Știri

• Tranzacții de mii de euro, mașini scumpe și terenuri noi // Cum au trăit șefii din Justiție în 2019

  Unii șefi ai celor mai importante instanțe de judecată din țara noastră și-au reînnoit anul trecut colecțiile de mașini, au moștenit bani sau terenuri, iar alții au beneficiat, ca și  în ceilalți ani, de donații generoase de la părinți și rude. Reporterii Anticoruptie.md au analizat declarațiile de avere și de interese personale ale președinților și vicepreședinților Curții Supreme de Justiție, Curții de […]

  Citiţi mai departe

  Unii șefi ai celor mai importante instanțe de judecată din țara noastră și-au reînnoit anul trecut colecțiile de mașini, au moștenit bani sau terenuri, iar alții au beneficiat, ca și  în ceilalți ani, de donații generoase de la părinți și rude. Reporterii Anticoruptie.md au analizat declarațiile de avere și de interese personale ale președinților și vicepreședinților Curții Supreme de Justiție, Curții de Apel Chișinău și Judecătoriei Chișinău, depuse pentru anul 2019. 

  Tranzacții de milioane cu apartamente și mașini de lux

  Ghenadie Pavliuc, adjunct al președintelui Judecătoriei Chișinău, a făcut anul trecut mai multe tranzacții de sute de mii de lei și zeci de mii de euro. Acesta și-a schimbat aproape toate mașinile pe care le avea în garaj. Astfel, el a cesionat un BMW contra sumei de 10 mii de euro, iar pentru 13.600 de euro, în noiembrie 2019 a cesionat un Hyundai Tucson, pe care l-a cumpărat anul trecut nou-nouț, cu 21.470 de euro. În august 2019 el a mai vândut, cu 353 de mii de lei, un automobil de marcă Toyota RAV 4. Tot anul trecut Pavliuc a cumpărat cu 427.680 de lei un BW X3, pe care în ianuarie 2020 l-a vândut cu 420 de mii, potrivit declarației de avere. În 2020 magistratul a intrat în proprietatea altor două automobile, un Renault Kadjar și un Lexus, pentru care a scos din buzunar 751 de mii de lei. Conform actului prezentat la Autoritatea Națională de Integritate, în ianuarie 2020, Ghenadie Pavliuc a cesionat un apartament de 66 de metri pătrați, contra sumei de 35 de mii de euro. În urma decesului părinților, anul trecut Pavliuc a moștenit 2.000 de dolari, 2.500 de euro și 45.000 de lei. Din salariul de judecător Pavliuc a obținut anul trecut 296 de mii de lei, la care se adaugă 16 mii, din activitatea didactică la INJ, USM și USEM. Soția sa a completat bugetul familiei cu 67 de mii de lei, la care se adaugă indemnizația pentru creșterea copilului de aproape 30 de mii.

   

  Terenuri noi, datorii și donații de mii de euro

  Vicepreședintele Judecătoriei Chișinău, Dorin Dulghieru, s-a ales anul trecut cu mai multe loturi de pământ. Astfel, în decembrie 2019 el a primit cu titlu de donație șapte terenuri agricole cu suprafața totală de 5,1 hectare. Anul trecut magistratul a cesionat un automobile de model Skoda Superb contra sumei de 30.000 de euro. În schimb, el a luat în Leasing, un Volkswagen Passat, în valoare de 21.500 de euro. Creditul, în mărime de 5.000 de euro, trebuie întors până în 2021, cu 8,99% rata dobânzii. În declarația de avere și interese pentru 2019 a judecătorului sunt trecute salariul acestuia și veniturile din activitatea academică, în valoare totală de 308 mii de lei.

   

  Un alt vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, Corneliu Guzun, nu a făcut achiziții importante în 2019. În schimb, acesta a beneficiat de donații în mărime de 13 mii de euro. Totodată, magistratul a contractat anul trecut un împrumut de două ori mai mare decât veniturile sale pe un an întreg. Având în 2019 venituri de numai 252 de mii, Guzun a luat un credit în mărime de jumătate de milion de lei, pe care trebuie să-l întoarcă timp de 10 ani, cu o rată a dobânzii de 11,11 la sută.

  Mașini noi în garajele șefilor din Justiție

  Mai mulți șefi ai celor mai importante instanțe din țară și-au completat garajele în 2019 cu mașini de lux. Bunăoară vicepreședintele Curții de Apel Chișinău, Iurie Iordan, și-a cumpărat anul trecut un automobil nou-nouț de model Toyota RAV4, pentru care a achitat mai bine de jumătate de milion de lei. Pentru a-și permite achiziția, judecătorul a vândut alte două automobile, ambele de marcă Toyota, cu 160, respectiv 95 de mii de lei, și a contractat un credit în mărime de 249 de mii de lei, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2021, cu o rată a dobânzii de 24,69%. Veniturile familiei Iordan în 2019, alcătuite din salariul său și al soției, precum și din pensie, se cifrează la 700 de mii de lei.

  Și președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, a vândut anul trecut un automobil pentru a-și cumpăra unul mai nou. El a schimbat o Toyota Corola, pe o Toyota RAV 4, pentru care a scos din buzunar 330 de mii de lei. Curios este faptul că, în declarația de avere și interese personale pentru anul trecut Țurcanu a indicat că a vândut autoturismul cu 130 de mii de lei, asta chiar dacă în declarația completată un an mai devreme valoarea mașinii era de doar 6.750 de lei. Magistratul a avut în 2019 venituri de 339 de mii de lei din activitatea de judecător, la care se adaugă 54 de mii, din activitatea didactică de lector la Academia de Studii Economice, Universitatea de Stat și la Institutul Național al Justiției. 11 mii de lei a obținut Țurcanu din darea în chirie a unui spațiu, iar soția sa a completat bugetul familiei cu 66 de mii de lei. 106 mii de lei se regăsesc în conturile bancare ale judecătorului.

   

  Și vicepreședinta CSJ, președinta interimară a Colegiului Civil, Tamara Chișca-Doneva, s-a ales anul trecut cu un automobile de marcă Toyota. Magistrata a achitat însă de cinci ori mai puțin decât colegul său de la Curtea de Apel – 100 de mii de lei. Judecătoarea a avut anul trecut un salariu anual de 321 de mii de lei, la care se adaugă pensia de 162 de mii. Soțul acesteia a completat bugetul familiei cu 112 mii de lei. În depozitele bancare ale magistratei se păstrează 71 de mii de lei și 12 mii de euro.

  Mai mulți șefi din justiție nu au achiziționat nimic în 2019

  Ceilalți șefi ai Curții Supreme de Justiție, ai Curții de Apel Chișinău, și ai Judecătoriei Chiținău nu au făcut achiziții importante anul trecut.

  Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti, a avut anul trecut un salariu de 397 de mii de lei, adică 33 de mii de lei pe lună. Pensia magistratului constituie 162 de mii de lei. Din vânzarea unui autoturism primit drept moștenire, Timofti a mai adunat 4.000 de lei.

  Vicepreședintele CSJ, președinte interimar al Colegiului Penal, Iurie Diaconu, a încasat în 2019, 379 de mii de lei din salariu, la care se adaugă o pensie de 162 de mii. Pensia soției sale a fost de zece ori mai mica. La bancă soții Diaconu păstrează 381 de mii de lei.

  Președinta interimară a Curții de Apel, Lidia Bulgac, a avut în 2019 venituri de 488 de mii de lei, formate din salariul de la Curte, cel de la INJ, precum și din pensie. La bancă magistrate depozitează 226 de mii de lei.

  Nelea Budăi, vicepreședinta Curții de Apel Chișinău, a ridicat în 2019 un salariu de 387 de mii de lei, la care se adaugă circa șase mii din activitatea didactică. Pensia magistratei se cifrează la 287 de mii de lei, echivalentul a 24 de mii de lei pe lună. Soțul judecătoarei a adus în familie 133 de mii din pensie.

  Dacă în 2018 vicepreședintele Judecătoriei Chișinău, Vitalie Stratan, și-a cumpărat o casă de locuit, anul trecut magistratul nu a făcut achiziții valoroase. Împreună cu soția, acesta a acumulat 362 de mii de lei în 2019, la care se adaugă alocația pentru copii, în mărime de 2.850 de roni.
  Sursa: anticoruptie.md

• Cum a ajuns finul de cununie al unui magistrat la Curtea Supremă de Justiție vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău

  Judecătorul Corneliu Guzun a ajuns vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău la trei ani după ce a început să poarte robă, fiind singurul candidat la funcția respectivă. Guzun a fost recomandat pentru funcția de judecător de către nașul său de cununie, Oleg Sternioală, care este vicepreședinte al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ din cadrul Curții Supreme de Justiție și membru al Colegiului de Evaluare […]

  Citiţi mai departe

  Judecătorul Corneliu Guzun a ajuns vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău la trei ani după ce a început să poarte robă, fiind singurul candidat la funcția respectivă. Guzun a fost recomandat pentru funcția de judecător de către nașul său de cununie, Oleg Sternioală, care este vicepreședinte al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ din cadrul Curții Supreme de Justiție și membru al Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.  Odată cu promovarea în funcție, în bugetul judecătorului au început să curgă donații … de la soacră, care lucrează în străinătate.

  Corneliu Guzun a fost numit la 24 aprilie 2015 judecător la Judecătoria Râșcani pentru un termen de cinci ani, la puțin peste o lună după ce a fost propus de către Consiliul Superior al Magistraturii. Candidatura lui Guzun a fost admisă la 19 februarie 2015 de către Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii .

  Acesta a fost recomandat drept „persoană inteligentă, integră profesional și moral” de către doi magistrați de la Curtea Supremă de Justiție – fostul președinte, Mihai Poalelungi, și Oleg Sternioală. 

  Ultimul a recunoscut că este nașul de cununie al lui Guzun, dar a infirmat orice implicare în cariera finului său: „Dl Guzun Corneliu este finul meu de cununie, dar nu l-am promovat în sistemul judecătoresc şi nici nu l-am ajutat „să ajungă în scurt timp” vicepreşedinte al Judecătoriei Chişinău”. 

  Până să ajungă judecător, Corneliu Guzun a lucrat aproape 13 ani ca jurist la compania Gas Natural Fenosa. La 31 octombrie 2014, el a absolvit Institutul Național al Justiției cu media 8.10, acolo unde a ținut cursuri și nașul său de cununie. 

  Singurul candidat, evaluat cu „excelent”

  Corneliu Guzun a fost singurul candidat la funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău și șef al sediului Râșcani. Începând cu 4 iulie 2017, el a deținut interimatul funcției de șef al sediului Râșcani al Judecătoriei Chișinău, înlocuindu-l pe Oleg Melniciuc, finul de cununie al lui Mihai Poalelungi, suspendat pentru îmbogățire ilicită.

  În aprilie 2018, Guzun a fost supus evaluării, procedură obligatorie pentru promovarea magistraților în funcții administrative, acumulând 93 de puncte și calificativul „excelent”.

  Este adevărat că Oleg Sternioală a fost singurul membru al Colegiului de Evaluare care s-a abținut să semneze hotărârea privind evaluarea lui Guzun. „Nu am semnat hotărârea privind evaluarea dlui Guzun Corneliu, deoarece nu am participat la evaluarea acestuia. L-am recomandat la funcţia de judecător deoarece aceasta era opinia mea despre el”, a spus Sternioală.  

  La 11 mai 2018, Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor a admis candidatura lui Corneliu Guzun pentru promovarea în funcţie administrativă, iar Consiliul Superior al Magistraturii l-a propus la 29 mai curent pentru funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău.

  Astfel, Corneliu Guzun a fost confirmat în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău pe un termen de patru ani prin decret prezidențial la 19 septembrie 2018.

  Nevoit să judece foștii colegi

  Toate litigiile chișinăuenilor cu distribuitorul de energie electrică Gaz Natural Fenosa, unde a lucrat Corneliu Guzun, sunt examinate la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău. Astfel, în gestiunea lui Guzun ajung mai multe dosare în care compania este reprezentată de foștii săi colegi.

  Cetățeanul Vasili Novacov a depus în februarie 2017 o plângere la Consiliul Superior al Magistraturii pe numele lui Guzun pe motiv că nu i-a expediat în termen rezonabil hotărârea motivată într-un litigiu cu Gaz Natural Fenosa. În consecință, i-a fost limitat dreptul de atac în instanța ierarhic superioară. Sesizarea lui Novacov a fost declarată inadmisibilă după ce a motivat Guzun că atât asistentul său, cât și grefiera au fost în concediu.

  În cei trei ani de carieră, pe numele lui Guzun au fost depuse 15 plângeri la Consiliul Superior al Magistraturii. Toate au fost declarate neîntemeiate.

  Corneliu Guzun a declarat că nu există conflicte de interese atunci când ajung în gestiunea sa dosarele ce țin de Gas Natural Fenosa: „De fiecare dată când ajunge în gestiunea mea un astfel de dosar, eu anunț părțile că am lucrat la Fenosa. De câteva ori au fost depuse cereri de recuzare și au fost respinse de fiecare dată. Am respectat legea și nu au fost niciodată conflicte”, a răspuns  magistratul. 

  Casă cu trei nivele, credite de sute de mii și mașină de lux

  Corneliu Guzun locuiește într-o casă cu trei nivele în orașul Durlești, mun. Chișinău. Datele cadastrale arată că imobilul său ar avea doar 83,3 metri pătrați. Însă în declarația de avere și interese personale pentru 2017, judecătorul a indicat o suprafață de două ori mai mare – 168,6 metri pătrați.

  Conform aceleiași declarații, imobilul ar avea o valoare cadastrală de aproape 600.000 de lei (circa 30.000 de euro). În timp ce valoarea de piață este de cel puțin 100.000 de euro.

  Imobilul este înregistrat pe numele soției sale, Irina Guzun, și a fost cumpărat la sfârșitul lui 2007.

   

  La sfârșitul lui 2010, casa a fost pusă în gaj pentru un credit de 650.000 de lei, care trebuie întors până în 2025, cu o rată a dobânzii de 7 procente. Un alt credit de 160.000 de lei a fost contractat de Corneliu Guzun în 2013. Acest împrumut trebuie restituit până la sfârșitul anului curent, cu o rată a dobânzii de 15 procente.

   

  La capitolul clădiri și construcții, pe lângă casa de locuit din Durlești, magistratul a raportat cota de ¼ dintr-un apartament cu suprafața de 71,2 metri pătrați amplasat într-un bloc de pe strada Petru Zadnipru din sectorul Ciocana al Capitalei. În același apartament, cumpărat la sfârșitul anilor `90, își au viza de reședință mama și sora lui Corneliu Guzun.

  Deși locuința este evaluată cadastral la circa 380.000 de lei, în actul prezentat de judecător la Autoritatea Națională de Integritate a fost trecută suma de 8.965 de lei.

   

  Corneliu Guzun a mai raportat un teren de 32 de ari în satul Frasin, raionul Dondușeni, o casă de locuit de 60,2 metri pătrați și cinci construcții accesorii. Bunurile i-au fost donate soției judecătorului în 2001.

  Magistratul mai deține și o Honda CRV, fabricată în 2006, pe care a cumpărat-o în 2013 contra sumei de 200.000 de lei (circa 10.000 de euro).

  În declarația de avere și interese personale a magistratului pentru 2017 mai sunt trecute veniturile acestuia în mărime de 239.000 de lei, circa 20.000 de lei lunar, din salariu și indemnizații.

  Soția magistratului se află în concediu de îngrijire a copilului. Aceasta primește donații generoase de la mama sa, care lucrează în străinătate. De pildă, în 2014, donația a constituit 4.043 de euro. După ce a ajuns Corneliu Guzun judecător, constatăm că donația din partea soacrei s-a dublat – 10.361 de euro în 2015, 7.436 în 2016 și 8.342 de euro în 2017. Soacra lui Guzun, în vărstă de 60 de ani, mai are un fiu.

  „Mi-am făcut carieră cu puterile proprii”

  Contactat de reporterul Centrului de Investigații Jurnalistice, Corneliu Guzun a respins acuzațiile că ar fi fost ajutat în carieră de Oleg Sternioală. „Este o întrebare fără sens. Nu m-a ajutat nașul, nu m-a ajutat nimeni. Mi-am făcut carieră cu puterile proprii. Verificați cum am ajuns vicepreședinte la Judecătoria Chișinău și o să vă convingeți de acest lucru”, ne-a declarat magistratul.
  Sursa: anticoruptie.md

• Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, are vicepreședinte. Cine a câștigat concursul de angajare

  Magistratul Corneliu Guzun a fost aprobat, astăzi, în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, pentru un mandat de patru ani. Decizia a fost luată de către Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), iar candidatura acestuia urmează să fie propusă președintelui pentru numire. Corneliu Guzun a fost numit în funcția de judecător în anul 2015, iar din septembrie 2017 a […]

  Citiţi mai departe

  Magistratul Corneliu Guzun a fost aprobat, astăzi, în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, pentru un mandat de patru ani. Decizia a fost luată de către Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), iar candidatura acestuia urmează să fie propusă președintelui pentru numire.

  Corneliu Guzun a fost numit în funcția de judecător în anul 2015, iar din septembrie 2017 a exercitat interimatul funcției de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău. Recent, Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor i-a acordat judecătorului calificativul ”excelent”, iar Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor – 48 de puncte din 62 posibile.

  Tot astăzi, CSM a aprobat candidatura lui Vladislav Schibin în funcția de magistrat al Judecătoriei Bălți, sediul Bălți, pentru un termen de cinci ani. Pentru a intra în funcție, acesta trebuie, la fel, să fie numit în funcție de către președinte.

  Deasemenea, CSM a numit, astăzi, un inspector – judecător. Concursul de suplinire a funcției vacante a fost câștigat de către Ioana Chironeț, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. Anterior, Ioana Chironeț a activat în funcția de executor judecătoresc, avocat stagiar, dar și șef al Secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii.

  Un alt magistrat de la Judecătoria Chișinău a fost detașat la Institutul Național al Justiției, pentru a activa în cadrul Direcției instruire și cercetare. Acesta este Ion Chirtoacă, care are o experiență de activitate în calitate de judecător de aproximativ doi ani.

  În cadrul ședinței de astăzi a CSM, au fost examinate și rezultatele concursului de angajare a unui judecător la Judecătoria Comrat, sediul Comrat. La concurs s-a înscris un singur candidat, Vitali Cebotari, procuror în cadrul Procuraturii de nivelul Curții de Apel Cahul. Acesta nu a întrunit, însă, numărul necesar de voturi. Prin urmare, urmează să fie anunțat un alt concurs.
  Sursa: bizlaw.md

• (FOTO) Șapte judecători au depus astăzi jurământul

  Șapte judecători recent numiți în funcție au depus jurământul astăzi, 5 mai, în faţa Consiliului Superior al Magistraturii, în ședință solemnă, comunică Politik.md. Noii judecători – Natalia Costaș, Natalia Mămăligă, Eleonora Badan-Melnic, Nicolae Pasecinic, Grigorii Cazacu, Vitalii Ciumac și Corneliu Guzun au jurat să respecte Constituţia şi legile ţării, drepturile şi libertăţile omului, să-și îndeplinească cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire […]

  Citiţi mai departe

  Șapte judecători recent numiți în funcție au depus jurământul astăzi, 5 mai, în faţa Consiliului Superior al Magistraturii, în ședință solemnă, comunică Politik.md.
  Noii judecători – Natalia Costaș, Natalia Mămăligă, Eleonora Badan-Melnic, Nicolae Pasecinic, Grigorii Cazacu, Vitalii Ciumac și Corneliu Guzun au jurat să respecte Constituţia şi legile ţării, drepturile şi libertăţile omului, să-și îndeplinească cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce le revin. Aceștia au fost numiți în funcția de judecător pe un termen de 5 ani, de către Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.