Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Булат Емил
Căutare avansată
foto: zdg.md

Diaconu Mihail

Curtea de Apel Chişinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 17.06.2004

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 881-VIII din 19 septembrie 2018, numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Conform Hotărârii nr. 932/38 din 27 decembrie 2016, se desemnează pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, pentru perioada 01 ianuarie 2017 – 31 decembrie 2017.

Conform Hotărârii CSM nr. 1040/34 din 23 decembrie 2014 a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău, în perioada 23.12.2014 - 22.12.2017.

Data numirii în funcție: 17.06.2004

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 881-VIII din 19 septembrie 2018, numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Conform Hotărârii nr. 932/38 din 27 decembrie 2016, se desemnează pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, pentru perioada 01 ianuarie 2017 – 31 decembrie 2017.

Conform Hotărârii CSM nr. 1040/34 din 23 decembrie 2014 a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău, în perioada 23.12.2014 - 22.12.2017.

Prin Hotărîrea CSM nr. 179/7 din 26 februarie 2013 a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie al instanţei pe perioada de imposibilitate a acestuia de a-şi realiza sarcinile de serviciu.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1863-III din 17 iunie 2004 numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecăroria Buiucani, mun. Chișinău.

Anul naşterii: 1973

Instruire/Diplome
01.09.94 – 01.07.1999 – student la Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova, secţia zi. Absolvent, licenţiat în drept;
01.09.91 – 01.07.94 – student la Colegiul Electromecanic, mun. Chişinău, secţia zi. Absolvent, tehnician electronist;
20.02.2013 - susţinerea publică în cadrul Academiei de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova a tezei de doctor în drept „Controlul legalităţii actelor administrative", consultant ştiinţific - Nicolae Romandaş, doctor în drept, profesor universitar.

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

01.07.1998 – grefier, Colegiul Penal al Curţii de Apel a Republicii Moldova;
01.10.1999 – consultant superior al Direcţiei generalizare a practicii şi analiză a statisticii judiciare a Curţii de Apel a Republicii Moldova;
01.09.1999, prin cumul, lector la Catedra de drept a Colegiului de Agrobusiness şi la Universitatea de Studii Aplicative Integrate;
01.09.2001, prin cumul, lector asistent la Catedra ştiinţe juridice a Academiei de Administrare Publică de pe lîngă Guvernul RM;
Iunie 2003 – consultant principal în Direcţia Grefă/secţia penală a Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova;
17 iunie 2004, prin decretul Preşedintelui Republicii Moldova, nr. 1863-III, este numit judecător la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău;
21.04.2009, prin decretul Preşedintelui Republicii Moldova, nr. 2203-IV, este numit judecător pînă la atingerea plafonului de vîrstă;
19.09.2018, prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova, nr. 881-VIII , este numit judecător la Curtea de Apel Chişinău.

Publicații

  1. ONG-urile – factor de democratize a statului// publicat în:  Гражданское общество Молдовы: проблемы и перспективы. Международная научно-практическая конференция. Комрат, 2011, р. 58-67;
  2. Viziuni asupra interacţiunii dintre personalitate, stat şi drept// publicat în: Probleme actuale ale teoriei şi practicii administraţiei publice prin prisma cercetărilor colaboratorilor Academiei, Materiale ale conferinţei teoretico-practice (din 20 mai 2004, Chişinău). Chişinău: AAP, 2004, p. 99-103;
  3. Законность и дисциплина в сфере исполнительной власти: понятие и система способов обеспечения// publicat în:  Закон и Жизнь, № 2, 2011, р. 47-54;
  4. Conţinutul şi particularităţile legalităţii ca principiu fundamental al administraţiei publice// publicat în:  Legea şi Viaţa, 2012, nr. 5, p. 43-48
  5. Esenţa şi rolul controlului exercitat asupra administraţiei publice// publicat în:  Revista Naţională de Drept, nr. 8, 2011, p. 51-54;Legea şi Viaţa, 2011, nr. 7, p. 54-57
  6. Formele controlului exercitat asupra administraţiei publice şi condiţiile de eficienţă a acestuia// publicat în:  Legea şi Viaţa, nr. 6, 2011, p. 27-30;
  7. Unele reflecţii vizavi de problema controlului legalităţii actelor administrative// publicat în:Закон и Жизнь, 2012, nr. 4, p. 55-58
  8. Conceptul de act administrativ// publicat în:  Legea şi Viaţa, nr. 3, 2012, p. 11-14;
  9. Actul administrativ: noţiuni generale, particularităţi şi condiţii de legalitate// publicat în:  Contribuţii ştiinţifice la edificarea şi consolidarea statului de drept, conferinţă ştiinţifică internaţională consacrată jubileului de 70 de ani al profesorului universitar Gheorghe Costachi (3 mai 2011, mun. Chişinău), Chişinău: 2011, p. 232-242;
  10. Unele opinii ale autorilor de specialitate privind contractul administrativ// publicat în:  Consolidarea administraţiei publice în contextul edificării statului de drept în Republica Moldova, Materiale ale conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice (din 22 mai 2007, Chişinău). Chişinău: AAP, 2007, p. 107-108;Administrarea publică în perspectiva integrării europene, Materiale ale conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice (din 27-28 octombrie 2006, Chişinău). Chişinău: AAP, 2007, p. 523-526
  11. Actul administrativ – principala formă de realizare a administraţiei publice Funcţiile şi delimitarea nulităţii actului juridic de alte situaţii de ineficacitate a actului juridic// publicat în: Revista ştiinţifică internaţională SUPREMAŢIA DREPTULUI, 2017, nr. 2, p. 92-97
  12. Reflecţii asupra unor condiţii de valabilitate a actului administrativ// publicat în:  Probleme actuale ale ştiinţelor socio-umane în condiţiile integrării europene, Materiale ale conferinţei teoretico-ştiinţifice internaţionale din 28 ianuarie 2006. Chişinău: F. E.-P. „Tipografia Centrală”, 2006. p. 809-811; Legea şi Viaţa, nr. 4, 2012, p. 34-41;
  13. Consecinţele nerespectării condiţiilor de legalitate a actelor administrative // publicat în: Teoria şi practica administrării publice, materialele conferinţei ştiinţifico-practice internaţionale, din 23 mai 2014, Chişinău: AAP, 2014, p. 179-181
  14. Recursul administrativ în contextul mecanismului de asigurare a legalităţii actelor administrative // publicat în:  Teoria şi practica administrării publice, materialele conferinţei ştiinţifico-practice internaţionale, din 20 mai 2016, Chişinău: AAP, 2016, p. 258-261;
  15. Esenţa şi valoarea contenciosului administrativ într-o societate democratică// publicat în:  Revista Naţională de Drept, nr. 9, 2011, p. 58-61;
  16. Reflecţii asupra efectelor contenciosului administrativ // publicat în:  Revista ştiinţifică internaţională SUPREMAŢIA DREPTULUI, 2016, nr. 3, p. 91-95;
  17. Unele reflecţii pe marginea excepţiei de ilegalitate ca mijloc de apărare// publicat în:  Rolul instituţiilor democratice în protecţia drepturilor omului, materialele mesei rotunde cu participare internaţională din 11 decembrie 2015. Chişinău: AAP, 2015, p. 106-114;
  18. Законность и дисциплина исполнительной власти – основная гарантия уважения и реализации прав человека // publicat în: Обучение в области прав человека. Сборник статей. Комрат: Institutul pentru Democraţie, 2017 («MITRA-GRUP» S.A.), p. 162-172;
  19. Ghid practic de elaborare a tezelor de licenţă// publicat în: Legalitatea Administrării Publice. Studii Ştiinţifice, p.245-269 p;
  20. Contenciosul administrativ: categorii şi subiecţii cu drept de sesizare. În Mecanisme de protecţie a drepturilor omului, masa rotundă cu participarea internaţională din 05.12.2018. Chişinău Academia de Administrare Publică 2018, p.189-197;
  21. Actul administrativ şi alte acte juridice: asemănări şi deosebiri. În Jurnal Juridic Naţional: teorie şi practică, nr.2, anul 2018, pag._--
  22. Oportunitatea – condiţie de valabilitate a actelor administrative. În: Teoria şi practica administrării publice, materialele ale conferinţei ştiinţifice internaţionale din 17.05.2017; pag.277-280;
  23. Reflecții critice asupra valabilității și legalității actelor administrative. În: Защита прав человека, научно-практическая конференция, г. Комрат, Республика Молдова, 26 октября 2017. Комрат, 2017, pag.
  24. Reflecții asupra tipologiei actelor administrative. În: Защита прав человека, научно-практическая конференция, г. Комрат, Республика Молдова, 26 октября 2017. Комрат, 2017, p
  25. Diaconu M., Miliş T., Controlul exercitat asupra administraţiei publice locale// publicat în: Legea şi viaţa, nr.5 (317) 2018, pag. 10-14;
  26. Diaconu M., Miliş T., Controlul de oportunitate exercitat asupra administraţiei publice locale// publicat în: Legea şi viaţa, nr.6 (318) 2018, pag. 4-7;
  27. Diaconu M., Reflecţii critice asupra valabilităţii şi legalităţii actelor administrative în contextul protecţiei drepturilor omului// Mat.conferinţei ştiinţifice „Защита прав человека”//Комрат-2018, pag. 203-215.

Monografii:

  1. Diaconu M. Mecanismul asigurării legalităţii actelor administrative în Republica Moldova: Monografie / sub redacţia ştiinţifică a doctorului habilitat în drept, profesor universitar Gheorghe Costachi; Academia de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Chişinău: S.n., 2013 (Î.S. F.E.-P. „Tipografia Centrală”). 552 p.
  2. Diaconu M. Legalitatea Administrării Publice. Studii Ştiinţifice. Monografie/ sub redacţia ştiinţifică a doctorului habilitat în drept, prof. univ. Gheorghe Costachi; Institutul de cercetări Juridice şi Politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei; Universitatea de Studii Politice şi Economice Europene “Constantin Stere” . Chişinău: S.n., 2017 (Print-Caro). 269 p.

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 49/5 din 19 aprilie 2019, hotărîri adoptate de judecătorul Mihail Diaconu de la Curtea de Apel Chişinău, care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Conform Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 9/2 din 17 februarie 2017, hotărârile judecătorului Diaconu Mihai nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 140/11 din 20 decembrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătorului Diaconu Mihai nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” două hotărîri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Diaconu Mihail, au fost identificate ca obiect de examinare la CtEDO.

CUCU ȘI ALȚII contra Moldovei, Hotărârea din 10.07.2018, crererile nr. 7753/13, 75188/13, 76511/14 - Articolul 5 § 1 din Convenție, reclamanții s-au plâns în fața Curții că despăgubirile acordate pentru încălcarea a Articolului 5 § 1 din Convenție de către autoritățile Republicii Moldova fuseseră disproporționate cu severitatea încălcării drepturilor lor;
BOICENCO c. Moldoveihotărîrea din 11.07.2006, cererea nr. 41088/05, violarea art. 3 al Convenţiei (interzicerea torturii) - maltratarea reclamantului de către angajaţii Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei; neacordarea asistenţei medicale necesare pe durata detenţiei reclamantului, care se afla în stare de stupor; respingerea, fără a efectua o cercetare, a plângerilor privind maltratarea reclamantului de către acelaşi procuror care instrumenta cauze penală împotriva reclamantului; violarea art. 5 § 1 al Convenţiei - lipsirea de libertate a reclamantului, fără un mandat legal, după transmiterea dosarului penal în instanţa de judecată spre examinare (timp de peste 5 luni); violarea art. 5 § 3 al Convenţiei (garanţiile în cadrul procedurilor privind lipsirea de libertate) - motivarea insuficientă a deciziilor de eliberare şi prelungire a mandatului de arest şi a deciziilor de respingere a recursurilor apărării la aceste decizii; violarea art. 5 § 3 al Convenţiei (prezumţia de libertate) - datorită gravităţii învinuirilor, prevederile art. 191 al Codului de Procedură Penală obligau arestarea reclamantului; violarea art. 34 al Convenţiei (dreptul de a depune o cerere la CtEDO) - refuzul autorităţilor de a permite avocaţilor reclamantului de a avea acces la reclamant şi la fişa sa medicală, ceea ce i-a împiedicat să prezinte Curţii, în numele reclamantului, pretenţiile cu privire la prejudiciile materiale.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
Cauze penale:

2010 - contestate 17, menținute 15 - 88,2%
2011 - contestate 18, menținute 17 - 79,2%
2012 - contestate 22, menținute 20 - 90,1%
Cauze civile:
2010 - contestate 57, menținute 35 - 61,4%
2011 - contestate 48, menținute 38 - 94,45%
2012 - contestate 71, menținute 50 - 70,42%
Cauze contravenționale:
2010 - contestate 23, menținute 6 - 26,1%
2011 - contestate 9, menținute 2 - 22,22%
2012 - contestate 8, menținute 3 - 37,5%

2014 au fost contestate 133 de hotărîri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 96 hotărîri/sentinţe/încheieri, ceea ce constituie 94,01%;
2015 au fost contestate 73 de hotărîri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 57 hotărîri/sentinţe/încheieri, ceea ce constituie 78,08%;
2016 au fost contestate 43 de hotărîri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 31 hotărîri/sentinţe/încheieri, ceea ce constituie 72,09%.

judecător de drept comun la Judecătoria Chişinău (sediul Buiucani):
- în anul 2016 au fost contestate în total 43 hotărâri, sentințe și încheieri, fiind menținute 31, ceea ce constituie 72,09%;
- în anul 2017 au fost contestate în total 3 hotărâri, sentințe şi încheieri, fiind menținute 2, ceea ce constituie 66,66%;
- în anul 2018 au fost contestate în total 4 hotărâri, sentințe şi încheieri, fiind menținute 3, ceea ce constituie 75%.
judecător de instrucţie:
- în anul 2017 au fost contestate în total 459 hotărâri, sentințe şi încheieri, fiind menținute 401, ceea ce constituie 87,36%;
- în anul 2018 au fost contestate în total 87 hotărâri, sentințe şi încheieri, fiind menținute 73, ceea ce constituie 83,90%.

Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
Cauze civile:
2010 - cauze examinate 332, casate 22 - 6,6%
2011 - cauze examinate 365, casate 10 - 2,7%
2012 - cauze examinate 545, casate 21 - 3,8%
Cauze penale:
2010 - cauze examinate 41, casate 2 - 4,9%
2011 - cauze examinate 66, casate 1 - 1,5%
2012 - cauze examinate 64, casate 2 - 3,1%
Cauze contravenționale:
2010 - cauze examinate 462, casate 17 - 3,7%
2011 - cauze examinate 143, casate 7 - 4,9%
2012 - cauze examinate 142, casate 5 - 3,5%

2014, din 568 de cauze examinate, 8 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,4%;
2015, din 2164 de cauze examinate, 11 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0,50%;
2016, din 2816 de cauze examinate, 20 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0,71%.

judecător de drept comun la Judecătoria Chişinău (sediul Buiucani):
- în anul 2016, din 2816 cauze examinate,20 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0,71%;
- în anul 2017, din 28 cauze examinate, 1 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,57%.
- în anul 2018, din 2 cauze examinate, 2 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 100%.
judecător de instrucţie:
- în anul 2017, din 2695 cauze examinate, 58 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,15%.
- în anul 2018, din 829 cauze examinate, 10 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,20%.
judecător la Curtea de Apel Chişinău:
- în anul 2018 (septembrie-decembrie), din 7 cauze examinate, 0 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 49/5 din 19 aprilie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Tatiana Avasiloaie de la Judecătoria Chişinău (sediul Rîşcani), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Foarte bine cu punctajul acumulat în final de 81 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 107/07 din 17 mai 2019, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Mihail Diaconu pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Conform Hotărârii nr. 713/31 din 31 octombrie 2017, se consideră compatibili cu interesele funcției de judecător Alerguș Constantin Vasile, Nicolaev Ghenadie Grigorii, Pitic Mariana Vasile, Timofti Vladimir Ștefan, Bulhac Ion Andrei, Traciuc Nina Policarp, Diaconu Mihail Nicolae, Gîrleanu Violeta Fiodor.

Potrivit Hotărârii nr. 41/8 din 31 martie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Diaconu Mihail pentru participare la concursul pentru promovare la instanţa judecătorească ierarhic superioară de nivelul Curţii de Apel.

Prin Hotărârea nr. 42/8 din 31 martie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Diaconu Mihail pentru participare la concursul pentru promovare la instanţa judecătorească ierarhic superioară de nivelul Curţii Supreme de Justiţie.

Potrivit Hotărârii nr. 9/2 din 17 februarie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 85 de puncte.

Conform Hotărârii nr. 914/37 din 20 decembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat cererile judecătorilor Diaconu Mihail și Pruteanu Liuba (Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău) cu remiterea materialelor în privința candidaturilor sale la Colegiul de evaluare a performanțelor și la Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare la o instanță judecătorească ierarhic superioară.

Prin Hotărârea nr. 7/2 din 03 februarie 2014 s-a admis candidatura judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, Diaconu Mihail, la concursul pentru suplinirea funcției vacante de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 140/11 din 20 decembrie 2013 Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 78 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 65/4 din 25 februarie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit gradul II (doi) de calificare judecătorului de la Curtea de Apel Chișinău, Mihail Diaconu.

Potrivit Hotărârii nr. 96/4 din 10 februarie 2015, Consiliul Superior al Magistrautrii a conferit judecătoriului Diaconu Mihail de la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău, gradul III (trei) de calificare.

Prin Hotărârea nr. 602/41 din 15 noiembrie 2011 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul IV (patru) de calificare.

Activități extrajudiciare
Prin Hotărârea nr. 11/1 din 24 ianuarie 2023, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, deleagă în calitate de președinte al Comisiei de evaluare a tezelor de master a absolvenților anului universitar 2021-2023, Mihail Diaconu, judecător la Curtea de Apel Chișinău, pentru perioada 24 ianuarie 2023 – 26 ianuarie 2023. 

Conform Hotărârii nr. 134/10 din 27 mai 2022, se deleagă în calitate de președinte al Comisiei pentru susținerea examenului de licență în cadrul Universității de Studii Europene din Moldova, judecătorul Mihail Diaconu de la Curtea de Apel Chișinău, în perioada 01 – 17 iunie 2022.

Potrivit Hotărârii nr. 135/10 din 27 mai 2022, se deleagă în calitate de președinte al Comisiei de evaluare a tezelor de master la ”Programul Anticorupție”, în cadrul Academiei de Administrare Publică, judecătorul Mihail Diaconu de la Curtea de Apel Chișinău, în perioada 09-10 iunie 2022.

Prin Hotărârea nr. 230/15 din 25 iunie 2019, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii deleagă pentru participare la vizita de studiu în cadrul Proiectului Twinning al Uniunii Europene”Eficientizarea sistemului de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului în Republica Moldova”, ce se va desfășura în perioada 23 – 27 septembrie 2019, în Lituania, după cum urmează: 
- Petru Moraru, membru al Consiliului Superior al Magistraturii; 
- Anatolie Galben, membru al Consiliului Superior al Magistraturii; 
- Anatolie Țurcan, judecător la Curtea Supremă de Justiție; 
- Mihail Diaconu, judecător la Curtea de Apel Chișinău; 
- Petru Harmaniuc, judecător la Judecătoria Chișinău.
Prin Hotărârea nr. 188/10 din 21 mai 2019, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor pentru participare la prezentarea recomandărilor experților lituanieni privind îmbunătățirea Codului Penal și Codului de Procedură Penală, după cum urmează:
- Petru Moraru, membru al Consiliul Superior al Magistraturii; 
- Anatolie Țurcan judecător la Curtea Supremă de Justiție; 
- Mihail Diaconu, judecător la Curtea de Apel Chișinău; 
- Petru Harmaniuc, judecător la Judecătoria Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 153/8 din 16 aprilie 2019, se deleagă pentru participare la discuțiile asupra recomandărilor experților privind examinarea cauzelor de spălare a banilor și finanțare a terorismului de către instanțele judecătorești după cum urmează:
- Petru Moraru, membru al Consiliul Superior al Magistraturii;
- Anatolie Țurcan judecător la Curtea Supremă de Justiție;
- Diaconu Mihail, judecător la Curtea de Apel Chișinău;
- Harmaniuc Petru, judecător la Judecătoria Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 572/26 din 04 Decembrie 2018, se deleagă domnul Mihail Diaconu, judecător la Curtea de Apel Chișinău, în calitate de președinte al Comisiei de stat pentru susținerea tezelor de master, ce se va desfăşura în perioada 05-07 decembrie 2018 în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI, Facultatea de Drept, specializarea “Drept economic”.
 

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 49/5 din 19 aprilie 2019, hotărîri adoptate de judecătorul Mihail Diaconu de la Curtea de Apel Chişinău, care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Conform Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 9/2 din 17 februarie 2017, hotărârile judecătorului Diaconu Mihai nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 140/11 din 20 decembrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătorului Diaconu Mihai nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” două hotărîri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Diaconu Mihail, au fost identificate ca obiect de examinare la CtEDO.

CUCU ȘI ALȚII contra Moldovei, Hotărârea din 10.07.2018, crererile nr. 7753/13, 75188/13, 76511/14 - Articolul 5 § 1 din Convenție, reclamanții s-au plâns în fața Curții că despăgubirile acordate pentru încălcarea a Articolului 5 § 1 din Convenție de către autoritățile Republicii Moldova fuseseră disproporționate cu severitatea încălcării drepturilor lor;
BOICENCO c. Moldoveihotărîrea din 11.07.2006, cererea nr. 41088/05, violarea art. 3 al Convenţiei (interzicerea torturii) - maltratarea reclamantului de către angajaţii Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei; neacordarea asistenţei medicale necesare pe durata detenţiei reclamantului, care se afla în stare de stupor; respingerea, fără a efectua o cercetare, a plângerilor privind maltratarea reclamantului de către acelaşi procuror care instrumenta cauze penală împotriva reclamantului; violarea art. 5 § 1 al Convenţiei - lipsirea de libertate a reclamantului, fără un mandat legal, după transmiterea dosarului penal în instanţa de judecată spre examinare (timp de peste 5 luni); violarea art. 5 § 3 al Convenţiei (garanţiile în cadrul procedurilor privind lipsirea de libertate) - motivarea insuficientă a deciziilor de eliberare şi prelungire a mandatului de arest şi a deciziilor de respingere a recursurilor apărării la aceste decizii; violarea art. 5 § 3 al Convenţiei (prezumţia de libertate) - datorită gravităţii învinuirilor, prevederile art. 191 al Codului de Procedură Penală obligau arestarea reclamantului; violarea art. 34 al Convenţiei (dreptul de a depune o cerere la CtEDO) - refuzul autorităţilor de a permite avocaţilor reclamantului de a avea acces la reclamant şi la fişa sa medicală, ceea ce i-a împiedicat să prezinte Curţii, în numele reclamantului, pretenţiile cu privire la prejudiciile materiale.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
Cauze penale:

2010 - contestate 17, menținute 15 - 88,2%
2011 - contestate 18, menținute 17 - 79,2%
2012 - contestate 22, menținute 20 - 90,1%
Cauze civile:
2010 - contestate 57, menținute 35 - 61,4%
2011 - contestate 48, menținute 38 - 94,45%
2012 - contestate 71, menținute 50 - 70,42%
Cauze contravenționale:
2010 - contestate 23, menținute 6 - 26,1%
2011 - contestate 9, menținute 2 - 22,22%
2012 - contestate 8, menținute 3 - 37,5%

2014 au fost contestate 133 de hotărîri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 96 hotărîri/sentinţe/încheieri, ceea ce constituie 94,01%;
2015 au fost contestate 73 de hotărîri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 57 hotărîri/sentinţe/încheieri, ceea ce constituie 78,08%;
2016 au fost contestate 43 de hotărîri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 31 hotărîri/sentinţe/încheieri, ceea ce constituie 72,09%.

judecător de drept comun la Judecătoria Chişinău (sediul Buiucani):
- în anul 2016 au fost contestate în total 43 hotărâri, sentințe și încheieri, fiind menținute 31, ceea ce constituie 72,09%;
- în anul 2017 au fost contestate în total 3 hotărâri, sentințe şi încheieri, fiind menținute 2, ceea ce constituie 66,66%;
- în anul 2018 au fost contestate în total 4 hotărâri, sentințe şi încheieri, fiind menținute 3, ceea ce constituie 75%.
judecător de instrucţie:
- în anul 2017 au fost contestate în total 459 hotărâri, sentințe şi încheieri, fiind menținute 401, ceea ce constituie 87,36%;
- în anul 2018 au fost contestate în total 87 hotărâri, sentințe şi încheieri, fiind menținute 73, ceea ce constituie 83,90%.

Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
Cauze civile:
2010 - cauze examinate 332, casate 22 - 6,6%
2011 - cauze examinate 365, casate 10 - 2,7%
2012 - cauze examinate 545, casate 21 - 3,8%
Cauze penale:
2010 - cauze examinate 41, casate 2 - 4,9%
2011 - cauze examinate 66, casate 1 - 1,5%
2012 - cauze examinate 64, casate 2 - 3,1%
Cauze contravenționale:
2010 - cauze examinate 462, casate 17 - 3,7%
2011 - cauze examinate 143, casate 7 - 4,9%
2012 - cauze examinate 142, casate 5 - 3,5%

2014, din 568 de cauze examinate, 8 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,4%;
2015, din 2164 de cauze examinate, 11 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0,50%;
2016, din 2816 de cauze examinate, 20 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0,71%.

judecător de drept comun la Judecătoria Chişinău (sediul Buiucani):
- în anul 2016, din 2816 cauze examinate,20 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0,71%;
- în anul 2017, din 28 cauze examinate, 1 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,57%.
- în anul 2018, din 2 cauze examinate, 2 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 100%.
judecător de instrucţie:
- în anul 2017, din 2695 cauze examinate, 58 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,15%.
- în anul 2018, din 829 cauze examinate, 10 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,20%.
judecător la Curtea de Apel Chişinău:
- în anul 2018 (septembrie-decembrie), din 7 cauze examinate, 0 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 49/5 din 19 aprilie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Tatiana Avasiloaie de la Judecătoria Chişinău (sediul Rîşcani), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Foarte bine cu punctajul acumulat în final de 81 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 107/07 din 17 mai 2019, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Mihail Diaconu pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Conform Hotărârii nr. 713/31 din 31 octombrie 2017, se consideră compatibili cu interesele funcției de judecător Alerguș Constantin Vasile, Nicolaev Ghenadie Grigorii, Pitic Mariana Vasile, Timofti Vladimir Ștefan, Bulhac Ion Andrei, Traciuc Nina Policarp, Diaconu Mihail Nicolae, Gîrleanu Violeta Fiodor.

Potrivit Hotărârii nr. 41/8 din 31 martie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Diaconu Mihail pentru participare la concursul pentru promovare la instanţa judecătorească ierarhic superioară de nivelul Curţii de Apel.

Prin Hotărârea nr. 42/8 din 31 martie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Diaconu Mihail pentru participare la concursul pentru promovare la instanţa judecătorească ierarhic superioară de nivelul Curţii Supreme de Justiţie.

Potrivit Hotărârii nr. 9/2 din 17 februarie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 85 de puncte.

Conform Hotărârii nr. 914/37 din 20 decembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat cererile judecătorilor Diaconu Mihail și Pruteanu Liuba (Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău) cu remiterea materialelor în privința candidaturilor sale la Colegiul de evaluare a performanțelor și la Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare la o instanță judecătorească ierarhic superioară.

Prin Hotărârea nr. 7/2 din 03 februarie 2014 s-a admis candidatura judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, Diaconu Mihail, la concursul pentru suplinirea funcției vacante de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 140/11 din 20 decembrie 2013 Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 78 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 65/4 din 25 februarie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit gradul II (doi) de calificare judecătorului de la Curtea de Apel Chișinău, Mihail Diaconu.

Potrivit Hotărârii nr. 96/4 din 10 februarie 2015, Consiliul Superior al Magistrautrii a conferit judecătoriului Diaconu Mihail de la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău, gradul III (trei) de calificare.

Prin Hotărârea nr. 602/41 din 15 noiembrie 2011 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul IV (patru) de calificare.

Activități extrajudiciare
Prin Hotărârea nr. 11/1 din 24 ianuarie 2023, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, deleagă în calitate de președinte al Comisiei de evaluare a tezelor de master a absolvenților anului universitar 2021-2023, Mihail Diaconu, judecător la Curtea de Apel Chișinău, pentru perioada 24 ianuarie 2023 – 26 ianuarie 2023. 

Conform Hotărârii nr. 134/10 din 27 mai 2022, se deleagă în calitate de președinte al Comisiei pentru susținerea examenului de licență în cadrul Universității de Studii Europene din Moldova, judecătorul Mihail Diaconu de la Curtea de Apel Chișinău, în perioada 01 – 17 iunie 2022.

Potrivit Hotărârii nr. 135/10 din 27 mai 2022, se deleagă în calitate de președinte al Comisiei de evaluare a tezelor de master la ”Programul Anticorupție”, în cadrul Academiei de Administrare Publică, judecătorul Mihail Diaconu de la Curtea de Apel Chișinău, în perioada 09-10 iunie 2022.

Prin Hotărârea nr. 230/15 din 25 iunie 2019, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii deleagă pentru participare la vizita de studiu în cadrul Proiectului Twinning al Uniunii Europene”Eficientizarea sistemului de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului în Republica Moldova”, ce se va desfășura în perioada 23 – 27 septembrie 2019, în Lituania, după cum urmează: 
- Petru Moraru, membru al Consiliului Superior al Magistraturii; 
- Anatolie Galben, membru al Consiliului Superior al Magistraturii; 
- Anatolie Țurcan, judecător la Curtea Supremă de Justiție; 
- Mihail Diaconu, judecător la Curtea de Apel Chișinău; 
- Petru Harmaniuc, judecător la Judecătoria Chișinău.
Prin Hotărârea nr. 188/10 din 21 mai 2019, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor pentru participare la prezentarea recomandărilor experților lituanieni privind îmbunătățirea Codului Penal și Codului de Procedură Penală, după cum urmează:
- Petru Moraru, membru al Consiliul Superior al Magistraturii; 
- Anatolie Țurcan judecător la Curtea Supremă de Justiție; 
- Mihail Diaconu, judecător la Curtea de Apel Chișinău; 
- Petru Harmaniuc, judecător la Judecătoria Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 153/8 din 16 aprilie 2019, se deleagă pentru participare la discuțiile asupra recomandărilor experților privind examinarea cauzelor de spălare a banilor și finanțare a terorismului de către instanțele judecătorești după cum urmează:
- Petru Moraru, membru al Consiliul Superior al Magistraturii;
- Anatolie Țurcan judecător la Curtea Supremă de Justiție;
- Diaconu Mihail, judecător la Curtea de Apel Chișinău;
- Harmaniuc Petru, judecător la Judecătoria Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 572/26 din 04 Decembrie 2018, se deleagă domnul Mihail Diaconu, judecător la Curtea de Apel Chișinău, în calitate de președinte al Comisiei de stat pentru susținerea tezelor de master, ce se va desfăşura în perioada 05-07 decembrie 2018 în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI, Facultatea de Drept, specializarea “Drept economic”.
 

Raport de investigație jurnalistică independentă

Hotărârea nr. 11/1 din 24 ianuarie 2023

Hotărârea nr. 135/10 din 27 mai 2022

Hotărârea nr. 230/15 din 25 iunie 2019

Hotărârea nr. 49/5 din 19 aprilie 2019

Hotărârea nr. 107/07 din 17 mai 2019

Hotărârea nr. 188/10 din 21 mai 2019

Hotărârea nr. 153/8 din 16 aprilie 2019

Hotărârea nr. 65/4 din 25 februarie 2019

Hotărârea nr. 41/8 din 31 martie 2017

Hotărârea nr. 42/8 din 31 martie 2017

Hotărârea nr. 9/2 din 17 februarie 2017

Hotărârea nr. 914/37 din 20 decembrie 2016

Hotărârea nr. 7/2 din 03 februarie 2014

Hotărârea nr. 140/11 din 20 decembrie 2013

Hotărârea nr. 602/41 din 15 noiembrie 2011

Hotărârea nr. 713/31 din 31 octombrie 2017

Hotărârea nr. 96/4 din 10 februarie 2015

Cauze CtEDO Diaconu M.

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare, în privința judecătorului Mihail Diaconu au fost intentate 3 proceduri disciplinare, dintre care 2 au fost respinse de Completul de examinare a contestaţiilor din cadrul Colegiului Disciplinar, 1 procedură disciplinară admisă, și, ulterior, a fost pronunțată hotărârea CD, prin care a fost încetată procedura disciplinară pe motiv că nu au fost întrunite elemente ale abaterii disciplinare. 

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 9/2 din 17 februarie 2017"în perioada anilor 2014-2016 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate careva proceduri disciplinare  privind activitatea  judecătorului Diaconu Mihail".

Prin Hotărârea nr. 16/2 din 23 februarie 2024, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația petiționarului Lapaci Iurie împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1028s-1556p/m din 21 decembrie 2023, emise pe marginea sesizării depuse la 16 noiembrie 2023 asupra acțiunilor judecătorilor Gîrbu Silvia, Iordan Iurie și Diaconu Mihail de la Curtea de Apel Chișinău. 

Prin Hotărârea nr. 64/5 din 01 aprilie 2022, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Moldovan Vasile împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 73s-93p/m din 16 februarie 2022, emise pe marginea sesizării depuse la 20 ianuarie 2022 asupra acțiunilor judecătorilor Diaconu Mihail, Spoială Alexandru, Gafton Alexandru de la Curtea de Apel Chișinău.

Conform Hotărârii nr. 38/3 din 04 martie 2022, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Vignan Igor împotriva răspunsului Inspecției judiciare nr. 928s-1370p/m din 13 septembrie 2021, emis pe marginea sesizării depuse la 07 septembrie 2021 asupra acțiunilor judecătorilor Pavliuc Ghenadie de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana), Negru Maria, Morozan Ghenadie, Diaconu Mihail de la Curtea de Apel Chișinău, Boico Victor, Catan Liliana, Bejenaru Iurie de la Curtea Supremă de Justiție.

Potrivit Hotărârii nr. 124/7 din 03 august 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Russu Denis împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 400s-658p/m din 21 iunie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 20 mai 2021 asupra acțiunilor judecătorilor Teleucă Stelian, Băbălău Denis, Diaconu Mihail, Gîrbu Silvia de la Curtea de Apel Chișinău și ale ex-judecătorilor Furdui Sergiu, Melinteanu Iurie, Ouș Ludmila de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 223/9 din 24 noiembrie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Russu Denis împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr.741s-1097p/m din 10 septembrie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 10 august 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Teleucă Stelian, Diaconu Mihail, Furdui Sergiu de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 204/8 din 13 octombrie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația avocatului Bogos Alexandru împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 726s-1078p/m din 07 septembrie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 30 iulie 2020 asupra acțiunilor judecătorului Diaconu Mihail de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 27/1 din 31 ianuarie 2020, Completul de ехаminаге a contestațiilor al Colegiului disciplinaг a rеsрins contestația dесlаrată dе сătrе cet. Perederii Liudmila, împotriva Deciziei Insресției judiciaгe nr.1468s-1778p/m din 11 Decembrie 2019, emise pe marginea sesizării depuse la 04 Decembrie 2019 asupra acțiunilor judecătorilor Curții de Apel Chișinău Gafton Alexandtru, Morozan Ghenadie și Diaconu Mihail.

Prin Hotărârea nr. 37/1 din 31 ianuarie 2020, Completul de ехаminаге a contestațiilor al Colegiului disciplinaг a rеsрins contestația dесlаrată dе сătrе cet. Bargan Valeriu, împotriva Deciziei Insресției judiciaгe nr. 1411s-1705p/m din 16 Decembrie 2019, de respingеrе а sesizării privind faptele judecătоrilor Curții de Apel Chișinău Diaconu Mihail, Morozan Ghenadie, Gafton Alexandru саrе pot constitui аbаtеri disciplinaгe.

Conform Hotărârii nr. 288/9 din 29 noiembrie 2019, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de cet. Crucerescu Anatolie împotriva deciziei Inspecţiei judiciare nr. 1328s-1599p/m, din 07 Noiembrie 2019, de respingere a sesizării acestuia cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Curții de Apel Chișinău, Diaconu Mihail.

Prin Hotărârea nr. 34/3 din 15 martie 2019, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de cet. Taboră Ion şi a menţinut Hotărârea nr. 308/11 din 26 octombrie 2018 a Completului de admisibilitate nr. 2 adoptată în privinţa judecătorului Mihai Diaconu de la judecătoria Chişinău (sediul Buiucani). 

Prin Hotărârea nr. 360/12 din 12 decembrie 2018, Colegiul de examinare a contestaţiilor al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Zambilovici Lidia, Djulai Elena, Zambilovici Iosif împotriva deciziei Inspecţiei judiciare nr. 937s-1206p/m, nr. 965s-1244p/m din 04 octombrie 2018, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Zambilovici Lidia, Djulai Elena, Zambilovici Iosif cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Diaconu Mihail de la Judecătoria Chişinău (sediul Buiucani).  

Prin Hotărârea nr. 112/4 din 30 martie 2018, Completul de admisibilitate al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia petiţionarului Tofilat Efrosinia. depusă împotriva Deciziei Inspecţiei judiciare, din data de 05 februarie 2018. de respingere a sesizării prin care, petiţionarul a solicitat atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Chişinău (sediul Buiucani) Mihail Diaconu.

Prin Hotărârea nr. 10/5 din 25 mai 2018, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia declarată de către cet. Tofilat Efrosinia împotriva hotărârii nr. 112/4 din 30 martie 2018 a Completului de admisibilitate nr. 1, de respingere a contestaţiei acesteia, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Chişinău (sediul. Buiucani) Mihail Diaconu.
Potrivit Hotărârii nr. 4/4 din 20 aprilie 2018, Plenul Colegiului disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare intentată în privinţa judecătorului Judecătoriei Chişinău (sediul Buiucani) Mihail Diaconu, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Prin Hotărârea nr. 312/16 din 03 iulie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a menţinut Hotărârea Plenului Colegiului disciplinar nr. 4/4 din 20 aprilie 2018, emisă în privința judecătorului Mihail Diaconu de la Judecătoria Chişinău (sediul Buiucani).
 
Prin Hotărârea nr. 259/10 din 15 septembrie 2017, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Mihail Dumescu împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 05 ianuarie 2017, adoptată în urma examinării sesizării depuse dânsul cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Chişinău (sediul Buiucani), Mihail Diaconu.
Prin Hotărârea nr. 6/3 din 24 martie 2017, Plenul Colegiului Disciplinar a respins contestaţiei şi menţinerea hotărârii Completului de admisibilitate al Colegiului disciplinar din 09.09.2016 „cu privire la respingerea sesizării depuse de cet. Masiutin Maxim, privind tragerea la raspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun. Chisinau, Diaconu Mihai”.

Prin Hotărârea nr. 45/11 din 24 noiembrie 2017, Plenul Colegiului disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare intentată în privinţa judecătorului Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, Mihail Diaconu, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Prin Hotărârea nr. 63/4 din 06 februarie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a menţinut hotărârea Plenului Colegiului disciplinar nr. 45/11 din 24 noiembrie 2017, emisă în privința judecătorului Mihail Diaconu de la Judecătoria Chişinău (sediul Buiucani). 

Potrivit Hotărârii nr. 28/4 din 05 mai 2017, Colegiul disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare intentată în privința judecătorului Judecătoriei Chișinău, (sediul Buiucani) Mihail Diaconu, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Prin Hotărârea nr. 595/27 din 12 septembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins contestaţia depusă de procurorul, Alexandru Cladco, şef al secţiei asistenţă juridică internaţională şi integrare europeană a Procuraturii Generale, împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar și a menţinut hotărârea Plenului Colegiului disciplinar nr. 28/4 din 05 mai 2017, emisă în privința judecătorului Mihail Diaconu de la Judecătoria Chişinău.

Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 175/9 din 26 mai 2017, a respins contestaţia depusă de cet.AnatoI Matasaru împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 11 aprilie 2017 de respingere a sesizării acestuia privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Chişinău (sediul Buiucani), Mihail Diaconu.

Prin Hotărârea nr. 4/2 din 24 februarie 2017, Plenul Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de dl directorul SRL „Ritlabs”, Maxim Masiutin, împotriva Hotărârii nr. 163/15 din 25.11.2016 a Completului de admisibilitate nr. 1, emisă în privinţa judecătorului Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, Mihail Diaconu şi a menţiut Hotărârea Completului de admisibilitate din 25.11.2016.


Conform Hotărârii nr. 59/17 din 16 decembrie 2016, Plenul Colegiului disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare în privința judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, Mihail Diaconu, intentată în baza sesizării directorului SRL „Ritlabs", Maxim Masiutin, parvenită în adresa Consiliului Superior al Magistraturii la 08.02.2016 pe motiv că, nu a fost comisă o abatere disciplinară. Prin Hotărârea nr. 204/10 din 14 martie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins, contestaţia depusă de directorul SRL „Ritlabs”, Maxim Masiutin, împotriva Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 59/17 din 16 decembrie 2016.

Prin Hotărârea nr. 236/23 din 11 octombrie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de către Vignan Igor, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 14 martie 2016 de respingere a sesizării acestuia din 29 februarie 2016, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău, Diaconu Mihail și Gîrbu Silvia. 

Potrivit Hotărîrii nr. 112/9 din 15 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de avocatul Croitor Alexei, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 10 noiembrie 2015 de respingere a sesizării acestuia din 02 noiembrie 2015, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău, Diaconu Mihail. 

Conform Hotărîrii nr. 67/5 din 18 martie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestaţia depusă de dl Ciortan Dumitru la 12.11.2015. privind dezacordul cu Decizia Inspecţiei Judiciare din 20.11.2015 prin care a fost respinsă sesizarea depusă de dl Ciortan Dumitru la 13.11.2015 prin care a solicitat tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Buiucani. mum, Chişinău, M. Diaconu a judecătorilor Curţii de Apel Chişinău X. Ulianovschi, M. Buruian şi I. Secrieru.

Prin Hotărîrea nr. 70/13 din 12 iunie 2015 Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinară a respins contestația reprezentantului Companiei „CG Ventrure B.V.", avocatul Victor Burac privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, Mihail Diaconu

Completul de adimisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar prin Hotărîrea nr. 28/5 din 06 aprilie 2015 a respins sesizarea depusă de Zop Gheorghe cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău, Mihail Diaconu.

Conform Hotărîrii nr. 28/5 din 06 aprilie 2015 Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar a respins sesizarea depusă de Zop Gheorghe cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău, Mihail Diaconu. 

La 21.08.2013 a fost intentată procedura disciplinară în privința Dlui Diaconu Mihail, judecător la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău în baza art. 15 alin. (1) pct. c), art. 21, 22 alin. (1) lit. f1), h1) și k) din Legea cu privire la statutul judecătorului și în temeiul art. 10 alin. (1), art. 11 și 12 din Legea cu privire la colegiul disciplinar și la răspunderea disciplinară a judecătorilor. Prin Hotărîrea nr. 42/13 din 29 noiembrie 2013 procedura disciplinară a fost sistată. Prin Hotărîrea nr. 247/9 din 11 martie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 42/13 din 29 noiembrie 2013.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 40 sesizări, ulterior 37 au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2014 - 2016, au fost înregistrate 43 sesizări.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 28 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare, în privința judecătorului Mihail Diaconu au fost intentate 3 proceduri disciplinare, dintre care 2 au fost respinse de Completul de examinare a contestaţiilor din cadrul Colegiului Disciplinar, 1 procedură disciplinară admisă, și, ulterior, a fost pronunțată hotărârea CD, prin care a fost încetată procedura disciplinară pe motiv că nu au fost întrunite elemente ale abaterii disciplinare. 

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 9/2 din 17 februarie 2017"în perioada anilor 2014-2016 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate careva proceduri disciplinare  privind activitatea  judecătorului Diaconu Mihail".

Prin Hotărârea nr. 16/2 din 23 februarie 2024, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația petiționarului Lapaci Iurie împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1028s-1556p/m din 21 decembrie 2023, emise pe marginea sesizării depuse la 16 noiembrie 2023 asupra acțiunilor judecătorilor Gîrbu Silvia, Iordan Iurie și Diaconu Mihail de la Curtea de Apel Chișinău. 

Prin Hotărârea nr. 64/5 din 01 aprilie 2022, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Moldovan Vasile împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 73s-93p/m din 16 februarie 2022, emise pe marginea sesizării depuse la 20 ianuarie 2022 asupra acțiunilor judecătorilor Diaconu Mihail, Spoială Alexandru, Gafton Alexandru de la Curtea de Apel Chișinău.

Conform Hotărârii nr. 38/3 din 04 martie 2022, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Vignan Igor împotriva răspunsului Inspecției judiciare nr. 928s-1370p/m din 13 septembrie 2021, emis pe marginea sesizării depuse la 07 septembrie 2021 asupra acțiunilor judecătorilor Pavliuc Ghenadie de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana), Negru Maria, Morozan Ghenadie, Diaconu Mihail de la Curtea de Apel Chișinău, Boico Victor, Catan Liliana, Bejenaru Iurie de la Curtea Supremă de Justiție.

Potrivit Hotărârii nr. 124/7 din 03 august 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Russu Denis împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 400s-658p/m din 21 iunie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 20 mai 2021 asupra acțiunilor judecătorilor Teleucă Stelian, Băbălău Denis, Diaconu Mihail, Gîrbu Silvia de la Curtea de Apel Chișinău și ale ex-judecătorilor Furdui Sergiu, Melinteanu Iurie, Ouș Ludmila de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 223/9 din 24 noiembrie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Russu Denis împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr.741s-1097p/m din 10 septembrie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 10 august 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Teleucă Stelian, Diaconu Mihail, Furdui Sergiu de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 204/8 din 13 octombrie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația avocatului Bogos Alexandru împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 726s-1078p/m din 07 septembrie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 30 iulie 2020 asupra acțiunilor judecătorului Diaconu Mihail de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 27/1 din 31 ianuarie 2020, Completul de ехаminаге a contestațiilor al Colegiului disciplinaг a rеsрins contestația dесlаrată dе сătrе cet. Perederii Liudmila, împotriva Deciziei Insресției judiciaгe nr.1468s-1778p/m din 11 Decembrie 2019, emise pe marginea sesizării depuse la 04 Decembrie 2019 asupra acțiunilor judecătorilor Curții de Apel Chișinău Gafton Alexandtru, Morozan Ghenadie și Diaconu Mihail.

Prin Hotărârea nr. 37/1 din 31 ianuarie 2020, Completul de ехаminаге a contestațiilor al Colegiului disciplinaг a rеsрins contestația dесlаrată dе сătrе cet. Bargan Valeriu, împotriva Deciziei Insресției judiciaгe nr. 1411s-1705p/m din 16 Decembrie 2019, de respingеrе а sesizării privind faptele judecătоrilor Curții de Apel Chișinău Diaconu Mihail, Morozan Ghenadie, Gafton Alexandru саrе pot constitui аbаtеri disciplinaгe.

Conform Hotărârii nr. 288/9 din 29 noiembrie 2019, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de cet. Crucerescu Anatolie împotriva deciziei Inspecţiei judiciare nr. 1328s-1599p/m, din 07 Noiembrie 2019, de respingere a sesizării acestuia cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Curții de Apel Chișinău, Diaconu Mihail.

Prin Hotărârea nr. 34/3 din 15 martie 2019, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de cet. Taboră Ion şi a menţinut Hotărârea nr. 308/11 din 26 octombrie 2018 a Completului de admisibilitate nr. 2 adoptată în privinţa judecătorului Mihai Diaconu de la judecătoria Chişinău (sediul Buiucani). 

Prin Hotărârea nr. 360/12 din 12 decembrie 2018, Colegiul de examinare a contestaţiilor al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Zambilovici Lidia, Djulai Elena, Zambilovici Iosif împotriva deciziei Inspecţiei judiciare nr. 937s-1206p/m, nr. 965s-1244p/m din 04 octombrie 2018, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Zambilovici Lidia, Djulai Elena, Zambilovici Iosif cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Diaconu Mihail de la Judecătoria Chişinău (sediul Buiucani).  

Prin Hotărârea nr. 112/4 din 30 martie 2018, Completul de admisibilitate al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia petiţionarului Tofilat Efrosinia. depusă împotriva Deciziei Inspecţiei judiciare, din data de 05 februarie 2018. de respingere a sesizării prin care, petiţionarul a solicitat atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Chişinău (sediul Buiucani) Mihail Diaconu.

Prin Hotărârea nr. 10/5 din 25 mai 2018, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia declarată de către cet. Tofilat Efrosinia împotriva hotărârii nr. 112/4 din 30 martie 2018 a Completului de admisibilitate nr. 1, de respingere a contestaţiei acesteia, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Chişinău (sediul. Buiucani) Mihail Diaconu.
Potrivit Hotărârii nr. 4/4 din 20 aprilie 2018, Plenul Colegiului disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare intentată în privinţa judecătorului Judecătoriei Chişinău (sediul Buiucani) Mihail Diaconu, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Prin Hotărârea nr. 312/16 din 03 iulie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a menţinut Hotărârea Plenului Colegiului disciplinar nr. 4/4 din 20 aprilie 2018, emisă în privința judecătorului Mihail Diaconu de la Judecătoria Chişinău (sediul Buiucani).
 
Prin Hotărârea nr. 259/10 din 15 septembrie 2017, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Mihail Dumescu împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 05 ianuarie 2017, adoptată în urma examinării sesizării depuse dânsul cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Chişinău (sediul Buiucani), Mihail Diaconu.
Prin Hotărârea nr. 6/3 din 24 martie 2017, Plenul Colegiului Disciplinar a respins contestaţiei şi menţinerea hotărârii Completului de admisibilitate al Colegiului disciplinar din 09.09.2016 „cu privire la respingerea sesizării depuse de cet. Masiutin Maxim, privind tragerea la raspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun. Chisinau, Diaconu Mihai”.

Prin Hotărârea nr. 45/11 din 24 noiembrie 2017, Plenul Colegiului disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare intentată în privinţa judecătorului Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, Mihail Diaconu, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Prin Hotărârea nr. 63/4 din 06 februarie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a menţinut hotărârea Plenului Colegiului disciplinar nr. 45/11 din 24 noiembrie 2017, emisă în privința judecătorului Mihail Diaconu de la Judecătoria Chişinău (sediul Buiucani). 

Potrivit Hotărârii nr. 28/4 din 05 mai 2017, Colegiul disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare intentată în privința judecătorului Judecătoriei Chișinău, (sediul Buiucani) Mihail Diaconu, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Prin Hotărârea nr. 595/27 din 12 septembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins contestaţia depusă de procurorul, Alexandru Cladco, şef al secţiei asistenţă juridică internaţională şi integrare europeană a Procuraturii Generale, împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar și a menţinut hotărârea Plenului Colegiului disciplinar nr. 28/4 din 05 mai 2017, emisă în privința judecătorului Mihail Diaconu de la Judecătoria Chişinău.

Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 175/9 din 26 mai 2017, a respins contestaţia depusă de cet.AnatoI Matasaru împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 11 aprilie 2017 de respingere a sesizării acestuia privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Chişinău (sediul Buiucani), Mihail Diaconu.

Prin Hotărârea nr. 4/2 din 24 februarie 2017, Plenul Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de dl directorul SRL „Ritlabs”, Maxim Masiutin, împotriva Hotărârii nr. 163/15 din 25.11.2016 a Completului de admisibilitate nr. 1, emisă în privinţa judecătorului Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, Mihail Diaconu şi a menţiut Hotărârea Completului de admisibilitate din 25.11.2016.


Conform Hotărârii nr. 59/17 din 16 decembrie 2016, Plenul Colegiului disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare în privința judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, Mihail Diaconu, intentată în baza sesizării directorului SRL „Ritlabs", Maxim Masiutin, parvenită în adresa Consiliului Superior al Magistraturii la 08.02.2016 pe motiv că, nu a fost comisă o abatere disciplinară. Prin Hotărârea nr. 204/10 din 14 martie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins, contestaţia depusă de directorul SRL „Ritlabs”, Maxim Masiutin, împotriva Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 59/17 din 16 decembrie 2016.

Prin Hotărârea nr. 236/23 din 11 octombrie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de către Vignan Igor, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 14 martie 2016 de respingere a sesizării acestuia din 29 februarie 2016, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău, Diaconu Mihail și Gîrbu Silvia. 

Potrivit Hotărîrii nr. 112/9 din 15 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de avocatul Croitor Alexei, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 10 noiembrie 2015 de respingere a sesizării acestuia din 02 noiembrie 2015, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău, Diaconu Mihail. 

Conform Hotărîrii nr. 67/5 din 18 martie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestaţia depusă de dl Ciortan Dumitru la 12.11.2015. privind dezacordul cu Decizia Inspecţiei Judiciare din 20.11.2015 prin care a fost respinsă sesizarea depusă de dl Ciortan Dumitru la 13.11.2015 prin care a solicitat tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Buiucani. mum, Chişinău, M. Diaconu a judecătorilor Curţii de Apel Chişinău X. Ulianovschi, M. Buruian şi I. Secrieru.

Prin Hotărîrea nr. 70/13 din 12 iunie 2015 Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinară a respins contestația reprezentantului Companiei „CG Ventrure B.V.", avocatul Victor Burac privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, Mihail Diaconu

Completul de adimisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar prin Hotărîrea nr. 28/5 din 06 aprilie 2015 a respins sesizarea depusă de Zop Gheorghe cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău, Mihail Diaconu.

Conform Hotărîrii nr. 28/5 din 06 aprilie 2015 Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar a respins sesizarea depusă de Zop Gheorghe cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău, Mihail Diaconu. 

La 21.08.2013 a fost intentată procedura disciplinară în privința Dlui Diaconu Mihail, judecător la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău în baza art. 15 alin. (1) pct. c), art. 21, 22 alin. (1) lit. f1), h1) și k) din Legea cu privire la statutul judecătorului și în temeiul art. 10 alin. (1), art. 11 și 12 din Legea cu privire la colegiul disciplinar și la răspunderea disciplinară a judecătorilor. Prin Hotărîrea nr. 42/13 din 29 noiembrie 2013 procedura disciplinară a fost sistată. Prin Hotărîrea nr. 247/9 din 11 martie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 42/13 din 29 noiembrie 2013.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 40 sesizări, ulterior 37 au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2014 - 2016, au fost înregistrate 43 sesizări.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 28 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

 

Hotărârea nr. 16/2 din 23 februarie 2024

Hotărârea nr. 64/5 din 01 aprilie 2022

Hotărârea nr. 38/3 din 04 martie 2022

Hotărârea nr. 134/10 din 27 mai 2022

Hotărârea nr. 223/9 din 24 noiembrie 2020

Hotărârea nr. 204/8 din 13 octombrie 2020

Hotărârea nr. 27/1 din 31 ianuarie 2020

Hotărârea nr. 37/1 din 31 ianuarie 2020

Hotărârea nr. 288/9 din 29 noiembrie 2019

Hotărârea nr. 34/3 din 15 martie 2019

Hotărârea nr. 360/12 din 12 decembrie 2018

Hotărârea nr. 572/26 din 04 decembrie 2018

Hotărârea nr. 112/4 din 30 martie 2018

Hotărârea nr. 10/5 din 25 mai 2018

Hotărârea nr. 312/16 din 03 iulie 2018

Hotărârea nr. 4/4 din 20 aprilie 2018

Hotărârea nr. 63/4 din 06 februarie 2018

Hotărârea nr. 259/10 din 15 septembrie 2017

Hotărârea nr. 4/2 din 24 februarie 2017

Hotărârea nr. 6/3 din 24 martie 2017

Hotărârea nr. 45/11 din 24 noiembrie 2017

Hotărârea nr. 595/27 din 12 septembrie 2017

Hotărârea nr. 175/9 din 26 mai 2017

Hotărârea nr. 28/4 din 05 mai 2017

Hotărârea nr. 204/10 din 14 martie 2017

Hotărârea nr. 59/17 din 16 decembrie 2016

Hotărârea nr. 236/23 din 11 octombrie 2016

Hotărârea nr. 67/5 din 18 martie 2016

Hotărârea nr. 112/9 din 15 aprilie 2016

Hotărârea nr. 70/13 din 12 iunie 2015

Hotărârea nr. 28/5 din 06 aprilie 2015

Hotărârea nr. 247/9 din 11 martie 2014

Hotărârea nr. 42/13 din 29 noiembrie 2013

Știri
  • Detalii despre cei patru judecători la care au fost efectuate percheziții. Numele magistraților, în vizorul organelor de drept după interceptări în cadrul unor cauze penale unde nu erau vizați inițial

    Radu Grecu, Mihail Diaconu, Garri Bivol și Valentina Garabagiu sunt judecătorii la domiciliile cărora oamenii legii au efectuat marți, 14 noiembrie, percheziții în dosare de corupție și trafic de influență, după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a admis sesizările procurorului general interimar, Ion Munteanu. Conform unor surse ale Ziarului de Gardă, numele celor patru magistrați au ajuns în vizorul organelor de drept în urma unor interceptări din cadrul unor cauze penale în care nu erau vizați inițial.

    Un judecător a fost vizat în dosarul „Laundromat”, iar altul în aprilie 2009 a judecat tineri în incinta Comisariatului General de Poliţie. Ziarul de Gardă a analizat activitatea celor patru judecători vizați de percheziții și vă prezintă cele mai relevante informații.

    Radu Grecu, Mihail Diaconu, Garri Bivol și Valentina Garabagiu sunt judecătorii la domiciliile cărora oamenii legii au efectuat marți, 14 noiembrie, percheziții în dosare de corupție și trafic de influență, după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a admis sesizările procurorului general interimar, Ion Munteanu. Conform unor surse ale Ziarului de Gardă, numele celor patru magistrați au ajuns în vizorul organelor de drept în urma unor interceptări din cadrul unor cauze penale în care nu erau vizați inițial.

    Un judecător a fost vizat în dosarul „Laundromat”, iar altul în aprilie 2009 a judecat tineri în incinta Comisariatului General de Poliţie. Ziarul de Gardă a analizat activitatea celor patru judecători vizați de percheziții și vă prezintă cele mai relevante informații.

    Radu Grecu este magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, din decembrie 2017. Conform magistrat.md, pe 30 iulie 2003 a fost avocat în cadrul Biroului Asociat de „Avocați Ialoveni”. Radu Grecu este judecătorul care l-a achitat pe medicul Boris Duda de la Institutul Oncologic de învinuirea în comiterea infracțiunii de primire a unei remuneraţii ilicite pentru prestarea unor servicii în sfera medicală, pe motiv că „nu s-a probat faptul primirii și estorcării acestei remunerații pentru intervenția chirurgicală, nefiind prezentate în acest sens careva probe concludente și pertinente”.

    Mihail Diaconu activează în sistem din 17 iunie 2004. Acesta a făcut carieră la Judecătoria Buiucani din capitală, instituție transformată după reforma justiției în sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău. În prezent este magistrat la Curtea de Apel Chișinău.

    În aprilie 2009, Mihail Diaconu îndeplinea funcţia de judecător de instrucţie la Judecătoria Buiucani. Conform raportului Comisiei care a investigat evenimentele din 7 aprilie 2009, acesta s-a deplasat în incinta Comisariatului General de Poliţie (CGP), unde a admis nouă demersuri înaintate de un procuror, privind aplicarea arestului preventiv a persoanelor reţinute. Diaconu, însă, spre deosebire de alţi magistraţi implicaţi în judecarea participanţilor la evenimentele din aprilie 2009, şi-a păstrat intactă funcţia. În februarie 2010, Diaconu explica pentru ZdG că activitatea sa din aprilie 2009 a fost spre binele societăţii. „Eu l-am arestat pe cel care umbla cu puşca în spate prin centru. Şi pentru cei doi colegi ai lui tot eu am dus dosarele”, a declarat judecătorul, fără să explice dacă ar fi fost argumente suficiente la dosar pentru cei trei tineri. Judecătorul Diaconu a mai adăugat că persoanele pe care le-a judecat au avut avocaţi şi că a purtat mantia în timpul acestor procese.


    În martie 2014, Mihail Diaconu s-a înscris în concursul pentru suplinirea funcției vacante de judecător la Curtea de Apel Chișinău și a obținut votul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), respectiv, candidatura acestuia a fost propusă președintelui de atunci, Nicolae Timofti, pentru numire în funcție. Decizia CSM de a-l promova pe Diaconu a generat protestul unei victime a evenimentelor din aprilie 2009, care a cerut în fața Președinției șefului țării să nu-l numească pe acesta în funcție. La scurt timp, Mihail Diaconu a renunțat la intenția de a fi avansat. În septembrie 2018 însă, printr-un decret al fostului președinte Igor Dodon, el a fost numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

    Conform unor surse ale ZdG, Mihail Diaconu este judecătorul de la Curtea de Apel Chișinău care a fost reținut marți, 14 noiembrie, pentru 72 de ore, de procurori și ofițerii Centrului Național Anticorupție. Magistratul este bănuit de săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, după ce, împreună cu judecătorii Garri Bivol și Valentina Garabagiu, ar fi susținut că are influență asupra unor judecători de la Curtea de Apel Chișinău pentru a aplica o măsură preventivă mai blândă în privința unei persoane cercetate în cadrul unui dosar penal. Aceștia ar fi pretins de la inculpat circa 3000 de euro.

    Garri Bivol deține roba de magistrat din luna mai 2004. Conform magistrat.md, în aprilie 2012 a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Centru, municipiului Chişinău. Patru ani mai târziu plenul CSM a eliberat acordul pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală – de reținere, de aducere silită, de arestare și de percheziție în privința lui Bivol și a decis suspendarea acestuia din funcția de judecător.

    Magistratul Garri Bivol a fost vizat în dosarul „Laundromat”, cunoscut și sub numele de „Spălătoria rusească”. Bivol este unul din cei cinci judecători care au cerut reîncadrarea în funcții după ce, în septembrie 2020, procurorii anticorupție au emis ordonanțe prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a 13 foști și actuali judecători vizați în dosarul „Laundromat”, pentru învinuirea de complicitate la spălarea de bani, pe motiv că fapta nu a întrunit elementele infracțiunii.

    Anterior, ZdG a scris că Garri Bivol este soțul judecătoarei Valentina Garabagiu, vizată și ea de percheziții. Valentina Garabagiu este judecătoare la Judecătoria Chișinău din noiembrie 2007. În perioada 2013-2016, ea s-a aflat în concediu pentru îngrijirea copilului. Valentina Garabagiu este magistrata care și-a luat abținere de la judecarea dosarului din 2019 al fostului premier Vlad Filat, în care era învinuit de spălare de bani în proporții deosebit de mari. În 2021 Autoritatea Națională de Integritate a verificat datele incluse în declarația de avere și interese personale pentru 2021 a magistratei, însă a constatat „lipsa aparenței de existență a unei diferențe substanțiale între veniturile obținute, cheltuielile realizate și averea dobândită” de aceasta.

    Marți, 14 noiembrie 2023, PA anunța că, în comun cu Centrul Național Anticorupție (CNA), a efectuat percheziții în birourile, automobilele și la domiciliile celor patru judecători pentru care plenul CSM a admis sesizările procurorului general interimar, prin care s-a solicitat eliberarea acordului privind efectuarea acțiunilor de urmărire penală în privința unor magistrați, cercetați penal de către PA. Conform președintelui interimar al CSM, Sergiu Caraman, cei patru judecători sunt de la Judecătoria Chișinău și de la Curtea de Apel Chișinău, iar dosarele penale sunt conectate.

    În primul caz, unul dintre judecători este bănuit de corupere pasivă și trafic de influență. Prin urmare, Consiliul a dat acordul pentru demararea acțiunilor de urmărire penală, inclusiv aducerea silită, reținerea, arestarea și efectuarea perchezițiilor. Pentru alți doi judecători, care sunt bănuiți de complicitate la trafic de influență și, respectiv, trafic de influență, a fost eliberat acordul pentru aceleași acțiuni de urmărire penală. Ultimul judecător implicat este bănuit de corupere activă, fiind eliberat acordul pentru pornirea urmăririi penale, aducerea silită, reținerea, arestarea și efectuarea perchezițiilor.

    În rezultatul perchezițiilor efectuate, doi judecători au fost reținuți pentru 72 ore, unul dintre care activează în cadrul Curții de Apel Chișinău, iar cel de-al doilea în cadrul Judecătoriei Chișinău. PA nu a făcut publice numele acestora.
    Sursa: zdg.md

  • Doi magistrați, care vor să fie promovați la CSJ, au primit 73 și, respectiv, 81 de puncte la evaluare

    Doi judecători de la Curtea de Apel Chișinău, care au solicitat promovarea în funcție la o instanță ierarhic superioară, au primit câte 73 și 81 de puncte, în urma evaluării. Este vorba despre Stelian Teleucă și Mihail Diaconu. Deciziile colegiilor de specialitate în acest sens au fost publicate, recent, pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.

    Astfel, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura magistratului Stelian Teleucă pentru a participa la concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

    Doi judecători de la Curtea de Apel Chișinău, care au solicitat promovarea în funcție la o instanță ierarhic superioară, au primit câte 73 și 81 de puncte, în urma evaluării. Este vorba despre Stelian Teleucă și Mihail Diaconu. Deciziile colegiilor de specialitate în acest sens au fost publicate, recent, pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.

    Astfel, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura magistratului Stelian Teleucă pentru a participa la concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

    Potrivit deciziei, Stelian Teleucă a fost numit judecător în anul 2006, iar din decembrie 2014 acesta activează la Curtea de Apel Chișinău. În prezent, magistratul este membru al Colegiului disciplinar și face parte din Grupul de lucru instituit de către Ministerul Justiției care elaborează politica de ”dezvoltare a mijloacelor alternative de soluționare a litigiilor”.

    În același timp, în luna aprilie, Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor a analizat activitatea magistratului Mihail Diaconu. Potrivit deciziei, acesta activează în funcție din anul 2004. Timp de aproximativ 13 ani a făcut parte din colegiul de magistrați de la instanța de prim nivel din municipiul Chișinău, iar din septembrie 2018 este judecător la Curtea de Apel Chișinău. Pe parcursul ultimilor trei ani, Mihail Diaconu a examinat aproximativ 6,4 mii de dosare. În urma evaluării, Colegiul i-a acordat magistratului calificativul ”foarte bine”.

    Amintim că, Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat concurs pentru ocuparea a cinci funcții vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Potrivit datelor de pe site-ul CSM, până acum nouă judecători au fost evaluați și incluși în Registrul candidaților care se pot înscris la concurs. Aceștia au primit între 60 și 74 de puncte.
    Sursa: bizlaw.md

  • Magistrați controversați vor să fie promovați în sistem

    Mihail Diaconu, unul dintre judecătorii „din iad”, supranumit astfel după ce a judecat în comisariate mai mulți tineri care au participat la protestele din aprilie 2009, vrea să fie promovat la instanța ierarhic superioară, adică la Curtea Supremă de Justiție, la mai puțin de un an de când a fost promovat la Curtea de Apel Chișinău. Mai vrea promovare Veronica Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei. Cererile acestora vor fi examinate de Consiliul Superior al Magistraturii în ședința de marți, 26 martie. 

    Mihail Diaconu, unul dintre judecătorii „din iad”, supranumit astfel după ce a judecat în comisariate mai mulți tineri care au participat la protestele din aprilie 2009, vrea să fie promovat la instanța ierarhic superioară, adică la Curtea Supremă de Justiție, la mai puțin de un an de când a fost promovat la Curtea de Apel Chișinău. Mai vrea promovare Veronica Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei. Cererile acestora vor fi examinate de Consiliul Superior al Magistraturii în ședința de marți, 26 martie. 

    Mihail Diaconu a încercat și acum doi ani, în martie 2017, să acceadă la funcția de judecător în instanța superioară, însă nu a reușit. În schimb, un an mai târziu, în aprilie 2018, acesta a fost promovat la Curtea de Apel Chișinău. Diaconu a lucrat la fosta Judecătorie a sectorului Buiucani din 2004. În 2014 a devenit judecător de instrucție la aceeași instanță, iar la sfârșitul anului 2016 a fost desemnat să exercite atribuţiile judecătorului de instrucţie la noua Judecătorie Chișinău, sediul Buiucani. 

    Ziarul de Gardă a scris anterior despre faptul că, în aprilie 2009, Diaconu a judecat mai mulți tineri în incinta Comisariatului General de Poliţie, admițând toate cele nouă demersuri înaintate de procuror privind aplicarea arestului preventiv în cazul persoanelor reţinute. Spre deosebire de alţi magistraţi implicaţi în judecarea participanţilor la protestele din aprilie 2009, Diaconu şi-a păstrat funcţia. Tot el se numără printre magistrații care au examinat cauzele privind arestarea celor 15 magistrați vizați în dosarul „Spălătoria rusească”, precum și în cazul prelungirii cu 30 de zile a mandatului de arestareemis pe numele lui Veaceslav Platon în septembrie 2016.

    Veronica Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei, solicită transfer sau promovare la o instanță ierarhic superioară. Ea a devenit judecătoare în 2007, iar trei ani mai târziu a fost numită președintă a Judecătoriei Orhei. În 2013, magistrata s-a pomenit în mijlocul unui scandal după ce a angajat și promovat în funcție o persoană pe care o condamnase.

    Astfel, după ce a găsit-o vinovată pe grefiera Anastasia Motîngă, care lucra în aceeaşi instanţă, de însuşirea bunurilor materiale ale statului, Cupcea a achitat-o şi a angajat-o să îi fie grefieră ca să o promoveze ulterior în calitate de consilieră a preşedintelui Judecătoriei Orhei. Anastasia Motîngă a fost găsită vinovată pentru delapidarea averii străine comisă prin utilizarea situaţiei de serviciu. Mai exact, în perioada în care activa în calitate de executor specialist coordonator al Oficiului Orhei al Departamentului de executare a deciziilor judiciare, i s-a stabilit pedeapsa cu închisoarea pe un termen de doi ani, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate.

    Judecătoarea Cupcea a dispus însă suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate inculpatei pe un termen de probă de un an. Atunci Cupcea a fost atenționată de către Consiliul Superior al Magistraturii, care a constatat că magistrata ar fi afectat imaginea justiției. În 2012, președintele Nicolae Timofti a respins candidatura Veronicăi Cupcea la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, pentru că făcea obiectul unei „cercetări disciplinare pentru încălcarea obligației de imparțialitate şi a normelor imperative ale legislației”.

    Sursa: Anticoruptie.md

     

  • Președintele CSM, Victor Micu, printre pretendenții la funcția de judecător la CSJ. Cine sunt ceilalți candidați

    Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, este unul dintre cei trei candidați la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ). Ceilalți doi pretendenți sunt magistrați la Judecătoria Chișinău – Viorica Puica și Mihail Diaconu. Astfel, la următoarea ședință, care va avea loc la data de 6 iunie, membrii CSM vor desemna candidatul la CSJ. Potrivit legislaţiei, judecătorii CSJ sunt numiţi de Parlament, la propunerea CSM, în termen de 30 de zile de la data înregistrării propunerii.

    Victor Micu are cel mai mare punctaj dintre cei trei candidați înscriși în concurs – 98 de puncte și a fost apreciat cu calificativul ”excelent” de către Colegiul de evaluare. Micu este membru al CSM din ianuarie 2014. În iunie 2014 el a fost ales președinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Anterior, Victor Micu a activat în cadrul judecătoriei Râșcani, unde a deținut funcțiile de vicepreședinte și președinte de instanță.

    Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, este unul dintre cei trei candidați la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ). Ceilalți doi pretendenți sunt magistrați la Judecătoria Chișinău – Viorica Puica și Mihail Diaconu. Astfel, la următoarea ședință, care va avea loc la data de 6 iunie, membrii CSM vor desemna candidatul la CSJ. Potrivit legislaţiei, judecătorii CSJ sunt numiţi de Parlament, la propunerea CSM, în termen de 30 de zile de la data înregistrării propunerii.

    Victor Micu are cel mai mare punctaj dintre cei trei candidați înscriși în concurs – 98 de puncte și a fost apreciat cu calificativul ”excelent” de către Colegiul de evaluare. Micu este membru al CSM din ianuarie 2014. În iunie 2014 el a fost ales președinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Anterior, Victor Micu a activat în cadrul judecătoriei Râșcani, unde a deținut funcțiile de vicepreședinte și președinte de instanță.

    Judecătoarea Viorica Puica activează în cadrul Judecătoriei Chișinău. Activitatea acesteia a fost evaluată cu calificativul ”excelent” și 80 de puncte. Viorica Puica este judecătoare din 2002, iar din 2009 este și formator la Institutul Naţional al Justiţiei.

    Cel de-al treilea candidat este Mihail Diaconu, magistrat în cadrul Judecătoriei Chișinău. Acesta are cel mai mic punctaj dintre candidați – 72 de puncte și a fost evaluat cu calificativul ”foarte bine”. Diaconu este judecător din 2004. În 2014 a fost numit judecător de instrucție la Judecătoria Buiucani, iar la sfârșitul anului trecut a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Chișinău, până în decembrie 2017. Mihail Diaconu a apărut în vizorul presei încă din aprilie 2009, când a judecat mai mulți tineri în incinta Comisariatului General de Poliţie (CGP). La fel, el este unul dintre judecătorii care au examinat cauzele privind arestarea celor 15 magistrați vizați în dosarul ”Spălătoria rusească” și a prelungit mandatul de arest al fostului premier Vlad Filat.
    sursa: bizlaw.md

  • Concurs // Trei magistrați de la Judecătoria Chișinău vor să fie promovați la Curtea Supremă de Justiție

    Trei magistrați de la Judecătoria Chișinău au depus cereri de participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Este vorba despre Luiza Gafton, Viorica Puica și Mihail Diaconu. Cererile lor vor fi examinate de Consiliul Superior al Magistraturii la ședința de marți, 28 martie. 

    Luiza Gafton vrea să devină magistrată la CSJ după ce la începutul acestui an a fost numită vicepreședintă a Judecătoriei Chișinău, creată în urma fuziunii judecătoriilor din sectoarele Centru, Buiucani, Râşcani, Botanica şi Ciocana ale Capitalei. Anterior, din martie 2014, ea a ocupat fotoliul de președintă a Judecătoriei sectorului Botanica. Colega sa Viorica Puica a lucrat la aceeași instanță începând cu anul 2002. 

    Trei magistrați de la Judecătoria Chișinău au depus cereri de participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Este vorba despre Luiza Gafton, Viorica Puica și Mihail Diaconu. Cererile lor vor fi examinate de Consiliul Superior al Magistraturii la ședința de marți, 28 martie. 

    Luiza Gafton vrea să devină magistrată la CSJ după ce la începutul acestui an a fost numită vicepreședintă a Judecătoriei Chișinău, creată în urma fuziunii judecătoriilor din sectoarele Centru, Buiucani, Râşcani, Botanica şi Ciocana ale Capitalei. Anterior, din martie 2014, ea a ocupat fotoliul de președintă a Judecătoriei sectorului Botanica. Colega sa Viorica Puica a lucrat la aceeași instanță începând cu anul 2002. 

    Mihail Diaconu a activat la Judecătoria sectorului Buiucani din 2004. În 2014 a devenit judecător de instrucție la aceeași instanță, iar la sfârșitul anului trecut a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la noua Judecătorie Chișinău, sediul Buiucani, pentru perioada ianuarie  – decembrie 2017. Ziarul de Gardă a scris anterior despre faptul că, în aprilie 2009, Diaconu a judecat mai mulți tineri în incinta Comisariatului General de Poliţie (CGP), admițând toate cele nouă demersuri înaintate de procuror, privind aplicarea arestului preventiv a persoanelor reţinute. Spre deosebire de alţi magistraţi implicaţi în judecarea participanţilor la evenimentele din aprilie 2009, Diaconu şi-a păstrat intactă funcţia, precizau atunci jurnaliștii. Tot el se numără printre magistrații care au examinat cauzele privind arestarea celor 15 magistrați vizați în dosarul „Spălătoria rusească”.

    Tot în ședința din 28 martie, Consiliul Superior al Magistraturii urmează să examineze cererile de demisie ale magistraților Gheorghe Muntean de la Judecătoria Comercială de Circumscripție și Mihail Ciugureanu de la Curtea de Apel Chișinău. Ultimul a fost vizat într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice care scotea la iveală schemele prin care mai multe terenuri din zone centrale ale Chișinău au ajuns în mâini private. 

    Potrivit jurnaliștilor, Ciugureanu, venit în 2001 de la Soroca, a depus o cerere la Primărie, solicitând, în baza Legii cu privire la statutul judecătorului, să-i fie repartizat un teren pentru a-și contrui o casă. Pentru că Primăria a respins solicitarea, invocând lipsa de fonduri, peste şapte ani, la 9 iunie 2008, magistratul a depus o cerere la Curtea de Apel Chișinău, adică în instanța în care lucrează, care a obligat Primăria să-i atribuie teren. La 23 mai 2012, magistratul a depus la Curtea de Apel Chișinău o altă cerere prin care a solicitat schimbarea ordinii de executare a hotărârii judecătorești, argumentând că Primăria tărăgănează aprobarea proiectului care prevede repartizarea terenului, de aceea vrea emiterea unei încheieri prin care rezolva totul: cerea atribuirea lotului fără a mai aştepta decizia Primăriei, înregistrarea dreptului său de proprietate la Agenţia Cadastru şi încasarea din contul său a preţului nominal al terenului, calculat conform legislaţiei. 

    Deşi aceste pretenţii au fost considerate ulterior ilegale, ele au fost satisfăcute integral de către colegul lui Ciugureanu, Grigore Zubati. Peste o săptămână, la 1 iunie 2012, acesta a și emis o încheiere care, în proporție de 80 la sută, conţine acelaşi text ca şi cererea scrisă de Ciugureanu. Peste două luni, ministrul Justiției a sesizat CSM, cerând sancţionarea ambilor magistraţi. 
    sursa: anticoruptie.md

  • CSM nu a putut alege judecătorul care să facă parte din Consiliul INJ. Domnica Manole și Ion Druță s-au luptat pentru funcție

    Consiliul Institutului Național al Justiției rămâne fără un reprezentant din partea CSM. Un candidat nu a putut fi ales, deoarece niciunul dintre cei care și-au prezentat dosarele nu au acumulat numărul necesar de voturi.

    În urma votului secret, CSM a anunțat că nici unul din cei 5 participanți la concurs nu a întrunit numărul necesar de voturi. Astăzi, în fața membrilor CSM s-au prezentat: Domnica Manole – judecător la Curtea de Apel, Ion Țurcanu – judecător la Curtea Supremă de Justiție,  Mihail Diaconu – judecător la Judecătoria Buiucani, Virgiliu Buhnaci, judecător la Judecătoria Botanica și Igor Chiroșca – judecător la Judecătoria Strășeni.

    Consiliul Institutului Național al Justiției rămâne fără un reprezentant din partea CSM. Un candidat nu a putut fi ales, deoarece niciunul dintre cei care și-au prezentat dosarele nu au acumulat numărul necesar de voturi.

    În urma votului secret, CSM a anunțat că nici unul din cei 5 participanți la concurs nu a întrunit numărul necesar de voturi. Astăzi, în fața membrilor CSM s-au prezentat: Domnica Manole – judecător la Curtea de Apel, Ion Țurcanu – judecător la Curtea Supremă de Justiție,  Mihail Diaconu – judecător la Judecătoria Buiucani, Virgiliu Buhnaci, judecător la Judecătoria Botanica și Igor Chiroșca – judecător la Judecătoria Strășeni.

    Precizăm că un concurs pentru ocuparea funcției de membru în Consiliul INJ a fost lansat, după ce pe 20 septembrie Eduard Ababei, judecător la Curtea de Apel Bălți, a plecat din propria inițiativă.
    sursa: bizlaw.md

  • SRL „Ritlabs” s-a adresat la CEDO. Cine se face vinovat de acest dosar

    Unica companie de IT din MOldova, SRL „Ritlabs”, care exportă produsele sale sub propria marcă, s-a adresat la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului (CEDO).

    In comunicatul de presa al companiei se spune ca, la data 29 decembrie 2015 procurorul în Procuratura sect. Buicani mun. Chișinău, Raileanu Dumitru a aplicat fața de Masiutin Maxim, directorul SRL „Ritlabs”, o măsura preventivă – obligarea de a nu părăsi țara. Aceasta măsura a fost aplicată în cadrul cauzei penale penală nr. 2015031666, în cadrul căreia au fost blocate și conturile bancare ale firmei „Ritlabs”, care-și exportă produsele sub marca proprie „The Bat!” în peste 90 de state. Blocare conturilor a fost deja recunoscută ca fiind ilegală de către Curtea de Apel Chișinău. La 30 decembrie 2015 Masiutin Maxim a depus o plîngere în Judecătoria Buiucani prin care a solicitat anulare a acestei măsuri. Conform prevederilor articolului 178 (3) din Codul de procedura penală, durata măsurilor preventive de a nu părăsi țara nu poate depăși 30 de zile. Examinarea plîngerii a fost repartizată judecătorului de instrucție Mihail Diaconu, care a stabilit data examinării plîngerii pentru data de 08 februarie 2016, adică peste 40 de zile din data depunerii, necătînd la faptul că termenul limită de aplicare a măsurii preventive care se contestă, conform legislației procesual penale, este doar de 30 de zile.

    Unica companie de IT din MOldova, SRL „Ritlabs”, care exportă produsele sale sub propria marcă, s-a adresat la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului (CEDO).

    In comunicatul de presa al companiei se spune ca, la data 29 decembrie 2015 procurorul în Procuratura sect. Buicani mun. Chișinău, Raileanu Dumitru a aplicat fața de Masiutin Maxim, directorul SRL „Ritlabs”, o măsura preventivă – obligarea de a nu părăsi țara. Aceasta măsura a fost aplicată în cadrul cauzei penale penală nr. 2015031666, în cadrul căreia au fost blocate și conturile bancare ale firmei „Ritlabs”, care-și exportă produsele sub marca proprie „The Bat!” în peste 90 de state. Blocare conturilor a fost deja recunoscută ca fiind ilegală de către Curtea de Apel Chișinău. La 30 decembrie 2015 Masiutin Maxim a depus o plîngere în Judecătoria Buiucani prin care a solicitat anulare a acestei măsuri. Conform prevederilor articolului 178 (3) din Codul de procedura penală, durata măsurilor preventive de a nu părăsi țara nu poate depăși 30 de zile. Examinarea plîngerii a fost repartizată judecătorului de instrucție Mihail Diaconu, care a stabilit data examinării plîngerii pentru data de 08 februarie 2016, adică peste 40 de zile din data depunerii, necătînd la faptul că termenul limită de aplicare a măsurii preventive care se contestă, conform legislației procesual penale, este doar de 30 de zile.

    „Conform art. 20 (1) al Constituției Republicii Moldova, orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime. Astfel stabilirea de către instanță a datei de examinare a plîngerii peste 40 zile, în situația în care se contestă un act procesual cu durată de pînă la 30 zile, constituie de fapt lipsirea de posibilitate efectivă de restabilire a drepturilor, libertăților și intereselor violate lui Masiutin Maxim. Justiție întîrziată înseamnă justiție refuzată. Astfel Masiutin Maxim de fapt a fost lipsit de dreptul garantat de art. 20 (1) al Constituției. Stabilind un asemenea termen de 40 de zile, judecătorul Mihail Dicaonu a lipsit pe Masiutin Maxim de dreptul de contestarea a măsurii preventive care durează doar 30 de zile”, se spune in comunicat.

    Tot acolo se precizează ca, prin urmare, judecătorul Mihail Diaconu, prin încălcare a termenului rezonabil, a admis violarea a dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 CEDO.

    „Acest articol obligă la respectarea termenilor rezonabili de soluționare de către instanță a adresărilor cetățenilor, în dependență de natura acestora.
    De exemplu, în cazul Kovyazin ș.a. contra Rusiei, CEDO a constatat violarea dreptului la soluționare a plîngerilor în termen rezonabil cînd apelul petiționarului Savelov împotriva unei măsuri preventive a fost examinat în termen de 23 de zile. Judecătorul este obligat să decidă prompt, eficient și obiectiv în toate cauzele judiciare, acționînd cu diligență și în timp util, să respecte termenele legale, iar în cazul în care legea nu prevede astfel de limite, să-și îndeplinească îndatoririle într-o perioadă de timp rezonabilă. Acesta obligație nu a fost respectată de către judecător de instrucție Mihail Diaconu”, spun responsabilii de la „Ritlabs”.

    In comunicat se spune ca, SRL „Ritlabs” deja s-a adresat la CEDO (cererea nr. 39835/15, cauza Ritlabs S.R.L. c/Moldova) pentru nelegiuirea la examinare a cererii privind recunoașterea în Republica Moldova a hoătrîrii instanței din Statele Unite ale Americii.

    „Este inadmisibil ca judecătoriile din Moldova, cu toata asistenta acordata pentru reforme  si susținere financiara inclusiv din partea SUA, nu respecta decizia instanței de judecata din SUA. Nu exista motive juridice ca „Ritlabs” sa sufere din cauza inacțiunilor Guvernului. Moldova a primit milioane de dolari si euro in ultimii ani pentru dezvoltare economica, lupta cu corupția si imbunatatirea sistemului de sănătate. Conform Foreignassistance.gov, Moldova urmează sa mai primească 49 milioane dolari SUA  in calitate de susținere externa in 2016, 1 milion din care  este destinat pentru lupta cu corupția in sistemul judecătoresc. Cu toate acestea, judecătoria din Moldova, refuzind sa recunoască decizia judecătoriei din SUA, a demonstrate lipsa de respect fata de America”, spune Masiutin.

    Totodata,  la 26 ianuarie 2016 Masiutin Maxim a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii o sesizare, înregistrată cu nr. intrare 96 p/m, prin care a solicitat constatarea comiterii de către judecătorul de instrucție al Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău – Mihail Diaconu, a abaterii disciplinare și aplicarea sancțiunii disciplinare pentru aceasta.
    sursa: oficial.md

  • Un alt judecător va decide prelungirea arestului lui Filat. Cine este Mihail Diaconu?

    Mihail Diaconu,  magistrat la Judecătoria Buiucani din Chişinău, va decide astăzi  prelungirea arestului pe numele fostului premier, Vlad Filat. După două ore și jumătate de ședință, instanța a intrat în deliberări. Procurorul pe dosar, Adriana Bețișor și avocatul Igor Popa nu au făcut declarații.

    Anterior,  avocații lui Vlad Filat au depus o cerere prin care au solicitat recuzarea lui Ghenadie Pavliuc, magistratul care a instrumentat până acum cazul, din motiv că acesta ar fi în grad de rudenie cu liderul PD, Marian Lupu. Cererea însă, a fost respinsă la 11 noiembrie curent.

    Mihail Diaconu,  magistrat la Judecătoria Buiucani din Chişinău, va decide astăzi  prelungirea arestului pe numele fostului premier, Vlad Filat. După două ore și jumătate de ședință, instanța a intrat în deliberări. Procurorul pe dosar, Adriana Bețișor și avocatul Igor Popa nu au făcut declarații.

    Anterior,  avocații lui Vlad Filat au depus o cerere prin care au solicitat recuzarea lui Ghenadie Pavliuc, magistratul care a instrumentat până acum cazul, din motiv că acesta ar fi în grad de rudenie cu liderul PD, Marian Lupu. Cererea însă, a fost respinsă la 11 noiembrie curent.

    ZdG a scris anterior despre magistratul Mihail Diaconu și cariera sa în sistemul judecătoresc în articolul Un judecător din iad în drum spre Curtea de Apel Chișinău.

    „Mihail Diaconu,  magistrat la Judecătoria Buiucani din Chişinău, care în aprilie 2009 a judecat tineri în incinta Comisariatului General de Poliţie (CGP), are drum liber spre funcţia de judecător la Curtea de Apel (CA) Chişinău. La începutul lunii trecute, acesta a fost considerat de către membrii Colegiului pentru selectarea şi cariera judecătorilor „apt” pentru a candida, cel mai probabil, pentru locul rămas vacant după demisia lui Vasile Gurin, tatăl procurorului general Corneliu Gurin.”
    sursa: zdg.md

  • Judecătorul Diaconu i-a lăsat fără casă și teren în centrul Chișinăului

    Djulai Elena și Zambilovici Iosif, pensionari din Chișinău, spun că au fost lăsați fără casă și teren în centrul Chișinăului, decizia fiind luată de Mihail Diaconu de la Judecătoria Buiucani. Oamenii au depus nenumărate sesizări la CNA, Procuratură, SIS și CSM, dar nimeni nu a investigat faptele invocate în petiții, relatează Curaj.TV

    La 15 iulie 2015, petiționarii s-au adresat Centrului Național Anticorupție cu o plîngere, unde au solicitat atragerea la răspundere penală a judecătorului M. Diaconu în baza art.328 alin. (3) Cod penal, însă plîngerea menționată nu a fost înregistrată în Registrul nr. 1 de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiuni a CNA.

    Asupra acțiunilor ilegale ale CNA, petiționarii la 17 iulie 2015 au depus în Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, o plîngere în temeiul art. 313 Cod de procedură penală.

    Djulai Elena și Zambilovici Iosif, pensionari din Chișinău, spun că au fost lăsați fără casă și teren în centrul Chișinăului, decizia fiind luată de Mihail Diaconu de la Judecătoria Buiucani. Oamenii au depus nenumărate sesizări la CNA, Procuratură, SIS și CSM, dar nimeni nu a investigat faptele invocate în petiții, relatează Curaj.TV

    La 15 iulie 2015, petiționarii s-au adresat Centrului Național Anticorupție cu o plîngere, unde au solicitat atragerea la răspundere penală a judecătorului M. Diaconu în baza art.328 alin. (3) Cod penal, însă plîngerea menționată nu a fost înregistrată în Registrul nr. 1 de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiuni a CNA.

    Asupra acțiunilor ilegale ale CNA, petiționarii la 17 iulie 2015 au depus în Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, o plîngere în temeiul art. 313 Cod de procedură penală.

    La 20 iulie 2015, Djulai Elena și Zambilovici Iosif, au depus o cerere prin care solicită strămutarea plîngerii din 17 iulie 2015, de la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău la o altă instanţă egală în grad argumentînd că judecătorii care vor examina plîngerea, activează în aceiași instanță cu judecătorul Diaconu M. în privința căruia au depus plîngere la CNA.

    Verificînd cererea de strămutare, Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie a decis să o respingă.

    Sursa Video: http://Curaj.TV

  • Noutăţile din averea judecătorilor instanţelor din Chişinău

    Atunci când analizezi declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie, Curţile de Apel şi instanţele de fond, poţi observa de ce judecătorii din primele instanţe tind să ajungă în cele ierarhic superioare. Pentru că, în comparaţie cu ai lor colegi de la Curtea Supremă şi Curţile de Apel, magistraţii care activează în Judecătoriile de fond, fie şi din Chişinău, raportează salarii mai mici, proprietăţi şi conturi mai puţine, dar şi credite bancare mai multe.

    După ce am analizat declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi Curţile de Apel (CA) din ţară, am ajuns la cele ale magistraţilor care activează în instanţele de fond, din Chişinău.

    Atunci când analizezi declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie, Curţile de Apel şi instanţele de fond, poţi observa de ce judecătorii din primele instanţe tind să ajungă în cele ierarhic superioare. Pentru că, în comparaţie cu ai lor colegi de la Curtea Supremă şi Curţile de Apel, magistraţii care activează în Judecătoriile de fond, fie şi din Chişinău, raportează salarii mai mici, proprietăţi şi conturi mai puţine, dar şi credite bancare mai multe.

    După ce am analizat declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi Curţile de Apel (CA) din ţară, am ajuns la cele ale magistraţilor care activează în instanţele de fond, din Chişinău.

    Ion Ţurcan, preşedintele Judecătoriei sect. Centru, a avut un salariu de 152 mii de lei în 2014 şi 10 mii din activitatea didactică. Cei mai mulţi bani acasă a adus însă soţia sa, Daniela Ţurcan, care este notar. Aceasta a raportat un venit de 1,43 milioane de lei şi alţi 28 de mii din activitatea didactică. Alţi 549 mii de lei, anul trecut, familia Ţurcan i-a câştigat din vânzarea unui apartament din str. Miron Costin, aşa că a rămas, conform declaraţiei, fără loc de trai oficial.

    Judecătoarea Angela Catană, tot de la Centru, a raportat anul trecut un salariu de 154 mii de lei. Declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietăţi este completată ciudat, ea precizând în mai multe locuri că situaţia nu s-a schimbat de anul trecut, deşi este obligată să declare tot ce are la momentul completării declaraţiei. Totodată, aceasta a indicat că soţul său, fiind avocat, a avut dividende de 1,7 milioane de lei de la firma SRL „Termidor”, însă mai jos nu a indicat că acest SRL este fondat chiar de Victor Catană, soţul ei, cu 100%, aşa cum arată datele de la Camera Înregistrării de Stat.

    Sergiu Bularu a ajuns judecător în sect. Centru în februarie 2014, fiind anterior consilier în cadrul Cabinetului Preşedintelui PD din Parlament. Acesta a avut un salariu de 140 mii de lei, dar a obţinut alţi 10 mii de lei (doar) din vânzarea unui automobil BMW 525 D şi alţi 7500 de euro (150 mii de lei) dintr-un transfer din Italia. El şi-a cumpărat anul trecut un garaj de 52 m.p., dar şi un BMW 525. Un 2014 bun a avut şi colega sa, Svetlana Vâşcu. În februarie, aceasta a fost desemnată de preşedintele Timofti în funcţia de judecătoare, câştigând în 10 luni puţin peste 100 mii de lei. Anul trecut, soţul judecătoarei, care deţine două firme în agricultură, a procurat nu mai puţin de 13 loturi de teren extravilan, în sate din r. Cimişlia. Nu este clară suprafaţa acestora, pentru că la unele judecătoarea nu a menţionat acest lucru.

    Preşedinte de instanţă cu Skoda Superb din 2014
    Dorin Dulghieru, preşedintele Judecătoriei Buiucani, a avut un salariu de 152 mii de lei şi alţi 3 mii din activitatea didactică, fiind conducător al stagiului de practică al unui audient al Institutului Naţional al Justiţiei. Dulghieru a investit 173 mii de lei şi 6300 de euro într-un apartament de 87 m.p. construit special pentru judecători. Suma totală a contractului este de 31500 de euro. Tot anul trecut, magistratului i-au ajuns bani şi pentru o maşină nouă, cumpărată ce-i drept în baza unui contract de leasing, în valoare de 15872 de euro, încheiat cu firma Victoria Leasing pentru o perioadă de 4 ani. Preţul maşinii cumpărate de judecător, o Skoda Superb nouă, din 2014, este, conform informaţiilor de pe site-ul dealer-ului oficial, între 17 şi 30 şi… mii de euro, în funcţie de dotările pe care le soliciţi. Anul trecut, Dulghieru a contractat şi două credite, în valoare de 16300 de euro.

    Colegul său, Mihail Diaconu, a intrat în posesia unui apartament cu trei camere de aproape 100 m.p., deşi deţinea încă două, şi a ridicat un salariu de 147 mii de lei în 2014. S-a înnoit anul trecut şi colegul său, judecătorul de instrucţie Ion Morozan. Acesta declară o maşină, Volkswagen Tiguan, pe care o conduce prin contract de comodat (contract prin care se dă unei alte persoane un bun în folosinţă, gratis). Şi Mihail Murguleţ, proaspăt numit în funcţie, în 2014 şi-a cumpărat o maşină, Toyota Avensis. Oxana Parfeni, numită în funcţia de judecătoare în februarie 2014, a obţinut anul trecut două apartamente în Chişinău, unul prin donaţie, în urma unui contract de investiţii, pentru care a achitat o primă rată de 85 mii de lei, echivalentă cu aproape 70% din salariul său de anul trecut.

    Ghenadie Pavliuc a ajuns în atenţia opiniei publice anul acesta, după ce a eliberat pe numele lui Ilan Şor mandat de arest la domiciliu, deşi procurorii l-au dorit în penitenciar, iar ulterior, i-a permis acestuia să iasă din arestul la domiciliu pentru a putea candida la funcţia de primar al oraşului Orhei, asta deşi, Şor este învinuit într-un dosar de rezonanţă, legat de fraudele din sistemul bancar. Şi pentru el, anul trecut a fost unul prosper. Pe lângă salariul de 140 mii de lei, magistratul a primit, ca donaţie, un teren şi o casă în Donduşeni, dar a şi investit într-un apartament, probabil social, din proiectul pentru judecători, deşi acesta deţine, din 2011, o casă de locuit în capitală.

    A renunţat la 50 mii de lei pe lună pentru a fi judecător Luiza Gafton, preşedinta Judecătoriei Botanica, a avut în 2014 un salariu de 171 mii de lei şi o pensie de 119 mii de lei. Anul trecut, aceasta şi-a deschis un cont bancar de 2 mii de euro la Victoriabank. Cel mai mare venit de la Judecătoria Botanica, anul trecut, nu l-a avut însă cineva care a activat acolo, ci un fost angajat al Moldatsa, întreprinderea de stat despre care ZdG a scris că este casa rudelor mai multor demnitari din ţara noastră şi unde salariile sunt chiar mai mari decât în justiţie. Vitalie-Silviu Midrigan a devenit judecător la Judecătoria Botanica în ianuarie 2015, după ce a renunţat la funcţia de director al direcţiei Juridice a Moldatsa, funcţie care i-a adus nu mai puţin de 567 mii de lei, respectiv 47 mii de lei pe lună în 2014. Alţi 10 mii de lei Midrigan i-a câştigat din activitatea didactică, 20 mii de euro (400 mii de lei) – din donaţiile părinţilor, iar 104 mii – din închirierea unui spaţiu comercial. Conform informaţiilor din declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietăţi, spaţiul comercial are o suprafaţă de 66,8 m.p. şi o valoare cadastrală de 1 milion de lei. Şi acesta a fost obţinut prin donaţie. Tot prin donaţie, proaspătul judecător a obţinut şi un apartament de 49 m.p. El mai deţine o Toyota RAV 4, cumpărată şi fabricată în 2013, şi conduce un Lexus RX 350, prin comodat, din 2012.

    Şi familia judecătorului Nicolae Şova a avut un an bun. Din salariu şi din activitatea didactică, magistratul a adus acasă peste 150 mii de lei, iar soţia sa, din servicii notariale, puţin peste jumătate de milion. Angela Braga a avut anul trecut un salariu de 134 mii de lei, iar împreună cu soţul său a obţinut 274 mii de lei de pe urma vânzării unui bun imobil. Anul trecut judecătoarea şi-a cumpărat un alt apartament, de 66,7 m.p., indicând că acesta ar avea o valoare cadastrală de 367 mii de lei, deşi preţul de piaţă este, evident, mai mare. Aceasta a contractat şi un credit de 250 mii de lei, până în 2024.

    Oleg Melniciuc, preşedintele Judecătoriei Râşcani, a avut un salariu de 151 mii de lei în 2014 şi alţi 8 mii din activitatea didactică. Judecătorul a beneficiat şi de o donaţie de la mama sa, Elena Melniciuc, despre care ZdG a scris anul trecut că, deşi locuieşte în satul Mândâc, Drochia, are înregistrate pe numele său mai multe bunuri imobile în Chişinău, valoarea cadastrală a cărora depăşeşte suma de 4 milioane de lei. Elena Melniciuc este pensionară, iar în luna mai 2015 a împlinit onorabila vârstă de 77 de ani. Doar că, judecătorul a blurat suma pe care a primit-o cu titlu de donaţie de la aceasta. Şi soţia judecătorului, Diana, a primit anul trecut donaţii financiare de la părinţi.

    Ghenadie Morozan conduce, de anul trecut, un Mercedes B 170, prin comodat. Tot anul trecut, judecătorul a cumpărat şi un teren agricol de jumătate de hectar. Iurie Potînga s-a înnoit anul trecut cu un Renault Megane, iar Aureliu Postică sau, mai exact, soţia sa, Diana, cu o Toyota Yaris. Violeta Gârleanu a devenit judecătoare în 2014, iar ulterior şi-a vândut cu 90 mii de lei un imobil în Soroca. Ea are două conturi bancare, unul salarial, unde deţinea la finele anului trecut 109 mii de lei, şi un altul, depozit, unde ţine 113 mii de lei.

    Mai mulţi judecători, cu apartamente sociale Victor Burduh, preşedintele Judecătoriei Ciocana, nu s-a remarcat anul trecut prin achiziţii, el declarând doar un salariu de 171 mii de lei. Colegul său, Vladislav Clima, vicepreşedintele Judecătoriei, şi-a cumpărat însă o Honda CRV, după ce a vândut un Subaru Forester. Anul trecut, magistratul şi-a continuat construcţia unei case de locuit individuale, începute în 2013, în aprilie 2014 ea fiind gata în proporţie de 50%. Un alt magistrat de la Ciocana, Ion Bulhac, se remarcă în declaraţia de avere cu deschiderea a 6 conturi bancare, pe care păstrează 27 mii de euro şi 8 mii USD. Acestea i-au adus peste 28 mii de lei din dobândă, bani care s-au alăturat la cei 134 mii de lei din salariu.

    Anul trecut, mai mulţi judecători din prima instanţă şi-au procurat apartamente sociale în cadrul proiectului iniţiat de Consiliul Superior al Magistraturii. Blocurile din str. Ceucari şi Alecsandri sunt construite de firma SRL „Basconslux”, urmând a fi finalizate la sfârşitul lui 2016. Magistraţii au plătit pentru ele un preţ preferenţial, de doar 360 de euro pentru un metru pătrat, în condiţiile în care preţul de piaţă este dublu. În total, 43 de judecători şi peste 130 de persoane din sistemul judecătoresc au beneficiat de acest proiect.
    sursa: zdg.md

     
  • Как под видом борьбы с коррупцией в Молдове "кошмарят" инвесторов

    Далее, 7 мая 2015 года судом сектора Буюкань судьей Михай Дьякону было вынесено Определение № 11-1714/15, в котором был продлен срок приостановления выполнения банковских операций в отношении компании на период 30 дней, несмотря на то, что офицерами так и не было установлено никаких оснований для приостановления работы по банковским счетам.

    Далее, 7 мая 2015 года судом сектора Буюкань судьей Михай Дьякону было вынесено Определение № 11-1714/15, в котором был продлен срок приостановления выполнения банковских операций в отношении компании на период 30 дней, несмотря на то, что офицерами так и не было установлено никаких оснований для приостановления работы по банковским счетам.

  • Judecătorul Diaconu n-a fost azi la lucru

    Avocatul Vitalie Pîslaru spune că judecătorul Mihail Diaconu a lipsit azi de la locul de muncă, chiar dacă a fost zi oficial lucrătoare şi alţi judecători au avut chiar şedinţe publice. Din cauza lui suferă un deţinut care așteaptă de 3 luni sentința tradusă ca să o poată contesta cu apel.

    Avocatul Vitalie Pîslaru spune că judecătorul Mihail Diaconu a lipsit azi de la locul de muncă, chiar dacă a fost zi oficial lucrătoare şi alţi judecători au avut chiar şedinţe publice. Din cauza lui suferă un deţinut care așteaptă de 3 luni sentința tradusă ca să o poată contesta cu apel.


  • Concurenţă strânsă pentru posturile vacante de la CSJ

    Concurenţă strânsă între judecători pentru posturile vacante de la Curtea Supremă de Justiţie. Cele trei locuri libere sunt revendicate de opt magistraţi, care au fost audiaţi astăzi de membrii Consiliului Superior al Magistraturii.
    Pentru că şapte dintre cei opt magistraţi provin din instanţele de fond, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au vrut să afle dacă aceştia vor face faţă noilor responsabilităţi.

    Concurenţă strânsă între judecători pentru posturile vacante de la Curtea Supremă de Justiţie. Cele trei locuri libere sunt revendicate de opt magistraţi, care au fost audiaţi astăzi de membrii Consiliului Superior al Magistraturii.
    Pentru că şapte dintre cei opt magistraţi provin din instanţele de fond, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au vrut să afle dacă aceştia vor face faţă noilor responsabilităţi.

    "Să ştiţi că prima instanţă examinează toate categoriile de dosare. Unele pot să nu ajungă la Curtea de Apel sau la Curtea Supremă de Justiţie. Şi după atâţia ani lucraţi în sistem, nu cred că nu aş putea pretinde", a spus magistratul Judecătoriei sectorului Botanica al capitalei, Maria Ghervas.

  • Scandal la Judecătoria Buiucani! Un judecător a dat cu piciorul în premiul ”Inima Neagră”

    Reprezentanții societății civile au decernat anti-premiu pentru sfidarea drepturilor omului din 7 aprilie, ”Inima Neagră”. Judecătorul Mihai Diaconu, unul dintre premianți, a refuzat să discute cu aceștia și a dat cu piciorul în placă, închizând brutal ușa în fața organizatorilor, care cu greu au încercat să intre în cabinetul acestuia. Secretara judecătorului a fost nevoită să țină piept și să prevină un scandal iscat între șeful său și unul dintre protestatari, Oleg Brega.
    Premiul le-a revenit celor șapte funcționari de stat care au fost implicați în examinarea dosarelor penale sau coordonarea acțiunilor referitoare la evenimentele din 7 aprilie: Gheorghe Papuc, Vladimir Botnari, Iacob Gumeniţă, Valeriu Gurbulea, Valeriu Zubco, Artur Reşetnicov, Mihail Diaconu.

    Reprezentanții societății civile au decernat anti-premiu pentru sfidarea drepturilor omului din 7 aprilie, ”Inima Neagră”. Judecătorul Mihai Diaconu, unul dintre premianți, a refuzat să discute cu aceștia și a dat cu piciorul în placă, închizând brutal ușa în fața organizatorilor, care cu greu au încercat să intre în cabinetul acestuia. Secretara judecătorului a fost nevoită să țină piept și să prevină un scandal iscat între șeful său și unul dintre protestatari, Oleg Brega.
    Premiul le-a revenit celor șapte funcționari de stat care au fost implicați în examinarea dosarelor penale sau coordonarea acțiunilor referitoare la evenimentele din 7 aprilie: Gheorghe Papuc, Vladimir Botnari, Iacob Gumeniţă, Valeriu Gurbulea, Valeriu Zubco, Artur Reşetnicov, Mihail Diaconu.

  • A judecat tineri în comisariate la 7 aprilie, iar acum e propus magistrat la Curtea de Apel Chișinău

    Unul dintre judecătorii care a judecat tineri, în aprilie 2009, în incinta Comisariatului General de Poliție, Mihail Diaconu are undă verde pentru una din funcțiile vacante de judecător la Curtea de Apel Chișinău.
    Acest lucru a fost decis în februarie curent de către Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor din cadrul CSM. Astăzi candidatura judecătorului „din iad” a fost propusă președintelui țării pentru fotoliul de magistrat la Curtea de Apel Chișinău

    Unul dintre judecătorii care a judecat tineri, în aprilie 2009, în incinta Comisariatului General de Poliție, Mihail Diaconu are undă verde pentru una din funcțiile vacante de judecător la Curtea de Apel Chișinău.
    Acest lucru a fost decis în februarie curent de către Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor din cadrul CSM. Astăzi candidatura judecătorului „din iad” a fost propusă președintelui țării pentru fotoliul de magistrat la Curtea de Apel Chișinău

  • Judecătorul Diaconu, supranumit „din iad”, s-a răzgândit

    Magistratul Mihail Diaconu s-a răzgândit și nu mai vrea un fotoliu la Curtea de Apel Chișinău. Judecătorul supranumit de presă „din iad”, alături de alți opt judecători care în aprilie 2009 au condamnat, contrar legii, mai mulţi tineri în comisariatele de poliţie, s-a retras din concurs fără să explice motivele deciziei sale.

    Magistratul Mihail Diaconu s-a răzgândit și nu mai vrea un fotoliu la Curtea de Apel Chișinău. Judecătorul supranumit de presă „din iad”, alături de alți opt judecători care în aprilie 2009 au condamnat, contrar legii, mai mulţi tineri în comisariatele de poliţie, s-a retras din concurs fără să explice motivele deciziei sale. Asta deși anterior candidatura sa a fost acceptată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care a înaintat-o şefului statului.

  • Un judecător „din iad”, în drum spre Curtea de Apel Chişinău

    Mihail Diaconu, judecător la Judecătoria Buiucani din Chişinău, care în aprilie 2009 a judecat tineri în incinta Comisariatului General de Poliţie (CGP), are drum liber spre funcţia de judecător la Curtea de Apel (CA) Chişinău.

    Mihail Diaconu, judecător la Judecătoria Buiucani din Chişinău, care în aprilie 2009 a judecat tineri în incinta Comisariatului General de Poliţie (CGP), are drum liber spre funcţia de judecător la Curtea de Apel (CA) Chişinău. La începutul lunii trecute, acesta a fost considerat de către membrii Colegiului pentru selectarea şi cariera judecătorilor „apt” pentru a candida, cel mai probabil, pentru locul rămas vacant după demisia lui Vasile Gurin, tatăl procurorului general Corneliu Gurin.

     

  • Судьи, выносившие обвинительные приговоры в комиссариатах полиции, не были наказаны из-за нехватки доказательств

    Трое судей, выносивших обвинительные приговоры в комиссариатах полиции, остались безнаказанными. Высший Совет Магистратуры постановил в понедельник, что по отношению к ним нельзя применить никаких санкций. Поскольку с момента нарушения ими своих должностных обязанностей прошло более года. Из-за нехватки доказательств, не были наказаны еще шесть судей. Некоторые неправительственные организации обвиняют их в том, что они выдавали ордера на арест прямо в изоляторах временного содержания.

    Трое судей, выносивших обвинительные приговоры в комиссариатах полиции, остались безнаказанными. Высший Совет Магистратуры постановил в понедельник, что по отношению к ним нельзя применить никаких санкций. Поскольку с момента нарушения ими своих должностных обязанностей прошло более года. Из-за нехватки доказательств, не были наказаны еще шесть судей. Некоторые неправительственные организации обвиняют их в том, что они выдавали ордера на арест прямо в изоляторах временного содержания.

     Как определил Высший совет Магистратуры, трое судей рассматривали дела в комиссариатах полиции, а не в суде, как этого предусматривает закон, но не стал их наказывать. Согласно закону, судья может быть привлечен к дисциплинарной ответственности не позднее одного года со дня совершения проступка. Обвиненные судьи заявляют, что ни в чем не виноваты, и что ничего не знали о насилии в комиссариатах.

    В случае других 6 судей, Высший совет магистратуры расценил жалобы протестующих недостаточным доказательством для привлечения их к ответственности. Представители неправительственных организаций остались недовольны решением.
    Также в понедельник, Апелляционная Палата Кишинева отклонила прошение бывшего судьи Дорина Поповича о пересмотре решения Высшего Совета Магистратуры, освободившего его с занимаемой должности за вынесение приговоров в изоляторах временного содержания. 
    Михаил Диакону, Игорь Ворническу, Георгий Морозан, Ион Булхак и Анатолий Галбен тоже не были санкционированы.

     

  • 8 judecători trecuţi cu vederea

     Institutul pentru Drepturile Omului (IDOM) și Asociația Promo-LEX au depus plângeri la Consiliul Superior al Magistraturii în privința altor 8 judecători care au examinat dosare în incinta Comisariatelor de poliție a municipiului Chișinău în zilele de 8 – 10 aprilie 2009.

     Institutul pentru Drepturile Omului (IDOM) și Asociația Promo-LEX au depus plângeri la Consiliul Superior al Magistraturii în privința altor 8 judecători care au examinat dosare în incinta Comisariatelor de poliție a municipiului Chișinău în zilele de 8 – 10 aprilie 2009.

    Plîngerile sunt depuse în privința judecătorului Oleg Meliniciuc, vice președintele judecătoriei sectorului Rășcani mun. Chișinău, care s-a deplasat la Comisariatul de Poliție sect. Rîșcani în ziua de 8 aprilie 2009 unde a examinat materiale administrative și a emis decizii de aplicare a sancțiunilor administrative în privința a cel puțin 8 persoane. Astfel de exemplu, lui Obadă Ion Serghei i-a dat arest administrativ pentru 2 zile; lui Buzică Andrei Valentin - arest administrativ pentru 3 zile, lui Renchez Sergiu Ion - arest administrativ de 15 zile, lui Tîrsîna Dumitru Nicolai - arest administrativ de 15 zile, lui Munteanu Serghei Evghenii - arest administrativ de 3 zile, lui Nacu Alexandru Andrei- arest administrativ de 2 zile, lui Nacu Serghei Andrei - arest administrativ de 2 zile, lui Chercheja Serghei Gheorghe - arest administrativ de 2 zile.

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU