iată, promovată în funcția de judecătoare, iar colega împreună cu care fusese reţinută în flagrant, luând mită, a fost avansată în funcția de şef adjunct în cadrul aceleiaşi direcții de la Primărie. Analizând aceste circumstanțe, apare suspiciunea că angajarea judecătoarei Garabadjiu la Botanica s-a făcut exceptând cel puţin cunoştinţele academice şi „buna reputaţie”, stipulate de legea menționată anterior. Am solicitat opinia unor experţi în probleme de drept despre modul selectării judecătorilor în R.Moldova. „În funcția de judecător sunt promovați cei care se pot conforma uşor indicațiilor venite de sus. Un dosar penal pe numele candidatului este cea mai bună metodă de supunere şi loialitate”, ne-a declarat un apărător al Legii care doreşte să-şi păstreze anonimatul. Alte persoane susţin că însuşi preşedintele Curții Supreme de Justiție, Ion Muruianu, ar fi ajtat-o pe Valentina să devină judecătoare, în pofida indicilor academici şi de reputaţie. Valentina Garabadjiu neagă aceste acuze, spunând că îl cunoaște pe Ion Muruianu în calitatea sa de președinte al Curții Supreme de Justiție și că nu a avut în trecut tangențe cu el în cariera profesională. Referitor la flagrantul cu luare de mită, ea susține că nimic din ceea ce s-a scris în presă nu este adevărat, ba din contra, ea și ceilalți doi foști colegi au devenit victimele unui agent economic, care le-ar fi vândut produse alterate. „Noi nu am făcut nimic, decât că ne-am apărat drepturile de consumatori”, a mai adăugat judecătoarea. Referitor la procedura de selectare pentru funcția de judecător, magistra de la Botanica ne-a îndemnat să adresăm aceste întrebări celor care au ales-o, adică membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.