Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Culinca Eugenia
Căutare avansată

Grosu Iulia

Curtea de Apel Bălţi, Judecătoare

Date biografice

Data numirii în funcție: 01.08.1990

Conform Hotărârii nr. 895/36 din 13 decembrie 2016, se desemnează judecătorul Iulia Grosu pentru exercitarea interimatului funcţiei de vicepreşedinte al Curţii de Apel Bălţi şi preşedinte al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al instanţei, începînd cu 13 decembrie 2016, pînă la suplinirea funcţiei vacante în modul stabilit de lege. 

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1307-III din 11 iunie 2003 reconfirmată în calitate de judecător la Curtea de Apel Bălți.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 876-III din 09 septembrie 2002 numită, prin transfer,  în funcția de judecător la Tribunalul municipiului Bălți.

Anul naşterii: 1960

Instruire/Diplome
1979 - 1984 facultatea de drept a Universităţii de Stat din Moldova

Data numirii în funcție: 01.08.1990

Conform Hotărârii nr. 895/36 din 13 decembrie 2016, se desemnează judecătorul Iulia Grosu pentru exercitarea interimatului funcţiei de vicepreşedinte al Curţii de Apel Bălţi şi preşedinte al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al instanţei, începînd cu 13 decembrie 2016, pînă la suplinirea funcţiei vacante în modul stabilit de lege. 

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1307-III din 11 iunie 2003 reconfirmată în calitate de judecător la Curtea de Apel Bălți.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 876-III din 09 septembrie 2002 numită, prin transfer,  în funcția de judecător la Tribunalul municipiului Bălți.

Anul naşterii: 1960

Instruire/Diplome
1979 - 1984 facultatea de drept a Universităţii de Stat din Moldova

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

1977 - 1979 grefieră, Judecătoria mun. Bălţi
1984 - 1990 jurisconsult, Organizaţia intergospodărescă de construcţii nr. 1 or. Drochia
26.07.1990 judecător, Judecătoria desector Drochia
23.03.1999 vicepreşedinte la Judecătoria Drochia
19.06.2000 numită în funcţia de judecător pînă la atingerea plafonului de vârstă (Decret nr. 1528-II)
09.09.2002 numită, prin transfer, în funcţia de judecător la Tribunalul mun. Bălţi (Decret nr. 876-III)
11.06.2003 reconfirmată în funcţia de judecător la Curtea de Apel Bălţi (Decret nr. 1307-III

Activitatea juridică non-judiciară
2012 - membru al Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 27/3 din 17 martie 2017 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor hotărîrile judecătoarei Iulia Grosu nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii  nr. 5/1 din 21 februarie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor hotărîrile judecătoarei Grosu Iulia, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului”, o hotărîre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Grosu Iulia a fost obiect de examinare la CtEDO.

 BUREA și altii v. Moldova, hotărîrea din 13/12/2011, cererea nr. 55349/07, 16968/09,19750/09, 32465/09 și 39377/09, violarea art. 6 CEDO și a art. 1 Protocol nr. 1 la CEDO - neexecutarea intre 13 si 39 de luni a hotararilor judecatorești irevocabile in favoarea reclamantilor privind plata unor sume de bani; violarea art. 13 CEDO (in privinta cererii nr. 39377/09) - lipsa unui remediu efectiv de a solutiona pretentia reclamantului.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - cauze contestate 59, menținute 37 - 62,71%;
2012 - cauze contestate 42, menținute 33 - 78,5%;
2013 - cauze contestate 117, menținute 91 - 77,77%;
2014 au fost contestate 80 de hotărîri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 58 hotărîri/sentinte/încheieri, ceea ce constituie 72,50%;
2015 au fost contestate 144 de hotărîri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 94 hotărîri/sentinţe/încheieri, ceea ce constituie 82,45%;
2016 au fost contestate 90 de hotărîri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 77 hotărîri/sentinte/încheieri, ceea ce constituie 85,55%.

Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 222, casate 18 - 8,10%;
2012 - cauze examinate 228, casate 13 - 5,70%;
2013 - cauze examinate 202, casate 14 -  6,93%;
2014, din 263 de cauze examinate, 22 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 8,36%;
2015, din 260 de cauze examinate, 20 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 7,69%;
2016, din 251 de cauze examinate, 13 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 5,17%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 27/3 din 17 martie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 92 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 88/4 din 31 ianuarie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat cererile judecătorilor Curţii de Apel Bălţi, Corcenco Aliona şi Grosu Iulia, cu remiterea materialelor în privinţa lor la Colegiul de evaluare a performanţelor şi la Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare în funcţie administrativă.

Prin Hotărîrea nr. 5/1 din 21 februarie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 87 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 224/19 din 18 august 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit titlul onorific ”Decan al autorității judecătorești”  judecătoarei Iulia Grosu de la Curtea de Apel Bălți.

Prin Hotărîrea nr. 745/29 din 13 octombrie 2015, i se conferă titlul onorific ,,Veteran al sistemului judiciar”.

Prin Hotărîrea CSM nr. 242/9 din 11 martie 2014, i s-a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Conform Hotărîrii nr. 33/3 din 26 februarie 2009, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul II (doi) de calificare.

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 27/3 din 17 martie 2017 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor hotărîrile judecătoarei Iulia Grosu nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii  nr. 5/1 din 21 februarie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor hotărîrile judecătoarei Grosu Iulia, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului”, o hotărîre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Grosu Iulia a fost obiect de examinare la CtEDO.

 BUREA și altii v. Moldova, hotărîrea din 13/12/2011, cererea nr. 55349/07, 16968/09,19750/09, 32465/09 și 39377/09, violarea art. 6 CEDO și a art. 1 Protocol nr. 1 la CEDO - neexecutarea intre 13 si 39 de luni a hotararilor judecatorești irevocabile in favoarea reclamantilor privind plata unor sume de bani; violarea art. 13 CEDO (in privinta cererii nr. 39377/09) - lipsa unui remediu efectiv de a solutiona pretentia reclamantului.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - cauze contestate 59, menținute 37 - 62,71%;
2012 - cauze contestate 42, menținute 33 - 78,5%;
2013 - cauze contestate 117, menținute 91 - 77,77%;
2014 au fost contestate 80 de hotărîri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 58 hotărîri/sentinte/încheieri, ceea ce constituie 72,50%;
2015 au fost contestate 144 de hotărîri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 94 hotărîri/sentinţe/încheieri, ceea ce constituie 82,45%;
2016 au fost contestate 90 de hotărîri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 77 hotărîri/sentinte/încheieri, ceea ce constituie 85,55%.

Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 222, casate 18 - 8,10%;
2012 - cauze examinate 228, casate 13 - 5,70%;
2013 - cauze examinate 202, casate 14 -  6,93%;
2014, din 263 de cauze examinate, 22 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 8,36%;
2015, din 260 de cauze examinate, 20 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 7,69%;
2016, din 251 de cauze examinate, 13 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 5,17%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 27/3 din 17 martie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 92 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 88/4 din 31 ianuarie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat cererile judecătorilor Curţii de Apel Bălţi, Corcenco Aliona şi Grosu Iulia, cu remiterea materialelor în privinţa lor la Colegiul de evaluare a performanţelor şi la Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare în funcţie administrativă.

Prin Hotărîrea nr. 5/1 din 21 februarie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 87 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 224/19 din 18 august 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit titlul onorific ”Decan al autorității judecătorești”  judecătoarei Iulia Grosu de la Curtea de Apel Bălți.

Prin Hotărîrea nr. 745/29 din 13 octombrie 2015, i se conferă titlul onorific ,,Veteran al sistemului judiciar”.

Prin Hotărîrea CSM nr. 242/9 din 11 martie 2014, i s-a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Conform Hotărîrii nr. 33/3 din 26 februarie 2009, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul II (doi) de calificare.

 

Hotărârea nr. 224/19 din 18 august 2020

Hotărârea nr. 27/3 din 17 martie 2017

Hotărârea nr. 88/4 din 31 ianuarie 2017

Hotărârea nr. 745/29 din 13 octombrie 2015

Hotărârea CSM nr. 242/9 din 11 martie 2014

Hotărârea nr. 5/1 din 21 februarie 2014

Hotărârea nr. 33/3 din 26 februarie 2009

Cauze CtEDO Grosu I.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 27/3 din 17 martie 2017, "de către Colegiul disciplinar, în perioada de raportare, nu a fost înregistrată şi examinată nici o procedură disciplinară în privinţa judecătorului Iulia Grosu.”

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 5/1 din 21 februarie 2014, "în perioada anilor 2010-2013 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate careva proceduri disciplinare privind activitatea  judecătorului Curții de Apel Bălți Grosu Iulia".

Potrivit Hotărârii nr. 86/5 din 01 aprilie 2022, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Țurcan Pantelimon împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 65s-77p/m din 16 februarie 2022, emise pe marginea sesizării depuse la 18 ianuarie 2022 asupra acțiunilor judecătorilor Purici Ghenadie de la Judecătoria Soroca (sediul central), Garbuz Adriana, Grosu Iulia, Ciobanu Andrian de la Curtea de Apel Bălți, Pitic Mariana, Mardari Dumitru, Cobăneanu Ala de la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Hotărârea nr. 98/6 din 28 mai 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația fondatorului SRL „Gospodarul”, Ungurean Serghei, împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 193s-328p/m din 15 aprilie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 17 martie 2021 asupra acțiunilor judecătorilor Belous Vadim, Cocitov Petru (judecător în demisie), Purici Ghenadie de la Judecătoria Soroca (sediul central), Grosu Iulia, Garbuz Adriana, Ciobanu Andrian de la Curtea de Apel Bălți.

Prin Hotărârea nr. 109/4 din 08 mai 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Sîrcu Constantin împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 245s-327p/m din 10 martie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 25 februarie 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Craveț Vladimir, Grădinari Lucia de la Judecătoria Drochia (sediul Central), Ciobanu Andrian, Garbuz Adriana, Grosu Iulia de la Curtea de Apel Bălți.

Potrivit Hotărârii nr. 242/24 din 27 octombrie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de către Mocan Igor, împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 31 mai 2016, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Curții de Apel Bălți, Grosu Iulia. 

Potrivit  informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în privinţa judecătorului, în perioada anilor 2014 - 2016, au fost înregistrate 13 sesizări, care nu s-au adeverit.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010-2014 în privinţa judecătoarei au fost depuse 10 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 27/3 din 17 martie 2017, "de către Colegiul disciplinar, în perioada de raportare, nu a fost înregistrată şi examinată nici o procedură disciplinară în privinţa judecătorului Iulia Grosu.”

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 5/1 din 21 februarie 2014, "în perioada anilor 2010-2013 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate careva proceduri disciplinare privind activitatea  judecătorului Curții de Apel Bălți Grosu Iulia".

Potrivit Hotărârii nr. 86/5 din 01 aprilie 2022, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Țurcan Pantelimon împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 65s-77p/m din 16 februarie 2022, emise pe marginea sesizării depuse la 18 ianuarie 2022 asupra acțiunilor judecătorilor Purici Ghenadie de la Judecătoria Soroca (sediul central), Garbuz Adriana, Grosu Iulia, Ciobanu Andrian de la Curtea de Apel Bălți, Pitic Mariana, Mardari Dumitru, Cobăneanu Ala de la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Hotărârea nr. 98/6 din 28 mai 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația fondatorului SRL „Gospodarul”, Ungurean Serghei, împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 193s-328p/m din 15 aprilie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 17 martie 2021 asupra acțiunilor judecătorilor Belous Vadim, Cocitov Petru (judecător în demisie), Purici Ghenadie de la Judecătoria Soroca (sediul central), Grosu Iulia, Garbuz Adriana, Ciobanu Andrian de la Curtea de Apel Bălți.

Prin Hotărârea nr. 109/4 din 08 mai 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Sîrcu Constantin împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 245s-327p/m din 10 martie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 25 februarie 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Craveț Vladimir, Grădinari Lucia de la Judecătoria Drochia (sediul Central), Ciobanu Andrian, Garbuz Adriana, Grosu Iulia de la Curtea de Apel Bălți.

Potrivit Hotărârii nr. 242/24 din 27 octombrie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de către Mocan Igor, împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 31 mai 2016, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Curții de Apel Bălți, Grosu Iulia. 

Potrivit  informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în privinţa judecătorului, în perioada anilor 2014 - 2016, au fost înregistrate 13 sesizări, care nu s-au adeverit.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010-2014 în privinţa judecătoarei au fost depuse 10 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

Hotărârea nr. 86/5 din 01 aprilie 2022

Hotărârea nr. 109/4 din 08 mai 2020

Hotărârea nr. 242/24 din 24 octombrie 2016

Știri
  • Magistrați cu onoarea pătată, distinși cu diplome și titluri onorifice

    Magistrați cu probleme de integritate, respinși de la promovare de către șeful statului, sancționați disciplinar sau vizați în anchete ale jurnaliștilor de investigație se numără printre cei 22 de judecători, cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, marți, 20 martie, să le acorde diplome și titluri onorifice. Centrul de Investigații Jurnalistice a radiografiat parcursul profesional al celor 16 magistrați de la Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și instanțele de fond din republică, care vor primi „Diploma de onoare a CSM” și al celor șase magistrați care vor primi titlul de „Veteran al sistemului judiciar” și vă prezintă cine sunt și ce „păcate” au unii dintre „cei mai buni judecători din țară”.

    Judecători respinși de șeful statului de la promovare, distinși cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”

    Magistrați cu probleme de integritate, respinși de la promovare de către șeful statului, sancționați disciplinar sau vizați în anchete ale jurnaliștilor de investigație se numără printre cei 22 de judecători, cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, marți, 20 martie, să le acorde diplome și titluri onorifice. Centrul de Investigații Jurnalistice a radiografiat parcursul profesional al celor 16 magistrați de la Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și instanțele de fond din republică, care vor primi „Diploma de onoare a CSM” și al celor șase magistrați care vor primi titlul de „Veteran al sistemului judiciar” și vă prezintă cine sunt și ce „păcate” au unii dintre „cei mai buni judecători din țară”.

    Judecători respinși de șeful statului de la promovare, distinși cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”

    Magistrații Lidia Bulgac și Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chișinău, Vera Toma, judecătoare la Curtea de Apel Bălți, care a demisionat recent, Maria Iftodi și Lucia Danilișin, judecătoare la instanța de la Edineț, și Mihail Macar, președinte al Judecătoriei Hâncești vor primi titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”, care se acordă pentru „devotamentul faţă de sistemul judiciar”, în semn de „stimulare morală a muncii îndelungate a judecătorului şi a devotamentului lui faţă de profesia aleasă”.

    Conferirea titlului onorific, potrivit regulamentului, are ca scop „educarea stimei faţă de funcţia de judecător, păstrarea unităţii sistemului judiciar, încurajarea judecătorilor de a-şi aduce contribuţia personală la înfăptuirea încrederii societăţii în actul de justiţie”. Acest titlu onorific se decernează magistraților care au o vechime în funcţia de judecător mai mare de 25 de ani și care, pe parcursul activităţii în cadrul sistemului au manifestat un comportament ireproşabil, au susţinut evaluarea performanţelor judecătorilor, nu au fost supus răspunderii disciplinare pe parcursul ultimului an de activitate și nu au fost suspendați din funcţie în baza pornirii urmării penale pe numele lor.

    Maria Iftodi, magistrată în Judecătoria Edineț, a fost vizată în Raportul Colegiului disciplinar al CSM pentru anul 2016 pentru „incompetență profesională gravă şi evidentă”. În document se arată că magistrata, în procesul de înfăptuire a justiţiei, a „utilizat expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori a emis motivări în mod vădit contrare raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător”. Astfel, în februarie 2016, judecătoarea a fost sancționată cu mustrare aspră de Colegiul Disciplinar, după ce, în mai 2015, a emis o hotărâre prin care a recunoscut Crimeea ca parte a Federației Ruse (!).

    Anatolie Minciuna a fost promovat în 2008 la Curtea de Apel Chișinău, în pofida faptului că șeful de atunci al statului, Vladimir Voronin, a respins candidatura lui, pentru că, potrivit unor informații primite de la SIS, acesta ar fi dat dovadă de comportament nedemn statutului de magistrat. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice arăta că magistratul l-a achitat pe David Mereşinschi, alias „Debil”, cunoscut drept o autoritate criminală, dar şi pe membrii grupării conduse de acesta. Judecătorul Minciuna a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la Curtea de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități.

    Tot judecătorul Minciuna a făcut parte din suita de participanți la vânătoarea ilegală din 23 decembrie 2012, în Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească”, în cursul căreia a fost omorât un om.

    În august 2015, presa scria că Minciuna ar fi fost vizat într-un caz privind reținerea unui avocat suspectat că ar mai fi pretins de la o persoană 15.000 de euro pentru a-i influenţa pe magistraţii Curții de Apel să emită o încheiere privind excluderea unor agenţi economici din lista creditorilor în procesul de insolvabilitate. Oamenii legii ar fi percheziționat atunci biroul de serviciu al lui Anatolie Minciuna. Tot în 2015, portalul Moldova Curată scria că  magistratul a solicitat apartament la preț redus în Capitală, chiar dacă avea o casă de apoximativ 50 de metri pătraţi în municipiul Chişinău. Judecătorul a declarat atunci că imobilul respectiv este de fapt o vilă situată într-o suburbie a orașului.

    Cu toate acestea,  judecătorul Anatolie Minciuna a fost decorat acum un an cu Diploma de onoare a CSM și a fost desemnat de CSM în februarie 2017 să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce noua Lege privind evaluarea integrității instituționale a intrat în vigoare, în noiembrie 2016. 

    Mihail Macar, un alt judecător distins cu titlul de „Veteran al sistemului judiciar”, în 2012, a fost respins de președintele Nicolae Timofti pentru a fi numit în funcția de președinte al Judecătoriei Hâncești. Drept temei pentru respingerea candidaturii lui Macar a servit lipsa din declarația sa de avere a unor proprietăți ce aparțin membrilor familiei sale.

    De „Diploma de onoare a CSM” s-au învrednicit Liliana Catan, Iuliana Oprea și Iurie Diaconu de la Curtea Supremă de Justiție, Gheorghe Iovu de la Curtea de Apel Chișinău, Aliona Miron și Constantin Roșca de la Judecătoria Chișinău, Iulia Grosu și Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Bălți, Ion Păcăleu și Viorel Pușcaș de la Judecătoria Bălți, Lilia Țurcan de la Judecătoria Edineț, Svetlana Caitaz de la Judecătoria Cahul, Vasile Hrapacov, judecător de instrucție la Judecătoria Comrat, ​Igor Negreanu, judecător de instrucție la Judecătoria Orhei, Emilian Bulat, judecător de instrucție la Judecătoria Hâncești, și Veronica Carapirea, judecător de instrucție la Judecătoria Cimișlia.

    Distincția „Diploma de onoare a CSM”, așa cum arată Regulamentul în baza căruia se acordă, „întruchipează o evidenţiere şi o recunoaştere publică a măiestriei judecătorului, o măsură de încurajare în creşterea profesionalismului şi autorităţii corpului judecătoresc, o stimulare morală şi materială a muncii judecătorului”. La acordarea distincției se ia în considerare „numărul de cauze civile, administrative şi penale examinate pe parcursul anului în termen rezonabil, calitatea actului de justiţie, calitatea lucrărilor de secretariat şi a întocmirii actelor judiciare, corectitudinea faţă de părţi, de cetăţeni, de colaboratori, de alţi judecători și lipsa petiţiilor”.

    Trei dintre judecătorii de la CSJ, cărora li s-au acordat Diploma de Onoare, au fost vizați anterior în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice. Liliana Catan și Iurie Diaconu se numără printre cei care au pus punctul final în dosarul ex-premierului Vlad Filat la Curtea Supremă de Justiție. Cei doi au făcut parte și din completul de judecată care în 2014 l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă, zis şi Vanea Pisateli, judecat pentru faptul că în anul 2000 ar fi comandat asasinarea a trei bărbați. În legătură cu acest caz, membrul CSM, Tatiana Răducanu, a solicitat ca magistrații care l-au eliberat pe Druță să fie trași la răspundere disciplinară. Colegiul disciplinar a examinat încălcările comise de magistrați, însă a decis să claseze procedurile disciplinare fără a-i sancționa. Răducanu nu a fost de acord şi a contestat hotărârea la CSM, iar Consiliul a schimbat hotărârea, aplicând sancțiuni sub formă de avertisment.

    Liliana Catan este membra Colegiului pentru Selecție și Cariera Judecătorilor din cadrul CSM. Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în 2010, Liliana Catan împreună cu soțul său, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. Magistrata indica în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, însă prețul de piață ar fi fost de câteva ori mai mare.

    Iuliana Oprea se numără printre magistrații care în aprilie 2015 au emis hotărârea prin care obligau Ministerul Finanțelor să achite companiei de construcţii Basconslux SRL costul lucrărilor de demolare a Stadionului Republican din centrul Capitalei, efectuate încă în 2007. Decizia a fost luată chiar dacă, potrivit repezentanţilor statului, firma a fost aleasă în lipsa unei licitaţii publice, iar termenul de prescripţie pentru chemare în judecată a expirat, fapt confirmat şi de decizia Curţii de Apel Chișinău. Ulterior, reprezentanții Ministerului Finanțelor au depus o sesizare la CSM prin care solicitau tragerea la răspundere a judecătorilor „responsabili de prejudicierea în proporţii deosebit de mari a bugetului de stat”, iar Colegiul Disciplinar, printr-o hotărâre emisă la 22 aprilie 2016, a decis să le aplice judecătorilor CSJ Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă sancţiunea disciplinară sub formă de mustrare. Magistrații însă au fost scutiți de pedeapsă, întrucât Consiliul Superior al Magistraturii a anulat hotărârea Colegiului disciplinar. Într-o contestație depusă anterior la CSM, Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă solicitau casarea hotărârii Colegiului disciplinar și încetarea procedurii disciplinare „pe motiv că nu a fost comisă vreo abatere”. Hotărârea Colegiului disciplinar a fost contestată și de Inspecția judiciară de pe lângă CSM, care a respins anterior sesizarea Ministerului Finanțelor ca fiind vădit neîntemeiată. După ce Completul de admisibilitate a anulat decizia Inspecției și a transmis cauza în plenul Colegiului, reprezentantul Inspecției a declarat în ședință că niciuna dintre acțiunile invocate de cei de la Finanțe nu reprezintă o abatere disciplinară.

    Gheorghe Iovu, magistrat la Curtea de Apel Chișinău, în februarie 2013, s-a ales cu mustrare aspră, aplicată de Colegiul disciplinar pentru încălcarea normelor imperative ale legislaţiei şi pentru încălcarea gravă a eticii judiciare, după ce, împreună cu alți colegi, i-au redus termenul de detenţie lui Adrian Nichifor, care l-a omorât pe fratele comisarului de Nisporeni, împușcându-l de cinci ori. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din decembrie 2017 scoate la iveală că Gheorghe Iovu a obținut gratuit un apartament în Chișinău, deși mai avea imobile în proprietate. „Consiliul Municipal Chișinău a executat Hotărârea Curții de Apel Chișinău prin care a obligat municipalitatea să-i ofere magistratului apartament gratuit în Capitală. Colegii judecători au decis să-i dea magistratului Iovu apartament gratuit, chiar dacă în acea perioadă familia Iovu avea deja apartament, proprietara fiind soția acestuia”, se arată în investigație. Iovu a făcut parte din completele de judecată care au emis decizii în cele mai răsunătoare dosare de corupție din ultimii ani. El se numără printre judecătorii care au decis eliberarea din arest a lui Ilon Șor și prelungirea arestului în cazul ex-premierului Vlad Filat.

    Aliona Miron, membră a Colegiului Disciplinar din cadrul CSM, figurează într-o investigație semnată de reporterii de la RISE Moldova, care scoate la iveală faptul că judecătoarea a obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount, deși avea în proprietate trei imobile. „Printre judecătorii care au obținut dreptul de a contracta un apartament în „Green City” se numără și Aliona Miron. În 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 de metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație. Cea de-a treia locuință, este de fapt un apartament la sol de 140 de metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în regiunea Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani”, se arată în ancheta jurnalistică.  

    Viorel Pușcaș, de la Judecătoria Bălți, în 2014 a fost sanționat cu avertisment, pentru faptul că nu înregistra ședințele de judecată. Atunci judecătorul a motivat, în cadrul ședinței CSM, că „înregistrarea audio nu s-a efectuat din cauza ocupării sălilor de judecată unde a fost instalat echipamentul”, dar și din cauză că „s-au descărcat acumulatoarele reportofoanelor”. Motivele invocate de acesta însă au fost calificate de Colegiul Disciplinar drept formale și care „denotă o atitudine iresponsabilă față de obligațiile de serviciu”.

    Lilia Țurcan, magistrată la Judecătoria Edineț, a fost vizată într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice privind creditele de milioane pe care judecătorii le contractează de la bănci. „Lilia Țurcan a contractat un credit în valoare de 1,7 milioane de lei. Potrivit declarației de avere și interese pentru anul 2016, datoria trebuie întoarsă până în anul 2024. Magistrata trebuie să plătească și o dobândă de 10% anual. Așadar, Lilia Țurcan trebuie să achite suma de peste 15.500 de lei în fiecare lună, în timp ce anul trecut salariul lunar al acesteia a constituit 19.000 de lei. Anterior magistrata a declarat portalului Moldova Curată că acest credit a fost contractat pentru fiica sa, care este proprietara unui restaurant și că are de unde întoarce banii. Soțul judecătoarei, Vasile Țurcan, fost șef al Poliției Rutiere din raionul Dondușeni, a avut anul trecut un venit de 87.000 de lei, bani adunaţi din pensia de la Ministerul Afacerilor Interne, dar și din leafa de funcție lunară. Lilia Țurcan nu a explicat cum va reuși să stingă creditul de 1,7 milioane  de lei”, se arată în investigația CIJM.

    Svetlana Caitaz, care, la fel ca Anatolie Minciună, este unul dintre magistrații desemnați în 2017 de CSM să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, se numără printre judecătorii care, la sfârșitul anului 2012, au fost obligați de CSM să accepte transferul de la Curtea Supremă de Justiție la Curtea de Apel Chişinău sau la o altă instanţă inferioară, fie să plece onorabil din sistem, prezentându-şi demisia. Decizia a fost luată la aproape un an după ce în fruntea Curții Supreme de Justiție a venit Mihai Poalelungi. Astfel, Caitaz a ajuns magistrată la Judecătoria Cahul, sediul Cantemir.

    Judecătoarea a beneficiat de un apartament spațios la preț redus, potrivit unei anchete semnate de RISE Moldova. Caitaz este proprietara unei case de 187 de metri pătrați, cu tot cu construcțiile accesorii, doar că nu în capitală, ci în Cantemir, oraș în care a activat în anii ‘90.

    În același timp, o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice a scos la iveală faptul că magistrata s-a îndatorat în anul 2014 pentru achitarea apartamentului luat la preţ preferenţial, cu 31.500 de euro, bani pe care trebuia să-i întoarcă până la sfârșitul lui 2017. „În doar trei ani, judecătoarea s-a angajat să întoarcă suma de 630.000 de lei, echivalentul salariului ei pentru trei ani. Anul trecut magistrata Caitaz a mai contractat două credite: unul de 100.000 de lei, scadent în 2021, cu o dobândă de 17,5%. Celălalt credit este de 50.000 de lei, bani care vor fi întorşi până în 2019. Un simplu calcul ne arată că din venitul pe care l-a obținut anul trecut familia Caitaz, peste 451.000 de lei (circa 37.000 de lei lunar - n.r.), mai mult de jumătate din sumă este achitată pentru credite. Întrebată cum va reuși să scape de datorii într-o perioadă de câțiva ani, magistrata nu a vrut să comenteze”, se menționează în anchetă.

    Judecătorul Igor Negreanu a ajuns în vizorul presei acum un an, când a scăpat de urmărire penală, după ce membrii CSM au respins două sesizări ale procurorului general, care a solicitat eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale și tragere la răspundere. Una dintre solicitările procurorului general se referea la pronunțarea unei sentințe, decizii sau hotărâri ilegale, iar cea de-a doua presupusă încălcare, la excesul de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu. În urma examinării sesizărilor de către CSM, membrii Consiliului au decis că abaterile care i se invocă magistratului se referă la încălcarea de procedură, iar acest fapt nu cade sub incidența Codului penal.

    Veronica Carapirea, judecător de instrucție la Judecătoria Cimișlia, sediul Basarabeasca, a figurat anterior într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată în comun cu Ziarul de Gardă. La sfârșitul lui 2008, președintele Vladimir Voronin a refuzat numirea Veronicăi Carapirea în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Conform informațiilor din documentul prezidențial, pe Voronin l-a deranjat faptul că aceasta «admite la examinarea dosarelor încălcări serioase ale procedurii judiciare și ale normelor de etică profesională, achitând nemotivat contravenienți și inculpați sau pronunțând sentințe ce contravin vădit legislației și probelor acumulate de organele de anchetă». Președintele a făcut referire la cazul inculpatei Irina Reihert, căreia magistrata i-a redus termenul pedepsei de la aproape şapte ani de închisoare cu executare la cinci ani de închisoare cu suspendare. În aprilie 2009, Vladimir Voronin a semnat totuşi decretul prin care Veronica Carapirea a devenit judecătoare până la pensionare”, potrivit anchetei. În 2012, Veronica Carapirea a intrat din nou în vizorul presei, după ce Colegiul Disciplinar din cadrul CSM i-a aplicat mustrare, pentru că ar fi preluat şi examinat un dosar care era în procedura unui alt judecător. Carapirea invoca atunci o defecţiune a programului electronic de distribuire aleatorie a dosarelor, care nu ar fi funcţionat aproape jumătate de an.

    Din lista judecătorilor propuși inițial de președinții instanțelor pentru acordarea Diplomei de Onoare a CSM au făcut parte și Ion Guzun, Luiza Gafton, Nadejda Toma și Mariana Pitic, de la CSJ, precum și Ion Muruianu, de la Curtea de Apel Chișinău, și Mihail Macar, de la Judecătoria Hâncești. Aceștia au fost însă respinși de membrii CSM.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Muruianu, gelos pe o judecătoare şi supărat pe Colegiul de Evaluare al CSM pentru calificativul „foarte bine”

    Precizăm că membrii Colegiului de Evaluare a performanţelor judecătorilor, care i-au atribuit lui Muruianu calificativul „foarte bine”, sunt: Svetlana Novac şi Nicolae Gordilă, de la CSJ, Ghenadie Eni, preşedintele Judecătoriei Cahul, Iulia Grosu, de la CA Bălţi, Mihail Macar, de la Judecătoria Hânceşti, Diana Scobioală şi Elena Belei, profesori de drept.

    Precizăm că membrii Colegiului de Evaluare a performanţelor judecătorilor, care i-au atribuit lui Muruianu calificativul „foarte bine”, sunt: Svetlana Novac şi Nicolae Gordilă, de la CSJ, Ghenadie Eni, preşedintele Judecătoriei Cahul, Iulia Grosu, de la CA Bălţi, Mihail Macar, de la Judecătoria Hânceşti, Diana Scobioală şi Elena Belei, profesori de drept.


     

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU