Știri

• Майе Санду подложили судью. Что известно о 8 магистратах, которых требует утвердить ВСМ

  Высший совет магистратуры (ВСМ) повторно предложил президенту Майе Санду утвердить в должности восемь судей до достижения ими предельного возраста — 65 лет. На этот раз по закону президент не может отказать в назначении. Еще к одному судье у ВСМ появились вопросы, и решение по нему пока отложили. NM рассказывает, что известно о восьми судьях, кандидатуры которых должна утвердить президент. Что […]

  Citiţi mai departe

  Высший совет магистратуры (ВСМ) повторно предложил президенту Майе Санду утвердить в должности восемь судей до достижения ими предельного возраста — 65 лет. На этот раз по закону президент не может отказать в назначении. Еще к одному судье у ВСМ появились вопросы, и решение по нему пока отложили. NM рассказывает, что известно о восьми судьях, кандидатуры которых должна утвердить президент.

  Что решил ВСМ

  На заседании 15 сентября Высший совет магистратуры рассмотрел заявления девяти судей (магистратов) с просьбой утвердить их в должности до достижения ими предельного возраста — 65 лет. Кандидаты отчитались о доходах и собственности, ответили на вопросы членов ВСМ о происхождении средств и имущества, а также рассказали, чем они занимались, пока решался вопрос о назначении их судьями до предельного возраста (в этот период судьи не могут рассматривать дела).

  ВСМ одобрил кандидатуры восьми судей и повторно предложит президенту их утвердить. Но решение еще можно оспорить в Высшей судебной палате.

  Речь идет о шести судьях из Кишинева: Вячеславе Мартыненко, Серафиме Василаке, Еуджене Бешеле, Драгоше Григане, Лучии Багрин и Лорине Чуботару, а также о судье из Новоаненского района Николае Гедровиче и судье из Оргеевского района Игоре Негряну.

  Решение о судье из Кишинева Ирины Пэдурару отложили. У членов ВСМ появились вопросы, которые требуют дополнительного рассмотрения. Дело в том, что Пэдурару не подала декларацию о доходах и имуществе за 2022 год. Судья объяснила это тем, что находится в отпуске по уходу за ребенком, и намерена заполнить декларацию после выхода на работу. Еще одна причина в том, что она входила в коллегию судей, которая занималась рассмотрением дела бывшего главы Антикоррупционной прокуратуры Виорела Мораря. Член этой коллегии Анна Кучереску в 2021 году просила о самоотводе, утверждая, что подвергается давлению со стороны коллег. Члены ВСМ решили, что нужно дополнительное время, чтобы разобраться в ситуации.

  До 1 апреля 2022 года, напомним, судей в Молдове назначали на должность на пять лет, а затем Высший совет магистратуры и президент решали, продлевать ли им мандат до достижения 65 лет. В сентябре 2021 года парламент принял поправки в Конституцию, согласно которым «испытательный пятилетний срок» для судей исключили. Решение о продлении мандата 40 судей, чей пятилетний срок истек до 1 апреля 2022 года, должна была принять президент. Санду ранее отказалась подписывать указы о назначении 13 судей, сославшись на то, что эти судьи «не соответствуют критериям неподкупности и безупречной репутации».

  Рассказываем, что известно о восьми судьях, кандидатуры которых одобрил ВСМ.

  Вячеслав Мартыненко, судья в столичном секторе Чеканы

  Мартыненко начал работу в 2017 году в суде Кишинева. За время работы на него несколько раз подавали жалобы, но комиссия не выявила никаких нарушений.
  Согласно его декларации, за 2022 год он заработал 282,4 тыс. леев на основном месте работы, а также $12,3 тыс. и 106 тыс. леев из других источников. Он владеет квартирой площадью 28,1 кв. м., купленной в 2014 году за 159,9 тыс. леев, и гаражом, который он купил в 2018 году за € 5,5 тыс. Также у него есть автомобиль Chevrolet 2015 года, купленный за €25 тыс.

  Серафим Василаке, судья в столичном секторе Центр

  Василаке назначили судьей в суде Кишинева в 2017 году. В 2020 году коллегия по оценке работы судей оценила его работу на «Очень хорошо».
  Согласно декларации, в 2022 году его доходы от основной деятельности составили 272,1 тыс. леев, еще 79,9 тыс. молдавских леев и 9,5 тыс. румынских леев он получил из других источников. Кроме того, согласно декларации, он получил €2 тыс. в виде пожертвований. Василаке владеет долей небольшого земельного участка и частью жилого дома площадью 156,5 кв.м. и стоимостью 332,3 тыс. леев. Также в декларации он указал, что в прошлом году получил долю участка стоимостью 773,5 тыс. леев и долю дома площадью 205,3 кв.м., который оценил в 730,1 тыс. леев. У Василаке есть автомобиль Renault Megane 2004 года, который он купил в 2008 году за 30 тыс. леев, и автомобиль Renault Scenic 2015 года, купленный в 2021 году за 200 тыс. леев.

  Еуджен Бешеля, судья в столичном секторе Центр

  Бешелю назначили на должность судьи в Кишиневе в 2017 году Его решения не становились объектом рассмотрения в Европейском суде по правам человека, а коллегия ВСМ в 2020 году оценила его работу на «Очень хорошо».

  В 2022 году, согласно декларации, он получил от основной деятельности 229,1 тыс. леев, а его супруга — 151,4 тыс. леев. Кроме того, 70,2 тыс. леев он получил от преподавательской деятельности и еще 5,8 тыс. румынских леев и 7,1 тыс. молдавских леев из других источников. Во владении у него есть пять небольших участков земли небольшой стоимости, а также квартира площадью 88,1 кв. м., купленная в 2021 году за €74,8 тыс. Еще одну квартиру —площадью 71,4 кв. м. он купил в 2019 году за €55,2 тыс. Также он владеет автомобилем Nissan Note 2008 года, который купил в 2018 году за 62,5 тыс. леев. Кроме того, у него есть четыре кредита на общую сумму 700 тыс. леев и €17 тыс.

  Драгош Григан, судья в столичном секторе Центр

  Григан тоже стал судьей в 2017 году, когда его назначили в суд Кишинева. В его послужном списке две жалобы, поданные на него, но дисциплинарная комиссия их отклонила.

  В прошлом году на основном месте работы он получил 261,2 тыс. леев, еще 23,5 тыс. леев — за преподавательскую работу, а также 50 тыс. леев пожертвований, 120 тыс. леев — от продажи собственности и 82,2 тыс. леев — из других источников. В 2021 году он купил квартиру площадью 68,8 кв. за €28 8 тыс., а в 2017 году судья купил автомобиль Skoda Superb 2016 года за 650 тыс. леев.

  Лучия Багрин, судья в столичном секторе Центр

  Судья Багрин начала профессиональную карьеру в 2016 году, когда ее назначили судьей в Кишиневе. Коллегия ВСМ оценила ее работу на «Очень хорошо».

  В декларации за 2022 год она указала, что на основной работе получила 298,7 тыс. леев и еще 7,2 тыс. леев — за преподавательскую деятельность. Доходы из других источников составили 10,5 тыс. леев. У нее есть доли в двух приватизированных квартирах, а также собственная квартира площадью 73,9 кв. м., купленная в 2021 году за €31 тыс. В 2020 году она купила автомобиль Honda Civic 2018 года за 155 тыс. леев. У нее есть кредиты на общую сумму более €20 тыс.

  Лорина Чуботару, судья в столичном секторе Центр

  Чуботару начала работу судьей в 2017 году в Кишиневе. Согласно сайту magistrat.md, у нее не было дисциплинарных нареканий и на нее не поступали жалобы.

  В 2022 году она заработала на основном месте работы 283,5 тыс. леев, а еще 7,9 тыс. получила из других источников. У нее есть три небольших сельскохозяйственных участка, квартира площадью 131 кв.м., купленная в 2020 году за €77,9 тыс. Кроме того, в 2019 году она купила гараж за 5,4 тыс. леев, в 2014 году — автомобиль Opel Astra 2008 года за 70 тыс. леев, в 2022 году — автомобиль Vaz2104 1995 года за 25 тыс. леев. Также она задекларировала кредиты на 400 тыс. леев и €15 тыс.

  Николае Гедрович, судья в Новоанненском районе

  Гедровича назначили судьей в Новых Аненах в 2017 году. В 2020 году коллегия ВСМ оценила его работу на «Очень хорошо». За время работы на него подали несколько жалоб, но их отклонили.

  В 2022 году он заработал 265,6 тыс. леев на основном месте работы, 150 тыс. леев от продажи имущества, а также 2,8 тыс. румынских и 27,6 молдавских леев — из других источников. Он владеет квартирой площадью 87,1 кв., которую купил в 2000 году за 411 тыс. леев, и квартирой площадью 74 кв.м, купленной в 2020 году за 593 тыс. леев. В 2021 году он купил еще одну квартиру — площадью 64,4 кв. за €22,6 тыс., но в декларации указал, что ее рыночная стоимость €45 тыс. В 2022 году, согласно декларации, он безвозмездно получил автомобиль Renault Megane. У судьи есть два кредита на общую сумму более 700 тыс. леев.

  Игорь Негряну, судья в Оргеевском районе

  В 2016 году Негряну назначили судьей в Шолданештском районе, а через год направили в Оргеевский район. В 2017 году ВСМ отклонил ходатайство генпрокурора Эдуарда Харунжена о возбуждении уголовного дела против Негряну. Его обвиняли в вынесении несправедливого решения.

  В прошлом году, согласно декларации, он заработал в должности судьи 298,1 тыс. леев, еще 30 тыс. получил от продажи имущества. Негряну владеет небольшими земельными участками и квартирой площадью 52,3 кв.м., которую купил в 2010 году за 33,9 тыс. леев. В 2021 году он купил автомобиль Mercedes E220 2008 года за €8 тыс. Он также задекларировал кредиты на общую сумму 250 тыс. леев.

• JustiţieMagistrați cu onoarea pătată, distinși cu diplome și titluri onorifice

  Magistrați cu probleme de integritate, respinși de la promovare de către șeful statului, sancționați disciplinar sau vizați în anchete ale jurnaliștilor de investigație se numără printre cei 22 de judecători, cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, marți, 20 martie, să le acorde diplome și titluri onorifice. Centrul de Investigații Jurnalistice a radiografiat parcursul profesional al celor 16 magistrați de […]

  Citiţi mai departe

  Magistrați cu probleme de integritate, respinși de la promovare de către șeful statului, sancționați disciplinar sau vizați în anchete ale jurnaliștilor de investigație se numără printre cei 22 de judecători, cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, marți, 20 martie, să le acorde diplome și titluri onorifice. Centrul de Investigații Jurnalistice a radiografiat parcursul profesional al celor 16 magistrați de la Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și instanțele de fond din republică, care vor primi „Diploma de onoare a CSM” și al celor șase magistrați care vor primi titlul de „Veteran al sistemului judiciar” și vă prezintă cine sunt și ce „păcate” au unii dintre „cei mai buni judecători din țară”.

  Judecători respinși de șeful statului de la promovare, distinși cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”

  Magistrații Lidia Bulgac și Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chișinău, Vera Toma, judecătoare la Curtea de Apel Bălți, care a demisionat recent, Maria Iftodi și Lucia Danilișin, judecătoare la instanța de la Edineț, și Mihail Macar, președinte al Judecătoriei Hâncești vor primi titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”, care se acordă pentru „devotamentul faţă de sistemul judiciar”, în semn de „stimulare morală a muncii îndelungate a judecătorului şi a devotamentului lui faţă de profesia aleasă”.

  Conferirea titlului onorific, potrivit regulamentului, are ca scop „educarea stimei faţă de funcţia de judecător, păstrarea unităţii sistemului judiciar, încurajarea judecătorilor de a-şi aduce contribuţia personală la înfăptuirea încrederii societăţii în actul de justiţie”. Acest titlu onorific se decernează magistraților care au o vechime în funcţia de judecător mai mare de 25 de ani și care, pe parcursul activităţii în cadrul sistemului au manifestat un comportament ireproşabil, au susţinut evaluarea performanţelor judecătorilor, nu au fost supus răspunderii disciplinare pe parcursul ultimului an de activitate și nu au fost suspendați din funcţie în baza pornirii urmării penale pe numele lor.

  Maria Iftodi, magistrată în Judecătoria Edineț, a fost vizată în Raportul Colegiului disciplinar al CSM pentru anul 2016 pentru „incompetență profesională gravă şi evidentă”. În document se arată că magistrata, în procesul de înfăptuire a justiţiei, a „utilizat expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori a emis motivări în mod vădit contrare raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător”. Astfel, în februarie 2016, judecătoarea a fost sancționată cu mustrare aspră de Colegiul Disciplinar, după ce, în mai 2015, a emis o hotărâre prin care a recunoscut Crimeea ca parte a Federației Ruse (!).

  Anatolie Minciuna a fost promovat în 2008 la Curtea de Apel Chișinău, în pofida faptului că șeful de atunci al statului, Vladimir Voronin, a respins candidatura lui, pentru că, potrivit unor informații primite de la SIS, acesta ar fi dat dovadă de comportament nedemn statutului de magistrat. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice arăta că magistratul l-a achitat pe David Mereşinschi, alias „Debil”, cunoscut drept o autoritate criminală, dar şi pe membrii grupării conduse de acesta. Judecătorul Minciuna a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la Curtea de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități.

  Tot judecătorul Minciuna a făcut parte din suita de participanți la vânătoarea ilegală din 23 decembrie 2012, în Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească”, în cursul căreia a fost omorât un om.

  În august 2015, presa scria că Minciuna ar fi fost vizat într-un caz privind reținerea unui avocat suspectat că ar mai fi pretins de la o persoană 15.000 de euro pentru a-i influenţa pe magistraţii Curții de Apel să emită o încheiere privind excluderea unor agenţi economici din lista creditorilor în procesul de insolvabilitate. Oamenii legii ar fi percheziționat atunci biroul de serviciu al lui Anatolie Minciuna. Tot în 2015, portalul Moldova Curată scria că  magistratul a solicitat apartament la preț redus în Capitală, chiar dacă avea o casă de apoximativ 50 de metri pătraţi în municipiul Chişinău. Judecătorul a declarat atunci că imobilul respectiv este de fapt o vilă situată într-o suburbie a orașului.

  Cu toate acestea,  judecătorul Anatolie Minciuna a fost decorat acum un an cu Diploma de onoare a CSM și a fost desemnat de CSM în februarie 2017 să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce noua Lege privind evaluarea integrității instituționale a intrat în vigoare, în noiembrie 2016.

  Mihail Macar, un alt judecător distins cu titlul de „Veteran al sistemului judiciar”, în 2012, a fost respins de președintele Nicolae Timofti pentru a fi numit în funcția de președinte al Judecătoriei Hâncești. Drept temei pentru respingerea candidaturii lui Macar a servit lipsa din declarația sa de avere a unor proprietăți ce aparțin membrilor familiei sale.

  De „Diploma de onoare a CSM” s-au învrednicit Liliana Catan, Iuliana Oprea și Iurie Diaconu de la Curtea Supremă de Justiție, Gheorghe Iovu de la Curtea de Apel Chișinău, Aliona Miron și Constantin Roșca de la Judecătoria Chișinău, Iulia Grosu și Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Bălți, Ion Păcăleu și Viorel Pușcaș de la Judecătoria Bălți, Lilia Țurcan de la Judecătoria Edineț, Svetlana Caitaz de la Judecătoria Cahul, Vasile Hrapacov, judecător de instrucție la Judecătoria Comrat, ​Igor Negreanu, judecător de instrucție la Judecătoria Orhei, Emilian Bulat, judecător de instrucție la Judecătoria Hâncești, și Veronica Carapirea, judecător de instrucție la Judecătoria Cimișlia.

  Distincția „Diploma de onoare a CSM”, așa cum arată Regulamentul în baza căruia se acordă, „întruchipează o evidenţiere şi o recunoaştere publică a măiestriei judecătorului, o măsură de încurajare în creşterea profesionalismului şi autorităţii corpului judecătoresc, o stimulare morală şi materială a muncii judecătorului”. La acordarea distincției se ia în considerare „numărul de cauze civile, administrative şi penale examinate pe parcursul anului în termen rezonabil, calitatea actului de justiţie, calitatea lucrărilor de secretariat şi a întocmirii actelor judiciare, corectitudinea faţă de părţi, de cetăţeni, de colaboratori, de alţi judecători și lipsa petiţiilor”.

  Trei dintre judecătorii de la CSJ, cărora li s-au acordat Diploma de Onoare, au fost vizați anterior în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice. Liliana Catan și Iurie Diaconu se numără printre cei care au pus punctul final în dosarul ex-premierului Vlad Filat la Curtea Supremă de Justiție. Cei doi au făcut parte și din completul de judecată care în 2014 l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă, zis şi Vanea Pisateli, judecat pentru faptul că în anul 2000 ar fi comandat asasinarea a trei bărbați. În legătură cu acest caz, membrul CSM, Tatiana Răducanu, a solicitat ca magistrații care l-au eliberat pe Druță să fie trași la răspundere disciplinară. Colegiul disciplinar a examinat încălcările comise de magistrați, însă a decis să claseze procedurile disciplinare fără a-i sancționa. Răducanu nu a fost de acord şi a contestat hotărârea la CSM, iar Consiliul a schimbat hotărârea, aplicând sancțiuni sub formă de avertisment.

  Liliana Catan este membra Colegiului pentru Selecție și Cariera Judecătorilor din cadrul CSM. Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în 2010, Liliana Catan împreună cu soțul său, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. Magistrata indica în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, însă prețul de piață ar fi fost de câteva ori mai mare.

  Iuliana Oprea se numără printre magistrații care în aprilie 2015 au emis hotărârea prin care obligau Ministerul Finanțelor să achite companiei de construcţii Basconslux SRL costul lucrărilor de demolare a Stadionului Republican din centrul Capitalei, efectuate încă în 2007. Decizia a fost luată chiar dacă, potrivit repezentanţilor statului, firma a fost aleasă în lipsa unei licitaţii publice, iar termenul de prescripţie pentru chemare în judecată a expirat, fapt confirmat şi de decizia Curţii de Apel Chișinău. Ulterior, reprezentanții Ministerului Finanțelor au depus o sesizare la CSM prin care solicitau tragerea la răspundere a judecătorilor „responsabili de prejudicierea în proporţii deosebit de mari a bugetului de stat”, iar Colegiul Disciplinar, printr-o hotărâre emisă la 22 aprilie 2016, a decis să le aplice judecătorilor CSJ Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă sancţiunea disciplinară sub formă de mustrare. Magistrații însă au fost scutiți de pedeapsă, întrucât Consiliul Superior al Magistraturii a anulat hotărârea Colegiului disciplinar. Într-o contestație depusă anterior la CSM, Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă solicitau casarea hotărârii Colegiului disciplinar și încetarea procedurii disciplinare „pe motiv că nu a fost comisă vreo abatere”. Hotărârea Colegiului disciplinar a fost contestată și de Inspecția judiciară de pe lângă CSM, care a respins anterior sesizarea Ministerului Finanțelor ca fiind vădit neîntemeiată. După ce Completul de admisibilitate a anulat decizia Inspecției și a transmis cauza în plenul Colegiului, reprezentantul Inspecției a declarat în ședință că niciuna dintre acțiunile invocate de cei de la Finanțe nu reprezintă o abatere disciplinară.

  Gheorghe Iovu, magistrat la Curtea de Apel Chișinău, în februarie 2013, s-a ales cu mustrare aspră, aplicată de Colegiul disciplinar pentru încălcarea normelor imperative ale legislaţiei şi pentru încălcarea gravă a eticii judiciare, după ce, împreună cu alți colegi, i-au redus termenul de detenţie lui Adrian Nichifor, care l-a omorât pe fratele comisarului de Nisporeni, împușcându-l de cinci ori. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din decembrie 2017 scoate la iveală că Gheorghe Iovu a obținut gratuit un apartament în Chișinău, deși mai avea imobile în proprietate. „Consiliul Municipal Chișinău a executat Hotărârea Curții de Apel Chișinău prin care a obligat municipalitatea să-i ofere magistratului apartament gratuit în Capitală. Colegii judecători au decis să-i dea magistratului Iovu apartament gratuit, chiar dacă în acea perioadă familia Iovu avea deja apartament, proprietara fiind soția acestuia”, se arată în investigație. Iovu a făcut parte din completele de judecată care au emis decizii în cele mai răsunătoare dosare de corupție din ultimii ani. El se numără printre judecătorii care au decis eliberarea din arest a lui Ilon Șor și prelungirea arestului în cazul ex-premierului Vlad Filat.

  Aliona Miron, membră a Colegiului Disciplinar din cadrul CSM, figurează într-o investigație semnată de reporterii de la RISE Moldova, care scoate la iveală faptul că judecătoarea a obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount, deși avea în proprietate trei imobile. „Printre judecătorii care au obținut dreptul de a contracta un apartament în „Green City” se numără și Aliona Miron. În 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 de metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație. Cea de-a treia locuință, este de fapt un apartament la sol de 140 de metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în regiunea Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani”, se arată în ancheta jurnalistică.

  Viorel Pușcaș, de la Judecătoria Bălți, în 2014 a fost sanționat cu avertisment, pentru faptul că nu înregistra ședințele de judecată. Atunci judecătorul a motivat, în cadrul ședinței CSM, că „înregistrarea audio nu s-a efectuat din cauza ocupării sălilor de judecată unde a fost instalat echipamentul”, dar și din cauză că „s-au descărcat acumulatoarele reportofoanelor”. Motivele invocate de acesta însă au fost calificate de Colegiul Disciplinar drept formale și care „denotă o atitudine iresponsabilă față de obligațiile de serviciu”.

  Lilia Țurcan, magistrată la Judecătoria Edineț, a fost vizată într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice privind creditele de milioane pe care judecătorii le contractează de la bănci. „Lilia Țurcan a contractat un credit în valoare de 1,7 milioane de lei. Potrivit declarației de avere și interese pentru anul 2016, datoria trebuie întoarsă până în anul 2024. Magistrata trebuie să plătească și o dobândă de 10% anual. Așadar, Lilia Țurcan trebuie să achite suma de peste 15.500 de lei în fiecare lună, în timp ce anul trecut salariul lunar al acesteia a constituit 19.000 de lei. Anterior magistrata a declarat portalului Moldova Curată că acest credit a fost contractat pentru fiica sa, care este proprietara unui restaurant și că are de unde întoarce banii. Soțul judecătoarei, Vasile Țurcan, fost șef al Poliției Rutiere din raionul Dondușeni, a avut anul trecut un venit de 87.000 de lei, bani adunaţi din pensia de la Ministerul Afacerilor Interne, dar și din leafa de funcție lunară. Lilia Țurcan nu a explicat cum va reuși să stingă creditul de 1,7 milioane  de lei”, se arată în investigația CIJM.

  Svetlana Caitaz, care, la fel ca Anatolie Minciună, este unul dintre magistrații desemnați în 2017 de CSM să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, se numără printre judecătorii care, la sfârșitul anului 2012, au fost obligați de CSM să accepte transferul de la Curtea Supremă de Justiție la Curtea de Apel Chişinău sau la o altă instanţă inferioară, fie să plece onorabil din sistem, prezentându-şi demisia. Decizia a fost luată la aproape un an după ce în fruntea Curții Supreme de Justiție a venit Mihai Poalelungi. Astfel, Caitaz a ajuns magistrată la Judecătoria Cahul, sediul Cantemir.

  Judecătoarea a beneficiat de un apartament spațios la preț redus, potrivit unei anchete semnate de RISE Moldova. Caitaz este proprietara unei case de 187 de metri pătrați, cu tot cu construcțiile accesorii, doar că nu în capitală, ci în Cantemir, oraș în care a activat în anii ‘90.

  În același timp, o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice a scos la iveală faptul că magistrata s-a îndatorat în anul 2014 pentru achitarea apartamentului luat la preţ preferenţial, cu 31.500 de euro, bani pe care trebuia să-i întoarcă până la sfârșitul lui 2017. „În doar trei ani, judecătoarea s-a angajat să întoarcă suma de 630.000 de lei, echivalentul salariului ei pentru trei ani. Anul trecut magistrata Caitaz a mai contractat două credite: unul de 100.000 de lei, scadent în 2021, cu o dobândă de 17,5%. Celălalt credit este de 50.000 de lei, bani care vor fi întorşi până în 2019. Un simplu calcul ne arată că din venitul pe care l-a obținut anul trecut familia Caitaz, peste 451.000 de lei (circa 37.000 de lei lunar – n.r.), mai mult de jumătate din sumă este achitată pentru credite. Întrebată cum va reuși să scape de datorii într-o perioadă de câțiva ani, magistrata nu a vrut să comenteze”, se menționează în anchetă.

  Judecătorul Igor Negreanu a ajuns în vizorul presei acum un an, când a scăpat de urmărire penală, după ce membrii CSM au respins două sesizări ale procurorului general, care a solicitat eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale și tragere la răspundere. Una dintre solicitările procurorului general se referea la pronunțarea unei sentințe, decizii sau hotărâri ilegale, iar cea de-a doua presupusă încălcare, la excesul de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu. În urma examinării sesizărilor de către CSM, membrii Consiliului au decis că abaterile care i se invocă magistratului se referă la încălcarea de procedură, iar acest fapt nu cade sub incidența Codului penal.

  Veronica Carapirea, judecător de instrucție la Judecătoria Cimișlia, sediul Basarabeasca, a figurat anterior într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată în comun cu Ziarul de Gardă. La sfârșitul lui 2008, președintele Vladimir Voronin a refuzat numirea Veronicăi Carapirea în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Conform informațiilor din documentul prezidențial, pe Voronin l-a deranjat faptul că aceasta «admite la examinarea dosarelor încălcări serioase ale procedurii judiciare și ale normelor de etică profesională, achitând nemotivat contravenienți și inculpați sau pronunțând sentințe ce contravin vădit legislației și probelor acumulate de organele de anchetă». Președintele a făcut referire la cazul inculpatei Irina Reihert, căreia magistrata i-a redus termenul pedepsei de la aproape şapte ani de închisoare cu executare la cinci ani de închisoare cu suspendare. În aprilie 2009, Vladimir Voronin a semnat totuşi decretul prin care Veronica Carapirea a devenit judecătoare până la pensionare”, potrivit anchetei. În 2012, Veronica Carapirea a intrat din nou în vizorul presei, după ce Colegiul Disciplinar din cadrul CSM i-a aplicat mustrare, pentru că ar fi preluat şi examinat un dosar care era în procedura unui alt judecător. Carapirea invoca atunci o defecţiune a programului electronic de distribuire aleatorie a dosarelor, care nu ar fi funcţionat aproape jumătate de an.

  Din lista judecătorilor propuși inițial de președinții instanțelor pentru acordarea Diplomei de Onoare a CSM au făcut parte și Ion Guzun, Luiza Gafton, Nadejda Toma și Mariana Pitic, de la CSJ, precum și Ion Muruianu, de la Curtea de Apel Chișinău, și Mihail Macar, de la Judecătoria Hâncești. Aceștia au fost însă respinși de membrii CSM.
  Sursa: anticoruptie.md

• Judecătorul Igor Negreanu scapă de urmărire penală. CSM a respins sesizările Procurorului General

  Magistratul judecătoriei Orhei, cu sediul la Rezina, Igor Negreanu, a scăpat de urmărire penală. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au respins cele două sesizări ale pProcurorului General, care a solicitat eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale și tragere la răspundere. Una dintre solicitările Procurorului General a fost în baza articolului 307 din Codul penal, care se referă la pronunțarea […]

  Citiţi mai departe

  Magistratul judecătoriei Orhei, cu sediul la Rezina, Igor Negreanu, a scăpat de urmărire penală. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au respins cele două sesizări ale pProcurorului General, care a solicitat eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale și tragere la răspundere.

  Una dintre solicitările Procurorului General a fost în baza articolului 307 din Codul penal, care se referă la pronunțarea unei sentințe, decizii sau hotărâri ilegale. Pentru acest gen de infracțiune, Codul penal prevede închisoare de până la 10 ani cu privarea dreptului de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a execita o anumită activitate până la un termen de 15 ani. Cea de-a doua presupusă încălcare a fost în baza articolului 328, care se referă la excesul de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu.

  Pentru această infracțiune este prevăzută închisoare până la 7 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe o perioadă de până la 5 ani. În urma examinării sesizărilor de către CSM, membrii Consiliului au decis că abaterile care i se invocă se referă la încălcarea de procedură, iar acest fapt nu cade sub incidența Codului penal.

  Judecătorul Igor Negreanu a fost numit în funcție în iulie 2016.
  sursa: bizlaw.md

• Decrete semnate de Președintele Nicolae Timofti

  Președintele Republicii Moldova, domnul Nicolae Timofti a semnat decrete de numire a următorilor magistrați: –         Domnul Alexandru Gheorghieș în funcția de președinte al Curții de Apel Bălți, pe un termen de patru ani; –         Domnul Vadim Belous în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Soroca, pe un termen de patru ani; –         Domnul Ciumaș Oleg în funcția de judecător la Judecătoria […]

  Citiţi mai departe

  Președintele Republicii Moldova, domnul Nicolae Timofti a semnat decrete de numire a următorilor magistrați:

  –         Domnul Alexandru Gheorghieș în funcția de președinte al Curții de Apel Bălți, pe un termen de patru ani;
  –         Domnul Vadim Belous în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Soroca, pe un termen de patru ani;
  –         Domnul Ciumaș Oleg în funcția de judecător la Judecătoria Fălești, până la atingerea plafonului de vârstă;
  –         Doamna Mariana Stratan în funcția de judecător la Judecătoria Ungheni, până la atingerea plafonului de vârstă;
  –         Domnul Valeri Hudoba în funcția de judecător la Judecătoria Comrat, pe un termen de cinci ani;

  –         Doamna Ramona Moșneguțu în funcția de judecător la Judecătoria Șoldănești, pe un termen de cinci ani;
  –         Domnul Igor Negreanu în funcția de judecător la Judecătoria Șoldănești, pe un termen de cinci ani;
  –          Doamna Hristina Craveț în funcția de judecător la Judecătoria Sîngerei, pe un termen de cinci ani;
  –         Domnul Sergiu Bucicov în funcția de judecător la Judecătoria Vulcănești, pe un termen de cinci ani;
  –         Doamna Mariana Sajin în funcția de judecător la Judecătoria Rîșcani, pe un termen de cinci ani;
  –         – Domnul Evgheni Bancov  în funcția de judecător la Judecătoria Cahul, pe un termen de cinci ani;

  De asemenea, șeful statului a semnat decrete de eliberare a următorilor judecători:
  –         Domnul Ion Tutunaru din funcţia de judecător la Judecătoria Florești, în baza cererii de demisie;
  –         Domnul Alexandru Șpac din funcţia de judecător la Curtea de Apel Chișinău, în legătură cu atingerea plafonului de vârstă;
  –         Domnul Oleg Tănase din funcţia de judecător la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău, conform cererii de demisie;
  –         Doamna Galina Polivenco din funcţia de judecător la Curtea de Apel Bălți, în baza cererii de demisie.
  sursa: presedinte.md

• Mai mulți procurori au depus cerere de eliberare din funcție. Explicația președintelui CSP

  Pe pagina ofi­ci­ală a Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale a R. Mol­dova au apă­rut, din data de 14 iulie mai multe cereri de eli­be­rare din func­ție. Ast­fel,  pro­cu­ro­rii  Ramona Moș­n­e­guțu, Igor Negreanu, Vale­riu Hudoba, Evgheni Ban­cov și Vitali Cebo­tari  au depus cereri de eli­be­rare din pos­tul pe care îl dețin. Con­tac­tat de ZdG, preşe­din­tele Con­si­li­u­lui Supe­rior al Pro­cu­ro­ri­lor, Mir­cea Roşi­oru  a spus că  “în ce pri­vește cere­rile de eli­be­rare, este […]

  Citiţi mai departe

  Pe pagina ofi­ci­ală a Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale a R. Mol­dova au apă­rut, din data de 14 iulie mai multe cereri de eli­be­rare din func­ție. Ast­fel,  pro­cu­ro­rii  Ramona Moș­n­e­guțu, Igor Negreanu, Vale­riu Hudoba, Evgheni Ban­cov și Vitali Cebo­tari  au depus cereri de eli­be­rare din pos­tul pe care îl dețin.

  Con­tac­tat de ZdG, preşe­din­tele Con­si­li­u­lui Supe­rior al Pro­cu­ro­ri­lor, Mir­cea Roşi­oru  a spus că  “în ce pri­vește cere­rile de eli­be­rare, este vorba de  patru  per­soane în pri­vința cărora pre­șe­din­tele R. Mol­dova a emis un decret de numire în func­ția de jude­că­tor și o per­soană care a tre­cut, din câte știu eu, toate pro­bele pen­tru a deveni jude­că­tor, e vorba de Vitali Cebo­tari, și  care este în aștep­ta­rea solu­ției din par­tea orga­nu­lui com­pe­tent. Toate cele cinci per­soane, prac­tic, trec pe cea­laltă brea­slă. Nu avem sub­ti­li­tăți. Sunt per­soane care au o anu­mită expe­riență, care puteau aduce o anu­mită plus valoare pen­tru Pro­cu­ra­tură, dar asta a fost opțiu­nea lor”, a expli­cat Roși­oru.
  sursa: zdg.md