Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Морару Олег
Căutare avansată

Harmaniuc Petru

Judecătoria Chișinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 30 iunie 2017

Prin Decretul Președintelui RM nr. 251-VIII din 30 iunie 2017, domnul Petru HARMANIUC se numește în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, pe un termen de cinci ani.

Prin Hotărârea nr. 292/15 din 02 mai 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea domnului Harmaniuc Petru în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, pe un termen de 5 ani.

Instruire/Diplome
31 martie 2013 a absolvit cursurile de formare iniţială a candidaţilor la funcţia de judecător obţinînd media generală (nota) 9,46

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
30 octombrie 2009 - 30 octombrie 2010, a ocupat funcţia de avocat-stagiar, în cadrul BAA "Facultatea de Drept", Uniunea Avocaţilor din RM;
06 aprilie 2010-03 octombrie 2011 a activat în funcţie de jurist în cadrul Spitalului Clinic de Traumatologie şi Ortopedie;
17 aprilie 2013 pînă la 10 martie 2015 a deţinut funcţia de asistent judiciar al Curţii Supreme de Justiţie, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ;
02 noiembrie 2015 reangajat în funcţia de asistent judiciar la Judecătoria Centru mun. Chişinău.

PUBLICAȚII
Autorul articolului științific: "Necesitatea umană ca fundament al motivaţiei infracţionale prin prisma ştiinţei psihologice şi a dreptului penal", Revista Naţională de Drept nr. 11 (181), 2015 

Data numirii în funcție: 30 iunie 2017

Prin Decretul Președintelui RM nr. 251-VIII din 30 iunie 2017, domnul Petru HARMANIUC se numește în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, pe un termen de cinci ani.

Prin Hotărârea nr. 292/15 din 02 mai 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea domnului Harmaniuc Petru în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, pe un termen de 5 ani.

Instruire/Diplome
31 martie 2013 a absolvit cursurile de formare iniţială a candidaţilor la funcţia de judecător obţinînd media generală (nota) 9,46

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
30 octombrie 2009 - 30 octombrie 2010, a ocupat funcţia de avocat-stagiar, în cadrul BAA "Facultatea de Drept", Uniunea Avocaţilor din RM;
06 aprilie 2010-03 octombrie 2011 a activat în funcţie de jurist în cadrul Spitalului Clinic de Traumatologie şi Ortopedie;
17 aprilie 2013 pînă la 10 martie 2015 a deţinut funcţia de asistent judiciar al Curţii Supreme de Justiţie, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ;
02 noiembrie 2015 reangajat în funcţia de asistent judiciar la Judecătoria Centru mun. Chişinău.

PUBLICAȚII
Autorul articolului științific: "Necesitatea umană ca fundament al motivaţiei infracţionale prin prisma ştiinţei psihologice şi a dreptului penal", Revista Naţională de Drept nr. 11 (181), 2015 

 

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii nr. 119/7 din 25 septembrie 2020, hotărârile adoptate de judecătorul Petru Harmaniuc de la Judecătoria Chişinău, nu au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Hotărârile/sentințele/încheierile menținute din cele contestate:
2017 au fost contestate în total 11 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 11 ceea ce constituie 100%;
2018 au fost contestate în total 37 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 36 ceea ce constituie 97,29%;
2019 au fost contestate în total 81 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 78 ceea ce constituie 96,29%.
Hotărârile/sentințele/încheierile casate din cele examinate:
2017, din 266 cauze examinate, 0 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0%;
2018, din 335 cauze examinate, 3 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0,89%;
2019, din 266 cauze examinate, 5 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,98%.

Prin Hotărârea nr. 25/1 din 19 ianuarie 2021, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins demersul președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, referitor la menținerea împuternicirilor judecătorului Petru Harmaniuc, transferat de la sediul Buiucani la sediul Centru al instanței pentru examinarea unor cauze aflate în procedură.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 119/7 din 25 septembrie 2020, Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor a evaluat activitatea judecătorului Valeri HUDOBA de la Judecătoria Comrat, sediul central, atribuindu-i calificativul ”Foarte bine”.

Conform Hotărârii nr. 152/16 din 31 martie 2015, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura domnului HARMANIUC Petru pentru participare la concursul în vederea suplinirii funcţiilor vacante de judecător

Potrivit Hotărârii nr. 547/22 din 09 iulie 2013, Consiliul Superior al Magistraturii a considerat compatibil cu interesele funcţiei publice candidatul la funcţia de judecător Harmaniuc Petru Valeriu.


Prin Hotărârea nr. 25/1 din 19 Ianurie 2021, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins demersul președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, referitor la menținerea împuternicirilor judecătorului Petru Harmaniuc, transferat de la sediul Buiucani la sediul Centru al instanței pentru examinarea unor cauze aflate în procedură.

Activități extrajudiciare
Prin Hotărârea nr. 230/15 din 25 Iunie 2019, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii deleagă pentru participare la vizita de studiu în cadrul Proiectului Twinning al Uniunii Europene”Eficientizarea sistemului de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului în Republica Moldova”, ce se va desfășura în perioada 23 – 27 septembrie 2019, în Lituania, după cum urmează: 
- Petru Moraru, membru al Consiliului Superior al Magistraturii; 
- Anatolie Galben, membru al Consiliului Superior al Magistraturii; 
- Anatolie Țurcan, judecător la Curtea Supremă de Justiție; 
- Mihail Diaconu, judecător la Curtea de Apel Chișinău; 
- Petru Harmaniuc, judecător la Judecătoria Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 188/10 din 21 mai 2019, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor pentru participare la prezentarea recomandărilor experților lituanieni privind îmbunătățirea Codului Penal și Codului de Procedură Penală,după cum urmează:
- Petru Moraru, membru al Consiliul Superior al Magistraturii; 
- Anatolie Țurcan judecător la Curtea Supremă de Justiție; 
- Mihail Diaconu, judecător la Curtea de Apel Chișinău; 
- Petru Harmaniuc, judecător la Judecătoria Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 153/8 din 16 aprilie 2019, se deleagă pentru participare la discuțiile asupra recomandărilor experților privind examinarea cauzelor de spălare a banilor și finanțare a terorismului de către instanțele judecătorești după cum urmează:
- Petru Moraru, membru al Consiliul Superior al Magistraturii;
- Anatolie Țurcan judecător la Curtea Supremă de Justiție;
- Diaconu Mihail, judecător la Curtea de Apel Chișinău;
- Harmaniuc Petru, judecător la Judecătoria Chișinău.

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii nr. 119/7 din 25 septembrie 2020, hotărârile adoptate de judecătorul Petru Harmaniuc de la Judecătoria Chişinău, nu au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Hotărârile/sentințele/încheierile menținute din cele contestate:
2017 au fost contestate în total 11 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 11 ceea ce constituie 100%;
2018 au fost contestate în total 37 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 36 ceea ce constituie 97,29%;
2019 au fost contestate în total 81 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 78 ceea ce constituie 96,29%.
Hotărârile/sentințele/încheierile casate din cele examinate:
2017, din 266 cauze examinate, 0 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0%;
2018, din 335 cauze examinate, 3 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0,89%;
2019, din 266 cauze examinate, 5 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,98%.

Prin Hotărârea nr. 25/1 din 19 ianuarie 2021, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins demersul președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, referitor la menținerea împuternicirilor judecătorului Petru Harmaniuc, transferat de la sediul Buiucani la sediul Centru al instanței pentru examinarea unor cauze aflate în procedură.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 119/7 din 25 septembrie 2020, Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor a evaluat activitatea judecătorului Valeri HUDOBA de la Judecătoria Comrat, sediul central, atribuindu-i calificativul ”Foarte bine”.

Conform Hotărârii nr. 152/16 din 31 martie 2015, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura domnului HARMANIUC Petru pentru participare la concursul în vederea suplinirii funcţiilor vacante de judecător

Potrivit Hotărârii nr. 547/22 din 09 iulie 2013, Consiliul Superior al Magistraturii a considerat compatibil cu interesele funcţiei publice candidatul la funcţia de judecător Harmaniuc Petru Valeriu.

Prin Hotărârea nr. 25/1 din 19 Ianurie 2021, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins demersul președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, referitor la menținerea împuternicirilor judecătorului Petru Harmaniuc, transferat de la sediul Buiucani la sediul Centru al instanței pentru examinarea unor cauze aflate în procedură.

Activități extrajudiciare
Prin Hotărârea nr. 230/15 din 25 Iunie 2019, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii deleagă pentru participare la vizita de studiu în cadrul Proiectului Twinning al Uniunii Europene”Eficientizarea sistemului de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului în Republica Moldova”, ce se va desfășura în perioada 23 – 27 septembrie 2019, în Lituania, după cum urmează: 
- Petru Moraru, membru al Consiliului Superior al Magistraturii; 
- Anatolie Galben, membru al Consiliului Superior al Magistraturii; 
- Anatolie Țurcan, judecător la Curtea Supremă de Justiție; 
- Mihail Diaconu, judecător la Curtea de Apel Chișinău; 
- Petru Harmaniuc, judecător la Judecătoria Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 188/10 din 21 mai 2019, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor pentru participare la prezentarea recomandărilor experților lituanieni privind îmbunătățirea Codului Penal și Codului de Procedură Penală,după cum urmează:
- Petru Moraru, membru al Consiliul Superior al Magistraturii; 
- Anatolie Țurcan judecător la Curtea Supremă de Justiție; 
- Mihail Diaconu, judecător la Curtea de Apel Chișinău; 
- Petru Harmaniuc, judecător la Judecătoria Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 153/8 din 16 aprilie 2019, se deleagă pentru participare la discuțiile asupra recomandărilor experților privind examinarea cauzelor de spălare a banilor și finanțare a terorismului de către instanțele judecătorești după cum urmează:
- Petru Moraru, membru al Consiliul Superior al Magistraturii;
- Anatolie Țurcan judecător la Curtea Supremă de Justiție;
- Diaconu Mihail, judecător la Curtea de Apel Chișinău;
- Harmaniuc Petru, judecător la Judecătoria Chișinău.

Hotărârea nr. 25/1 din 19 ianuarie 2021

Hotărârea nr. 25/1 din 19 ianuarie 2021

Hotărârea nr. 119/7 din 25 septembrie 2020

Hotărârea nr. 230/15 din 25 iunie 2019

Hotărârea nr. 188/10 din 21 mai 2019

Hotărârea nr. 153/8 din 16 aprilie 2019

Hotărârea nr. 547/22 din 09 iulie 2013

Hotărârea nr. 152/16 din 31 martie 2015

Hotărârea nr. 292/15 din 02 mai 2017

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2017-2019), în privința judecătorului Petru Harmaniuc nu au fost intentate proceduri disciplinare.

Prin Hotărârea nr. 264/11 din 26 noiembrie 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Tanasov Gheorghe împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 744s-1094p/m din 18 august 2021, emisă pe marginea sesizării depuse asupra acțiunilor judecătorilor Morozan Ion și Harmaniuc Petru de la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani).

Prin Hotărârarea nr. 37/1 din 25 ianuarie 2019, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins ca neîntemeiată contestația declarată de către cetățeanul Anatol Mătăsaru, împotriva Deciziei Inspecției Judiciare nr. 1242s-1562p/m și 1267s-1587p/m din 27 Decembrie 2018, de respingere a sesizării acesteia privitor la faptele judecătorului Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) Harmaniuc Petru.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2019), au fost înregistrate 5 sesizări, care ulterior au fost respinse.

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2017-2019), în privința judecătorului Petru Harmaniuc nu au fost intentate proceduri disciplinare.

Prin Hotărârea nr. 264/11 din 26 noiembrie 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Tanasov Gheorghe împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 744s-1094p/m din 18 august 2021, emisă pe marginea sesizării depuse asupra acțiunilor judecătorilor Morozan Ion și Harmaniuc Petru de la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani).

Prin Hotărârarea nr. 37/1 din 25 ianuarie 2019, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins ca neîntemeiată contestația declarată de către cetățeanul Anatol Mătăsaru, împotriva Deciziei Inspecției Judiciare nr. 1242s-1562p/m și 1267s-1587p/m din 27 Decembrie 2018, de respingere a sesizării acesteia privitor la faptele judecătorului Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) Harmaniuc Petru.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2019), au fost înregistrate 5 sesizări, care ulterior au fost respinse.

Hotărârea nr. 264/11 din 26 noiembrie 2021

Hotărârarea nr. 37/1 din 25 ianuarie 2019

Știri
  • Judecătorul Petru Harmaniuc și-a vândut casa de la Stăuceni și un Lexus. În schimb, și-a cumpărat un apartament de 170 de mp și un Mercedes de jumătate de milion de lei. ANI l-a verificat și nu a găsit avere nejustificată

    Autoritatea Națională de Integritate a verificat averea judecătorului Petru Harmaniuc, de la Judecătoria Chișinău, care deține și a făcut tranzacții cu mai multe imobile și automobile în valoare de câteva milioane de lei, fără să identifice diferență substanțială nejustificată între veniturile și cheltuielile acestuia. Asta, în pofida unor discrepanțe între datele indicate în declarațiile de avere și cele indicate în actul de constatare.

    Petru Harmaniuc este fiul fostului magistrat de la Curtea de Apel Bălți, Valeriu Harmaniuc, care a emis mai multe hotărâri controversate pe timpul când era judecător la Curtea de Apel Economică. În ultimii ani, Petru Harmaniuc a făcut tranzacții de milioane cu bunurile sale mobile și imobile.

    Autoritatea Națională de Integritate a verificat averea judecătorului Petru Harmaniuc, de la Judecătoria Chișinău, care deține și a făcut tranzacții cu mai multe imobile și automobile în valoare de câteva milioane de lei, fără să identifice diferență substanțială nejustificată între veniturile și cheltuielile acestuia. Asta, în pofida unor discrepanțe între datele indicate în declarațiile de avere și cele indicate în actul de constatare.

    Petru Harmaniuc este fiul fostului magistrat de la Curtea de Apel Bălți, Valeriu Harmaniuc, care a emis mai multe hotărâri controversate pe timpul când era judecător la Curtea de Apel Economică. În ultimii ani, Petru Harmaniuc a făcut tranzacții de milioane cu bunurile sale mobile și imobile.

    Petru Harmaniuc a acces în sistemul public având deja o casă de peste 96 de metri pătrați, în localitatea Stăuceni, suburbia Chișinăului. În aprilie 2013, el a fost angajat asistent judiciar la Curtea Supremă de Justiție. Ziarul de Gardă a relatat anterior că, potrivit datelor de la Cadastru, Petru Harmaniuc avea 18 ani când a cumpărat lotul de pământ de la Stăuceni pe care şi-a construit casa. În anul 2012 a făcut recepţia finală a întregului imobil. Ulterior, pe parcursul anului 2013, el și-a cumpărat un Mercedes E 220 CDI, în valoare de 255 000 de lei, declarând altele două mașini: Toyota Rav 4 și BMW X5, pe care le-ar fi utilizat în comodat. Totodată, el nu a declarat atunci conturi bancare sau economii care să justifice achizițiile. Ulterior, el a menționat pentru portalul Anticoruptie.md al Centrului de Investigații Jurnalistice că, de la vârsta de 18 ani, s-a întreţinut singur datorită activităţilor pe care le desfăşura, de comercializare a automobilelor și de reprezentare.

    După mai multe încercări eșuate, Petru Harmaniuc a fost numit judecător în iulie 2017, prin decretul fostului președinte, Igor Dodon. Alte trei tentative de a obține statutul de judecător au eșuat, candidatura lui fiind respinsă de fostul președinte, Nicolae Timofti. Fostul șef de stat făcea trimitere la „informațiile prezentate de instituțiile abilitate”, potrivit cărora Petru Harmaniuc nu corespundea rigorilor Codului de etică al judecătorului. În scrisoare expediată Consiliului Superior al Magistraturii de către Nicolae Timofti se mai menționa că în privința candidaților respinși, inclusiv a lui Petru Harmaniuc, „nu există dovezi că ar avea o reputație ireproșabilă”.

    Control ANI inițiat din oficiu 

    În acest răstimp, judecătorul și-a vândut casa de la Stăuceni și o pătrime dintr-un apartament. Și-a cumpărat în schimb un apartament de 170 de metri pătrați, pe care l-a declarat în valoare de peste 86 de mii de euro. De asemenea, a făcut mai multe tranzacții de vânzare-cumpărare cu automobile de lux. 

    Valoarea casei – diminuată în declarațiile de avere, majorată în actul de constatare

    Totodată, judecătorul nu a declarat valoarea reală a bunurilor, care este diferită în actul de constatare, față de declarațiile de avere depuse la ANI.

    Discrepanțe se atestă între datele din declarația pentru 2019 a lui Petru Harmaniuc, în comparație cu cele din actul de constatare al ANI. Este anul în care judecătorul și-a vândut cele două imobile și și-a achiziționat altele. Astfel, potrivit actului de constatare, la 17 aprilie 2019, Petru Harmaniuc și-a vândut apartamentul, pe care îl deținea în proporție de o pătrime, pe care a luat 161 de mii de lei, din totalul sumei de  644 de mii de lei. La 16 iunie 2019, el a vândut casa  de 96 de metri pătrați, pe care o declara la valoarea de 898 402 de lei, cu 150 000 de euro sau 3 078 000 de lei. 

    În declarația de avere pentru 2019, magistratul declară venituri din două tranzacții de vânzare, din care a obținut 1 922 642 de lei și, respectiv, 72 583 de lei, sume mai mici decât cele indicate în actul de constatare. În total – 1 995 225 lei sau cu un milion de lei mai puțin decât se consemnează în actul de constatare al ANI.

    Ulterior, la 2 decembrie 2019, judecătorul și-a cumpărat patru imobile, inclusiv un apartament de 170 de metri pătrați, în valoare declarată de 86 650 de euro. Locuința îi aparține în proporție de două treimi. De asemenea, a mai achiziționat trei încăperi de mici dimensiuni (de 20 de mp, 19 de mp și 6 de mp) pe care susține că a dat, în total, 20 000 de euro. 

    Valoarea automobilului cumpărat – majorată în declarațiile de avere, diminuată în actul de constatare

    Cu un an înainte, în 2018 Petru Harmaniuc declara trei automobile, inclusiv unul nou achiziționat, Lexus Es 300, cu 250 000 de lei. În actul de constatare se arată că, în același an, Petru Harmaniuc ar fi vândut un automobil Mercedes Benz E 200, cu 250 000 de lei, bani din care și-ar fi cumpărat automobilul Lexus, cu 115 220 lei, la care se adaugă acciza 39 380 de lei, pentru importul automobilului. Astfel în actul de constatare este diminuată suma achitată pentru Lexus, față de cea indicată în declarația de avere pentru 2018, de 250 000 lei. 

    Totodată, automobilul Mercedes Benz figurează ca fiind în continuare în proprietatea judecătorului, în anul 2018, deși în actul de constatare se menționează că acest ar fi fost vândut  la 3 august 2018. Automobilul Lexus a fost cumpărat, însă, cu trei luni mai devreme, la 27 mai 2018.

    Mercedes de aproape jumătate de milion de lei

    În 2020, judecătorul Petru Harmaniuc și-a vândut automobilul Lexus Es 300 cu 250 000 de lei și și-a cumpărat altul de aproape două ori mai scump, un Mercedes GLC 300 în valoare de 460 000 de lei, potrivit declarației de avere. Valoarea de piață este, însă, mai mare, de 650 000 lei, potrivit declarației depuse pentru 2021, deoarece „automobilul a fost importat accidentat, fiind ulterior reparat”.

    Aceste tranzacții cu automobilele nu sunt reflectate în actul de constatare al ANI, care a desfășurat controlul doar pentru perioada de când Petru Harmaniuc a fost numit judecător, în iulie 2017, până în august 2020, când a fost inițiat controlul.

    Inspector de integritate: „Mulți înțeleg diferit ce înseamnă venitul”

    Am solicitat clarificări din partea judecătorului Petru Harmaniuc, legate de discrepanțele dintre datele din actul de constatare și cele din declarațiile de avere și de sursele sale de venit, însă acesta nu a răspuns apelurilor și mesajelor noastre. 

    Inspectorul de integritate Ion Nicolaev, care a efectuat controlul și a întocmit actul de constatare, a explicat că, la efectuarea controlului, s-a bazat pe actele oficiale de înstrăinare a imobilelor, și nu pe datele din declarațiile de avere. „Contractul prin care a înstrăinat casa de la Stăuceni, autentificat notarial, arată o valoare de 150 000 de euro. La fel și în cazul apartamentului, am luat în calcul datele din contractul de vânzare-cumpărare. Dacă era indicat venitul corect, nici nu ar fi fost inițiat controlul”. 

    Inspectorul de integritate a mai spus că judecătorul i-a oferit o explicație referitoare la faptul că nu a declarat valoarea reală a imobilelor pe care le-a vândut. „Mulți înțeleg diferit ce înseamnă venitul. El a considerat venitul ca un surplus față de ceea ce avut, deși trebuie indicat prețul de vânzare”. Totodată, magistratul nu riscă nicio sancțiune pentru indicarea datelor care nu corespund adevărului în declarația de avere, a mai precizat inspectorul de integritate. 

    În privința automobilului Lexus Es 300, cumpărat în 2018, a cărui valoare apare mai mică în actul de constatare, față de cea din declarația de avere, inspectorul de integritate a declarat că a acceptat explicația judecătorului Petru Harmaniuc, potrivit căreia ar fi fost importat din Statele Unite în stare avariată, iar ulterior l-a reparat.

    El a pus 250 000 de lei (n.r.: în declarația de avere) pentru că a pus valoarea reparației. Sunt poze cum l-a adus, fărâmat, boțit”, a menționat Ion Nicolaev. 

    Inspectorul de integritate a mai explicat că nu a verificat modul cum a fost cumpărată casa de la Stăuceni și nici tranzacția prin care Harmaniuc și-a cumpărat ultimul automobil de aproape jumătate de milion de lei, deoarece aceste acțiuni au avut loc în afara perioadei supuse controlului, care a fost cuprinsă între iulie 2017 – august 2020. 

    El a fost asistent judiciar, dar dacă de la data eliberării din funcție au trecut mai mult de trei ani, nu putem iniția control pentru acea perioadă”, a argumentat Ion Nicolaev. În ceea ce privește perioada ulterioară controlului, când magistratul și-a cumpărat automobil nou, de aproape jumătate de milion de lei, aceasta poate fi verificată printr-o nouă procedură, dacă este depusă o sesizare, a mai explicat inspectorul de integritate.

    Petru Harmaniuc este judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. El este fiul unui fost judecător, Valeriu Harmaniuc, de la Curtea de Apel Bălți.

    În 2014, Valeriu Harmaniuc și trei foști colegi ai săi de la Curtea de Apel Economică, Aureliu Colenco, Eugeniu Clim şi Ala Nogai, au fost bănuiţi de pronunţarea cu bună ştiinţă a unor hotărâri contrare legii, după ce aceștia au emis în 2009 o decizie pe un litigiu dintre trei agenţi economici. Iniţial, CSM şi-a dat acordul ca magistraţii să fie urmăriţi penal, însă hotărârea CSM a fost anulată de CSJ. Procurorul general s-a adresat repetat, cu o solicitare similară, însă de această dată, membrii CSM au votat diferit, refuzând începerea urmăririi penale pe numele celor patru. În aprilie 2014, cu o săptămână mai devreme ca procurorii să ceară acordul pentru a fi urmărit penal, Valeriu Harmaniuc a depus o cerere de demisie din funcția de judecător al Curții de Apel Bălți, acceptată de preşedintele Nicolae Timofti.

  • După trei ani de tentative, fiul unui magistrat controversat devine judecător prin decretul lui Dodon

    Prin decretul preşedintelui Igor Dodon, marţi, 11 iulie, după trei ani de încercări de a ajunge în sistem, Petru Harmaniuc, fiul judecătorului controversat Valeriu Harmaniuc, a depus jurământul pentru accedere în funcţia de magistrat al Judecătoriei Chişinău. Prima încercare a lui Petru Harmaniuc de a obţine statut de judecător a eşuat după ce preşedintele Nicolae Timofti a respins candidatura acestuia pe motiv că „nu corespunde rigorilor Codului de etică al judecătorului”, iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a refuzat să o înainteze repetat. La concursurile ulterioare pentru ocuparea funcţiilor vacante de judecător în Chişinău, Petru Harmaniuc nu a întrunit voturile necesare din partea plenului CSM.

    Prin decretul preşedintelui Igor Dodon, marţi, 11 iulie, după trei ani de încercări de a ajunge în sistem, Petru Harmaniuc, fiul judecătorului controversat Valeriu Harmaniuc, a depus jurământul pentru accedere în funcţia de magistrat al Judecătoriei Chişinău. Prima încercare a lui Petru Harmaniuc de a obţine statut de judecător a eşuat după ce preşedintele Nicolae Timofti a respins candidatura acestuia pe motiv că „nu corespunde rigorilor Codului de etică al judecătorului”, iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a refuzat să o înainteze repetat. La concursurile ulterioare pentru ocuparea funcţiilor vacante de judecător în Chişinău, Petru Harmaniuc nu a întrunit voturile necesare din partea plenului CSM.

    La 11 iulie, cinci judecători au depus jurământul de accedere în funcţie, pentru ca a doua zi să-şi înceapă activitatea în instanţele la care au fost repartizaţi. Este vorba despre Alina Brăgaru, Livia Mitrofan, Rosiţa Rusu-Parii, Ala Ucrainţeva şi Petru Harmaniuc. După ce i-a felicitat şi a precizat că CSM îşi pune mari speranţe în generaţia tânără, preşedintele CSM, Victor Micu, a semnat ordinul de repartizare. Respectiv, Petru Harmaniuc va activa la sediul Buiucani al instanţei Chişinău.

    Respins de Timofti, promovat de Dodon

    La concursul pentru suplinirea celor patru funcţii vacante de magistrat la Judecătoria Chişinău, anunţat la 7 martie curent, şi-au depus dosarele 23 de persoane: şase magistraţi care au solicitat transferul şi 17 candidaţi la funcţia de judecător. La 2 mai, după analiza dosarelor, plenul CSM a decis să înainteze preşedintelui Igor Dodon patru candidaturi, inclusiv cea a lui Petru Harmaniuc.

    „Harmaniuc Petru a absolvit cursurile de formare iniţială a candidaţilor la funcţia de judecător, obţinând media generală 9,46, fapt confirmat prin Atestatul de absolvire a INJ. Prin hotărârea nr. 152/16 din 10 decembrie 2015 a Colegiului pentru selecţie şi cariera judecătorilor, i-au fost acordate 81 de puncte, iar prin hotărârea CSM nr. 547/22 din 09 iulie 2013, a fost considerat compatibil cu interesele funcţiei publice. Potrivit dosarului personal al candidatului Harmaniuc Petru, vechimea totală în funcţiile de specialitate juridică constituie peste 5 ani”, reţine CSM în Hotărârea prin care candidatura lui Harmaniuc este trimisă lui Igor Dodon pentru numire în funcţie.

    La 30 iunie curent, Igor Dodon a semnat decretul de numire în funcţie a judecătorului, care deţine o casă de milioane, ridicată pe când nu avea 26 de ani şi care, anterior, alături de Corneliu Creţu, fiul fostului judecător Gheorghe Creţu, condamnat în dosarul Pădurea Domnească, a fost respins de Timofti pe motiv că „nu corespund rigorilor Codului de etică al judecătorului”.

    Trei ani de insistenţă

    Prima încercare de a accede în sistem a eşuat pentru Corneliu Creţu şi Petru Harmaniuc în toamna anului 2014, când, după absolvirea Institutului Naţional al Justiţiei (INJ), cei doi şi-au depus candidaturile pentru funcţile de magistrat la Judecătoria Centru şi, respectiv, la Judecătoria Râşcani. Votaţi de plenul CSM pentru a fi propuşi şefului statului, Creţu şi Harmaniuc au fost respinşi de către Nicolae Timofti.

    „În procesul examinării candidaturilor prin prisma corespunderii lor exigenţelor formulate în Legea cu privire la statutul judecătorului, precum şi a informaţiilor prezentate de instituţiile abilitate, şeful statului a constatat că aceste persoane nu corespund rigorilor Codului de etică. Necesitatea respectării cadrului juridic existent privind cerinţele înalte înaintate candidaţilor la funcţia de judecător, precum şi spiritul reformelor în justiţie, care se desfăşoară în prezent în R. Moldova, având ca scop şi recăpătarea încrederii societăţii în procesul de înfăptuire a justiţiei, nu permit organelor abilitate cu atribuţii de suplinire a funcţiilor vacante de magistrat să promoveze persoane referitor la care nu există dovezi că ar avea o reputaţie ireproşabilă”, se arată în scrisoarea expediată de preşedintele Nicolae Timofti membrilor CSM.

    Şeful statului a solicitat CSM-ului să verifice suplimentar candidaturile menţionate prin prisma integrităţii şi compatibilităţii cu interesele funcţiei publice, se spunea în comunicatul Preşedinţiei.

    Ulterior, cei doi au insistat ca CSM să-i propună repetat preşedintelui, însă, la 23 decembrie 2014, membrii Consiliului, după ce au examinat Nota informativă a Inspecţiei Judiciare pe marginea verificării temeiurilor de respingere a propunerii CSM de către şeful statului, nu au dat curs solicitărilor şi au refuzat să propună repetat candidaturile acestora.

    Creţu şi Harmaniuc au insistat să obţină statutul de judecător şi s-au înscris în concursul pentru suplinirea a două funcţii vacante la Judecătoria Centru din Chişinău, doar că, la 13 ianuarie 2015, membrii CSM şi-au dat votul în favoarea altor candidaţi.

    În octombrie 2015, la cererile lui Petru Harmaniuc şi Corneliu Creţu, CSM a remis Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor dosarele pentru reevaluarea acestora. Ulterior, CSM i-a acceptat la concursul pentru funcţia de magistrat la Judecătoria Chişinău, dar, în şedinţa din 17 ianuarie 2017, cei doi nu au reuşit să obţină suficiente voturi din partea membrilor Consiliului.

    Dacă perseverenţa lui Harmaniuc s-a soldat cu învestirea în funcţie, atunci Corneliu Creţu nu a reuşit să obţină statutul de magistrat. În şedinţa din 11 iulie, candidatura sa nu a întrunit voturile CSM, pentru fi propusă lui Igor Dodon. În 2013, ZdG a scris că Petru Harmaniuc deţine o casă de milioane, ridicată pe când avea 25 de ani, iar Creţu conduce un Mercedes şi a fondat anterior o firmă în SUA.

    Magistrat cu imobil de milioane

    În 2013, precizam că absolventul Petru Harmaniuc este proprietarul unei case de locuit cu mansardă la Stăuceni, mun. Chişinău, casa de lux, cu suprafaţa de 96,8 m.p., valorează aproximativ 7 milioane de lei. Potrivit datelor de la „Cadastru”, Petru Harmaniuc avea 18 ani când a cumpărat lotul de pământ de la Stăuceni, prin contract de vânzare-cumpărare. Acesta şi-a construit casa pe terenul respectiv, iar în 2012 a făcut recepţia finală a întregului imobil.

    Petru Harmaniuc este fiul fostului judecător Valeriu Harmaniuc, despre care presa a scris că a emis mai multe hotărâri controversate încă pe timpul când activa la Curtea de Apel Economică şi că a intrat în vizorul SIS pe motiv că ar fi emis hotărâri suspecte în detrimentul statului, favorabile unor grupări de interese financiare.

    În 2014, Valeriu Harmaniuc şi trei foşti colegi ai săi de la instanţa de apel economică, Aureliu Colenco, Eugeniu Clim şi Ala Nogai, au fost bănuiţi de pronunţarea cu bună ştiinţă a unor hotărâri contrare legii, după ce aceştia au emis în 2009 o decizie pe un litigiu dintre trei agenţi economici. Iniţial, CSM şi-a dat acordul ca magistraţii să fie urmăriţi penal, însă hotărârea CSM a fost anulată de CSJ. Procurorul general s-a adresat repetat, cu o solicitare similară, însă de această dată, membrii CSM au votat diferit, refuzând începerea urmăririi penale pe numele celor patru. Întâmplător sau nu, în aprilie 2014, cu o săptămână mai devreme ca procurorii să ceară acordul pentru a fi urmărit penal, Valeriu Harmaniuc a depus o cerere de demisie din funcţia de judecător al Curţii de Apel Bălţi, acceptată de preşedintele Nicolae Timofti.

    Explicaţia averii şi a refuzului lui Timofti

    Într-un răspuns din iunie curent, pentru Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Pentru Harmaniuc scria că, de la vârsta de 18 ani, s-a întreţinut singur datorită activităţilor pe care le desfăşura, iar imaginea care i-a fost creată – precum că tot ce deţine este meritul exclusiv al părinţilor – ar fi falsă. El susţine că, până la angajarea în sistemul judecătoresc, a avut mai multe activităţi pentru care a fost remunerat. Cât despre refuzul lui Nicolae Timofti din 2014, Petru Harmaniuc a lăsat să se înţeleagă că fostul şef de stat nu a analizat fiecare candidatură în parte, atunci când nu l-a acceptat la funcţia de magistrat, alături de alţi trei colegi.

    Potrivit informaţiilor de pe portalul magistat.md, între 30 octombrie 2009-30 octombrie 2010, Petru Harmaniuc a ocupat funcţia de avocat-stagiar, în cadrul BAA „Facultatea de Drept” al Uniunii Avocaţilor din R. Moldova. Între 6 aprilie 2010-03 octombrie 2011, a fost jurist în cadrul Spitalului Clinic de Traumatologie şi Ortopedie, iar în următorii doi ani a deţinut funcţia de asistent judiciar al CSJ, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ.

    La 2 noiembrie 2015, Petru Harmaniuc a fost angajat în funcţia de asistent judiciar la Judecătoria Centru, mun. Chişinău.

    În ultima declaraţie de avere, cea pentru 2015, Petru Harmaniuc indică un venit de 28 252 de lei la CSJ şi un salariu de 7340 de lei pentru ultimele două luni ale anului. Acesta declară terenul intravilan din Stăuceni cu o suprafaţă de 0,065 ha, pe care l-a cumpărat în 2005 cu 155.277 de lei, şi casa de 96,8 m.p., finisată în 2012, pe când nu avea încă 26 de ani. Harmaniuc indică o valoare cadastrală a imobilului, dar şi a garajului şi a altor construcţii de pe acelaşi lot, de 1.107.304 lei.

    Magistratul mai deţine cota de 1/4 dintr-un apartament cu suprafaţa de 65 m.p. de pe str. Igor Vieru din Chişinău. Despre acest apartament, fostul judecător Valeriu Harmaniuc a declarat că soţia sa, împreună cu copiii, au privatizat imobilul în 1997 cu suma de 971,75 lei.

    Acum doi ani, Petru Harmaniuc deţinea un Mercedes Benz E220, pe care l-a cumpărat în 2013 cu 255 000 de lei, dar conducea, prin comodat, şi un BMW X5, fabricat în 2003, şi o Toyota RAV – 4 din 2002.
    sursa: zdg.md

  • În ce sedii vor activa magistrații numiți recent la Judecătoria Chișinău

    Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis astăzi în ce sedii își vor desfășura activitatea cinci magistrați, numiți recent la Judecătoria Chișinău. Conform solicitării judecătorilor, aceștia au fost repartizați:

    Igor Bațalai – sediul Ciocana;
    Aureliu Postică – sediul Râșcani;
    Alina Brăgaru – sediul Botanica;
    Livia Mitrofan – sediul Ciocana;
    Petru Harmaniuc – Buiucani.

    Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis astăzi în ce sedii își vor desfășura activitatea cinci magistrați, numiți recent la Judecătoria Chișinău. Conform solicitării judecătorilor, aceștia au fost repartizați:

    Igor Bațalai – sediul Ciocana;
    Aureliu Postică – sediul Râșcani;
    Alina Brăgaru – sediul Botanica;
    Livia Mitrofan – sediul Ciocana;
    Petru Harmaniuc – Buiucani.

    Trei dintre judecători sunt foști absolvenți ai Institutului Național al Justiției și au depus jurământul în cadrul ședinței CSM. Este vorba de Alina Brăgaru, Livia Mitrofan și Petru Harmaniuc. Tot astăzi au mai depus jurământul Rosița Rusu-Parii, de la Judecătoria Soroca (sediul Florești) și Ala Ucraințeva, de la Judecătoria Strășeni (sediul Călărași). Magistrații au jurat să respecte Constituția și legile țării, drepturile și libertățile omului, să-și îndeplinească cu onoare, conștiință și fără părtinire atribuțiile ce le revin.

    Toți cei cinci judecători nou-numiți în funcții își încep activitatea de astăzi, 11 iulie, iar mâine membrii CSM vor merge în instanțe pentru a-i prezenta.
    sursa: bizlaw.md

  • Judecători noi numiți în funcție. Cine sunt aceștia și unde vor activa

    Președintele Igor Dodon a semnat decretele privind numirea în funcții a mai multor judecători. Astfel, au fost numiți pentru prima dată în funcție, pe un termen de 5 ani, următorii judecători:
    Roșița Rusu-Parii – Judecătoria Soroca;
    Ala Ucraințeva – Judecătoria Strășeni;
    Alina Brăgaru – Judecătoria Chișinău;
    Livia Mitrofan – Judecătoria Chișinău;
    Petru Harmaniuc – Judecătoria Chișinău.

    Președintele Igor Dodon a semnat decretele privind numirea în funcții a mai multor judecători. Astfel, au fost numiți pentru prima dată în funcție, pe un termen de 5 ani, următorii judecători:
    Roșița Rusu-Parii – Judecătoria Soroca;
    Ala Ucraințeva – Judecătoria Strășeni;
    Alina Brăgaru – Judecătoria Chișinău;
    Livia Mitrofan – Judecătoria Chișinău;
    Petru Harmaniuc – Judecătoria Chișinău.

    De asemenea, șeful statului a acceptat transferul a doi magistrați. Este vorba de Aureliu Postică – judecător la Judecătoria Chișinău, și Ghenadie Mâra – judecător la Judecătoria Anenii-Noi. Totodată, Victoria Sârbu a fost promovată în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

    În cadrul discuției cu magistrații, președintele țării a atenționat magistrații asupra importanței reformării sistemului judiciar în conformitate cu cele mai înalte standarde internaționale și a respectării supremației legii.
    sursa: bizlaw.md

  • Declaraţie // Calea lui Petru Harmaniuc spre fotoliul de judecător. Candidatul la funcţia de magistrat, despre averea sa: „Mă întreţin singur de la 18 ani”

    Petru Harmaniuc, fiul fostului judecător Valeriu Harmaniuc, ar urma să devină magistrat la Judecătoria Chişinău prin decretul preşedintelui Igor Dodon. Absolventul Institutului Naţional al Justiţiei (INJ) va ocupa această funcţie după mai multe încercări eşuate de a obţine un loc vacant în instanţele din Capitală, candidatura lui fiind respinsă de fostul şef al statului, Nicolae Timofti. În hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de acum câteva săptămâni, prin care candidatura lui Petru Harmaniuc alături de altele trei au fost propuse actualului preşedinte pentru cele patru funcţii vacante la Judecătoria Chişinău, nu sunt explicate meritele pentru care, de această dată, a câştigat un loc vacant într-un concurs în care s-au înscris 23 de persoane. Într-un răspuns adresat portalului Anticoruptie.md, Petru Harmaniuc a explicat că avizul SIS prezentat anterior Preşedinţiei nu conţine date care ar demonstra că a încălcat legea. Cât despre averea pe care o deţine, el spune că se întreţine singur de la 18 ani, iar pentru casa pe care o are la Stăuceni, timp de şapte ani, a investit toţi banii în construcţie.

    Petru Harmaniuc, fiul fostului judecător Valeriu Harmaniuc, ar urma să devină magistrat la Judecătoria Chişinău prin decretul preşedintelui Igor Dodon. Absolventul Institutului Naţional al Justiţiei (INJ) va ocupa această funcţie după mai multe încercări eşuate de a obţine un loc vacant în instanţele din Capitală, candidatura lui fiind respinsă de fostul şef al statului, Nicolae Timofti. În hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de acum câteva săptămâni, prin care candidatura lui Petru Harmaniuc alături de altele trei au fost propuse actualului preşedinte pentru cele patru funcţii vacante la Judecătoria Chişinău, nu sunt explicate meritele pentru care, de această dată, a câştigat un loc vacant într-un concurs în care s-au înscris 23 de persoane. Într-un răspuns adresat portalului Anticoruptie.md, Petru Harmaniuc a explicat că avizul SIS prezentat anterior Preşedinţiei nu conţine date care ar demonstra că a încălcat legea. Cât despre averea pe care o deţine, el spune că se întreţine singur de la 18 ani, iar pentru casa pe care o are la Stăuceni, timp de şapte ani, a investit toţi banii în construcţie.

    În aprilie 2013, după ce a absolvit Institutul Național al Justiției, Petru Harmaniuc a devenit asistent judiciar în cadrul Curții Supreme de Justiție. S-a concediat în martie 2015, iar peste câteva luni, în noiembrie, s-a reangajat în aceeași funcție la Judecătoria sectorului Centru din Chișinău. De la absolvirea INJ, el a cerut de mai multe ori membrilor CSM să-l promoveze în funcţia de magistrat, dar nu a acumulat suficiente voturi. În 2014, atunci când a fost repartizat la Judecătoria sectorului Râșcani al Capitalei, candidatura acestuia - alături de altele trei - a fost respinsă de fostul preşedinte al Republicii Moldova, Nicolae Timofti. „În viziunea mea, la examinarea candidaturilor sus-menționate, înaintate pentru numirea în funcția de judecător, Consiliul Superior al Magistraturii a scăpat din vedere unele circumstanțe ce țin de integritatea și reputația acestor persoane și care trebuie să fie luate în calcul și coroborate cu statutul magistratului”, potrivit actului prin care șeful statului a respins în octombrie 2014 patru candidaturi (Corneliu Crețu, Petru Harmaniuc, Lucia Bagrin, Natalia Berbec - n.r.)

    În document se mai arată că circumstanțele și informațiile expuse de Serviciul de Informații și Securitate în avizele consultative se referă „la conflicte de interese, relații cu persoane controversate, averi și mijloace financiare ce nu corespund veniturilor sau averi nedeclarate, implicări în activități ce afectează nepărtinirea sau diminuează încrederea publicului (...)”

    Expert: „Argumentele CSM lipsesc”

    După mai multe încercări eşuate, în mai 2017, Consiliul Superior al Magistraturii l-a propus pe Petru Harmaniuc, alături de alţi trei candidaţi, la funcţia de magistrat la Judecătoria Chişinău. „Harmaniuc Petru a absolvit cursurile de formare inițială a candidaților la funcția de judecător, obținând media generală 9,46, fapt confirmat prin Atestatul de absolvire a INJ. Prin hotărârea din 10 decembrie 2015 a Colegiului pentru selecție și cariera judecătorilor, i-au fost acordate 81 de puncte, iar prin hotărârea CSM din 9 iulie 2013, a fost considerat compatibil cu interesele funcției publice. Potrivit dosarului personal al candidatului Harmaniuc Petru, vechimea totală în funcțiile de specialitate juridică constituie peste cinci ani”, se arată în hotărârea CSM, fără să fie expuse argumentele pentru care Petru Harmaniuc a fost ales câştigător în acest concurs în care s-au înscris 23 de persoane.

    „Până la moment nu avem un răspuns clar din partea CSM dacă dubiile președintelui care l-a refuzat pe Petru Harmaniuc sunt întemeiate sau dacă circumstanțele invocate anterior mai sunt valabile sau nu. O asemenea argumentarea nu rezulta din hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii. Mai mult, nici până acum candidatul nu a justificat proveniența surselor din care şi-a cumpărat bunurile de care dispune. În plus, este straniu de ce Petru Harmaniuc nu a solicitat anterior CSM să fie propus repetat președintelui Republicii Moldova ca să fie numit în funcție. După atâta atenție din partea publicului, este de datoria lui Petru Harmaniuc să demonstreze că are o reputație ireproșabilă, deoarece activitatea lui trebuie să inspire încredere în actul justiției”, a comentat expertul Ion Guzun de la Centrul de Resurse Juridice. 

    Potrivit ultimei declaraţii de avere, cea pentru anul 2015, Petru Harmaniuc are în proprietate o casă în comuna Stăuceni, municipiul Chişinău, cu o suprafaţă de aproape 97 de metri pătraţi. Potrivit documentului, valoarea cadastrală a imobilului, cu tot cu garaj şi teren, este de peste un milion de lei. Ziarul de Gardă scria anterior că locuinţa valo­rează apro­xi­ma­tiv șapte mili­oane de lei şi că, potri­vit date­lor de la Cadastru, Petru Har­ma­niuc avea 18 ani când a cum­pă­rat terenul de la Stă­u­ceni. 

    Declaraţia de avere a candidatului la funcţia de magistat mai arată că el are în proprietate un Mercedes Benz E220, automobil fabricat în 2012 și cumpărat în 2013, valoarea căruia este de aproximativ 255.000 de lei. Totodată, potrivit documentului, el deţine prin comodat alte două automobile: Toyota RAV4, mașină din 2002 și dobândită în 2009, dar și un autoturism de model BMW X5, fabricat în 2003 și dobândit în 2012. El a mai declarat un teren intravilan cu o suprafaţă de şase ari şi cu o valoare cadastrală de peste 150.000 de lei. Pe parcursul anului 2015, a avut un salariu de circa 35.000 de lei. 

    Petru Harmaniuc: „Timp de şapte ani am investit toţi banii în construcţia casei”

    Solicitat de Anticoruptie.md să răspundă la câteva întrebări privind averea sa, cât şi despre insistenţa de a ajunge în funcţia de judecător, Petru Harmaniuc ne-a oferit un răspuns în scris, pe câteva pagini. El a menţionat, între altele, că începând cu vârsta de 18 ani s-a întreținut singur datorită activităților pe care le desfășura, iar imaginea care i-a fost creată - precum că tot ce deține este meritul exclusiv al părinților - este falsă. „La moment dețin în drept de proprietate o casă de locuit în comuna Stăuceni cu suprafața de 98 de metri pătraţi, care împreună cu terenul aferent valorează conform datelor cadastrale 1.262.581 de lei, dar nu 7.000.000 de lei aşa cum s-a vehiculat în presă. Mai mult, accentuez că, de facto, pentru construcția casei s-au cheltuit mult mai puțin decât valoarea cadastrală, având în vedere că, în perioada construcției, prețul la materialele folosite era de trei ori mai mic decât în prezent. Investițiile au constat și din ajutorul părinților, dar și al rudelor de peste hotare, precum și din anumite împrumuturi, iar casa, repet, are suprafața de 98 de metri pătraţi și nu valorează nicidecum 7.000.000 de lei, or am admite la absurd că un metru pătrat de locuință în Stăuceni ar costa peste 5.000 de euro”, a precizat Petru Harmaniuc.

    El susţine că, până să se angajeze în sistemul judecătoresc, a avut mai multe activităţi pentru care a fost remunerat. „Până la prima angajare în anul 2010, inclusiv pe parcursul studenției, începând cu anul 2004, am desfășurat diferite activități, inclusiv legate de vânzarea-cumpărarea autovehiculelor și intermedierea vânzării acestora, în paralel reprezentarea persoanelor fizice și juridice în procesele civile pe bază de procură, munca pe parcursul anului 2008 în SUA etc. Toate acestea, în concurs cu declinul pe piața imobiliară din anii respectivi, mi-au permis ca în anul 2005 să procur un teren din comuna Stăuceni. Pe parcurs, timp de şapte ani am investit toate sursele financiare de care am dispus doar în construcția casei”, potrivit candidatului la funcţia de magitrat. 

    În acelaşi răspuns adresat Anticoruptie.md, el a notat că mai deține ¼ cotă-parte într-un apartament din Chișinău datorită participării sale la privatizare pe când avea vârsta de nouă sau zece ani. Cât priveşte automobilele pe care le-a declarat, Petru Harmaniuc explică faptul că nu toate îi aparţin cu drept de proprietate. „La data prezentării avizului consultativ de către SIS Consiliului Superior al Magistraturii, eu nu dețineam cu drept de proprietate niciun automobil, deoarece anterior, la 19 iunie 2013, am vândut singurul automobil pe care îl aveam în proprietate, și anume BMW 730 produs în anul 2005, pentru a-mi procura alt automobil. Până la acest automobil, precum și după acesta am procurat și am vândut alte autovehicule pe care nu le mai țin minte la număr, iar în prezent dețin în drept de proprietate un singur mijloc de transport de model Mercedes-Benz E200 produs în anul 2007, pe care l-am procurat și declarat în sumă de 250.000 lei. Cu referire la automobilele de model Toyota RAV4, produs în anul 2002, și BMW X5, produs în 2003, despre care s-a vorbit în presă, acestea nu-mi aparțin cu drept de proprietate, ci sunt automobilele familiilor surorilor mele (detalii în răspunsul ataşat - n.r.)”, ne-a scris viitorul judecător.

    În context, Petru Harmaniuc a lăsat să se înţeleagă că fostul preşedinte al Republicii Moldova, Nicolae Timofti, nu a analizat fiecare candidatură în parte atunci când nu l-a acceptat la funcţia de magistrat alături de alţi trei colegi. „Apreciez refuzul şefului statului de atunci drept o omisiune de a analiza în detaliu anumite circumstanțe importante în privința fiecărui candidat care a fost respins la acel moment, or în adresarea președintelui expediată CSM-ului nu au fost reflectate motivele care au stat la baza dezacordului semnării decretului pentru fiecare persoană în parte (în speță mă refer la candidatura mea), acest răspuns descriind respingerea a patru candidaturi cu invocarea anumitor pretinse carențe pentru toți patru candidați, a căror avize consultative eu nu le cunosc, iar două dintre aceste persoane deja activează și au fost numite în funcție după promovarea altor concursului, prin decretele aceluiași președinte, care le-a respins anterior candidaturile”, a punctat el, precizând că „alegațiile strecurate în mass-media referitoare la pretinsa lipsă a unei reputații ireproșabile pentru deținerea funcției de judecător” sunt declarative. 

    Răspunsul integral oferit de Petru Harmaniuc portalului Anticoruptie.md 

     

    Petru Harmaniuc este fiul fostului judecător Valeriu Harmaniuc care, alături de alți trei foști colegi de-ai săi - Aureliu Colenco, Eugeniu Clim și Ala Nogai - a ajuns în vizorul procurorilor Anticorupție după ce, în 2009, ar fi pronunţat decizii şi încheieri contrare legii. În decembrie 2014, oamenii legii au emis o ordonanţă privind încetarea şi clasarea urmăririi penale. În document, procurorii au invocat faptul că membrii CSM s-au opus demersului de a-i cerceta penal pe cei patru. În aprilie 2014, Valeriu Harmaniuc a depus o cerere de demisie, acceptată de preşedintele Nicolae Timofti.
    sursa: anticorupție.md

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU