Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Бердилэ Тудор
Căutare avansată

Negreanu Igor

Judecătorie Orhei, Judecător de instrucție

Date biografice

Data numirii în funcție: 11 iulie 2016

Prin Hotărârea Nr. 740/32 din 07 noiembrie 2017, se desemnează judecătorul Igor Negreanu la Judecătoria Orhei (sediul Rezina), pentru exercitarea atribuțiilor judecătorului de instrucție al instanței, iar în perioada de imposibilitate a acestuia de a-și realiza sarcinile de serviciu, atribuțiile judecătorului de instrucție vor fi îndeplinite de judecătorii Viorica Severin de la Judecătoria Orhei, sediul central și Elvira Lavciuc de la Judecătoria Orhei, sediul Șoldănești.

Potrivit Hotărârii nr. 679/29 din 18 octombrie 2016, se transferă judecătorul Judecătoriei Șoldănești, Igor Negreanu, în funcția de judecător la Judecătoria Rezina, pînă la data de 01 ianuarie 2017.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 2197-VII din 11 iulie 2016, domnul Igor Negreanu a fost numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Șoldănești.

Conform Hotărârii nr. 405/18 din 07 iunie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea lui Negreanu Igor în funcţia de judecător la Judecătoria Șoldănești, pe un termen de 5 ani.

Instruire/Diplome
26 februarie 2016 a susţinut examenul de capacitate în baza vechii în muncă a candidaţilor la funcţia de judecător, obţinînd media generală 7,50 

Data numirii în funcție: 11 iulie 2016

Prin Hotărârea Nr. 740/32 din 07 noiembrie 2017, se desemnează judecătorul Igor Negreanu la Judecătoria Orhei (sediul Rezina), pentru exercitarea atribuțiilor judecătorului de instrucție al instanței, iar în perioada de imposibilitate a acestuia de a-și realiza sarcinile de serviciu, atribuțiile judecătorului de instrucție vor fi îndeplinite de judecătorii Viorica Severin de la Judecătoria Orhei, sediul central și Elvira Lavciuc de la Judecătoria Orhei, sediul Șoldănești.

Potrivit Hotărârii nr. 679/29 din 18 octombrie 2016, se transferă judecătorul Judecătoriei Șoldănești, Igor Negreanu, în funcția de judecător la Judecătoria Rezina, pînă la data de 01 ianuarie 2017.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 2197-VII din 11 iulie 2016, domnul Igor Negreanu a fost numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Șoldănești.

Conform Hotărârii nr. 405/18 din 07 iunie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea lui Negreanu Igor în funcţia de judecător la Judecătoria Șoldănești, pe un termen de 5 ani.

Instruire/Diplome
26 februarie 2016 a susţinut examenul de capacitate în baza vechii în muncă a candidaţilor la funcţia de judecător, obţinînd media generală 7,50 

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
4 noiembrie 2005 - 10 mai 2006 specialist al secţiei generale din cadrul Aparatului Procurorului General
10 mai 2006 a fost desemnat în funcţia de procuror-stagiar
10 iulie 2006 - 15 mai 2007 a fost desemnat în funcţia de procuror-interimar în cadrul Procuraturii Rezina
2007 - 18 februarie 2013 procuror în cadrul Procuraturii Rezina 
18 februarie 2013 procuror în Procuratura Anticorupţie
17 martie 2014 a fost numit în funcţia de procuror în Procuratura Străşeni

2016 - numit funcţia de judecător la Judecătoria Șoldănești, pe un termen de 5 ani

 

Conform Hotărârii nr. 172/9 din 07 martie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins sesizarea Procurorului General, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale în privința judecătorului Judecătoriei Orhei, Igor Negreanu, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 307 alin. (2) lit. c) Cod Penal. 

Conform Hotărârii nr. 171/9 din 07 martie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins sesizarea Procurorului General, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale a judecătorului Judecătoriei Orhei, Igor Negreanu, pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. b) și d) din Codul penal.

Prin Hotărârea nr. 44/6 din 12 aprilie  2015, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura domnului Negrean Igor la concurs, pentru suplinirea funcţiei vacante de judecător.

Conform Hotărârii nr. 172/9 din 07 martie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins sesizarea Procurorului General, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale în privința judecătorului Judecătoriei Orhei, Igor Negreanu, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 307 alin. (2) lit. c) Cod Penal. 

Conform Hotărârii nr. 171/9 din 07 martie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins sesizarea Procurorului General, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale a judecătorului Judecătoriei Orhei, Igor Negreanu, pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. b) și d) din Codul penal.

Prin Hotărârea nr. 44/6 din 12 aprilie  2015, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura domnului Negrean Igor la concurs, pentru suplinirea funcţiei vacante de judecător.

 

Hotărârea nr. 740/32 din 07 noiembrie 2017

Hotărârea nr. 171/9 din 07 martie 2017

Hotărârea nr. 172/9 din 07 martie 2017

Hotărârea nr. 44/6 din 18 aprilie 2016

Prin Hotărârea nr. 41/8 din 08 septembrie 2017, Plenul Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii a dispus încetarea procedurii disciplinare intentată în privința Judecătoriei Orhei (sediul Rezina) Igor Negreanu, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară.

Prin Hotărârea nr. 41/8 din 08 septembrie 2017, Plenul Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii a dispus încetarea procedurii disciplinare intentată în privința Judecătoriei Orhei (sediul Rezina) Igor Negreanu, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară.

Hotărârea nr. 41/8 din 08 septembrie 2017

Știri
  • JustiţieMagistrați cu onoarea pătată, distinși cu diplome și titluri onorifice

    Magistrați cu probleme de integritate, respinși de la promovare de către șeful statului, sancționați disciplinar sau vizați în anchete ale jurnaliștilor de investigație se numără printre cei 22 de judecători, cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, marți, 20 martie, să le acorde diplome și titluri onorifice. Centrul de Investigații Jurnalistice a radiografiat parcursul profesional al celor 16 magistrați de la Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și instanțele de fond din republică, care vor primi „Diploma de onoare a CSM” și al celor șase magistrați care vor primi titlul de „Veteran al sistemului judiciar” și vă prezintă cine sunt și ce „păcate” au unii dintre „cei mai buni judecători din țară”.

    Judecători respinși de șeful statului de la promovare, distinși cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”

    Magistrați cu probleme de integritate, respinși de la promovare de către șeful statului, sancționați disciplinar sau vizați în anchete ale jurnaliștilor de investigație se numără printre cei 22 de judecători, cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, marți, 20 martie, să le acorde diplome și titluri onorifice. Centrul de Investigații Jurnalistice a radiografiat parcursul profesional al celor 16 magistrați de la Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și instanțele de fond din republică, care vor primi „Diploma de onoare a CSM” și al celor șase magistrați care vor primi titlul de „Veteran al sistemului judiciar” și vă prezintă cine sunt și ce „păcate” au unii dintre „cei mai buni judecători din țară”.

    Judecători respinși de șeful statului de la promovare, distinși cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”

    Magistrații Lidia Bulgac și Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chișinău, Vera Toma, judecătoare la Curtea de Apel Bălți, care a demisionat recent, Maria Iftodi și Lucia Danilișin, judecătoare la instanța de la Edineț, și Mihail Macar, președinte al Judecătoriei Hâncești vor primi titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”, care se acordă pentru „devotamentul faţă de sistemul judiciar”, în semn de „stimulare morală a muncii îndelungate a judecătorului şi a devotamentului lui faţă de profesia aleasă”.

    Conferirea titlului onorific, potrivit regulamentului, are ca scop „educarea stimei faţă de funcţia de judecător, păstrarea unităţii sistemului judiciar, încurajarea judecătorilor de a-şi aduce contribuţia personală la înfăptuirea încrederii societăţii în actul de justiţie”. Acest titlu onorific se decernează magistraților care au o vechime în funcţia de judecător mai mare de 25 de ani și care, pe parcursul activităţii în cadrul sistemului au manifestat un comportament ireproşabil, au susţinut evaluarea performanţelor judecătorilor, nu au fost supus răspunderii disciplinare pe parcursul ultimului an de activitate și nu au fost suspendați din funcţie în baza pornirii urmării penale pe numele lor.

    Maria Iftodi, magistrată în Judecătoria Edineț, a fost vizată în Raportul Colegiului disciplinar al CSM pentru anul 2016 pentru „incompetență profesională gravă şi evidentă”. În document se arată că magistrata, în procesul de înfăptuire a justiţiei, a „utilizat expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori a emis motivări în mod vădit contrare raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător”. Astfel, în februarie 2016, judecătoarea a fost sancționată cu mustrare aspră de Colegiul Disciplinar, după ce, în mai 2015, a emis o hotărâre prin care a recunoscut Crimeea ca parte a Federației Ruse (!).

    Anatolie Minciuna a fost promovat în 2008 la Curtea de Apel Chișinău, în pofida faptului că șeful de atunci al statului, Vladimir Voronin, a respins candidatura lui, pentru că, potrivit unor informații primite de la SIS, acesta ar fi dat dovadă de comportament nedemn statutului de magistrat. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice arăta că magistratul l-a achitat pe David Mereşinschi, alias „Debil”, cunoscut drept o autoritate criminală, dar şi pe membrii grupării conduse de acesta. Judecătorul Minciuna a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la Curtea de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități.

    Tot judecătorul Minciuna a făcut parte din suita de participanți la vânătoarea ilegală din 23 decembrie 2012, în Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească”, în cursul căreia a fost omorât un om.

    În august 2015, presa scria că Minciuna ar fi fost vizat într-un caz privind reținerea unui avocat suspectat că ar mai fi pretins de la o persoană 15.000 de euro pentru a-i influenţa pe magistraţii Curții de Apel să emită o încheiere privind excluderea unor agenţi economici din lista creditorilor în procesul de insolvabilitate. Oamenii legii ar fi percheziționat atunci biroul de serviciu al lui Anatolie Minciuna. Tot în 2015, portalul Moldova Curată scria că  magistratul a solicitat apartament la preț redus în Capitală, chiar dacă avea o casă de apoximativ 50 de metri pătraţi în municipiul Chişinău. Judecătorul a declarat atunci că imobilul respectiv este de fapt o vilă situată într-o suburbie a orașului.

    Cu toate acestea,  judecătorul Anatolie Minciuna a fost decorat acum un an cu Diploma de onoare a CSM și a fost desemnat de CSM în februarie 2017 să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce noua Lege privind evaluarea integrității instituționale a intrat în vigoare, în noiembrie 2016. 

    Mihail Macar, un alt judecător distins cu titlul de „Veteran al sistemului judiciar”, în 2012, a fost respins de președintele Nicolae Timofti pentru a fi numit în funcția de președinte al Judecătoriei Hâncești. Drept temei pentru respingerea candidaturii lui Macar a servit lipsa din declarația sa de avere a unor proprietăți ce aparțin membrilor familiei sale.

    De „Diploma de onoare a CSM” s-au învrednicit Liliana Catan, Iuliana Oprea și Iurie Diaconu de la Curtea Supremă de Justiție, Gheorghe Iovu de la Curtea de Apel Chișinău, Aliona Miron și Constantin Roșca de la Judecătoria Chișinău, Iulia Grosu și Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Bălți, Ion Păcăleu și Viorel Pușcaș de la Judecătoria Bălți, Lilia Țurcan de la Judecătoria Edineț, Svetlana Caitaz de la Judecătoria Cahul, Vasile Hrapacov, judecător de instrucție la Judecătoria Comrat, ​Igor Negreanu, judecător de instrucție la Judecătoria Orhei, Emilian Bulat, judecător de instrucție la Judecătoria Hâncești, și Veronica Carapirea, judecător de instrucție la Judecătoria Cimișlia.

    Distincția „Diploma de onoare a CSM”, așa cum arată Regulamentul în baza căruia se acordă, „întruchipează o evidenţiere şi o recunoaştere publică a măiestriei judecătorului, o măsură de încurajare în creşterea profesionalismului şi autorităţii corpului judecătoresc, o stimulare morală şi materială a muncii judecătorului”. La acordarea distincției se ia în considerare „numărul de cauze civile, administrative şi penale examinate pe parcursul anului în termen rezonabil, calitatea actului de justiţie, calitatea lucrărilor de secretariat şi a întocmirii actelor judiciare, corectitudinea faţă de părţi, de cetăţeni, de colaboratori, de alţi judecători și lipsa petiţiilor”.

    Trei dintre judecătorii de la CSJ, cărora li s-au acordat Diploma de Onoare, au fost vizați anterior în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice. Liliana Catan și Iurie Diaconu se numără printre cei care au pus punctul final în dosarul ex-premierului Vlad Filat la Curtea Supremă de Justiție. Cei doi au făcut parte și din completul de judecată care în 2014 l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă, zis şi Vanea Pisateli, judecat pentru faptul că în anul 2000 ar fi comandat asasinarea a trei bărbați. În legătură cu acest caz, membrul CSM, Tatiana Răducanu, a solicitat ca magistrații care l-au eliberat pe Druță să fie trași la răspundere disciplinară. Colegiul disciplinar a examinat încălcările comise de magistrați, însă a decis să claseze procedurile disciplinare fără a-i sancționa. Răducanu nu a fost de acord şi a contestat hotărârea la CSM, iar Consiliul a schimbat hotărârea, aplicând sancțiuni sub formă de avertisment.

    Liliana Catan este membra Colegiului pentru Selecție și Cariera Judecătorilor din cadrul CSM. Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în 2010, Liliana Catan împreună cu soțul său, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. Magistrata indica în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, însă prețul de piață ar fi fost de câteva ori mai mare.

    Iuliana Oprea se numără printre magistrații care în aprilie 2015 au emis hotărârea prin care obligau Ministerul Finanțelor să achite companiei de construcţii Basconslux SRL costul lucrărilor de demolare a Stadionului Republican din centrul Capitalei, efectuate încă în 2007. Decizia a fost luată chiar dacă, potrivit repezentanţilor statului, firma a fost aleasă în lipsa unei licitaţii publice, iar termenul de prescripţie pentru chemare în judecată a expirat, fapt confirmat şi de decizia Curţii de Apel Chișinău. Ulterior, reprezentanții Ministerului Finanțelor au depus o sesizare la CSM prin care solicitau tragerea la răspundere a judecătorilor „responsabili de prejudicierea în proporţii deosebit de mari a bugetului de stat”, iar Colegiul Disciplinar, printr-o hotărâre emisă la 22 aprilie 2016, a decis să le aplice judecătorilor CSJ Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă sancţiunea disciplinară sub formă de mustrare. Magistrații însă au fost scutiți de pedeapsă, întrucât Consiliul Superior al Magistraturii a anulat hotărârea Colegiului disciplinar. Într-o contestație depusă anterior la CSM, Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă solicitau casarea hotărârii Colegiului disciplinar și încetarea procedurii disciplinare „pe motiv că nu a fost comisă vreo abatere”. Hotărârea Colegiului disciplinar a fost contestată și de Inspecția judiciară de pe lângă CSM, care a respins anterior sesizarea Ministerului Finanțelor ca fiind vădit neîntemeiată. După ce Completul de admisibilitate a anulat decizia Inspecției și a transmis cauza în plenul Colegiului, reprezentantul Inspecției a declarat în ședință că niciuna dintre acțiunile invocate de cei de la Finanțe nu reprezintă o abatere disciplinară.

    Gheorghe Iovu, magistrat la Curtea de Apel Chișinău, în februarie 2013, s-a ales cu mustrare aspră, aplicată de Colegiul disciplinar pentru încălcarea normelor imperative ale legislaţiei şi pentru încălcarea gravă a eticii judiciare, după ce, împreună cu alți colegi, i-au redus termenul de detenţie lui Adrian Nichifor, care l-a omorât pe fratele comisarului de Nisporeni, împușcându-l de cinci ori. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din decembrie 2017 scoate la iveală că Gheorghe Iovu a obținut gratuit un apartament în Chișinău, deși mai avea imobile în proprietate. „Consiliul Municipal Chișinău a executat Hotărârea Curții de Apel Chișinău prin care a obligat municipalitatea să-i ofere magistratului apartament gratuit în Capitală. Colegii judecători au decis să-i dea magistratului Iovu apartament gratuit, chiar dacă în acea perioadă familia Iovu avea deja apartament, proprietara fiind soția acestuia”, se arată în investigație. Iovu a făcut parte din completele de judecată care au emis decizii în cele mai răsunătoare dosare de corupție din ultimii ani. El se numără printre judecătorii care au decis eliberarea din arest a lui Ilon Șor și prelungirea arestului în cazul ex-premierului Vlad Filat.

    Aliona Miron, membră a Colegiului Disciplinar din cadrul CSM, figurează într-o investigație semnată de reporterii de la RISE Moldova, care scoate la iveală faptul că judecătoarea a obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount, deși avea în proprietate trei imobile. „Printre judecătorii care au obținut dreptul de a contracta un apartament în „Green City” se numără și Aliona Miron. În 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 de metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație. Cea de-a treia locuință, este de fapt un apartament la sol de 140 de metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în regiunea Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani”, se arată în ancheta jurnalistică.  

    Viorel Pușcaș, de la Judecătoria Bălți, în 2014 a fost sanționat cu avertisment, pentru faptul că nu înregistra ședințele de judecată. Atunci judecătorul a motivat, în cadrul ședinței CSM, că „înregistrarea audio nu s-a efectuat din cauza ocupării sălilor de judecată unde a fost instalat echipamentul”, dar și din cauză că „s-au descărcat acumulatoarele reportofoanelor”. Motivele invocate de acesta însă au fost calificate de Colegiul Disciplinar drept formale și care „denotă o atitudine iresponsabilă față de obligațiile de serviciu”.

    Lilia Țurcan, magistrată la Judecătoria Edineț, a fost vizată într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice privind creditele de milioane pe care judecătorii le contractează de la bănci. „Lilia Țurcan a contractat un credit în valoare de 1,7 milioane de lei. Potrivit declarației de avere și interese pentru anul 2016, datoria trebuie întoarsă până în anul 2024. Magistrata trebuie să plătească și o dobândă de 10% anual. Așadar, Lilia Țurcan trebuie să achite suma de peste 15.500 de lei în fiecare lună, în timp ce anul trecut salariul lunar al acesteia a constituit 19.000 de lei. Anterior magistrata a declarat portalului Moldova Curată că acest credit a fost contractat pentru fiica sa, care este proprietara unui restaurant și că are de unde întoarce banii. Soțul judecătoarei, Vasile Țurcan, fost șef al Poliției Rutiere din raionul Dondușeni, a avut anul trecut un venit de 87.000 de lei, bani adunaţi din pensia de la Ministerul Afacerilor Interne, dar și din leafa de funcție lunară. Lilia Țurcan nu a explicat cum va reuși să stingă creditul de 1,7 milioane  de lei”, se arată în investigația CIJM.

    Svetlana Caitaz, care, la fel ca Anatolie Minciună, este unul dintre magistrații desemnați în 2017 de CSM să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, se numără printre judecătorii care, la sfârșitul anului 2012, au fost obligați de CSM să accepte transferul de la Curtea Supremă de Justiție la Curtea de Apel Chişinău sau la o altă instanţă inferioară, fie să plece onorabil din sistem, prezentându-şi demisia. Decizia a fost luată la aproape un an după ce în fruntea Curții Supreme de Justiție a venit Mihai Poalelungi. Astfel, Caitaz a ajuns magistrată la Judecătoria Cahul, sediul Cantemir.

    Judecătoarea a beneficiat de un apartament spațios la preț redus, potrivit unei anchete semnate de RISE Moldova. Caitaz este proprietara unei case de 187 de metri pătrați, cu tot cu construcțiile accesorii, doar că nu în capitală, ci în Cantemir, oraș în care a activat în anii ‘90.

    În același timp, o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice a scos la iveală faptul că magistrata s-a îndatorat în anul 2014 pentru achitarea apartamentului luat la preţ preferenţial, cu 31.500 de euro, bani pe care trebuia să-i întoarcă până la sfârșitul lui 2017. „În doar trei ani, judecătoarea s-a angajat să întoarcă suma de 630.000 de lei, echivalentul salariului ei pentru trei ani. Anul trecut magistrata Caitaz a mai contractat două credite: unul de 100.000 de lei, scadent în 2021, cu o dobândă de 17,5%. Celălalt credit este de 50.000 de lei, bani care vor fi întorşi până în 2019. Un simplu calcul ne arată că din venitul pe care l-a obținut anul trecut familia Caitaz, peste 451.000 de lei (circa 37.000 de lei lunar - n.r.), mai mult de jumătate din sumă este achitată pentru credite. Întrebată cum va reuși să scape de datorii într-o perioadă de câțiva ani, magistrata nu a vrut să comenteze”, se menționează în anchetă.

    Judecătorul Igor Negreanu a ajuns în vizorul presei acum un an, când a scăpat de urmărire penală, după ce membrii CSM au respins două sesizări ale procurorului general, care a solicitat eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale și tragere la răspundere. Una dintre solicitările procurorului general se referea la pronunțarea unei sentințe, decizii sau hotărâri ilegale, iar cea de-a doua presupusă încălcare, la excesul de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu. În urma examinării sesizărilor de către CSM, membrii Consiliului au decis că abaterile care i se invocă magistratului se referă la încălcarea de procedură, iar acest fapt nu cade sub incidența Codului penal.

    Veronica Carapirea, judecător de instrucție la Judecătoria Cimișlia, sediul Basarabeasca, a figurat anterior într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată în comun cu Ziarul de Gardă. La sfârșitul lui 2008, președintele Vladimir Voronin a refuzat numirea Veronicăi Carapirea în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Conform informațiilor din documentul prezidențial, pe Voronin l-a deranjat faptul că aceasta «admite la examinarea dosarelor încălcări serioase ale procedurii judiciare și ale normelor de etică profesională, achitând nemotivat contravenienți și inculpați sau pronunțând sentințe ce contravin vădit legislației și probelor acumulate de organele de anchetă». Președintele a făcut referire la cazul inculpatei Irina Reihert, căreia magistrata i-a redus termenul pedepsei de la aproape şapte ani de închisoare cu executare la cinci ani de închisoare cu suspendare. În aprilie 2009, Vladimir Voronin a semnat totuşi decretul prin care Veronica Carapirea a devenit judecătoare până la pensionare”, potrivit anchetei. În 2012, Veronica Carapirea a intrat din nou în vizorul presei, după ce Colegiul Disciplinar din cadrul CSM i-a aplicat mustrare, pentru că ar fi preluat şi examinat un dosar care era în procedura unui alt judecător. Carapirea invoca atunci o defecţiune a programului electronic de distribuire aleatorie a dosarelor, care nu ar fi funcţionat aproape jumătate de an.

    Din lista judecătorilor propuși inițial de președinții instanțelor pentru acordarea Diplomei de Onoare a CSM au făcut parte și Ion Guzun, Luiza Gafton, Nadejda Toma și Mariana Pitic, de la CSJ, precum și Ion Muruianu, de la Curtea de Apel Chișinău, și Mihail Macar, de la Judecătoria Hâncești. Aceștia au fost însă respinși de membrii CSM.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Judecătorul Igor Negreanu scapă de urmărire penală. CSM a respins sesizările Procurorului General

    Magistratul judecătoriei Orhei, cu sediul la Rezina, Igor Negreanu, a scăpat de urmărire penală. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au respins cele două sesizări ale pProcurorului General, care a solicitat eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale și tragere la răspundere.

    Una dintre solicitările Procurorului General a fost în baza articolului 307 din Codul penal, care se referă la pronunțarea unei sentințe, decizii sau hotărâri ilegale. Pentru acest gen de infracțiune, Codul penal prevede închisoare de până la 10 ani cu privarea dreptului de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a execita o anumită activitate până la un termen de 15 ani. Cea de-a doua presupusă încălcare a fost în baza articolului 328, care se referă la excesul de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu.

    Magistratul judecătoriei Orhei, cu sediul la Rezina, Igor Negreanu, a scăpat de urmărire penală. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au respins cele două sesizări ale pProcurorului General, care a solicitat eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale și tragere la răspundere.

    Una dintre solicitările Procurorului General a fost în baza articolului 307 din Codul penal, care se referă la pronunțarea unei sentințe, decizii sau hotărâri ilegale. Pentru acest gen de infracțiune, Codul penal prevede închisoare de până la 10 ani cu privarea dreptului de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a execita o anumită activitate până la un termen de 15 ani. Cea de-a doua presupusă încălcare a fost în baza articolului 328, care se referă la excesul de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu.

    Pentru această infracțiune este prevăzută închisoare până la 7 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe o perioadă de până la 5 ani. În urma examinării sesizărilor de către CSM, membrii Consiliului au decis că abaterile care i se invocă se referă la încălcarea de procedură, iar acest fapt nu cade sub incidența Codului penal.

    Judecătorul Igor Negreanu a fost numit în funcție în iulie 2016.
    sursa: bizlaw.md

  • Decrete semnate de Președintele Nicolae Timofti

    Președintele Republicii Moldova, domnul Nicolae Timofti a semnat decrete de numire a următorilor magistrați:

    -         Domnul Alexandru Gheorghieș în funcția de președinte al Curții de Apel Bălți, pe un termen de patru ani;
    -         Domnul Vadim Belous în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Soroca, pe un termen de patru ani;
    -         Domnul Ciumaș Oleg în funcția de judecător la Judecătoria Fălești, până la atingerea plafonului de vârstă;
    -         Doamna Mariana Stratan în funcția de judecător la Judecătoria Ungheni, până la atingerea plafonului de vârstă;
    -         Domnul Valeri Hudoba în funcția de judecător la Judecătoria Comrat, pe un termen de cinci ani;

    Președintele Republicii Moldova, domnul Nicolae Timofti a semnat decrete de numire a următorilor magistrați:

    -         Domnul Alexandru Gheorghieș în funcția de președinte al Curții de Apel Bălți, pe un termen de patru ani;
    -         Domnul Vadim Belous în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Soroca, pe un termen de patru ani;
    -         Domnul Ciumaș Oleg în funcția de judecător la Judecătoria Fălești, până la atingerea plafonului de vârstă;
    -         Doamna Mariana Stratan în funcția de judecător la Judecătoria Ungheni, până la atingerea plafonului de vârstă;
    -         Domnul Valeri Hudoba în funcția de judecător la Judecătoria Comrat, pe un termen de cinci ani;

    -         Doamna Ramona Moșneguțu în funcția de judecător la Judecătoria Șoldănești, pe un termen de cinci ani;
    -         Domnul Igor Negreanu în funcția de judecător la Judecătoria Șoldănești, pe un termen de cinci ani;
    -          Doamna Hristina Craveț în funcția de judecător la Judecătoria Sîngerei, pe un termen de cinci ani;
    -         Domnul Sergiu Bucicov în funcția de judecător la Judecătoria Vulcănești, pe un termen de cinci ani;
    -         Doamna Mariana Sajin în funcția de judecător la Judecătoria Rîșcani, pe un termen de cinci ani;
    -         - Domnul Evgheni Bancov  în funcția de judecător la Judecătoria Cahul, pe un termen de cinci ani;

    De asemenea, șeful statului a semnat decrete de eliberare a următorilor judecători:
    -         Domnul Ion Tutunaru din funcţia de judecător la Judecătoria Florești, în baza cererii de demisie;
    -         Domnul Alexandru Șpac din funcţia de judecător la Curtea de Apel Chișinău, în legătură cu atingerea plafonului de vârstă;
    -         Domnul Oleg Tănase din funcţia de judecător la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău, conform cererii de demisie;
    -         Doamna Galina Polivenco din funcţia de judecător la Curtea de Apel Bălți, în baza cererii de demisie.
    sursa: presedinte.md

  • Mai mulți procurori au depus cerere de eliberare din funcție. Explicația președintelui CSP

    Pe pagina ofi­ci­ală a Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale a R. Mol­dova au apă­rut, din data de 14 iulie mai multe cereri de eli­be­rare din func­ție. Ast­fel,  pro­cu­ro­rii  Ramona Moș­n­e­guțu, Igor Negreanu, Vale­riu HudobaEvgheni Ban­cov și Vitali Cebo­tari  au depus cereri de eli­be­rare din pos­tul pe care îl dețin.

    Pe pagina ofi­ci­ală a Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale a R. Mol­dova au apă­rut, din data de 14 iulie mai multe cereri de eli­be­rare din func­ție. Ast­fel,  pro­cu­ro­rii  Ramona Moș­n­e­guțu, Igor Negreanu, Vale­riu HudobaEvgheni Ban­cov și Vitali Cebo­tari  au depus cereri de eli­be­rare din pos­tul pe care îl dețin.

    Con­tac­tat de ZdG, preşe­din­tele Con­si­li­u­lui Supe­rior al Pro­cu­ro­ri­lor, Mir­cea Roşi­oru  a spus că  “în ce pri­vește cere­rile de eli­be­rare, este vorba de  patru  per­soane în pri­vința cărora pre­șe­din­tele R. Mol­dova a emis un decret de numire în func­ția de jude­că­tor și o per­soană care a tre­cut, din câte știu eu, toate pro­bele pen­tru a deveni jude­că­tor, e vorba de Vitali Cebo­tari, și  care este în aștep­ta­rea solu­ției din par­tea orga­nu­lui com­pe­tent. Toate cele cinci per­soane, prac­tic, trec pe cea­laltă brea­slă. Nu avem sub­ti­li­tăți. Sunt per­soane care au o anu­mită expe­riență, care puteau aduce o anu­mită plus valoare pen­tru Pro­cu­ra­tură, dar asta a fost opțiu­nea lor”, a expli­cat Roși­oru.
    sursa: zdg.md

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU